Sistemi Informativi Completo

Sisteme Informatice pentru Logistica
Brasov, 14-16 ianuarie 2010

Introducere
BRASOV, 14-16 ianuarie 2010
Sistemi Informativi per la Logistica
Cuprins
1. Introducere
2. Tehnologii pentru trasabilitate si

comunicare de-a lungul filierei logistice
3. Sisteme pentru gestiunea depozitului
4. Concluzii
Sisteme informatice antreprenoriale
DSS
Procese de
business
MIS
Date
Procese de
managemen
t
Aplicaii,
proceduri
EDP
Tehnologii, sisteme de
elaborare, storage,
networking
Personal
Caracteristici ale sistemelor informatice antreprenoriale
Sisteme DSS (Decision

Support Systems)
Faciliteaz sarcina
managerilor n luarea
deciziilor care nu sunt de
rutin
Sisteme MIS
(Management Systems)
Faciliteaz activitatea de
programare i control
managerial, de rutin
Sisteme EDP
Eficientizeaza munca
angajailor
Sisteme pentru Demand

Planning
Control de Gestiune,
Contabilitate analitic
industrial, reporting
statistic, Material Planning
Nomenclatoare (Articole,
Clieni i Furnizori),
Facturare, gestiunea
contabil a depozitului
(recepie mrfuri, expediii),
Comenzi de achiziie
Nota bene: linia de desprire este mai mult teoretic dect real: n practic gsim sisteme
care automatizeaz tranzaciile de rutin i n acelai timp produc informaii pentru cine
trebuie s controleze i s decid n legtura cu aceste
activiti
Procesele ciclului activ
Ordin
de
vnzare
Oferta
Warehousing
Picking Packing - Shipping
Vnzare
Pick
List
Document
Document
nso
nsoitor
itor
Recepie
Reso
Contabilitate
Factur
Plata
Ciclul pasiv
Ciclul pasiv poate fi constituit, n general, din opt procese:
1. Definirea
necesarului
2.Determinarea
surselor
8. Plata
Plata
3.Repartizarea
necesarului/furn
izor
7. Control
facturi
Factura
Docume
6. Recepie i
acceptare
4. Emiterea
comenzii
nt de
nsoire
5. Expediting
RFP
Ordin
de
achiziie
Procesul de producie
Stocuri,
depozite
2. Producie
Comenzi de munc
interne
Ciclul activ
1. Planificare
Previziuni
de vnzare
Gestiunea cererii
Comenzi de munc
externe
3. Lohn
Necesarul de achizitii
Ciclul pasiv
O observaie important
Supply Chain Management i ERP

Sistemele informatice intergrate (ERP) nu sunt o cerin
indispensabil pentru Supply Chain Management (SCM),
ns:
mbuntesc eficiena tranzaciilor logistice (o puternic
integrare a proceselor, reducerea erorilor, folosirea eficient a
resurselor umane)
pot furniza managementului un tablou de bord cu o sintez a
informaiilor logistice, la orice nivel de detaliu (dar granularea
i agregarea informaiilor depinde de calitatea i bonitatea
proiectului ERP.)
pot facilita schimbul de informaii ntre partenerii filierei, att
interni ct i externi ntreprinderii (generarea de documente
electronice i tiprite, predispoziia pentru interfa cu
sistemele externe)
Supply Chain Management i ERP

Sistemele informatice intergrate (ERP) suport principalele
procese ale ciclului activ (vnzare), pasiv (achiziii) i ale
produciei.
Multe procese ale Supply Chain Management modern nu
gsesc ntotdeauna un suport adecvat n funcionalitatea
sistemelor ERP; din aceast cauz, de multe ori este
necesar (sau convenabil) s apelm la sisteme informatice
specializate sau la dezvoltri i configurri specializate ale
ERP.
Iat unele exemple:
Previziuni de vnzare (forecasting), sau dezvoltarea lor
funcional, Planificarea cererii (Demand Planning)
Gestiunea avansat a depozitelor (Warehouse Management
sau WMS)
Planificarea transporturilor (Transportation management)
Procesele de integrare ntre client i furnizor: ECR, Vendor
Managed Inventory (VMI), Just In Time.
Terenul de joc al sistemelor pt. Supply

Chain Management
H e a d q u a rte rs
S u p p ly C h a in
V e n d o rs
Host / ERP
EDI
In te rn e t
S a le s In fo
EDI
In te rn e t
F o r e c a s tin g
S y s te m s
M a n u fa c tu r in g P la n t
Advanced
P la n n in g
S y s te m
Host / ERP
O M S
EDI
In te rn e t
Exchange
P o rta l
EDI
In te rn e t
PO S
S c a n n e r D a ta
TM S
M a n u fa c tu rin g
E x e c u tio n
S y s te m
R e ta il C u s to m e r s
W ith P O S S c a n n e r s
R F D C o r B a rc o d e
Scanner or Pager
T r a n s p o r ta tio n
M a n u f a c t u r in g to W a r e h o u s e
EDI
In te rn e t
or R FD C
EDI
In te rn e t
or R FD C
R FD C or Pager
YM S
YM S
W a re h o u s e
(W M S )
RFDC
EDI
In te rn e t
RFDC
W a re h o u s e
(W M S )
T r a n s p o r ta tio n
W a re h o u s e to C u s to m e r
RFDC
S c a n n e rs
Noua paradigma: integrarea
Furnizori
Producatori
Transportatori
Third
Party
Provider
Distribuitori
Lanturi
comerciale
Transportatori Transportatori
Consumatori
Functia de integrare a Sistemelor

Informatice
Company B
Company A
Company Specific
processing
Company Specific
processing
Internet & XML

