Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ORDINEA JURIDICA
COMUNITARA
ELEMENTE DE DREPT INSTITUTIONAL
COMUNITAR
Lector Universitar
dr. ARAT TEODOR GHEORGHE
CUPRINS
Capitolul I. IZVOARELE DREPTULUI INSTITUTIONAL
COMUNITAR
1.1.Izvoarele primare ale dreptului comunitar
1.1.1.Tratatele institutive si modificatoare
1.1.2.Structura tratatelor comunitare
1.1.3.Aplicarea tratatelor comunitare
1.2.Izvoarele derivate ale dreptului comunitar european
1.2.1.Nominalizarea izvoarelor secundare oficiale
A.Regulamentul
B.Directiva
C.Decizia
D.Recomandarea si avizul
1.2.2.Competenta de a edicta izvoare de drept derivat
comunitar
1.2.3.Intrarea in vigoare a normelor ce formeaza dreptul derivat
1.2.4.Actele atipice si actele institutiilor, neprevazute in tratat
Capitolul II. ALTE IZVOARE DE DREPT COMUNITAR
2.1.Angajamentele externe ale comunitatilor europene
2.1.1.Acordurile incheiate de comunitati cu state terte sau cu
organizatii internationale
2.1.2.Actele unilaterale adoptate de organele infiintate prin
acordurile externe ale comunitatilor
2.1.3.Tratatele incheiate de statele membre ale comunitatilor
cu state terte
2.2.Izvoarele complementare ale dreptului comunitar
european
2.2.1.Conventia comunitara
2.2.2.Deciziile si acordurile convenite prin reprezentantii
guvernelor statelor reunite in cadrul consiliului
2.2.3.Declaratiile, rezolutiile si luarile de pozitie ale
comunitatiloor europene
2.2.4.Dreptul complementar si ordinea juridica comunitara
2.3.Izvoarele nescrise ale dreptului comunitar european
A.Metodele de interpretare ale Curtii de Justitie
B.Principiile generale de drept
Capitolul III. CARACTERISTICILE DREPTULUI COMUNITAR
3.1.Comunitatile europene subiecte de drept
international
3.2.Relatiile dintre cele tri tipuri de drept
3.2.1.Relatiile dintre dreptul international si dreptul intern al
statelor
2
3.2.2.Conceptii doctrinare
3.2.3.Raporturile dintre dreptul comunitar si dreptul intern
3.2.4.Aplicabilitatea imediata a diferitelor izvoare de drept
comunitar
CURS Nr. 1
CAPITOLUL Nr. I IZVOARELE DREPTULUI
INSTITUTIONAL COMUNITAR
1.1 IZVOARELE PRIMARE ALE DREPTULUI INSTITUTIONAL
COMUNITAR
CURSUL Nr.2
Capitolul nr. II ALTE IZVOARE DE DREPT COMUNITAR
2.1.ANGAJAMENTELE EXTERNE ALE COMUNITATII EUROPENE
10
CURSUL Nr.3
CAPITOLUL III.CARACTERISTICILE DREPTULUI COMUNITAR
3.1. Comunitatile europene subiectele de drept
internationa
Caracteristicile Comunitatilor europene rezulta din faptul
ca ne aflam in prezenta unor organizatiiinternationale astfel,
astefel:
a) sunt asociatii economice integrate;
b) sunt organizatii internatioanle;
c) au structura internationala proprie, originala.
a) Desi prin scopul urmarit se indreapta spre domeniul politic
primordial ramne scopul economic (Piata Comuna).
Faptul ca sunt asociatii economice este justificat inclusiv
de titluri si de notiunile folosite in cuprinsul in cuprinsul
tratatelor, toate vorbind de o piata comuna. Piata Comuna reflex
al unei situatii economice, din punct de vedere juridic este o arie
geografica unica, care se substituie ariilor geografice nationale,
ce fuzioneaza intre ele pentru a functiona ca un tot unitar,
aplicndu-se in acest spatiu regulile conventiei.
Au fost luate o serie de masuri care au insotit formarea
unei arii unice:
-din punct de vedere politic statele au realizat trecerea de la
politica nationala proprie la cooperarea economica, prin
coordonarea politicilor economice in interesul Comunitatilor;
-din punct de vedere juridic, au fost concepute modalitati care
sa asigure unificarea reglementarilor necesare organizarii si
functionarii Pietii Comune.
Dupa ce s-a realizat a fost
necesara interpretarea lor de catre Ccurtea de Justitie
solutionndu-se chestiunile de natura juridica.
b) Cauzele care genereaza aceasta trasatura de esenta a
Comunitatilor sunt:
1.Faptul ca reprezinta rezultator incheierii unor tratate intre
state nationale suverane;
2.Sunt organizatii internationale regionale deschise orice stat
european avnd posibilitatea sa adere la ele. Consideratia ca
sunt organizatii descise rezida din faptul ca fiecare din ele
prevede o procedura proprie de aderare valabila si posibila de
urmat pentru toate statele europene;
16
3.2.2.Conceptii doctrinare
a) Conceptia dualista - ai caror principali teoreticieni sunt juristii
italieni (D.Anzilotti) si germanii (H.Triepel), considera ca ordinea
juridica internationala si ordinea nationala reprezinta sisteme
independente si separate, care coexista in paralel. Ca atare, un
tratat international perfect, nare efect in ordinea internationala.
