Protocolul in Afaceri

PROTOCOLUL IN AFACERI SI IN
DIPLOMATIE
SEPT.2014
PROTOCOLUL IN AFACERI
Partea I-a
Sept.2014
DEFINITII
CEREMONIALU
L
succesiunea actelor unei solemnitati
civile, militare sau religioase care
determina formele exterioare, creeaza
cadrul si atmosfera in care urmeaza sa
se desfasoare acestea, si arata ceea ce
trebuie sa faca cel sau cei care
prezideaza sau conduc o ceremonie
DEFINITII
PROTOCOLU
L
cadrul in care se stabileste ansamblul
regulilor, al normelor in materie de
ceremonial, pentru manifestarile oficiale
indicand totodata cutumele ce trebuie
respectate in relatiile personale din viata
sociala.
DEFINITII
ETICHETA
regulile conventionale de
comportare politicoasa in viata
de toate zilele si in contextul
vietii publice
DEFINITII
CURTOAZIA
Complexul format de politetea

rafinata amestecat cu eleganta
si generozitatea
ETIMOLOGIE
PROTOCOL
PROTOS
PRIMUL
COLAO
= A LIPI
Nu vei avea
niciodata a doua
sansa de a face o
prima impresie
excelenta
ISTORIC
Cele mai vechi marturii scrise cuprinzand norme de

comportare n diferite mprejurri protocolare
apartin egiptenilor. Ptahhotep, vizir al faraonului
Isesi (2450 .H.) - ntelepciunile lui Ptahhotep, care
continea sfaturi pentru fiul sau asupra uzantelor de
care sa se tina seama la manifestri oficiale.
Codul lui Hammurabi (rege al Babilonului 1793
1750 .H.) prevederi exprese referitoare la protocol.
Aristotel (384 322 .H.), evocand n operele sale
diferite aspecte ale ceremonialului si curtoaziei,
considera ca au fost adoptate de la barbari
plecaciunile si cedarea locului, onoruri pe care el le
considera inadecvate democratiei grecesti
ISTORIC
Imparatul roman Constantin cel Mare a elaborat

Nota Dignitatum care stabileste masuri de
perfectionare a ordinii de precadere a functiilor n
stat si a celor de la palatul imperial. Documentul
introduce formule distincte de adresare: illuster,
apectabilis, honoratul, clrissimus, perfectissimus,
egrgius, etc.
Episcopul Agostino Patrizi Piccolomini, maestru de
ceremonii al Vaticanului pe timpul Papei Innocentiu
al VIII-lea, 1488, Ceremonialae romanum. Este
prezentat noul cod referitor toate ceremoniile, fie
ele divine sau omenesti.
Henric al III-lea introduce la curtea regala functia de
mare maestru de ceremonii
ISTORIC
Pe timpul lui Ludovic al XIV apare Ceremonialul

francez 2000 pg. Napoleon I stabileste regulile de
protocol prin lege
n secolul al XIX-lea si nceputul celui de-al XX-lea
apare protocolul european. Acesta cuprinde:
protocolul de stat si Protocolul social .
Protocolul european a fost sursa de inspiratie pentru
protocolul tarilor din America de Nord
PROTOCOLUL DE AFACERI
Jos Antonio de Urbina relev, n scrierile sale, c n

cea de-a treia parte a secolului XX, odat cu
globalizarea economiei, ia nastere o nou categorie
de protocol protocolul de afaceri.
Aparitia acestui nou tip de protocol s-a datorat
faptului c marile companii nationale si
multinationale, care opereaz traversnd frontierele
nationale, au simtit necesitatea cunoasterii si a
utilizrii n sfera lor de preocupri a tehnicilor
specifice de protocol, pentru o mai bun promovare a
imaginii si a intereselor lor, n relatiile cu partenerii
de afaceri, care deveneau din ce n ce mai diferiti din
punct de vedere cultural.
CARACTERISTICI
protocolul reprezint o form de manifestare a relatiilor existente

intre doua state, institutii, companii sau persoane
modul in care este aplicat protocolul este considerat un indicator

al gradului de civilizatie al unui popor
comportarea in afara regulilor de baza ale protocolului nu

constituie niciodata afisarea simplitatii sau sinceritatii in relatiile
chiar informale pe plan national sau international
protocolul se refera la relatiile dintre state, institutii, companii sau

persoane manifestate prin relatiile dintre reprezentantii acestora
si tine cont de ordini de precadere si ierarhii
protocolul are nuante imperative, nerespectarea sa putand duce la

afectarea relatiilor dintre state, institutii, companii sau persoane
eticheta se refera la formalismul relatiilor dintre indivizi,

indiferent daca acestia sunt intr-un raport ierarhic sau nu
SALVELE DE SALUT
Cu ocazia diverselor ceremonii se executa salve de

salut. Aceste se trag cu tunuri de calibre diferite de
la stat la stat
Salvele de salut se trag numai pe timpul intonarii

imnului national
Se trag 21 de salve pentru presedintii de state si 18

salve pentru alte personalitati ( ministrii ai apararii,
sefi de state majore generale)
TRECEREA IN REVISTA A
GARZII DE ONOARE
In majoritatea statelor aceasta ceremonie se desfasoara la fel.
La sosirea personalitatii se intoneaza imnul celor doua tari. La

