Bunicul a pus n grdini o ridiche; i a crescut ridichea aceea mare, mare,
ct capul omului, i mai mare. ntr-o zi, bunicul a ncercat s smulg ridichea din pmnt; i apucnd-o de frunze, trage i trage... dar ridichea nu s-a lsat de loc. Moul a chemat i pe bab. Baba s-a prins de mijlocul moneagului, moneagul de frunzele ridichii i trag, trag, dar ridichea nu s-a smuls. A chemat baba i pe nepoat. Nepoica s-a prins cu amndou minile de mijlocul babei, baba de moneag i moul de ridiche. Trag, trag, trag, dar ridichea nu s-a smuls. Nepoica a chemat celuul. Celuul s-a agat de poala nepoici, nepoica de mijlocul babei, baba de moneag, moneagul de ridiche i trag, trag, trag, dar ridichea nu s-a smuls. Iaca i pisica vine s ajute i ea la scos ridichea. Pisica s-a agat de coada celului, celul de poala nepoici, nepoica de mijlocul babei, baba de moneag i trag, trag, trag, dar ridichea nu s-aj smuls. - Stai c mai aduc eu un tovar n ajutor! zise pisica. i cheam pe oarece. Se prinde oarecele de coada pisicii, pisica de celu, celuul de nepoic, nepoica de bunic, bunica de mo, moul de ridiche i trag, trag... i ridichea s-a smuls. Ridichea s-a smuls i a ieit din pmnt, dar toi au czut grmad unii peste alii ... Aa de mare a fost ridichea c au mncat-o mpreun cu tot satul nvtur: i cel mic poate fi de folos sau buturuga mic rstoarn carul mare". Deci, nu-i dispreuii pe cei mai mici, care par nensemnai!... Nu se tie niciodat ce ridiche uria mai trebuie smuls cu ajutorul unui... oricel!