Electronic Business Interface
SAP
ERP
Traducere din
standard,
in propriul data
set al sistemelor
intreprinderii A
I2
APS
RosettaNet si alte Standarde definesc

procesele si contextul modalitatilor de
transfer a datelor catre web cat si anumite
criterii de handshaking
Traducerea din
standard
in propriul data set
al sistemelor
intreprinderii B
Organizarea Sistemului Informatic al

intreprinderii
Modelul antreprenorial al lui

Anthony*
Determinarea si controlul obiectivelor
globale ale intreprinderii (pe termen lung)
Activitati strategice
Programarea si controlul activitatilor

operative ale intreprinderii (pe termen
mediu)
Dezvoltarea activitatilor
operative ale intreprinderii (dayby-day)
Activitati de directie
Activitati operative
* Robert Anthony: "Planning and Control Systems: A Framework for Analysis, 1965, Harvard Business Review.
Modelul lui Anthony aplicat la

supply chain
Anticiparea
dezvoltarilor
viitoare, fixarea
nivelului de serviciu
si raspunsul rapid la
schimbarile cererii
Strategii
logistice
Construirea
modelului supply
chain, proiectarea
retelei de depozite
si locatii productive
Supply Chain Planning

Previziunea cererii
Programarea si Gestiunea stocurilor
Programarea si Gestiunea Productiei
Supply Chain Execution
Gestionarea
Operation pentru
asigurarea nivelului
de serviciu fixat,
optimizand utilizarea
resurselor
intreprinderii
Onorarea comenzilor
Gestiunea depozitelor
Gestiunea transporturilor
Furnizori
Achizitie
Productie
Manipulare
Oferta servicii
Clienti
Vanzare produse
Principalele tipuri de Sisteme

Informatice pt. intreprinderi
Executive Support Systems (ESS)
Strategii
logistice
Management Information
Systems (MIS)
Supply Chain Planning

Previziunea cererii
Programarea si Gestiunea stocurilor
Rute si Incarcaturi
Programarea si Gestiunea Productiei
Decision Support Systems

(DSS)
Sisteme de productie
individuale (Office)
Supply Chain Execution

OM Gest. comenzilor Track-Trace
Documente
TMS - Gestiunea transp.
WMS - Gestione magazzino
Sisteme Tranzactionale
(Transaction Processing
System TPS)
Furnizori
Achizitionare
Productie
Miscare
Expedierea produselor
Clienti
An
Componentele sistemelor
pentru Supply Chain
Management
Long Range
Planning
Budget
Economico
Saptamana / Zi
TACTIC
Orizont de planificare temporala
Trimestru / Luna / Saptamana
STRATEGIC
Demand
Planning
Proiectare
produse
Supply Chain
Planning
Pianificare pe perioada medie / S&OP
Master
Production
Schedule
OPERATIV
Materials
Planning
Factory
Planning
Pianificare pe perioada scurta (programare)
Distributie
Transport
Primar si
Secundar
Customer
Order
Management
Procurement
Mutandu-ne de la nivelul Operativ catre cel Strategic, creste cantitatea de resurse implicate si scade viteza de raspuns la schimbari
Acoperirea processelor in SAP

mySAP PLM
mySAP
SRM
mySAP
ERP
mySAP
CRM
mySAP SCM
mySAP PLM
SAP NetWeaver
Sales Order &

Distribution Management
Maintenance & Quality
Strategic Supply Chain Design
Strategic Planning
Strategic Sourcing
Supply Planning
Procurement
Manufacturing
Warehousing
Purchase Order
Management
mySAP ERP
mySAP
Forecasting & Lifecycle Planning
Consensus Demand Planning
Demand Planning
Financials Promotion Planning mySAP
Capital Management
SRM Safety Stock HumanSupply
CRM
Network
Customer
Supplier
Corporate Services
Distribution Planning
Planning &
Operations
Outsourcing
Planning
Purchase Order Processing
Production Planning & Detailed Scheduling

Inbound Processing
Processing
Sales Order Processing
Transportation
Transportation Planning
Manufacturing
Visibility
Invoice Verification
Warehousing &
Storage
Cross Docking
Logistics Coordination
SAP NetWeaver
Procurement
Visibility
Collaboration
Manufacturing Execution
mySAP
SCM
Outbound
Order Fulfillment
Visibility
Receipt Confirmation
Inventory & Production
Collaboration
Transportation Execution
Fulfillment Visibility
Physical Inventory
Billing
Freight Costing
Transportation
Visibility
Supply Chain
Analytics
Cele cinci functionalitati mai

importante ale sistemelor SCM
Business Process
Management
15
10
100
5
Inventory Visibility
Inbound Partner Warehouse 3PL
Business Activity
Monitoring
Analytics
Optimization

Copyright 2002
Cele cinci functionalitati mai

importante ale sistemelor SCM
1. Business Process Management (BPM) Sisteme de
gestiune a workflow care permit persoanelor apartinand a
mai multor intreprinderi sa colaboreze, contribuind astfel la
procese care implica mai multe companii
2. Inventory Visibility Tehnologii ce furnizeaza vederi
cu diferite grade de vizibilitate a stocurilor intr-o filiera
(supply chain)
3. Business Activity Monitoring (BAM) Instrumente
care atentioneaza utilizatorii sa-si asume probleme din
supply chain
4. Analytics Tehnologii care permit strangerea si
eleborarea de date analitice de-a lungul filierei logistice
5. Optimization tehnologii care rezolva probleme
matematic complexe si ajuta managementul intreprnderilor
sa evalueza impactul actiunilor ce se vor intreprinde
Datele culese, elaborate si prezentate de sistemele SCM se refera la stoc si la procese care au loc atat in
intreprindere, cat si in intreprinderi partener (clienti sau furnizori) cat si pe parcursul transportului materialelor
Acronime
AGV AMHS APS System
AS/RS System
BOM CAD CAE CAPP CAM CIM CNC CPFR CRP CRM DRP ECR EDI EDM ELC -
Automatically Guided Vehicle