unele ceremonii imnul se intoneaza inainte de defilarea garzii.
Daca este civil sta in pozitie de drepti. Daca este militar saluta.
Personalitatea careia i se prezinta ceremonia, daca este civil,

trece solemn prin fata garzii, se opreste la mijloc si rosteste
cuvintele indicate de protocolul tarii gazda.
In dreptul drapelului, se opreste si inclina usor capul
In cazul in care cel care trece in revista garda de onoare este
militar acesta saluta drapelul. In unele state personalitatea
militara saluta numai in timp ce rosteste cuvintele de salut, in
altele saluta tot timpul trecerii in revista a garzii de onoare.
TRECEREA IN REVISTA A
GARZII DE ONOARE
Dupa trecerea in revista a garzii de onoare,
personalitatea oaspete se indreapta spre prezentarea
membrilor guvernului/ componentei delegatiei de
intampinare/ coducerii ministerului apararii/ etc.
In acest timp garda se incoloneaza pentru defilare
Personalitatea civila sta in pozitie de drepti iar
pesonalitatea militara saluta pe toata durata trecerii in
revista a garzii. In cazul in care garda de onoare este
prea numeroasa, personalitatea militara va saluta doar
trecerea drapelului.
Sub nici o forma nu se poarta nici un fel de conversatie
pe timpul intonarii imnului sau a defilarii garzii.
TRECEREA IN REVISTA A GARZII DE ONOARE
Daca personalitatea civila/militara este insotita de

sotie/sot aceasta/acesta nu va participa la
ceremonie dar va asista intr-un loc special pregatit
DEPUNEREA DE COROANE
se desfasoara intr-un cadru sobru, solemn.
odata ce delegatia ajunge la locul depunerii de coroane,

atmosfera relaxata si destinsa care a fost prezenta
inceteaza;
de obicei coroana este depusa de militari ai tarii gazda.

Uneori ea este depusa chiar de membrii delegatiei
personalitatea care depune coroana se opreste la 2-3 pasi

de aceasta
dupa asezarea coroanei este asezata cu grija lenta, in

functie de situatie . Acest gest nu este facut de catre nici un
alt membru al delegatiei
pe toata perioda desfasurarii activitatii, in cazul in care este

o personalitate civila aceasta va avea capul descoperit.
in cazul in care este o personalitate militara, aceasta va
DESCHIDEREA/INCHIDEREA
UNOR CEREMONII MILITARE
pe timpul intonrii imnurilor tuturor statelor participante se st n poziie

de drepi i militarii salut;
pe timpul ridicrii sau aducerii drapelelor statelor participante militarii

salut la sosirea sau ridicarea drapelului fiecrui stat;
defilarea trupelor se urmrete numai n picioare i se salut la trecerea

drapelului fiecrui stat;
la finalul cuvntrilor se aplaud, dar nu este nevoie ca audiena s se

ridice n picioare. Durata aplauzelor trebuie s fie decent i ea trebuie s
in la fel de mult pentru fiecare personalitate sau reprezentant care a luat
cuvntul.
inaintea, la sfritul sau pe durata unei cuvntri nu se pot striga cuvinte

sau semnale de ncurajare sau aprobare. Acestea nu au nimic comun cu
comportarea diplomatic, chiar dac uneori ele sunt interpretate ca fiind
camaradereti.
pe timpul defilarii trupelor fiecare tara va fi aplaudata in mod egal.
nu se striga si nu se fac gesturi de incurajare la trecerea trupelor nationale
PARTICIPAREA LA EXERCIII,
DEPLASRI CU VEHICULE
MILITARE, LA TRAGERI ETC.
De multe ori personalitile sunt invitate s participe

efectiv la exerciii sau pri ale unor exerciii militare. n
cazul n care din cauza unei afeciuni sau a lipsei de
antrenament o personalitate nu poate participa la o parte
solicitant a unui exerciiu este bine ca s comunice
aceasta gazdelor pentru c este cu mult mai neplcut ca
acetia s fie pui n faa unui accident dect s fac fa
unui refuz politicos. Acest refuz nu va fi perceput ca o
impolitee. Este bine ns ca un alt reprezentant al
delegaiei s poat participa.
Pe timpul participrii la exerciii, regulile de participare i

mai ales de protecie trebuie respectate pe deplin.
Chiar dac un membru al delegaiei are deprinderi care l

detaeaz fa de ceilali participani este bine s uzeze
de aceste deprinderi, dar s pstreze un minim decent de
modestie n afiarea lor.
Uneori, gazdele care organizeaz exerciiul fac

recomandri speciale (de exemplu: consumul sporit de
ap, folosirea echipamentului de protecie pentru
PARTICIPAREA LA EXERCIII,
DEPLASRI CU VEHICULE
MILITARE, LA TRAGERI ETC.
Nu este apreciat nonalana exagerat, mai ales n

purtarea sau folosirea echipamentului.
Pe timpul efecturii tragerilor trebuie respectate exact

regulamentele i normele impuse.
POZITIONAREA DRAPELELOR
Drapelul simbolizeaza o tara, o natiune, un popor, o

organizatie internationala sau o comunitate.
Toate persoanele, indiferent de rang sunt deosebit de

sensibile cand este vorba de drapelul national si se
simt onorate ca pe timpul oricarei ceremonii s-si
vad drapelul national dispus la un loc de cinste;
Instalarea eronata a drapelelor este tratata in cel mai

