za0a2015
Pomii raiului
mi rails
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosini cookie-urilor. Aflati mai m
Ye
Ceva mai mult de pat.
Un loc unde sa fiti impreuna!
fa
eran
Interpretari crestine anterioare
Sfantul Maxim spune undeva, in legatura
cu intelegerea celor doi pomi mai
importanti din rai, ca Sfintii Parinti
invatatori ai Bisericii, desi capabili sa
discute pe larg acest punct al Scripturii,
au gasit mai intelept sa cinsteasca prin
tacere cea mai mare parte a acestei
taine.
Aceasta afirmatie contine un adevar
istoric remarcabil. De fapt, in scrierile
Sfintilor Parinti exista destul de putine
talcuiri ale pomilor din rai Este
surprinzator, intrucat speculatia pe
aceasta tema ar fi trebuit sa fie centrala.
Se pare ca o oarecare ezitare in fata
tainelor iconomiei mantuirii a exercitat o
influenta restrictiva.
Exista o interpretare tipologica primara a pomului vietii, prefigurandu-| pe Hristos,
la Sfantul Ambrozie, de exemplu, sau Crucea lui Hristos, la Sfantul Irineu, de
exemplu, dar mai exista si un paralelism antitetic intre pomul neascultarii, care a
fost inceputul pacatului, si pomul Crucii, care a pus capat pacatului, la Sfantul
Chiril al lerusalimului.
Bazele interpretarii alegorice fusesera puse deja de Filon, pentru care raiul
simbolizeaza virtutea in general. Pomii raiului sunt astfel interpretati ca diverse
Intpukwon crestinortodox aldogmatcaldogmalpaml-raidul-68647 ml
aza0a2015 mi rails
virtuti, iar pomul vietii ca virtutea principala, bunatatea.
Insa la Filon este interpretarea pomului cunostintei; el spune ca nu poate descifra
din text daca acesta se afla inauntrul raiului sau afara de trage concluzia ca, in
esenta lui, pomul se afla inauntru, dar, in raport cu nasterea lui, se afla afara. Este,
de fapt, strans legat de partea stapanitoare a sufletului (in sens stoic), iar aceasta
nu functioneaza in om acum, in rai.
Influenta lui Filon nu este insa sesizabila la Sfantul Clement al Alexandriei, (incepe
sa se observe mai clar de abia la Sfantul Grigorie de Nyssa) in interpretarea pe
care o da pomului cunostintei, Sfantul Clement se refera la faptul ca insasi Sfanta
Scriptura denota relatia sexuala ca un fel de cunoastere. Aceasta este, spune el, 0
cunoastere secundara pe care o reprezinta pomul cunoasterii. Pomul vietii
reprezinta un alt fel de cunoastere, adica a Adevarului insusi. Dar Sfantul Clement
da si o interpretare hristologica pomului vietii. Astfel, spune ca raiul este lumea
creata, in care Logosul a crescut (ca pom al vietii) si a dat rod facandu-se om, sia
intemeiat pe Crucea Lui viata oamenilor.
Origen, care sustine ca pomul raiului nu trebuie interpretat literal, merge pe o alta
linie. El se intoarce la conceptia primara, pe care o intalnim la Sfantul Irineu, a
pomului vietii ca simbol al Crucii, dar o combina cu referirea la caracterul dublu al
pomului Crucii, pe care nu numai Binele (Hristos), ci si raul (puterile acestei lumi) a
fost pironit, dupa cum spune Sfantul Apostol Pavel (vezi Col. 2, 14-15). Aceasta
interpretare duce logic la 0 identificare a pomului vietii cu pomul cunoasterii binelui
si raului, care, la randul ei, serveste ca argument in favoarea ideii lui Origen, a
restaurarii generale sau apocatastazei.
Aceasta ultima interpretare pare sa fi fost importanta pentru Sfantul Grigorie de
Nyssa, care a dezvoltat-o si a rafinat-o. La Sfantul Grigorie recunoastem si
interpretarea lui Filon, a raiului ca loc al virtutilor, dar talcuirea celor doi pomi ca
fiind virtual unul este cea mai importanta contributie a sa in acest context.