Automatic Material Handling System
Advanced Planning/Scheduling
Automated Storage / Retrieval
Bill of Material
Computer Aided Design
Computer Aided Engineering
Computer Aided Process Planning
Computer Aided Manufacturing
Computer Integrated Manufacture
Computer Numerically Controlled
Collaborative Planning Forecasting
Replenishment
Capacity Requirements Planning
Customer Relationship Management
Distribution Resource Planning
Efficient Consumer Response
Electronic Data Interchange
Engineering Document Management
Entity Life Cycle
EOQ Economic Order Quantity

ERP Enterprise Resource Planning
FMS Flexible Manufacturing System
GPS Global Positioning System
GT Group Technology
MES Manufacturing Execution System
MRP Material Requirements Planning
MRPII - Manufacturing Resource Planning
NC Numerical Control
OMSOperations Management System
PDM Product Design Management
POS Point of Sale System
QR Quick Response
RCCP - Rough Cut Capacity Planning
RFDC - Radio Frequency Data
Communications
RFID - Radio Frequency Identification
SCADA- Supervisory Control and Data
Acquisition
SFDC - Shop Floor Data Collection
SPC Statistical Process Control
TMS Transportation Management
System
WMS Warehouse Management System
Link-uri utile
Glossario IT : http://www.gartner.com/ - (look under
help)
ERP: http://www.erpcentral.com/
Asociatii:
http://www.apics.org/American Production and Inventory
Society (APICS) lassociazione professionale americana di
quanti si occupano di gestione scorte e pianificazione della
produzione
http://www.elalog.org/ European Logistic Association
http://www.gs1.org/
http://www.indicod-ecr.it/ asociatie de categorie care grupeaza
intreprinderi industriale si de distributie care opereaza in
sectorul bunurilor de larg consum. Se ocupa de dezvoltarea
tehnicilor, solutii si standarde pt. optimizarea eficientei
proceselor de de legatura intre intreprinderi
http://www.ailog.it/
Tehnologia pt. Inregistrarea, trasabilitate,

retrasabilitate si comunicare de-a lungul supply chain
paolo.bisogni@soge-net.com
Tehnologia pt trasabilitate, retrasabilitate

si comunicare in supply chain
Indice
Contextul
Sisteme de identificare
Relevarea informatiilor logistice
Legaturi intre date: gestiunea Loturilor
Comunicare
Sisteme EDI
ELEMENTELE COMPONENTE ALE

PROCESELOR DE TRASABILITATE
Trasabilitatea este fondata pe identificarea operatorilor si a produselor in toate inelele
filierei si pe relevarea si inregistrarea informatiilor care descriu procesul de formare si
trasformare al produsului.
Elementele sale componente sunt:
Identificarea:
individualizarea univoca de unitati logistice si loturi de

productie care au fost supuse aceluiasi proces de
transformare
Inregistrarea
Legatura cu datele
Legatura intre loturile de productie

Legatura intre loturi si unitati logistice
Legatura intre unitati logistice
Comunicarea
Limbaj comun
Metoda comuna
IDENTIFICAREA
Sistemele de identificare pentru marfuri si standardele de codificare au fost introduse
in toata Uniunea Europeana si sunt deja armonizate cu restul lumii.
Elementele ce vor fi identificate sunt:
operatori:
producatori
transportatori
distribuitori
marfuri:
articole
Loturi de productie
unitati logistice
CONCEPTUL DE LOT
Termenul de lot individualizeaza o suma de produse care a fost supusa
aceluiasi proces de transformare si care prezinta anumite caracteristici
omogene si predefinite.
Dimensiunea lotului este in general determinata de natura proceselor de
productie, sau de modalitatile organizative cu care fluxurile de la intrare,
sunt organizate in fluxuri in iesire.
De exemplu:
productia continua
productia de serie
lotul ar putea coincide cu cantitatea produsa intr-un schimb

lotul ar putea coincide cu cantitatea produsa din cand in cand
Dimensiunea lotului este influentata de numarul de informatii care se doresc

a fi urmarite (trasate): toate materialele care contribuie la compunearea unui
lot vor trebui sa prezinte caracteristici omogene in ceea ce priveste
informatiile respective.
Pentru ca, in caz de criza intreg lotul trebuie sa fie retras, atunci
dimensiunile acestuia trebuie sa fie definite tinand cont de aceasta
eventualitate.
INREGISTRAREA
Pentru a retrasa un produs, este necesar sa se inregistreze doar acele informatii care,
intr-un proces industrial, permit sa se recostituie:
fluxuri la intrare (care produse/loturi de la care intreprinderi)
procesul de transformare (care produse/loturi sunt incluse in produse/loturi de
semifabricate sau produse finite),
fluxul la iesire (care produse/loturi la care intreprinderi)
Exista obligatii cu caracter normativ care impun indicarea unor informatii pe eticheta pt
consum si de inregistrare si gestionare a acestor informatii in sistemele antreprenoriale
(este cazul filierei carnurilor bovine si a filierei produselor preparate din peste)
Alte informatii cu privire de exemplu, la origine, la compozitie, la metoda de productie,
etc. ar putea fi inregistrate functie de deciziile fiecarei intreprinderi, in scopul de a
caracteriza si califica comercial produsul, introducand asemenea informatii pe eticheta
de consum.
RELEVARE SI INREGISTRARE
Sistemul de retrasabilitate presupune inregistrarea actualizata, arhivata si lesne
disponibila a tuturor informatiilor cu privire la activitatile si la fluxurile procesului de
productie.
Mijloacele de inregistrare pot face recurs la documentatia manuala pe suport de
hartie sau la utilizare, de tehnologie.
Ambele solutii prezinta avantaje si dezavantaje.
Documentatia manuala pe suport de hartie
Avantaje:
Dezavantaje:
usor de efectuat
costuri limitate
pierderi de timp datorate inregistrarii frecvente a unui mare numar de date
risc de imprecizie ale inregistrarilor ce deriva din posibile erori
probleme de pastrare si de depozitarea a datelor
dificultati in realizarea unei arhivari precise
pierderea cu usurinta a documentelor si deci, pierderea de probe.
Utilizarea tehnologiei
Avantaje:
Dezavantaje:
implicare simpla si rapida