bun caz ca ignoranta. De obicei aceasta este tratata
ca ofensa sau chiar ca ostilitate;
Pe teritoriul national drapelul national ocupa

intotdeauna pozitia principala. In nici o circumstanta
aceasta nu se cedeaza
n cazul n care se dispun mai multe drapele este

esenial ca acestea s aib aceeai dimensiune,
catargele s aib aceeai nlime, iar n vrf
aceeai terminaie.
Pe un catarg va exista un singur drapel. Dou

drapele puse unul sub altul reprezint pentru cel de
jos un semn de inferioritate, supunere, nfrngere.
Doar n mediul maritim exist posibilitatea de a

arbora mai multe drapele sau fanioane triunghiulare
pe acelai catarg.
Nu se arboreaz niciodat drapelul unei alte ri

dect mpreun cu drapelul naional. Excepiile sunt
rezervate doar ambasadelor, consulatelor i altor
reprezentane diplomatice, unde funcioneaz
n cazul n care este vorba de mai multe state, dup

drapelul rii gazd, drapelele se poziioneaz n ordinea
alfabetic a numelor statelor n limba rii gazd
n cazul organizaiilor internaionale, atunci cnd este

vorba despre drapelul ONU, NATO sau UE aceste drapele
se situeaz n stnga sau n dreapta drapelului naional.
n cazul n care particip mai multe state, alturi de

drapelul organizaiei internaionale se poziioneaz toate
celelalte drapele, inclusiv al rii gazd n ordine
alfabetic.
n cazul n care ara gazd dorete totui s scoat n

eviden poziia drapelului su, n afar de poziionarea
n ordine alfabetic poate s-i poziioneze propriul
drapel la stnga sau la dreapta grupului de drapele la o
distan nu mai mic de o cincime din distana ocupat de
toate celelalte drapele la un loc.
La amplasarea drapelelor pe un vehicul, locul de onoare al

drapelului este n fa, n dreapta oferului, iar locul celui de-al
doilea drapel n ordinea importanei este n dreptul oferului.
Coborrea unui drapel n bern se face prin poziionarea sa la

mijlocul catargului. Durata meninerii drapelului n bern se
stabilete de ctre ara gazd.
n clipa n care un stat i-a cobort drapelul naional n bern i

celelalte drapele arborate pe teritoriul aceluiai stat vor fi
coborte n bern pe aceeai durat de timp.
n apropierea unui sicriu, drapelul naional se aeaz la capul

defunctului.
n cazul n care drapelul se aeaz deasupra sicriului, colul

din stnga sus care ar fi trebuit s fie pe catarg se
poziioneaz la umrul din stnga al defunctului.
Drapelele naionale trebuie tratate cu respect, chiar cu evlavie.
Acest respect se manifest i prin modul n care

acestea sunt ntreinute. Drapelele naionale
trebuie s aib ntotdeauna culorile naturale, s nu
fie decolorate, rupte sau roase. Fac excepie
drapelele glorioase participante la lupte.
Dup ce un drapel a fost schimbat cu un altul mai

bine ntreinut, cutuma spune c drapelul vechi nu
se arunc la gunoi ci se arde. ( In SUA exista
reglementari in acest sens).
Pe un teren/spatiu liber
Pe un teren/spatiu liber
Fata de un podium
Fata de birou
Fata de un vorbitor
Doua drapele
Trei drapele
Doua drapele
Trei drapele
Patru drapele
TINUTA FIZICA
Orice om trebuie s aib o inut dreapt, nclinrile

corpului s fie numai n cazul n care este necesar.
Se poate tine mana in buzunar la unele evenimente

sociale, el dnd un aer mai degajat. Aceasta pozitie
este totusi de evitat. Pentru diplomatul militar in
uniforma se exclude tinerea mainii in buzunar.
Niciodat comportarea celorlali nu trebuie luat ca

fiind regula protocolar de conduit, mai ales dac
acetia nu aparin gazdelor.
n timpul mersului inuta trebuie s fie dreapt,

decent degajat, cu balansarea normal a braelor, cu
pai de lungime potrivit i ct mai natural.
TINUTA FIZICA
O modalitate eficient de corectare a inutei fizice

este prin vizionarea unor nregistrri cu propria
participare la activiti.
Aezarea pe scaun sau pe un fotoliu trebuie

efectuat decent, fr a da semne de plictiseal
sau faptul c a sosit, n sfrit un moment mult
ateptat.
Cnd este aezat pe scaun, poziia trebuie s fie

cea fireasc, fr a ine picioarele cu genunchii
exagerat deprtai, rsturnat pe sptarul
scaunului sau n fotoliu, cu picioarele bgate mult
sub scaun, cu strngerea genunchilor ntre mini
sau inerea minilor ntre genunchi.
Picioarele pot fi inute ncruciate, dar numai la

nivelul genunchilor, fr a ine laba piciorului
peste cellalt genunchi. Atentie la sosete.
TINUTA FIZICA
La poziia picior peste picior nu este permis

blngnirea permanent a labei piciorului.
inuta n poziia eznd pe scaun a femeilor este i mai

important. Acestea, este indicat s in picioarele
uor ncruciate n partea de jos, astfel nct rochia sau
fusta s poat acoperi ct mai mult piciorul.
Se va urmri s se in genunchii strni, chiar dac

