Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chiinu, 2014
II. Evaluare continua se realizeaza pe parcursul perioadei de studiu a disciplinei de invatamant; este
procesul prin care se masoara cunostintele asimilate de student si poate consta din evaluarea pregatirii
pentru lucrarile practice, a prezentarii proceselor verbale de laborator, a referatelor, studiilor de caz, a
parailor de proiect, a temelor de casa, a referatelor de cercetare, a lucrarilor scrise etc. Prin evaluarea
continua se realizeaza:
a) obtinerea de catre profesor a procesului operativ de raspuns pentru ameliorarea procesului de
invatamant, fiind orientata spre pasul urmator al acestuia;
b) informarea studentilor asupra stadiului la care au ajuns in dobandirea cunostintelor si prevenirea
efecului in cadrul evaluarilor finale.
III. Evaluarea finala, numita si sumativa, se realizeaza la incheierea unei perioade compacte de studii,
respectiv la incheierea perioadei de studiu al disciplinei de invatamant (de regula, semestrul), la
incheierea unui an universitar (pe ansamblul disciplinelor de invatamant), la finalizarea unui program
de studii. Evaluarea finala se realizeaza prin examenele programate in sesiunile de examene, prin
examenele de finalizare a programelor de studii, precum si prin investigatii si analize complexe privind
rezultatele finale ale procesului de invatamant. Este cea mai frecventa si se realizeaza in sesiune, prin
stabilirea zilelor destinate evaluarilor. Se exprima prin nota si fundamenteaza acordarea creditelor si a
diplomelor.
Metode de evaluare
Metodele de evaluare descriu procedeele, tehnicile si instrumentele prin care se efectueaza verificarea
nivelului si calitatii pregatirii studentilor si prin care se obtin informatiile necesare stabilirii notelor sau
calificativelor.
Metodele de evaluare sunt: examenele scrise, examenele orale, colocviile, probele practice, proiectele,
temele de casa.
Examenele scrise sunt forme de evaluare finala (sau pe parcurs) frecvente, la care aprecierea se
exprima de regula conform sistemului romanesc de notare (10-1). Proiectarea examenelor scrise
necesita precizarea obiectivelor si a continutului de evaluat, fixarea metodelor si procedeelor de
evaluare, a datei examenului, aspecte ce se regasesc in Fisa disciplinei si se comunica studentilor la
inceputul semestrului. Examenele scrise se constituie utilizand item obiectiv, subiectiv.
Examenele orale. Studentul este lasat sa-si prezinte subiectul, iar profesorul dupa ce studentul si-a
incheiat prezentarea, adreseaza intrebari cu scopul de a verifica capacitatea candidatului de a releva
esentialul, de a exemplifica. Durata unui examen oral / student este de aproximativ 20 minute, iar nota
finala se comunica studentului. La proba orala este obligatorie prezenta a cel putin doi studenti si doua
cadre didactice. Durata examenului oral este de 60-80 minute, corespunzatoare dezvoltarii subiectelor
si pregatirii ciornei (30-50 minute), raspunsului (15-25 minute), a discutiilor legate de evaluare (5-10
minute), dar nu trebuie sa depaseasca 120 minute.
Colocviul reprezinta un tip de verificare orala si consta in dezbaterea unor probleme complexe in
prezenta evaluatorului. Colocviu este o forma de verificare organizata mai ales in cazul disciplinelor
practice. In comparatie cu examenul, colocviul este mai simplu din punct de vedere formal. De obicei
se desfasoara sub forma evaluarii orale sau practice, inainte de inceperea sesiunii, la sfarsitul perioadei
de studiu. studentului.
Proba practica este utilizata preponderent la disciplinele cu caracter practic, pentru evaluarea
cunostintelor, abilitatilor si deprinderilor acumulate in cadrul laboratoarelor, a practicii de specialitate,
seminarii, studii de caz, proiecte etc. Se aplica in variate moduri, in functie de specificul disciplinei, de
la elaborare de proiect, proces verbal de laborator, programe de calculator, studii de caz, la prezentarea
creatiilor literare sau artistice, prezentarea unei ore de predare, realizarea unei instalatii de laborator si
operarea acestuia, realizarea unui utilaj pilot si descrierea functionarii acestuia etc. Pentru desfasurarea
probei practice se recurge de obicei la organizarea unui colocviu, in prezenta grupei de studiu, unde
evaluarea colegiala intre studenti poate avea un rol important.
Proiectele constituie lucrari de o mai mare complexitate care solicita aplicarea concomitenta a
cunostintelor teoretice cu cele practice si prezentarea scrisa a rezultatelor obtinute. Evaluarea prin
proiect se realizeaza pe parcurs la datele stabilite de profesor si comunicate studentului; si se incheie cu
o nota finala in sistemul de notare 10-1.