Argumentarea este destul de complexa, elaborata in relatie cu Cantarea Cantarilor
5-5, mirul fiind inteles ca simbol al mortii, si il conduce pe Sfantul Grigorie la a
demonstra cum inviaza sufletul din moarte prin moarte. In rai, spune el, poruncile
lui Dumnezeu au fost legea vietii, vestind ca omul nu trebuie sa moara, iar pomul
Intpukwon crestinortodox aldogmatcaldogmalpaml-raidul-68647 mlross Pom ria
vietii statea in mijlocul raiului. Dar si pomul datator de moarte se spune ca era in
mijloc, desi nu putea fi loc pentru doi copaci in acelasi mijloc. Sfantul Grigorie
spune ca unul si acelasi cerc nu poate avea doua centre. Deci mijlocul livezii lui
Dumnezeu este viata, iar moartea nu are nici o radacina si nici un loc al ei ca sa
creasca. Cu alte cuvinte, moartea nu are substanta proprie, este doar absenta
vietii, Cand se spune ca pomul cunoasterii este al binelui si al raului, acest lucru nu
contrazice interpretarea aceasta, caci ceea ce se numeste bun este ceea ce apare
ca bun din punctul de vedere al poftei, iar ceea ce se numeste rau este ceea ce da
sentimentul opus. Pacat este numele corect care poate fi dat roadelor datatoare de
moarte ale acestui pom. Viata se dobandeste prin participare la viata, iar moartea
prin renuntare la viata. Dar, asa cum cel care este mort virtutii traieste in rau, tot
asa cel care este mort fata de rau vine la viata prin virtute. Aceasta este calea pe
care Fecioara o deschide Logosului, prietenul ei, mainile sale picurand mir.
Interpretarea Sfantului Maxim Marturisitorul
Am staruit in detaliu asupra acestei interpretari a Sfantului Grigorie, pentru ca
exista indicii care arata ca ea trebuie sa fi existat in mintea Sfantului Maxim.
Am vazut ca Sfantul Grigorie s-a simtit obligat sa deduca faptul ca ceea ce se
refera la bine in privinta pomului cunostintei este tocmai ceea ce parea bun poftei
simturilor. Acesta este chiar punctul de pornire al gandirii Sfantului Maxim. Se
armonizeaza bine cu propria sa dialectica a placerii si durerii. El afirma ca ceea ce
este caracteristic pomului cunoasterii este aceea ca ofera o experienta
amestecata, atat o experienta a placerii, cat si a durerii, prin perceptia senzoriala.
Aici este de acord cu Sfantul Grigorie si accepta concluzia posibila ca pomul poate
fi interpretat, pur si simplu, ca fiind lumea vazuta si sensibila, care ii da omului
cazut aceasta experienta amestecata
Dar, spre deosebire de Sfantul Grigorie, el nu se opreste aici, ci continua sa dea
acestui fapt o interpretare pozitiva. Intr-un fel ar vrea, evident, sa ia binele drept
bine si raul drept rau. De aceea, aceasta discemere a simturilor este pentru el nu
numai 9 iluzie, asa cum ne-am putea astepta sa creada Sfantul Grigorie, ci se
refera si la 0 realitate care trebuie inteleasa corect. Sfantul Maxim nu vrea sa
accepte 0 astfel de identificare intre pomul cunoasterii si lumea vazuta, caci ea se
Intpukwon crestinortodox aldogmatcaldogmalpaml-raidul-68647 mlza0a2015 emir
combina cu o negare a realitatii sugerate de pomul cunoasterii si, in final, cu o
depreciere a lumii create
Si astfel, continua sa spuna ca ceea ce a acceptat el este adevarat si dintr-un alt
punct de vedere: intrucat creatia poseda ratiuni ale lucrurilor vazute, care hranesc
mintea, si o putere naturala care incanta simturile, se poate numi pomul
cunoasterii binelui si raului, caci, contemplata duhovniceste, ea contine
cunoasterea binelui, dar perceputa trupeste ea da o cunoastere a raului. Acest
pom al cunoasterii deschide in sine o alternativa. |dentificat cu creatia vazuta -
care la Sfantul Maxim este un mod de a-l interpreta -, el ofera roadele bune ale
contemplarii duhovnicesti ale ratiunilor si roadele rele ale simplei perceptii
senzoriale. Punctul de vedere al Sfantului Grigorie s-a modificat incetul cu incetul.