aceasta presupune un efort n plus.
Poziia picior peste picior nu se exclude, dar aceasta va

fi tot cu genunchii apropiai.
TINUTA FIZICA
n cazul n care femeia este mbrcat cu pantaloni, poziia de

aezare pe scaun nu trebuie s fie brbteasc respectnduse aceleai reguli ca i n cazul n care mbrac fust sau
rochie
Cnd stau n picioare att brbatul ct i femeia nu trebuie s

stea cu picioarele deprtate, cu o grij n plus pentru femeie.
Nu trebuie balansat greutatea de pe un picior pe cellalt i

nu trebuie micat nervos genunchiul piciorului care nu este de
sprijin.
POZITII CONTRAINDICATE
Pozitie permisa doar in

prezenta prietenilor
apropiati
In mediul oficial reflecta
lipsa de respect, lene,
apatie, aroganta
Celalalt considera ca i-ai
invadat spatiul privat
TINUTA FIZICA
Tinuta formala White Tie:
Barbatii:
-
Haina de culoare neagra, scurta in fata, pana la talie, iar la

spate terminate cu doua cozi lungi; reverele imbricate in
matase neagra
Pantaloni negri cu vipusca de matase neagra
Camasa alba pentru papion
Vesta alba
Papion alb din matase
Ciorapi de culoare neagra,subtiri
Pantofi negri de lac
Optional: - joben de matase, manusi albe
Nu se poarta curea la pantaloni
TINUTA FIZICA
Doamnele:
Rochie lunga, fara maneci, cu manusi lungi
sau
Rochie lunga cu maneci cu manusi scurte
TINUTA FIZICA
Tinuta semiformala ( Black Tie )

Barbatii:
Haina (neagra sau alba) lunga pana la sold,fara coada,
reverele imbracate cu matase
Pantaloni negri cu vipusca neagra de matase sau satin
Vesta neagra pana la talie, cu un singur rand de nasturi
sau brau in cazul in care este cald
Camasa alba scrobita sau plisata, cu nasturi negri vizibili
Guler intors la colturi pentru papion
Pantofi si sosete negre
Palaria si manusile sunt optionale
Nu se poarta curea de piele
Doamnele:
Rochie lunga ( in ultimii ani)
SALUTUL
Brbaii salut primii femeile
Persoanele mai tinere salut primele persoanele mai n vrst
Inferiorii in grad diplomatic ii saluta pe superiori
Noii venii i salut pe cei deja prezeni
Raspunsul la salut este obligatoriu
Chiar dac persoanele sunt necunoscute se salut la intrarea n
lift, ntr-un magazin mic, ntr-un compartiment de tren etc.
Persoana n micare va saluta persoana care st pe loc
SALUTUL
La deplasarea n acelai sens va saluta primul cel care
merge mai repede i-l depete pe cellalt.
n cazul n care barbatul poart plrie, acesta va saluta
prin ridicarea de pe cap a plriei folosind ntotdeauna
mna din partea opus persoanei pe care o salut.
n cazul n care este cu capul descoperit va nclina uor
capul.
Salutul va fi ntotdeauna nsoit de un zmbet uor
schiat.
Femeia rspunde la salut cu un surs uor i cu o
delicat nclinare a capului.
SALUTUL
Sunteti femeie. Intalniti o persoana

necunoscuta, barbat sau femeie, care va saluta.
1/. Zambiti si inclinati discret capul
2/. Ii raspundeti normal la salut
3/. Nu-I raspundeti si ignorati salutul
SALUTUL
Sunteti femeie. Inalniti o persoana necunoscuta,

barbat sau femeie, care va saluta.
SALUTUL
Sunteti barbat. Intalniti o persoana

1/. Zambiti si inclinati discret capul
SALUTUL
Sunteti barbat. Intalniti o persoana

SALUTUL
Cand un barbat saluta un superior:
1/. Inclina usor capul si zambeste
2/ Inclina usor spatele si zambeste
3/. Se inclina de la mijloc si zambeste
SALUTUL
Cand un barbat saluta un superior:
1/. Inclina usor capul si zambeste
SALUTUL
Saluta primul
1/. Cel care intra intr-un magazin mic, lift, spatiu
relativ redus.
2/. Cel care intra intr-un magazin mare
3/. Cel care intra intr-un oficiu postal
SALUTUL
Saluta primul
1/. Cel care intra intr-un intr-un magazin mic
SCHIMBUL DE CARTI DE VIZITA

Cine ofera primul cartea de vizita?
1/. Persoana inferioara ierarhic
2/. Persoana superioara ierarhic
3/. Nu are importanta

Cine ofera primul cartea de vizita?
2/. Persoana superioara ierarhic

In cazul in care este vorba de o delegatie
numeroasa cartea de vizita se ofera la
1/. Intreaga delegatie indiferent de numarul de
persoane
2/. Intreaga delegatie daca sunt maximum 6
persoane
3/. Numai liderului delegatiei

In cazul in care este vorba de o delegatie
numeroasa cartea de vizita se ofera la
2/. Intreaga delegatie daca sunt maximum 6

persoane

Se schimba carti de vizita pe timpul unui dineu?
a/. Nu! Nu schimba, nici macar la dineurile informale.
b/. Da, dar numai la dineurile informale.
c/. Da, pentru a fii siguri ca puteti relua a discutie
inceputa.