rapiditate in accesul la informatii
reducereae erorilor de transcriere
imbunatatirea organizarii si a metodologiilor gestionale ale intreprinderii
necesitatea unei investitii initiale
LEGATURI INTRE DATE

Pentru asigurarea trasabilitatii, este fundamental sa inregistram legaturile intre loturi in
cursul transformarii si sa garantam legatura cu toate operatiile de lucru de-a lungul
filierei.
Intr-o intreprindere, doar gestiunea corecta si punctuala a legaturilor permite sa
ajungem la legatura intre marfa in intrare si ceea ce a fost produsa sau expediata (si
invers).
Fiecare intreprindere este responsabila de legaturile intre proprii furnizori si proprii
clienti. Daca un actor din filiera nu gestioneaza aceste conexiuni atat in amonte cat si in
aval, va aparea o ruptura (o pierdere) in trasabilitate
Legaturile ce se vor asigura de-a lungul proceselor de transformare sunt trei:
Legaturi intre loturi de produse achizitionate si furnizori
Legaturi intre loturi de materii prime sau semifabricate si loturile de productie
Legaturi intre loturi de produse vandute si clientii la care s-au livrat
COMUNICAREA
Procesul de comunicare garanteaza inter-operabilitatea sistemului si costituie
inima retrasabilitatii de filiera.
In scopul de a asigura continuitatea fluxului de informatii, fiecare
operator al filierei trebuie sa comunice operatorului succesiv
indentificarile loturilor trasate pt a-i permite sa aplice la randul sau,
principiile care stau la baza trasabilitatii.
Transmiterea de informatii asupra originii produselor pt consumator, presupune
acest transfer de date de-a lungul filierei.
Fiecarui flux fizic trebuie sa-i fie asociat sistematic un flux informativ
corespondent.
Limbajul informatiilor si metoda de transfer trebuie sa fie comune operatorilor
din filiera pentru rapiditatea proceselor si reducerea risipei de resurse in ceea ce
priveste adoptarea solutiilor.
IDENTIFICAREA
STANDARDUL EAN/UCC
In 1969 se constituie in USAUniform Code Council pentru
a defini un standard de identificare a produselor destinate
consumului larg: sistemul UPC (Universal Product Code).
http://www.gs1.org
http://www.gs1us.org
In 1974 producatorii si distribuitorii din 12 Tari Europene au

fondat o asociatie pentru realizarea unui sistem comun de
codificare a produselor, similar lui UPC. Acest sistem este
denumit EAN (European Article Numbering). In 1977
asociatia a adoptat numele de EAN International
In 2004 se naste GS1 pentru gestionarea standardelor EAN
si UCC, la care adera mai mult de 1 milion de intreprinderi
din 103 natiuni
GS1 a definit standardele ce se vor

utiliza in sistemele de trasabilitate
a carei adoptie nu este obligatorie, dar, pentru ca sunt utilizate de Marea Distributie si de
Distributia Organizata, devine obligatorie pentru toti acei producatori care au raporturi cu aceste
structuri
AVANTAJELE UNUI STANDARD COMUN
Garantia continuitatii trasabilitatii intre partenerii filierei la un nivel international
Intarirea sigurantei sitemelor de trasabilitate
Eficienta in controlul fluxurilor logistice, la ridicarea produselor si in recall
Reducerea costurilor de implementare
Inter-operabilitate si independenta tehnologica
STANDARDUL UCC/EAN-128
Sistemul GS1, denumit UCC/EAN-128, a fost studiat si dezvoltat pentru

implementarea proiectelor de trasabilitate, furnizand reguli de baza, un amplu set
de informatii si simbolurile cu bare pentru a le reproduce.
In afara de codificarea informatiilor, mai este definita si semnificatia
dupa o sintaxa standard. Aceasta se petrece prin asa numitii AI
(Application Identifiers), care sunt necesari pentru recunoasterea
informatiilor reportate. Sunt prefixe standard utilizate pentru
comunicarea fara gres intre sistemul clientului si al furnizorului,
semnificatia informatiei care le urmeaza si formatul sau
Sistemul GS1 prevede implicarea de coduri univoce pentru identificarea
marfurilor, bunurilor si a sediilor in toata lumea. Identificarea
produselor si a intreprinderilor este tocmai ceea ce urmarim pentru
realizarea sistemelor de trasabilitate.
STANDARDE DE IDENTIFICARE
unitate consumator
sunt unitatile care trec pe la casele de

marcat (vanzare en detail)
Unitati de ambalaj
sunt unitatile minime de vanzare intre

producator si distribuitor
Unitatile consumator si unitatile de ambalaj sunt identificate ca trade

