Asistena social a

femeilor

FEFS Kinetoterapie
Pup Ciprian
Tincau Cosmin

Asistena social a femeilorreprezint un

ansamblu de programe, msuri, servicii
specializate privind problemele femeilor,
derulate prin instituii specializate, de ctre
persoane calificate. Este un domeniu
distinct de activitate. n Romnia, asistena
social a femeilor se face mai cu seam
prin intermediul organizaiilor
neguvernamentale. Privind implicarea
organismelor statale, se remarc
programele contra violenei, coordonate
prin intermediul Ministerului Muncii i
Solidaritii Sociale, n subordinea cruia se
afl o Direcie pentru oportuniti egale.

Asistena social privind femeile se

nscrie pe linia general a scopului
fundamental al asistenei sociale, acela
de a restaura o anumumit capacitate de
funcionare social, apreciat ca normal
pentru respectiva comunitate; crearea
oportunitilor de dezvoltare personal,
astfel nct s fie posibil o via demn
i autonom, s se realizeze mplinirea
personal ateptat.

Practica asistenei sociale const n

activiti specifice pentru atingerea
unor scopuri cum ar fi: sprijinirea
celor aflai n nevoie de a obine
resurse i servicii; consilierea i
acordarea de suport psihologic;
inaugurarea i mbuntirea unor
servicii de sntate la nivel
comunitar, promovarea unei legislaii
i a unor msuri cu larg
aplicabilitate social.

ntr-un stadiu incipient se afl asistena

pentru problemele legate de experienele
specifice femeieti: graviditatea, travaliul,
naterea, hrnirea altei persoane din
propriul corp, sngerarea periodic, avortul;
a experienelor feminine, cele pe care le au
predilect femeile: ngrijirea copiilor, ajutor
acordat persoanelor dependente,
managmentul domestic, violul, prostituia,
hruirea sexual, pornografia.

Asistena social a femeilor a cunoscut de-a

lungul timpului diverse forme spontane, prin
ajutorarea de tip comunitar (de pil ajutorul
acordat tinerelor mame, att prin servicii de
tip menajer ct i prin cadouri oferite noului
nscut, cu diferite ocazii: botez, srbtori
religioase); un tip aparte de consiliere
prilejuit de organizarea clcilor, a eztorilor
etc.; transmiterea intergeneraional a
cunotinelor legate de munca domestic.

Violul conjugal
Violulmaritalcunoscut i sub numele
de viol conjugal, este definitcafiind
actul sexual dorit de ctre un so,
svarit fr consimmantul celuilalt
so, obinut prin fort, ameninare
sau intimidare, sau cand cellalt se
afl n imposibilitatea de a-i exprima
acordul.

n Romania violul conjugal nu a fost timp

ndelungat incriminat, deoarece se considera
c soia nu poate fi subiect pasiv la violul
svarit de so, ntrucat raporturile ei sexuale
cu acesta sunt o ndatorire conjugal. Mai
mult decat atat, se considera c din
momentul n care soia i-a exprimat
consimtmantul la ncheierea cstoriei, soul
poate dispune de corpul acesteia oricat ar
dori, chiar daca raporturile sexuale
aulocfr acordul soiei.

Pentru a depune plangerea sau pentru a incepe actiunea

in instanta o femeie victima trebuie saobtina un
certificate medico-legal, care este considerat
principala dovada a comportamentului violent dar nici
acesta nu este de ajuns trebuind sa probeze si cu
martori. In general violenta conjugala este considerata
domestica astfel ca si politia are mari ezitari in a
intervene in astfel de incidente ei de obicei sfatuiesc
cuplul respective si mai ales agresorul pe care
eventual il si amendeaza. Acesta nu este arestat sin u
este indepartat din mediul conjugal cea care pleaca
chiar si pentru scurte perioade fiind tot femeia .

Revenind la fenomenul violului marital, incidentele

de acest tip sunt inute sub tcere devictime; de
ruine, team, sau din pricina societii care le
blameaz. Deseori se confrunt cu replica
rufele murdare nu se spal n public!, sau
femeia trebuie s fie supusa brbatului!. De
cele mai multe ori, victimele sunt intele ironiilor
sau jignirilor rudelor, vecinilor, sau cunoscuilor,
acetiancercand sa afle ce s-a ntamplat, doar
din curiozitate, dand dovad de superficialitate si
indiferenta.