Se schimba carti de vizita pe timpul unui dineu?
a/. Nu! Nu schimba, nici macar la dineurile informale.
In cazul in care discutiile au loc stand la masa,

dupa schimbul de carti de vizita, cele primite,
1/. Se pun in buzunar
2/. Se pun intr-un port carti de vizita
3/. Se tin pe masa
In cazul in care discutiile au loc stand la masa, dupa schimbul de

carti de vizita, cele primite,
3/. Se tin pe masa
STRANGEREA DE MANA
ntotdeauna, superiorul n grad ntinde mna

inferiorului, cel n vrst ntinde mna celui mai tnr,
o femeie ntinde mna unui brbat.
Strngerea de mn ntre doi brbai trebuie s fie

ferm, fr a fi exagerat.
Strngerea minii unei femei trebuie s fie delicat

dar ferm.
Cel care intr ntr-o camer salut toat lumea. Poate

sau nu s dea mna cu fiecare.
n acelai mod se procedeaz dac se apropie de masa

la care stau cunoscuii. Poate saluta rugnd pe cei de
la mas s nu se deranjeze i s nu se ridice de la
mas. Dac ns d mna cu cineva acesta va fi obligat
s se ridice de la mas.
STRANGEREA DE MANA
O femeie sta pe scaun. In incapere intra un barbat

care se apropie sa dea mana.
1/. Se ridica si ii intinde mana
2/. Nu se ridica si ii intinde mana
3/. Ii da mana indiferent de pozitie
STRANGEREA DE MANA
O femeie sta pe scaun. In incapere intra un barbat

care se apropie sa dea mana.
2/. Nu se ridica si ii intinde mana
STRANGEREA DE MANA
n cazul n care ntr-un grup sunt brbai i femei, mai

nti se strnge mna femeilor i numai dup aceea a
brbailor.
ntotdeauna strngerea minii se face cu capul

descoperit, fr a avea cealalt mn n buzunar i n
nici un caz cu mnua pe mn.
Se mai obinuiete, destul de rar, srutul minii

femeilor. n unele state acest gest poate s surprind.
De aceea este bine ca el s fie folosit cu mult
discernmnt.
Srutul minii nu se practic niciodat sub aer liber. Nu
se srut mna nmnuat sau ntins peste mas. Nu
este obligatoriu ca buzele s ating mna. Gestul poate
fi doar simulat, buzele oprindu-se la 2-3 cm de mn.
STRANGEREA DE MANA
STRANGEREA DE MANA DOMINANTA
STRANGEREA MAINILOR
.
STRANGEREA MAINILOR
STRANGEREA DE MANA
STRANGEREA DE MANA
STRANGEREA DE MANA
STRANGEREA DE MANA
STRANGEREA DE MANA
STRANGEREA DE MANA
STRANGEREA DE MANA
STRANGEREA DE MANA
STRANGERE DE MANA
SEMNELE PALMELOR
Rugaminte
Autoritate imediata
Impunere
POZITIE CONTRAINDICATA
Pozitie defensiva
Lipsa de deschidere fata
de interlocutor
Daca intr-o audienta o
persoana are bratele
incrucisate insistati pe
contactul vizual
Trebuie facut ceva
pentru a scoate
partenerul din aceasta
pozitie. Ii puteti oferi un
obiect, un articol sa-l
citeasca,etc
Pozitia cea mai
echilibrata si puternica
este cu bratele pe langa
corp. Exersati!
GESTURI CONTRAINDICATE
Semn de inselaciune,
minciuna, dar numai
atunci cand este asociat
cu alte elemente de
body language
Concentrare inaintea
unui interviu
Gestul denota neliniste

Lipsa de rabdare
Nu vreau sa te mai
ascult, esti un
mincinos!
Manifestarea exterioara a
unei nevoi de liniste
interioara
Persoana trebuie calmata
GESTURI RISCANTE
Gestul OK vine de la locul de

nastere al unui presedinte
american Old Kinderhook
In tari vorbitoare de limba
engleza: totul este in ordine
In Franta: esti un zero, esti
nimic
In Japonia: bani
In unele tari mediteraneene:
gest prin care se recunosc
homosexualii
GESTURI RISCANTE
In tarile de limba
engleza este un gest
obscen
In alte tari europene

inseamna victorie
In zona
mediteraneana este
vorba de un
homosexual care-si
cauta partener
GESTURI INDICATE
Semnifica evaluare,
considerare si analiza.
Degetul aratator trbuie
sa fie in sus.
Poate insemna si
oboseala sau plictiseala.
Incadrarea depinde de
expresia ochiilor.
Daca din aceasta pozitie
degetul aratator aluneca
catre buza de sus, sau
celelate degete acopera
gura, semnifica
suspiciunea unei situatii
sau minciuni
GESTURI INDICATE
Exprima autoritate,
incredere, superioritate,
gandire rezonabila,
dominanta.
Este un gest mai eficient
in relatia cu un grup
decat in doi.
Nefolosit la momentul si
la locul potrivit poate fi
interpretat ca aroganta
Poate fi folosit si pe
orizontala
GESTURI INDICATE
Pozitia coif
Gest folosit de cei siguri pe
ei
Gest folosit de sefi in
relatia cu subalternii
DISTANTE ZONALE
Folosirea spatiului si a atingerilor este esentiala intr-o relatie
Spatiul personal intre femei este cel mic, intre barbati este cel mai
mare si intre barbati si femei este mediu
Pe masura ce pozitia sociala creste si necesitatea de spatiu privat
(birou, casa, masina) creste
Trebuie gasit echilibrul dintre spatiul privat si dorinta de contact cu
altii
Cat de mare este spatiul privat depinde atat de cultura zonei cat si
de persoana
Pozitia intr-o incapere iti poate asigura un avantaj sau un
dezavantaj. De ex: distanta fata de o audienta, pozitia la o
masa,etc
.
DISTANTE ZONALE
Spatiul privat esteconsiderat ca o extensie a