items, sau unitati pentru care exista necesitatea de recuperare a
informatiilor predefinite si care pot fi evaluate, ordonate sau facturate
in orice punct al filierei.
Codificarea EAN/UCC prevede ca orice operator, sa atribuie oricarei
unitati consumator/ambalaj, un GTIN (Global Trade Item Number).
GTIN Contine pana la 14 caractere exprimate in patru variante diferite:
EAN/UCC-14
EAN/UCC-13
UCC-12
EAN/UCC-8
STANDARDUL DE IDENTIFICARE
Structura codului EAN/UCC-13 (produse cu greutate
fixa)
prefix
EAN
national
cod al proprietarului
marcii
cod
produs
cifra
de control
N1 N2
N3 N4 N5 N6 N7 N8 N9
N10 N11 N12
N13
prefix EAN al intreprinderii
Calculata in baza cifrelor

prezente in cod
Fiecare intreprindere dispune de un bloc de 1.000
numere pentru identificarea propriilor produse
Este codul pe care fiecare organizatie nationala o

atribuie fiecarui asociat
Este prefixul atribuit de GS1 organizatiilor nationale de
codificare (Italia de la 80 la 83)
STANDARDELE DE IDENTIFICARE
unitate logistica
este untitatea transportabila si indivizibila

asamblata, pentru transport si/sau
inmagazinare (unitate minima de
manipulare)
Unitatea logistica este identificata de numarul serial de colet sau

SSCC (Serial Shipping Container Code).
SSCC este un cod din 18 caractere nesemnificativ si cu lungime fixa.
cifra
prefix intreprindere
extensie
GS1
N1
N2 N3 N4 N5 N6 N7 N8 N9
referinta de serie
N10 N11 N12 N13 N14 N15 N16 N17
cifra
de control
N18
STANDARDUL DE IDENTIFICARE
Trasabilitatea prevede identificarea tuturor entitatilor fizice (sedii) de

unde isi au originea produsele si in care acestea sunt ambalate si
pastrate. Acestea pot fi: hale de productie, centre de ambalare,
transportatori, en-grosisti si vanzatori en detail.
Codul de locatie GLN (Global Location Number) este codul numeric
care
identifica fiecare entitate legala, functionala sau fizica intr-o
intreprindere sau o organizatie.
prefix intreprindere
GS1
N1 N2 N3 N4 N5 N6 N7 N8
referinte
sediu
N9 N10 N11 N12
cifra
de control
N13
SIMBOLISTICA
Standardul EAN/UCC-128 previde utilizarea sistemelor AIDC (Automatic Identification
and Data Capture) care permit relevarea automata a informatiilor.
tehnologiile abilitate, actualmente disponibile sunt doua:
codul de bare
Sunt sisteme optice, se pot citi cu un scanner, care utlizeaza
un simplu sistem de coduri cu diferite latimi ale barelor si a
spatiilor dintre ele.
Cititorii scanner utilizeaza un fascicol de lumina rosie pentru
recunoasterea contrastului intre bare si spatiile simbolului.
radiofrecventa
RF-ID (Radio Frequency IDentification) se bazeaza pe trei
componente:
un Tag (circuit electronic miniaturizat)
un dispozitiv de lectura/scriere
un software care sa fie capabil de a converti
informatiile
Informatiile sunt memorizate in tag si citite la distanta via
radio
CODUL DE BARE
Scurt istoric
1949: Joe Woodland si Bernard Silver breveteaza o "metoda de
clasificare a articolelor cu ajutorul identificarii unui cod grafic
Codul este constituit dintr-o serie de bare albe dispuse in cercuri
concentrice pe un fond negru(bulls eye code).
Cu trei linii de cod, acest sistem facea posibile 7 clasificari
diverse; marind numarul de linii la 10, se obtineau 1023.
1952: Woodland si Silver construiesc primul scanner pentru codul de

bare, folosesc o cerneala fluorescenta, raze ultraviolete si un
complex aparat de citire dotat cu o lampa cu filament si un
fotomultiplicator cu tub electronic.
Realizarea arata utilitatea sistemului care insa este prea complex si
costisitor pentru folosirea lui in marea distributie
CODUL DE BARE
Scurt istoric
In 1960 unele scanner sunt folosite in societati feroviare pentru
recunoasterea materialelor rotabile si de General Motors pentru a mari
eficienta lanturilor de productie de la Buick.
In 1966, RCA ,pentru National Association of Food Chain realizeaza un
sistem de check-out automatizat a marfurilor. Sunt utilizate etichete
barcode cu cercuri concentrice aplicate manual
In 1970 se naste Universal Grocery Products Identification Code
(UGPIC) care trei ani mai tarziu dezvolta setul de simboluri UPC
In 1974 (26 iunie) un scanner de la National Cash Register (care a
urmat NCR) efectueaza la un supermarket, prima citire comerciala al
unui barcode in standard UPC pe un pachet de guma de mestecat cu
fructe
CODUL DE BARE
unele tipuri
EAN-8
PHARMACODE
(o CODE 32)
PDF417
EAN-13
CODABAR
MAXICODE
UPC-A
ADD-ON-2
CODABLOCK
UPC-E
ADD-ON-5
INTERLEAVED 2/5
MATRIX 2/5
ITF 14
DATAMATRIX
CODE128
SNOWFLAKE CODE
CODE39
EAN128
IDENTIFICAREA PRIN CODUL DE BARE