Metodele de evaluare practica cuprind: privind activitatea derulata de student intr-un domeniu specific
profesiei in care se pregateste (unitatile specializate).
conferinele
mesele rotunde
seminarele tiinifice etc.
METODE DE EVALUARE
Evaluare oral
Metode
tradiio-nale
Evaluri
practice
Interviu
Dialogul
Chestionare oral
Conversaie
Expuneri orale
Probe practice
Evaluare scris
Teste
Proiecte
Eseuri
Referat
Chestionare
Studiu de caz
Metode
alterna-tive
Evaluare asistat de
calculator
Proiectul
Metode tradiionale
Categoria metodelor tradiionale de evaluare cuprinde:
a) evaluarea oral: este o form a conversaiei prin care profesorul urmrete identificarea
cantitativ i calitativ a performanelor studenilor. Evaluarea oral poate fi realizat prin:
- interviuri
- expuneri orale
- dialoguri
- comunicri orale
este dificil de a selecta pentru toi studenii examinai ntrebri cu acelai grad de
dificultate;
b) evaluarea prin probe scrise este o form de expunere n scris a coninutului evaluat. Poate fi
realizat prin:
lucrri scrise
compunere
- proiecte
chestionar
- eseuri
teste
- referat
c) evaluare prin lucrri practice se realizeaz prin probe practice folosite n vederea verificrii i
evalurii capacitii studenilor de a aplica cunotinele n practic, gradul de stpnire a priceperilor
i deprinderilor formate anterior. Ea se realizeaz prin mai multe forme, n funcie de specificul de
studiu (lucrri de laborator, lucrri de teren), efectuarea unor sarcini la calculator.
Metode alternative
Metodele tradiionale descrise mai sus la momentul actual sunt cele mai utilizate n activitile de
evaluare. ns ansamblul tradiional al metodelor de evaluare este mbogit cu noi tehnici pe care
practica universitar le pune n eviden pentru a permite o cntrire mai precis, mai obiectiv a
competenelor studenilor, mai ales pentru msurarea acelor obiective din domeniul afectiv care nu
pot fi sesizate prin metode clasice.
Tendina practicienilor de a gsi i elabora noi tehnici i proceduri de evaluare au condus la
constituirea unor metode de evaluare care reprezint o alternativ viabil metodelor tradiionale.
Metoda alternativ de evaluare posed cel puin dou caracteristici:
1) realizeaz evaluarea rezultatelor n strns legtur cu predarea/nvarea
2) privesc rezultatele universitare obinute pe o perioad mai ndelungat, care vizeaz formarea
unor capaciti, dobndirea de competene i mai ales schimbri n planul intereselor, atitudinilor,
corelate cu activitatea de nvare.
n continuare la categoria metodelor alternative de evaluare vor fi clasate:
studiul de caz
proiectul etc.
Studiul de caz este o metod de nvare i evaluare care presupune analizarea i dezbaterea unei
situaii particulare problematice. Studiul de caz permite studenilor o confruntare direct cu situaii
reale. Metoda are un pronunat caracter formativ. Aceleai caracteristici ale studiului de caz ca
metod de predare/nvare (observarea unor fenomene, analiza acestora, explicarea lor) pot fi
utilizate i n scopul msurrii i aprecieriii capacitii studenilor, de a realiza asemenea demersuri
(analiz, nelegere i interpretarea unor fenomene, capacitatea de argumentare, de emitere a unor
judeci de valoare, precum i a unor convingeri i trsturi de personalitate). n consecin studiul de
caz ca metod de evaluare se realizeaz prin analiza i dezbaterea cazului pe care l implic.
Proiectul reprezint o activitate ampl care ncepe la ora de curs prin definirea i nelegerea
sarcinii eventual i prin nceperea rezolvrii acesteia. Proiectul presupune o activitate de studiu
independent pe parcursul a cteva zile, sptmni, sau luni timp n care studentul are permanente
consultri cu profesorul i se ncheie tot la ora de curs prin prezentarea n faa colegilor a unui raport
asupra rezultatelor obinute i dac este cazul, a produsului realizat. Proiectul poate fi individual sau
de grup. Printre capacitile care se evalueaz n timpul realizrii proiectului enumerm:
metodele de lucru
corectitudinea soluiei
calitatea prezentrii
special.
Forme de evaluare
n context didactic evaluarea se realizeaz sub diverse forme. Formele de evaluare constituie cadrul
n care se realizeaz relaia profesor-student n vederea realizrii obiectivelor. Ele reprezint
microstructuri pedagogice care reunesc ntr-o unitate funcional totalitatea aciunilor i mijloaceloe
implicate.
