9.

Consilierea de grup
Specificul grupului de consiliere const n faptul c interaciunea dintre participani este folosit
n scopul de a facilita schimbarea comportamental.
Rolul consilierului const n a crea un mediu securizant n care fiecare membru al grupului isi
poate expune preocuprile privind diferitele aspecte ale vieii sale: familie, relaii interpersonale,
relaii profesionale, sociale.
Consilierea de grup permite lucrul simultan cu mai muli clieni; ea ofer un context n care se pot
analiza problemele de natur interpersonal, fiecare client beneficiaz de sprijin i ajutor din
partea membrilor grupului dar ofer, n acelai timp, sprijin i ajutor; activitile de grup permit
experimentarea de noi comportamente i modaliti de comunicare.
Consilierea de grup nu se recomanda in situaiile in care clientul se afl ntr-o situaie de criz, nu
este compatibil cu situaia de lucru in grup sau cnd exista pericolul nclcrii principiului
confidenialitii fara acordul clientului.
Se recomand organizarea de grupuri care s fie formate din cinci pana la maxim zece clieni.
Frecventa minima a sesiunilor de consiliere de grup este de o edina de 2 ore o data pe
saptamana.

Curs - Metode si tehnici in asistenta sociala

An II asistenta sociala
1

10. Consilierea persoanelor cu dizabiliti

Datorita dizabilitilor de natur fizic sau mental, aceast categorie de clieni este izolat ca
efect al etichetrii, mentalitilor i a dificultilor pe care le ntmpin n integrarea n societate.
Din acest punct de vedere, consilierul trebuie s fie informat n privina condiiilor de mediu
social n care triete clientul cu dizabiliti. Datorita perceperii distorsionate a persoanelor cu
dizabiliti, caracteristicile anumitor cazuri sunt generalizate de ctre membrii comunitatii i
atribuite tuturor persoanelor cu dizabiliti. Consecina const n perceperea persoanelor cu
dizabiliti ca fiind marcate de limite importante, altele dect cele care decurg din problematica
specific.
Unul din obiectivele specifice ale consilierii persoanelor cu dizabiliti const n decelarea
influenelor negative ale mediului i izolarea factorilor supraadugai de nevoile reale, specifice,
ale clienilor.
Eficiena n consilierea persoanelor cu dizabiliti este rezultatul cunoaterii de ctre profesionist
a urmtoarelor aspecte:
- legislaiei, programelor, facilitilor, resurselor specifice alocate acestei categorii de populaie;
- metodelor de diagnostic i de clasificare a dizabilitilor;
- caracteristicilor diferitelor etape ale dezvoltrii i obstacole ntmpinate de persoanele cu
dizabiliti;
- modelelor nvrii n cazul persoanelor cu dizabiliti i resursele necesare aplicrii acestora.

Curs - Metode si tehnici in asistenta sociala

An II asistenta sociala
2

11. Consilierea n situaie de criz

Situaia de criza (o situaie traumatica pentru client) este perceput de client ca generatoare de
consecine cu efect extrem de negativ asupra vieii sale individuale, familiale si sociale.
Intervenia in situaia de criz presupune lucrul intensiv i de scurt durat cu clientul, prin
centrarea pe situaia concret i gsirea unei soluii pentru acesta care s l ajute s-i foloseasc
resursele pentru a depi situaia i s-i desfoare activitile de zi cu zi ntr-un mod ct mai
acceptabil i eficient pentru el i pentru cei din jur. Obiectivul pe termen lung al interveniei
const n evitarea efectelor negative ale situaiei asupra clientului si familiei sale.
Se exploreaz resursele i sprijinul imediat de care dispune clientul, capacitatea de toleran a
clientului, mediul personal sau instituional care poate susine clientul. Dup ce alternativele au
fost explorate n raport cu suportul aferent, clientul va decide calea de aciune. Clientul se va
angaja n respectarea cii de aciune alese.