standard GS1:
unitate
consumatore
tipologia barcode:
unitate
ambalaj
tipologia barcode:
unitate
logistica
tipologia barcode:
EAN-13
EAN-13
EAN-128
EAN-128
Sistemul GS1
GS1 este sistemul pt. codificarea produselor cel mai raspandit din sectorul
bunurilor de larg consum, la nivel mondial.
Sistemul permite intreprinderilor sa identifice unitile comerciale, unitile
logistice, servicii, locuri i funcii, intr-o maniera univoca, in toat lumea,
utilizand numere de identificare, sub forma de simboluri sub forma de bare,
care pot fi citite electronic.
Astzi sunt 101 de organizai care au aderat, din 103 naiuni, in toat
lumea cu circa 1.000.000 intreprinderi asociate, ca o marturie a
universalitatii sale.
Obiectiv
Obiectivul sistemului GS1 este acela de a furniza un limbaj standard la nivel
international prin coduri si simboluri sub form de bare (EAN-13; EAN-8;
ITF-14; GS1-128), evitand proliferarea de sisteme proprii, neuniforme, de la
tara la tara.
Descriere
Sistemul GS1 este "biunivoc": fiecare unitate comerciala (unitate
consumator, unitate ambalaj sau unitate logistica) este identificata de un
singur cod iar fiecarui cod ii corespunde o singura unitate comerciala, in
toate tarile care fac parte din circuitul GS1.
Codul de bare permite cititorilor optici, postati la casele de marcat ale
punctelor de vanzare s inregistreze automat produsele care ies (marca, tip,
pre) descarcandu-le automat din contabilitatea depozitului si furniznd
suma detaliata ce trebuie sa o plateasca fiecare cumparator.
Avantaje ale sistemului GS1

Sistemul GS1 este un instrument care permite cresterea eficientei
ciclului de productie-distributie-consum, in privinta eficientei si a
reducerii costurilor. De exemplu, consta in:
eliminarea marcarii pretului pe fiecare produs in parte
disponibilitatea analitica a vanzarilor pe produs
realizarea stocarii si reaprovizionrii optime
reducerea timpilor de comanda
controlul si analiza promoiilor de vnzri
efectuarea analizei fiecarei rentabiliti
facilitarea inventarului permanent si contabilitatea automata
Se dispune de o analiza a beneficiului si a stocului.
trasarea micrii marfurilor de-a lungul supply chain
CARACTERISTICI ALE BARCODE EAN-128

max 165 mm
AI
DATI
Pe acelasi barcode pot fi memorizate mai multe informatii, chiar si pe
lungimi variabile
Indicatorii, numiti AI (Application Identifiers), identifica diferitele tipuri
de date care sunt reportate
fiecare barcode poate fi larg, maxim 165 mm si sa contina maxim 48
caractere (AI sunt cuprinse)
CARACTERISTICI ALE BARCODE EAN-128

Unii dintre Application Identifiers
AI
Titlul
00
SSCC
Numar serial al coletului (Serial Shipping Container Code)
01
GTIN
Cod EAN/UCC unitate logistica
02
CONTENT
Cod EAN/UCC a produselor continute intr-o unitate logistica
10
BATCH/LOT
Numar de lot de fabricatie
11
PROD DATE
Data de productie (aa/ll/zz)
12
DUE DATE
Data de scadenta pt plata factura (aa/ll/zz)
13
PACK DATE
Data de ambalare (aa/ll/zz)
15
BEST BEFORE
Data minima di validitate (aa/ll/zz)
17
USE BY
Data maxima de validitate (aa/ll/zz)
20
VARIANT
Variante de produs de uz intern in firma
21
SERIAL
Numar de serie
22
QTY/DATE/BATCH
Date suplimentare pentru produse farmaceutice
240
ADDITIONAL ID
Numar de identificare suplimentar al produsului
241
CUST. PART No.
Cod produs intern al clientului
2503
SECONDARY SERIAL
Numar de serie secundar
2513
REF TO SOURCE
Entitate de origine sau marca
..
Continut
TEHNOLOGIA PENTRU IDENTIFICARE
barcode sau RF-ID?

daca RF-ID va fi viitorul, barcode este prezentul:
este o tehnologie consolidata si foarte raspandita:
30 de ani de utilizare
in lume, in fiecare zi se citesc 5 miliarde de barcode
dispozitivele sunt necostisitoare, fiabile si usor de reperat
toata filiera (producatori, transportatori si distribuitori) poate
utiliza aceste tehnici
Marile lanturi de distributie s-au pus deja de acord cu principalii producatori
pentru metodologiile de identificare, iar acestea prevad utilizarea de barcode
RF-ID este inca o tehnologie in curs de evolutie, inca neraspandita si inca
costisitoare
Trecerea de la Barcode la RF-ID va fi posibila cu o
tehnologie intermediara: Smart Label, etichete normale
in care este introdus un tag
Cel putin pentru urmatorii 5 anni: BARCODE !

IMPRIMAREA BARCODE
unitate consumator si unitate ambalaj
Trebuie sa fie evaluata posibilitatea de preimprimare a codului de bare pe etichete
sau pe ambalaje. Aceasta pentru:
a reduce timpii
a nu achizitiona imprimante speciale (costa mai mult decat cele normale)
Aceasta poate fi mereu facuta pentru unitatea consumator si

pentru unitatea de ambalaj, atunci cand volumele o permit
Atat pentru unitatea consumator cat si pentru unitatea de ambalaj, lotul
puate fi scris in clar
barcode al GTIN deja imprimat pe packaging (EAN-13)
numar de lot scris in clar
barcode al GTIN deja tiparit pe cutie