Fiecare tip de evaluare se realizeaz prin anumite forme care-i permit atingerea obiectivelor
proiectate i creeaz condiii favorabile ndeplinirii funciilor specifice.
Forme de evaluare iniial:
Testarea. Se realizeaz preponderent n scris prin teste iniiale.
Chestionarea. Se realizeaz att n scris, ct i oral.
Forme de evaluare continu/ formativ
Cursul universitar. Chiar i cursul universitar (prelegerea) ofer diverse situaii n care se
realizeaz feebbackul (conexiunea invers), cnd profesorul apreciind gradul de atingere a
obiectivului trasat, ia anumite decizii n vederea derulrii n continuare a procesului didactic.
n cadrul acestei forme, evaluarea se realizeaz preponderent prin observarea comportamentului
studentului, prin comunicare oral etc.
Seminarul universitar. Aceast form ofer multiple posibiliti de realizare a evalurii att pe
ntregul parcurs, ct i n etape distincte, cnd obiectivele de evaluare predomin n raport cu cele de
acumulare a cunotinelor i formare a abilitilor/competenelor.
n cadrul seminarului evaluarea se poate realiza prin: observarea comportamentului studentului;
chestionarea oral; teste; lucrri scrise; activiti practice; studiu de caz; referate; prezentarea
rezultatelor proiectului; etc.
Laboratorul. n cadrul acestei forme, de obicei, se realizeaz evaluri practice, fapt ce nu
exclude evaluarea oral sau scris.
Forme de evaluare final/sumativ
Seminarul de evaluare. n cadrul seminarelor de evaluare se realizeaz evaluarea sumativ
secvenial prin: teste; chestionare oral; lucrri practice etc.
Testarea. Se realizeaz preponderent prin teste sumative n scopul realizrii unui bilan i
lurii unor decizii finale.
Colocviul. Modalitile de realizare a colocviului snt multiple: teste, chestionare oral; lucrri
scrise; lucrri practice; proiecte etc.
Examenul. Poate fi organizat/realizat sub form scris i oral.
Procesul de formare profesional iniial include, att activiti de instruire/nvare, ct i
activitatea de cercetare. Formele specifice de evaluare a activitii de cercetare snt:
edina de susinere / prezentare a rezultatelor obinute n cadrul unui proiect.
edina de susinere a tezelor de an.
edina de susinere a tezelor de licen.
n mediul universitar snt utilizate i alte forme de evaluare a procesului de instruire/cercetare.
Au devenit deja tradiionale
conferinele
mesele rotunde
seminarele tiinifice etc.
. Instrumentariul de evaluare: testele
n accepiunea lui cea mai larg testul semnific situaia n care comportamentele i trsturile
persoanei, snt puse n evi-den i msurate. ntr-un sens mai restrns testele de cunoa-tere servesc
drept mijloc eficient de evaluare final, consti-tuindu-se dintr-un set de itemi cu ajutorul crora se
verific i se evalueaz nivelul asimilrii cunotinelor/capacitilor prin rapor-tarea la o scar de
aplicare etalon.
Testele ca instrument de evaluare pot fi clasificate din per-spectiva mai multor criterii.
Testele de evaluare iniial se administreaz la nceputul unei etape de instruire i sunt destinate s
furnizeze profesorului informaii privind nivelul cunotinelor i al abilitilor de care studenii au
nevoie pentru a parcurge cu succes urmtoarea etap de instruire.
Testele de progres se administreaz pe parcursul instruirii n momentele n care profesorul apreciaz
c este oportun aplicarea lor, permind evaluarea i reglarea acestui proces.
Testele finale/sumative se administreaz la sfritul unei uniti mari de instruire. La elaborarea unui
test sumativ se evideniaz urmtoarele etape:
scrierea / selectarea itemilor
aranjarea itemilor selectai
elaborarea baremilor de notare
elaborarea matricei de specificaii
verificarea produsului final.
CLASIFICAREA TESTELOR
Teste psihologice
Teste de randament
Teste psihometrice
Teste de comportament
Teste standardizate
Dup modul de
manifestare a
comportamentului
n raport cu momentul
investigaiei evaluative n
procesul de instruire
Dup schimbul de
referin pentru
aprecierea rezultatelor
Teste de progres
Teste realizate n cadrul evalurii finale
Teste prin care se realizeaz evaluarea
normativ
studenii sunt evaluai printr-un test scris, pe care l rezolv/ completeaz pe calculator;
testul poate fi salvat local, pe calculatorul pe care lucreaz studentul (la facultate sau acas);
testul poate fi dat pe Internet/ Intranet; opiunile studentului sunt nscrise automat ntr-o baz
variant mixt, n care un test din cadrul unui program de instruire trimite opiunile prin