In acelasi text, Sfantul Maxim mai ajunge si la alte concluzii logice in cadrul
iconomiei mantuirii. Cei doi pomi reprezinta doua cai diferite ale dezvoltarii umane,
care amandoua sunt destinate omului. Dumnezeu, interzicand omului sa manance
din pomul cunoasterii, ia amanat utilizarea, adica contemplarea lumii create si
vazute, si a pus inaintea omului 0 alternativa: cunoasterea lui Dumnezeu - Cauza
omului - prin reflectie intelectuala si practica asupra lui insusi (probabil ca purtator
al chipului lui Dumnezeu), cale care duce la nepatimire si neschimbabilitate,
intarita in nemurire prin har, si in final la indumnezeire. Numai atunci omul ca
dumnezeu si unit cu Dumnezeu ar fi pregatit sa contemple lumea vazuta. Dar omul
a gresit, nu a ascultat porunca si a cazut in labirintul simturilor. Pomul vietii, care
trebuia sa ocroteasca nemurirea omului prin har, a fost respins in favoarea pomului
cunoasterii, care a devenit atunci pom datator de bine si de rau. La sfarsit, Sfantul
Maxim spune ca mai sunt si alte interpretari mai adanci, dar le trece sub tacere,
fara sa faca nici 0 aluzie la continutul lor.
In raspunsul sau la intrebarea 43 a lui Talasie, Sfantul Maxim este insa obligat sa
se intoarca la problema si gasim mai multe detalii ale intelegerii sale. Talasie a
intrebat direct despre diferenta dintre pomi, referindu-se la Prov. 3: 18, unde se
spune ca intelepciunea este pomul vietii, text care implica ideea ca acesta este si
pomul cunostintei, si acum Sfantul Maxim nu mai poate evita cu totul discutia. In
raspuns, demonstreaza din nou ca are in minte interpretarea Sfantului Grigorie,
caci aici poate sa se intoarca la ceea ce a spus Sfantul Grigorie despre viata si
Intpukwon crestinortodox aldogmatcaldogmalpaml-raidul-68647 mlross Pom ria
moarte: moartea este absenta vietii. Asadar, exista o mare diferenta intre pomi, de
vreme ce unul este pomul vietii si celalalt trebuie sa fie al lipsei vietii, pomul datator
de moarte, iar daca unul este intelepciune, celalalt nu este. Asadar, pomul vietii
este si intelect, iar pomul cunoasterii, simturile trupului, caci intelectul si ratiunea
sunt caracteristice intelepciunii, iar contrariul contine doar absenta ratiunii si
sensibilitatea. Aceasta argumentare insa nu-l conduce imediat pe Sfantul Maxim la
concluzia Sfantului Grigorie, ca pomul cunoasterii este un fel de nulitate sau ca nu
exista un pom al cunoasterii separat.
Sfantul Maxim prefera sa continue in felul sau caracteristic, demonstrand o
similaritate in legatura cu o diferentiere si o diferenta in legatura cu similaritatea
aceasta: Talasie a pus o intrebare corecta, caci ceea ce au comun cei doi Pomi
este ca ambii sunt pomi ai cunoasterii, diferentierii, dar ceea ce au diferit in
cunoastere este obiectul cunoasterii. Astfel, intelectul, care este asociat cu pomul
vietii, discerne intre inteligibil si sensibil, intre temporal si etern; dar simturile - si
aici Sfantul Maxim se intoarce Ia interpretarea sa anterioara - discern intre placere
si durere. Prin urmare, daca omul discerne numai intre placere si durere in sens
trupesc, incalca porunca divina si mananca din pomul cunostintei binelui si raului,
dar daca discerne numai intre temporal si etern respecta porunca si mananca din
pomul vietii
Facand aceste distinctii, Sfantul Maxim mai adauga insa 0 afirmatie modificatoare.
Sensul exact al acestui enunt nu este usor de aflat. Sfantul Maxim spune ca cei ce
citesc fara intelepciune cuvintele Duhului Sfant se pot vatama, dar interlocutorul
sau stie ca ceea ce este numit rau nu este cu totul rau si ceea ce este numit bun
nu este bun in intregime, ci doar intr-un anumit sens. Sherwood intuieste ca acest
avertisment se refera indirect la identificarea simplista de catre Origen a lui Hristos
cu binele si a diavolului cu raul, privitor la pomul cunoasterii. Aceasta este o solutie
posibila care poate implica si respingerea ideii apocatastazei lui Origen, dar nu
este singura
Sfantul Maxim ne avertizeaza in privinta unei intelegeri prea literale a cuvintelor
bine si rau legate de pomul neascultarii. Aceasta ar insemna de fapt ca atunci
cand binele este identificat cu placerea si raul cu durerea, placerea este privita ca
buna in intregime si durerea ca rea in intregime si, mai mult, ca pomul vietii nu
Intpukwon crestinortodox aldogmatcaldogmalpaml-raidul-68647 ml