(EAN-13 sau EAN-128)
numar de lot scris in clar
nu este mereu necesar sa se identifice unitatea de ambalaj
lot
IMPRIMAREA BARCODE
unitate logistica
Identificarea unitatii logistice se face printr-o anume eticheta, LOGISTIC
LABEL
Formatul si datele continute in Logistic Label trebuie sa fie aprobate de
actorii filierei care se vor folosi de tipologia produselor, unica data
obligatorie este SSCC (Serial Shipping Container Code)
in general:
etichete format A5
se aplica cel putin 2 etichete pe fiecare
unitate logistica (pe latura scurta si pe latura
lunga al paletului)
Logistic Label trebuie sa fie produs in momentul formarii unitatii logistice,
deci este necesara utilizarea de imprimante ce se vor instala in punctele
cele mai potrivite
IMPRIMANTELE DE BARCODE
Cu jet de cerneala:
Au o calitate scazuta a imprimarii pentru ca codul

de bare este costruit din puncte
Laser:
Se poate folosi doar in cazul volumelor scazute si

utilizand etichete pe foi A4 (costisitaore). Sunt
instrumente de birou (pentru volume scazute)
Cu transfer termic:
sunt cele mai bune (sunt proiectate special)

in momentul achizitiei trebuie sa se cunoasca formatul
maxim al etichetelor (A5, A6, ) ce se vor produce
Suluri de
ribon
latimea etichetei impune
alegerea modelului de imprimanta
imprimante cu
transfer termic
suluri
de etichete
LOGISTIC LABEL format:

layout
ISO A6 (105 mm X 148 mm)

o
ISO A5 (148 mm X 210 mm)
consigliato
partea superioara
format liber
(loc, nume intreprinderea, adresa )
partea centrala
reproduce in caractere legibile
continutul codului de bare
partea inferioara
include codurile de bare si interpretarea
lor.
codul SSCC va fi in spate
LOGISTIC LABEL
layout
titlul datelor trebuie sa fie in engleza (codificare AI)
este posibil sa se adauge o a doua limba
inaltimea minima a caracterelor este 7 mm
barcode
inaltimea minima
13 mm
inaltimea recomandata 27 mm
caracterele interpretarii in clar trebuie sa aiba o

inaltime minima de 3 mm
SSCC
inaltimea minima
13 mm
inaltimea recomandata 32 mm
LOGISTIC LABEL
Configuratii posibile in functie de continut
monoprodus si monolot
recomandata
monoprodus si multilot
nerecomandata
multiprodus
continutul trebuie sa fie apoi descris (ne

referim la SSCC) printr-un packing list si/sau
un mesaj electronic
tolerata
LOGISTIC LABEL
unele exemple de layout
eticheta baza doar cu SSCC
eticheta cu sectiunea
furnizor si expeditor
eticheta cu sectiunea furnizor
eticheta cu sectiunea furnizor,

client si expeditor
IDENTIFICAREA UNITATILOR DE AMBALAJ

Un avertisment
Inainte de instalarea sistemelor de etichetare pt. identificarea Unitatilor de

ambalaj este oportun sa se discute cu proprii clienti daca aceasta este de dorit
(orice sistem de etichetare automat poate costa aprox. 15.000 )
Pt. a duce produsele la punctele de vanzare, GDO manipuleaza Unitati de

Ambalaj si nu Unitati Logistice (cu exceptia unor cazuri, asa cum este apa,
zaharul, )
PICKING
ROLL
Unitate Logistica multiprodus
Pt. a garanta trasabilitatea (loturi trimise la punctele de vanzare) in CeDi care

apartin de GDO, nu se releva lotul citind de pe Unitatile de ambalaj: s-ar pierde
prea mult timp
RELEVAREA
RELEVAREA
organizarea proceselor antreprenoriale defineste cum, unde si cand se va releva
magazzino stoccaggio
ricevimento materiali
magazzino picking
3
1
linee produttive
buffer ingresso
10
11
buffer uscita
spedizioni
12
linee confezionamento
De fiecare data cand apare o trasformare a produsului/produselor, trebuie sa se

releve lotul la intrare si lotul la iesire
pentru evitarea erorilor, pentru rapiditatea activitatilor si pentru reducerea
costurilor este recomandata folosirea tehnologiei AIDC (in acest moment,
cititorii de barcode)
RELEVAREA
contextul antreprenorial
gestiune pe loturi
gestiune pe loturi
semifabricate
gestiune pe loturi
RELEVAREA
fluxurile intreprinderii: materiale la intrare
receptia materialelor
receptia mesajului EDI (Despatch Advice)
generarea numarului de lot intern
relevarea lotului de la furnizor
Furnizor necertificat
furnizor certificat
controlul calitatii
esantionare
analiza pe lot
calcularea rezultatelor
certificarea lotului
autorizarea
pt utilizare
depozit materii prime

stocarea pe LOT
indentificarea loturilor :
ne utilizabile (in asteptarea controlului sau ne conforme)
utilizabile
RELEVAREA
fluxurile intreprinderii: productia
pregatirea comenzilor de productie
identificarea comenzii printr-un numar de ordine univoc
definirea componentei
aatribuirea de loturi pe componente (optional)
ridicarea materialelor si trasferul

liste pe comanda sau grupate pe
departamente
relevare / verificare a lotorilor ridicate
atribuire loturi de componente (optional)
declaratii de productie
atribuirea numarului de lot/sublot produs
relevarea loturilor de componente utilizate (daca nu sunt deja atribuite)
esantionare
control
calitate
analiza pe lot
Calcularea rezultatelor
certificarea lotului
lot utilizabil
lot ne-utilizabile
depozit
semifabricate
produse finite
stocarea pe LOT
indentificare loturi :
utilizzabile si ne
etichete logistice
RELEVAREA
Fluxurile intreprinderii: vanzari
achizitii comenzi clienti
identificarea comenzii printr-un numara de ordine univoc
introducerea produselor si a conditiilor pe loturi
atribuirea loturilor (optional)
onorarea comenzilor
atribuirea stocurilor
generarea listelor de ridicare
atribuirea loturilor (optional)
ridicare produse
transferul listelor in palm
verificarea/rectificarea produselor ridicate
verificarea / relevarea loturilor ridicare
expeditie
emiterea documentatiei de transport (packing list)
etichete logistice cu SSCC
pregatire / trimiterea mesajelor EDI (Despatch Advice)
RELEVAREA
Fluxurilor de distributie
furnizori
producator
trasabilitate / retrasabilitate
interna
interna
clienti
interna
lantul informatiilor nu trebuie sa fie intrerupt

