Singurtatea este

aliatul confesiunii

La G.Bacovia , motivul se
concretizeaz prin faptul
c eul liric se simte
pribeag pe pamnt, odaia
l sufoca precum sicriul.
O cauz a excibilitii i
agitaiei este stare de gol
n care linitea devine
apsatoare sau provoaca
stri nelmurite : Eu
stau, i m duc i mantorc , Stau singur n
cavou ,eu singur cu
umbra. Singurtatea ca
neputina de a iei din
sine,
singurtate
de
moarte

Imaginea din Baltagul

de M. Sadoveanu stnd
singur pe prisp ,
prefigureaz viitorul destin
al Vitoriei Lipan, eroina
romanului

n expoziiunea romanului
Moromeii de M. Preda,
imaginea lui Ilie Moromete
este simbolic : el ramne
singur n mijlocul curii,
prevestind viitoarea lui
singurtate, dupa ce copii i
prietenii l vor prasi

La
M.Eminescu,
singurtatea apare ca
nsemn al pierderii
amorului : "Suntem tot
mai departe deolalta
amndoi/ Visndu-se-ntro clipa cu anii napoi./
Din ce n ce mai singur
m-ntunec
i
nghe,/Cnd tu te pierzi
n zarea etrnei dimineti