propriului corp
Spatiul privat al fiecarei persoane este de 60-120 cm
Este mai mare in fata si mai mic in spate
In familie poate fi o distanta mai apropiata de limita

minima
La limita, la un cocktail sau cand muzica este prea

tare se poate admite lungimea unui brat. Este
distanta prieteneasca admisa si la o masa sau un bar
Spatiul privat este incalcat cand dati mana cu cineva
DISTANTE ZONALE
DISTANTE ZONALE
DISTANTE ZONALE
POZITIA LA MASA DE DISCUTII
O masa rotunda asigura

egalitatea de pozitii. Este
utila pentru asigurarea unui
cadru de cooperarea cea
mai mare eficienta
Este utila in diplomatie si
discutii de pace, intalniri de
brainstorming
Stimuleaza schimbul de
energii
Un subordonat va avea cea
mai mare eficienta mentala
in relatia cu managerul
Eficienta pentru afaceri
Utila pentru retragerea
pentru discutii sensibile pe
timpul unei conferinte
Este cea mai buna masa

pentru a ajunge la o
concluzie reciproc
avantajoasa
Este cea mai buna
pozitie pentru consens
Dvs. veti sta in dreapta
partenerului. Ii va da
mai multa incredere
Pozitia fata de
competitor
Este pozitia de
negociere a marilor
afaceri
Pozitia cea mai buna

pentru conversatie,
persuasiune sau
seducere
Permite abordarea unui
climat in care fiecare din
parti este dispusa sa
cedeze o parte din
argumente
Pozitia traditionala de
lider
Pentru un subordonat
este important pe ce loc
sta la masa
Pozitiile marcate cu stea
sunt cele care va fac cel
mai vizibil
Pozitiile marcate cu
patratel: persoane
neutre, care nu vor sa
sa se implice in discutie
triunghi sunt cele mai
bine camuflate. S-ar
putea ca liderul nici sa
nu-si aminteasca ca au
participat
Pozitiile marcate cu stea

sunt cele care va fac cel
mai vizibil
patratel: persoane
neutre, care nu vor sa
sa se implice in discutie
triunghi sunt cele mai
bine camuflate. S-ar
putea ca liderul nici sa
nu-si aminteasca ca au
participat
INTALNIREA DE AFACERI
O intalnire de afaceri trebuie sa inceapa la ora X.
Cand trebuie sa ajungeti la intalnire?
a/. Exact la ora stabilita
b/.La ora stabilita sau cu max 5 min mai devreme
c/.La ora stabilita sau cu max 5 min mai tarziu
O intalnire de afaceri trebuie sa inceapa la ora X.
Cand trebuie sa ajungeti la intalnire?
b/.La ora stabilita sau cu max 5 min mai devreme
Daca telefonul dumneavoastra mobil suna in timp ce
sunteti angajat intr-o intalnire de afaceri, veti proceda in
felul urmator:
a/.ignorati apelul telefonic, pretinzand ca telefonul
altcuiva suna
b/. lasati casuta vocala sa inregistreze mesajul
c)/.cereti scuze interlocutorului si raspundeti la telefon
Daca telefonul dumneavoastra mobil suna in timp ce
sunteti angajat intr-o intalnire de afaceri, veti proceda in
felul urmator:
b/. lasati casuta vocala sa inregistreze mesajul
Unde tineti telefonul mobil pe timpul unei intalniri de
afaceri?
a/. Pe masa, dupa ce l-ati trecut pe silent sau pe
vibratii
b/. Pe masa in pozitie normala urmand sa raspundeti
numai la apelurile care va intereseaza
c/. In servieta sau in buzunar, trecut pe silent, urmand
sa raspundeti ulterior la apelurile sosite
Unde tineti telefonul mobil pe timpul unei intalniri de
afaceri?
c/. In servieta sau in buzunar, trecut pe silent, urmand

sa raspundeti ulterior la apelurile sosite
RELATIA DE AFACERI
Cine trebuie sa sune inapoi cand legatura telefonica se
intrerupe?
a/. Persoana care a initiat convorbirea telefonica
b/. Persoana apelata
c/. Nu are importanta. Oricare dintre cele doua persoane.
RELATIA DE AFACERI
Cine trebuie sa sune inapoi cand legatura telefonica se
intrerupe?
a/. Persoana care a initiat convorbirea telefonica
RELATIA DE AFACERI
In cazul in care apelati o persoana prin asistenta:

1/. Asistenta dvs. o va suna pe asistenta celui
apelat, asistenta celui apelat cere permisiunea celui
apelat de a face legatura cu dvs., va face legatura
intre dvs. si asistenta celui apelat, si aceasta va
face legatura cu cel apelat
2/. Asistenta dvs. va suna asistenta celui apelat,
asistenta celui apelat face legatura asistentei dvs
cu cel apelat si ulterior asistenta dvs va va face
legatura cu cel apelat
3/. Nu are importanta succesiunea apelurilor
RELATIA DE AFACERI
In cazul in care apelati o persoana prin asistenta:

1/. Asistenta dvs. o va suna pe asistenta celui
apelat, asistenta celui apelat cere permisiunea
celui apelat de a face legatura cu dvs., va face
legatura intre dvs. si asistenta celui apelat, si
aceasta va face legatura cu cel apelat
Cand faceti prezentarile procedati in felul urmator:
a) il prezentati pe client presedintelui companiei in care
lucrati
b) il prezentati pe presedintele companiei in care lucrati
clientului
c) nu faceti dumneavoastra prezentarile; este
responsabilitatea lor de a se prezenta unul altuia
Cand faceti prezentarile procedati in felul urmator:
a) il prezentati pe client presedintelui companiei in care
lucrati
Prezentati o persoana unei alte persoane:

a/. Mentionati doar numele complet
b/. Mentionati numele complet si functia
c/. In afara de numele complet si functia
mentionati si unele amanunte care sa inlesneasca
conversatia
Prezentati o persoana unei alte persoane:
c/. In afara de numele complet si functia

mentionati si unele amanunte care sa inlesneasca
conversatia
Pentru a tine minte numele unei persoane care va
este prezentata:
a/. Scoateti un carnetel sau o bucata de hartie si va
notati numele
b/. Va bazati pe memorie si pe repetarea numelui
in gand
c/. Faceti o asociere de tipul: dl.Popescu cel inalt,
d-na Ionescu, cea scunda si vesela
Pentru a tine minte numele unei persoane care va
este prezentata:
c/. Faceti o asociere de tipul: dl.Popescu cel inalt,

d-na Ionescu, cea scunda si vesela
Cand nu ati inteles numele persoanei care v-a fost
prezentata:
1/. Ii spuneti: Vreti sa repetati?
2/. Ii spuneti: Ma scuzati, nu v-am inteles numele
si as vrea sa-l stiu
3/. Renuntati gandindu-va ca intrebati pe altcineva
Cand nu ati inteles numele persoanei care v-a fost
prezentata:
2/. Ii spuneti: Ma scuzati, nu v-am inteles numele

si as vrea sa-l stiu
Care este distanta protocolara la care puteti sa stati
cand va prezentati unei persoane
a/. Distanta de un brat intins
b/. Aproximativ 0,8 m
c/. Nu are importanta
Care este distanta protocolara la care puteti sa stati
cand va prezentati unei persoane
a/. Distanta de un brat intins
Atunci cand conversati cu oameni pe care ii
cunoasteti putin, este intotdeauna potrivit sa:
a/. Va aratati interesul punand intrebari
b/. Vorbiti despre dvs.
c/. Nu vorbiti decat de afaceri
Atunci cand conversati cu oameni pe care ii
cunoasteti putin, este intotdeauna potrivit sa:
a/. Va aratati interesul punand intrebari
Cand se face prezentarea a doua persoane, o
doamna si un domn cu pozitii aproximativ egale:
a/. Este prezentat domnul doamnei
b/. Este prezentata doamna domnului
Cand se face prezentarea a doua persoane, o
doamna si un domn cu pozitii aproximativ egale:
a/. Este prezentat domnul doamnei
Intr-un moment de socializare intr-un grup, va
aduceti aminte ca aveti ceva important de discutat
cu o persoana din grup. Cum procedati:
a/. Va cereti scuze si il extrageti din grup cerand
scuze celorlalti
b/. Asteptati ca acesta sa se degajeze de grup la
sfarsitul discutiei
c/. Chemati asistenta, ii dat un biletel si ii cereti sal inmaneze acelei persoane
Intr-un moment de socializare intr-un grup, va
aduceti aminte ca aveti ceva important de discutat
cu o persoana din grup. Cum procedati:
b/. Asteptati ca acesta sa se degajeze de grup la

sfarsitul discutiei
DEPLASARI IN STRAINATATE
Inaintea oricarei deplasari in strainatate se trimite

componenta delegatiei. Ordinea in care se transmit
numele membrilor este ordinea de precadere.
In cazul in care seful delegatiei este acompaniat de

sotie, aceasta este mentionata a doua in ordinea de
precadere
n cazul n care deplasarea a avut loc cu avionul,

coborrea din avion are loc n ordinea de precdere a
delegaiei.
n cazul n care personalitatea principal a fost