Pentru ca el sa se poata aplica in ordinea interna, este necesar
ca statul contractant sa-i preia dispozitiile intr-o norma nationala
(cel mai adesea o lege) sau sa-il introduca printr-o formula
juridica care realizeaza admiterea.
In ambele cazuri s-ar produce o nationalizare a
tratatului,o transformare a naturii sale: se aplica o reglementare
de drept intern si nu una de drept international.
b)Conceptia monista - se bazeaza pe unitatea ordonantarii
juridice ceea ce exclude orice continuitate intre ordinea Juridica
Internatioanla si Ordinea Juridica Nationala a statelor respective.
Norma juridica internationala este imediat aplicata fara
a fi admisa sau transformata in ordinea interna a statelor parti.
Tratatul international perfect se integreaza, pe deplin, in
sistemul reglementarilor ce se cer a fi aplicate de catre
instantele natiomnale, in calitatea pe care o au, de
reglementarile internationale (H.Kelsen).
3.2.3.raporturile dintre dreptul comunitar si dreptul
intern al statelor membre
Spre deosebire de Dreptul Internatioanl, Dreptul
Comuntar nu-i este indiferenta natura relatiilor sale cu dreptul
national.
El postuleza monismul si impune respectarea acestuia
de catre statele membre.
Monismul decurge si din insasi natura Comunitatilor din
ansamblul sistemului tratatului asa cuma stabilit Curtea de
Justitie.
Sistemul comunitar mai cu seama in masura in care el
comporta atributii de putere normativa pentru institutii nu poate
functiona dect in monism, singurul sistem compatibil cu ideea
unui sistem de integrare.
Diferit de tratatele internatioanle obtinute Tratatul CEE
a instituit o ordine juridica proprie, integrata sistemului juridic al
statelor membre de la intrarea in vigoare a tratatului si care se
impune jurisdictiilor acestora..
Se deduce deci ca daca in ce priveste dreptul international,
statele membre isi pot pastra conceptia dualista, in relatiile
comunitati state membre, dualismul este inlaturat iar dreptul
18
CURSUL 4
CAPITOLUL IV APLICABILITATEA DIRECTA A DREPTULUI
COMUNITAR
Dreptul comunitar nu numai ca se integreaza automat in
ordinea interna a statelor membre, dar are si capacitatea
generala de a completa in mod direct patrimoniu juridic al
persoanelor particulare cu noi drepturi si obligatii, att in
raporturile cu alte persoane ct si in relatiile lor cu statele
carora le apartin..
Practic, aplicabilitatea concreta reprezinta dreptul
oricarei persoane de a cere judecatorului sa i aplice toate
reglementarile,(tratate, directive )care apartin deciziilor
comunitare. Judecatorul are obligatia de a folosi aceste texte,
oricare ar fi legislatia tarii careia ii apartine (R. Lecourt, L.
Europe des junges Bruylant, Brouxelles, 1976, 248).
Recunoasterea efectului direct inseamna garantarea
statutului juridic al cetateanului european.
4.1. PRINCIPIUL EFECTULUI DIRECT AL DREPTULUI COMUNITAR
CURSUL 5
CAPITOLUL V. PRIORITATEA DREPTULUI COMUNITAR
5.1. PRINCIPIUL PRIORITATII DREPTULUI COMUNITAR
CURS 6
CAPITOLUL VI CURTEA DE JUSTITIE
6.1. ORGANIZARE SI FUNCTIONARE
6.3.1.Recursul in anulare.
Recursul in anulare consta in posibilitatea pe care o au
statele, institutiile comunitare si persoanele fizice sau juridice de
a ataca in fata Curtii un act obligatoriu emis de Consiliu sau
Comisie si de a obtine, in anumite conditii, desfiintarea acestuia.
Este un mijloc de control al conformitatii actelor comunitare, un
control de legalitate si urmareste desfiintarea unui act ilegal, nu
modificarea acestuia.
6.3.2.Recursul in carenta.
Recursul in carenta consta in posibilitatea pusa la
dispozitia statelor, institutiilor comunitare si intreprinderilor ori
chiar particularilor, in anumite situatii, strict limitate, de a ataca
in fata Curtii de Justitie abstentiunea, refuzul Comisiei sau
Consiliului de ministri de a decide in materii in care aceste
institutii au, prin tratate, obligatia de a lua o anumita masura.
Fiind un mijloc de control jurisdictional, recursul in carenta
garanteaza exercitarea puterilor conferite institutiilor prin
tratatele institutive, si urmaresc obligarea institutiilor sa
actioneze.
6.3.3. Recursul in interpretare
Tratatele institutive prevad posibilitatea Curtii de a
realiza o activitate de interpretare, cu titlu incidental, prealabil,
in afara unui litigiu propriu zis dedus direct in fata instantei
comunitare pe calea recursului in interpretare, care este
37
38