omajul

Noiunea de omaj provine de la cuvntul

chomage din limba francez, la rndul su
preluat din limba greac cauma, care
nseamn cldur mare din cauza creia se
ntrerupea orice activitate.

Literatura economic prezint 2 categorii de

oamaj:
omaj voluntar este acel tip de omaj care
descriesituaia n care oamenii api de munc
nu doresc s lucreze, n majoritatea
covritoare a situaiilor, deoarece dein
suficiente resurse materiale
omajul involuntar (forat) descrie situaia n
care oamenii api de muncd oresc s se
angajeze, dar nu gsesc locuri de munc
disponibile.

omajul este considerat ca element negativ al

dezvoltrii

economice

care

afecteaz

proporii diferite foate rile, mai ales cele

subdezvoltate i cele n tranziie la economia de
pia. Exist diverse modaliti de estimare a
omajului i implicit diverse modaliti de
cuantificare a lui. n termeni generali, omajul
este acea stare negativ a economiei care
afecteaz

parte

din

populaia

activ

disponibil, prin negsirea de locuri de munc.

Conform BIM (Biroul Internaional al Muncii), sunt

considerai omeri persoanele care cumuleaz
urmtoarele condiii:
Au depit vrsta de 15 ani;
Sunt apte de munc;
Nu au loc de munc (a ncetat contractul sau a fost
temporar ntrerupt i sunt n cutare de munc
remunerat);
Sunt fr ocupaie, apte de munc, nu au mai lucrat
sau ultimul loc de munc nu a fost remunerat;
Sunt disponibile imediat pentru o munc salariat.

Muli oameni care devin omeri au

responsabiliti familiale i note de plat:
n mod simplu ei nu-i pot permite s ias
din cadrul forei de munc. n schimb ei
sunt forai s accepte unele slujbe orice slujbe - tocmai pentru a-i ntreine
corpul, sufletul i familia. Rezultatul
muncii poate fi o slujb cu jumtate de
norm sau cu norm ntreag dar foarte
prost pltit. Cu toate acestea, orice
slujb pltit este suficient s exclud
persoana din rndul omerilor.

ncercarea mai multor aduli de cautare a unei

slujbe, chiar i ncercarea multor mame care vor
prefera s-i petreac timpul crescndu-i copiii,
rezultatul lor n cutarea unei slujbe este improbabil,
n cel mai bun caz este minim, incluznd poate un
drum pn la oficiul de plasare a forei de munc.
Asemntor, cele mai multe guverne condiioneaz
primirea ajutorului de omaj ca dovad c acele
persoane sunt n cutarea unui loc de munc, chiar
dac unii beneficiari pot s beneficieze o scurt
perioad de ajutorul de omaj.

Munca este prost platita si asigura, de cele mai multe ori,

doar subzistenta. Iata de ce angajarea peste hotare pare a fi,
pentru o parte considerabila a moldovenilor, o ultima si
disperata solutie. Astazi, circa 20% din populatia tarii
incearca sa se angajeze la lucru in strainatete, Grecia,
Israelul sau Germania fiind tarile cele mai solicitate.
Modalitatea angajarii peste hotare este simpla: prin
intermediul agentilor economici care dispun de autorizatii
pentru organizarea angajarii provizorii a cetatenilor in
strainatete sau in mod individual

Cea mai mare ridicata

rata a somajului din
tarile membre ale
Uniunii Europene se
inregistreaza in Spania
- 20,4%.Si in Letonia
rata somajului este
ridicata, 18,3%. In
Lituania, rata
somajului este de
17,4%.

Cea mai mica

rata a
somajului a
fost
inregistrata in
Olanda si
Austria
(ambele 4,3%)
si Luxemburg
(4,7%).

Un studiu realizat in SUA a scos la

iveala faptul ca daca o femeie are sau
nu un loc de munca nu se rasfrange in
niciun fel asupra mariajului si a
continuitatii

acestuia.

Daca,

insa,

barbatul isi pierde locul de munca,

institutia casatoriei este in pericol.

Explicatia este aceea ca statutul de somer nu

se potriveste cu viziunea unui barbat asupra
vietii, el fiind prin definitie, cel care aduce
painea in casa. In ochii sai, intr-o casatorie
barbatul trebuie sa aiba un loc de munca, pe
cand in cazul femeii este optional. Adesea,
chiar daca mariajul este unul fericit, el va
prefera sa plece, au observat cercetatorii
prelucrand datele legate de 3.600 de cupluri
raspandite pe intreg teritoriul american.

E drept ca si o femeie casatorita cu un

barbat fara un loc de munca este mai
predispusa sa doreasca sa iasa dintr-un
astfel de mariaj. In cazul femeilor, mai
releva studiul, o femeie care lucreaza va fi
mai dispusa sa doreasca sa divorteze,
comparativ cu o casnica, dar per ansamblu
daca ea lucreaza sau nu nu influenteaza
dorinta de a pune capat unui mariaj. mai
mult.

Acest fenomen este caracterizat prin

faptul c o parte din aduli sunt n
cutarea unui loc de munc.
Cnd aceast situaie ia proporii,
apar probleme economice serioase n
cadrul regiunii sau statului respectiv,
prin creterea cheltuielilor sociale de
ntreinere a omerilor.

Dac vrei s-i fie bine,

De munc s n-ai ruine.
Cine prin munc asud,
Nu va avea viaa crud.
Prin munc are de toate,
Via lung, sntate.

Realizat
Elpujan Irina & Livadari Valeria
Gr 301 PLE

Mulumim!