invitat cu soia/soul, aceasta/acesta coboar imediat
dup personalitatea principal.
CADOURI
Cadourile care se ofera intr-o relatie de business:
1/. Obiecte de birou, carti, muzica, un obiect specific tarii
dvs.
2/. Parfum, cravata, butoni
3/. Tablou, sculptura
CADOURI
Cadourile care se ofera intr-o relatie de business:
1/. Obiecte de birou, carti, muzica, un obiect
specific tarii dvs.
CALATORIA CU VAPORUL
La urcarea pe un vapor persoana de rangul cel mai
inalt urca:
a/. Prima
b/. Ultima
La urcarea pe un vapor persoana de rangul cel mai
inalt urca:
a/. Prima
La coborarea de pe un vapor persoana de rangul
cel mai inalt coboara:
a/. Prima
b/. Ultima
La coborarea de pe un vapor persoana de rangul
cel mai inalt coboara:
a/. Prima
CALATORIA CU AVIONUL
La urcarea intr-un avion persoana de rangul cel
mai inalt urca:
a/. Prima
b/. Ultima
La urcarea intr-un avion persoana de rangul cel
mai inalt urca:
b/. Ultima
La coborarea dintr-un avion persoana de rangul cel
mai inalt coboara:
a/. Prima
b/. Ultima
La coborarea dintr-un avion persoana de rangul cel
mai inalt coboara:
a/. Prima (urmata de restul delegatiei in ordinea de
precadere)
IN AVION
Cand o doamna are dificultati in a se imbraca pe
culoarul ingust al unui avion, domnul din spate o
ajuta?
a/. Da
b/. Nu
c/. Da, dar numai daca o cunoaste
IN AVION
Cand o doamna are dificultati in a se imbraca pe
culoarul ingust al unui avion, domnul din spate o
ajuta?
a/. Da
IN AVION
Cand un barbat are dificultati sa-si imbrace haina
pe culoarul ingust al avionului, doamna din spate
poate sa-l ajute?
a/. Da
b/. Nu
c/.Da, doar daca il cunoaste
IN AVION
Cand un barbat are dificultati sa-si imbrace haina
pe culoarul ingust al avionului, doamna din spate
poate sa-l ajute?
a/. Da

Protocolul in Afaceri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Protocolul in Afaceri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROTOCOLUL IN AFACERI SI IN

Complexul format de politetea

Cele mai vechi marturii scrise cuprinzand norme de

Imparatul roman Constantin cel Mare a elaborat

Pe timpul lui Ludovic al XIV apare Ceremonialul

Jos Antonio de Urbina relev, n scrierile sale, c n

protocolul reprezint o form de manifestare a relatiilor existente

modul in care este aplicat protocolul este considerat un indicator

comportarea in afara regulilor de baza ale protocolului nu

protocolul se refera la relatiile dintre state, institutii, companii sau

protocolul are nuante imperative, nerespectarea sa putand duce la

eticheta se refera la formalismul relatiilor dintre indivizi,

Cu ocazia diverselor ceremonii se executa salve de

Salvele de salut se trag numai pe timpul intonarii

Se trag 21 de salve pentru presedintii de state si 18

In majoritatea statelor aceasta ceremonie se desfasoara la fel.

La sosirea personalitatii se intoneaza imnul celor doua tari. La

Personalitatea careia i se prezinta ceremonia, daca este civil,

TRECEREA IN REVISTA A GARZII DE ONOARE

Daca personalitatea civila/militara este insotita de

se desfasoara intr-un cadru sobru, solemn.

odata ce delegatia ajunge la locul depunerii de coroane,

de obicei coroana este depusa de militari ai tarii gazda.

personalitatea care depune coroana se opreste la 2-3 pasi

dupa asezarea coroanei este asezata cu grija lenta, in

pe toata perioda desfasurarii activitatii, in cazul in care este

in cazul in care este o personalitate militara, aceasta va

pe timpul intonrii imnurilor tuturor statelor participante se st n poziie

pe timpul ridicrii sau aducerii drapelelor statelor participante militarii

defilarea trupelor se urmrete numai n picioare i se salut la trecerea

la finalul cuvntrilor se aplaud, dar nu este nevoie ca audiena s se

inaintea, la sfritul sau pe durata unei cuvntri nu se pot striga cuvinte

pe timpul defilarii trupelor fiecare tara va fi aplaudata in mod egal.

nu se striga si nu se fac gesturi de incurajare la trecerea trupelor nationale

De multe ori personalitile sunt invitate s participe

Pe timpul participrii la exerciii, regulile de participare i

Chiar dac un membru al delegaiei are deprinderi care l

Uneori, gazdele care organizeaz exerciiul fac

Nu este apreciat nonalana exagerat, mai ales n

Pe timpul efecturii tragerilor trebuie respectate exact

Drapelul simbolizeaza o tara, o natiune, un popor, o

Toate persoanele, indiferent de rang sunt deosebit de

Instalarea eronata a drapelelor este tratata in cel mai

Pe teritoriul national drapelul national ocupa

n cazul n care se dispun mai multe drapele este

Pe un catarg va exista un singur drapel. Dou

Doar n mediul maritim exist posibilitatea de a

Nu se arboreaz niciodat drapelul unei alte ri

n cazul n care este vorba de mai multe state, dup

n cazul organizaiilor internaionale, atunci cnd este

n cazul n care particip mai multe state, alturi de

n cazul n care ara gazd dorete totui s scoat n

La amplasarea drapelelor pe un vehicul, locul de onoare al

Coborrea unui drapel n bern se face prin poziionarea sa la

n clipa n care un stat i-a cobort drapelul naional n bern i

n apropierea unui sicriu, drapelul naional se aeaz la capul

n cazul n care drapelul se aeaz deasupra sicriului, colul

Drapelele naionale trebuie tratate cu respect, chiar cu evlavie.

Acest respect se manifest i prin modul n care

Dup ce un drapel a fost schimbat cu un altul mai

Orice om trebuie s aib o inut dreapt, nclinrile

Se poate tine mana in buzunar la unele evenimente

Niciodat comportarea celorlali nu trebuie luat ca

n timpul mersului inuta trebuie s fie dreapt,