Curs - Metode si tehnici in asistenta sociala

An II asistenta sociala
3

12. Consilierea copiilor si adolescenilor

O prima etapa importanta a consilierii copiilor si adolescenilor este adaptarea la cadrul
procesului de consiliere. Copiii si adolescenii sunt ajutai sa realizeze activitile propuse in
funcie de caracteristicile personale; prinii sunt informai despre evoluia copilului de-a lungul
ntregului proces.
Copiii si adolescenii sunt sprijinii de ctre consilier pentru:
a. Exersarea si perfecionarea capacitailor de exprimare verbala si nonverbala a sentimentelor,
tririlor, opiniilor lor, diversificarea si mbuntirea metodelor de comunicare cu ali copii si cu
adulii.
In acest scop copilul este ncurajat, prin crearea unui mediu sigur si suportiv, sa isi exprime
tririle prin cuvinte, aciuni sau joc, in funcie de gradul sau de dezvoltare. Trebuie utilizate
metode si activitati adaptate pentru a-l ajuta pe client sa isi contientizeze, sa isi exprime tririle
afective i sentimentele si sa le fac fata. Experienele copilului sunt utilizate pentru a-l ajuta sa
isi inteleaga sentimentele si relaiile cu adulii si ceilali copii si pentru a-si dezvolta vocabularul
relativ la tririle sale. Copilul si adolescentul este ajutat s-i depeasc blocajele emoionale si
s-i dezvolte strategii de rezolvare a conflictelor personale si interpersonale.
b. Creterea ncrederii in sine si acceptarea de sine.
Copiii i adolescenii sunt ascultai si ncurajai sa isi exprime sentimentele si opiniile; pe baza
acestora se stabilesc de comun acord obiectivele de ndeplinit i activitile aferente acestora.
Copiii sunt ncurajai sa ia propriile decizii si sa-i asume responsabilitatea pentru aciunile lor.
Este ncurajata dezvoltarea deprinderilor de autoajutorare in cadrul activitilor zilnice. Copilul
este valorizat i ncurajat n ceea ce privete comportamentele pozitive i succesele nregistrate de
acesta.
Cnd sunt implicai i prinii n ndeplinirea acestui obiectiv, acetia sunt sprijinii in explorarea
diferenelor dintre comportamentele ateptate si cele pe care le manifest copilul in prezent,
acceptarea i nelegerea copilului lund n considerare particularitile i interesele lui. Reeaua
familiala si comunitara este utilizata pentru a introduce modele pozitive pentru copil, pentru a-si
dezvolta o imagine de sine pozitiva.
c. Dezvoltarea capacitailor de integrare sociala, satisfacerea nevoilor de apartenena a copiilor si
adolescenilor la grup.
Asistentul social iniiaz activitati si ncurajeaz experiene care duc la cooperarea cu ali copii si
cu adulii; situaiile de conflict sunt discutate cu copilul si cu prinii; jocul si experienele de
invatare sunt utilizate pentru ncurajarea interaciunilor dintre copil si adult.

Curs - Metode si tehnici in asistenta sociala

An II asistenta sociala
4

13. Bibliografie

Chereche, Cristian Teorie i practic n asisten social activiti de seminar,

Universitatea de Vest din Timioara, 2001
Che1cea, S., Metodologia cercetrii sociologice. Metode cantitative i calitative, Editura
Economic, Bucureti, 2001
Goian, C. Deprinderi n asisten social, Institutul European, Iai, 2004
Hurubean, Alina Tratat de asisten social, 2003 - dup Ph. Brinster, 1997
Kadushin, A.- The Social Work Interview, Columbia University Press, New York, 1972
Miftode, V. Fundamente ale asistenei sociale, ed. Eminescu, Bucureti, 1999
Mnoiu, F.; Epureanu, v., Asistena social n Romnia, Editura ALL, Bucureti, 1996.
Neamu, G., Stan, D. Asisten social studii i aplicaii, ed. Polirom, 2005
Program de formare n practica asistenei sociale, Proiectul Phare: Construcia
instituional a serviciilor sociale n Romnia, Bucureti, 2005
Prof. Dr. I. Munteanu, dr. V. Copaci, Elemente de planificare familiala, Ed. Mirton,
Timisoara 1992
George Neamtu coord., Tratat de asistenta sociala, Ed. Polirom Iasi, 2003
Rotariu, T.., Ancheta sociologic i soniajul de opinie, Editura Polirom, Iai, 1997
Tiberiu Mircea, Tratat de psihopatologie si sntate mentala a copilului si
adolescentului, Ed. Artpress, Timioara, 2004

Curs - Metode si tehnici in asistenta sociala

An II asistenta sociala
5