RELEVAREA
logistica de distributie in outsourcing
distribuitori
Livrare
multipla
producator
loturi livrate
dispozitii de
livrare
operator
logistic
livrare directa
RELEVAREA
Logistica de distributie in outsourcing: trasabilitatea
in evantai
distribuitori
operator
logistic
lot X
lot Y
lot W
relevare loturi
la iesire
nu se releva
loturi descarcate
relatia este N la N: care loturi la care distribuitori

RELEVARE
logistica distributiva in outsourcing: trasabilitate
punctuala
distribuitori
Relevare loturi
descarcate
operator
logistic
Relevare loturi
descarcate
lotto X
lotto Y
lotto W
Relevare loturi
descarcate
relevare loturi
in iesire
Relevare loturi
descarcate
relatia este 1 la 1: fiecare lot, la care distribuitor

RELEVAREA
tehnologiile de suport
tastare
Costa putin
Posibilitate ridicata de eroare
cititor de barcode in
combinatie cu tastatura
Costa putin
Posibilitati scazute de eroare
utilizabil doar daca PC este aproape de
obiecte
palm industrial
costisitor
Posibilitati scazute de eroare
autonomie elaborativa
conexiune via radio
RELEVAREA
Palm industriale de ultima generatie
unele exemple:
Procesoare
XScale 400 MHZ
Sistem operativ:
Pocket PC
Touch screen in culori de 3,9 inch (240x320 pixel)

Scanner incorporat
Memoria 128 MB RAM, 64 MB ROM
Wireless Local Area Network:
Wireless Wide Area Network:
Rezistenta la cadere: de la 1,5 m. pe ciment
Tehnologia Java
Data Base:
lite
RELEVAREA
Logistica de distributie in outsourcing: trasabilitatea
punctuala
o solutie
Producator
Operator logistic
produse
3 -- Incarcare
Download border
2 Formare
border
1 DDT
Tiparire
GPR
S
- Livrare produse
- Comunicare rezultate livrari
-Verificarea si/sau
comunicarea
loturilor livrate
GPR
S
DDT.txt
internet
DDT
gata
Portal livrari
border
gata
livrari
5 Vizualizarea
Stadiului livrarilor
LEGATURI INTRE DATE

SI
GESTIUNEA LOTURILOR
LEGATURI INTRE DATE

Compozitia loturilor
Pe timpul procesului de transformare pentru fiecare lot la iesire trebuie sa fie
relevate loturile componentelor la intrare
Legaturile lot produs lot componente trebuie sa fie potrivit memorizate
Chiar daca este posibila utilizarea de sisteme pe hartie, pentru a face ca
consultarea sa fie mai comoda, este recomandata utilizarea de sisteme
computerizate
Lotto P
PF1 explozia unui lot
Lotto M
Lotto Z
SL1
Lotto S
SL2
Lotto V
SL1
SL2
Lotto X
Lotto N
Lotto Y
MP1
MP2
Lotto K
Lotto X
Lotto C
Lotto A
Lotto B
Lotto L
Lotto F
Lotto D
Lotto O
MP1
MP2
MP3
MP4
Lotto T
Lotto R
Lotto V
Lotto G
MP3
MP4
LEGATURI INTRE DATE

Trasarea loturilor
Legaturile lot produs lot componente trebuie sa poata fi parcurse in sens
invers in asa fel incat sa se identifice pentru fiecare lot de componente in care
loturi de semifabricate si produse finite se regasesc
In cazul aparitiei unui lot de materie prima sau semifabricate neconform se pot
identifica rapid loturile de produse finite sau semifabricate poluante
Lotto E
Lotto F
Lotto H
Lotto I
Lotto L
Lotto M
Lotto N
Lotto G
Lotto P
Lotto Q
Lotto R
Lotto S
PF1
PF1
PF2
PF2
PF3
PF3
PF3
PF4
PF4
PF4
PF5
PF5
Lotto B
Lotto D
Lotto C
Lotto O
SL1
SL1
SL2
SL2
Lotto A
MP1
implozia unui lot

LEGATURI INTRE DATE

Trasabilitatea si retrasabilitatea interna
retrasabilitatea
trasabilitatea
furnizor
articol/lot
clienti
articole/loturi
intreprindere
furnizori
articole/loturi
client
articol/lot
intreprindere
COMUNICARE
COMUNICARE
EDI Electronic Data Interchange
Tehnologia Electronic Data Interchange (EDI) are obiectivul de a realiza
schimbul direct de documente computer-to-computer intre intreprinderi (direct
intre respectivele sisteme informatice computerizate) pentru a fi de suport
relatiilor comerciale (achizitii, vanzari etc.).
Aceasta tehnologie este una dintre aplicatiile fundamentale ale Comertului
Electronic business-to-business (B2B)
intreprinderea A
intreprinderea B
EDI
PROVIDER
sistem
informatic
intern
EDI communication
converter
module
communication EDI
module converter
sistem
informatic
intern
VAN (Value Added Network)

EDI
scurt istoric
1968 in USA este constituit Transportation Data Coordinating Committee pentru a
studia problematica cu privire la schimbul inter-intreprinderi de documente si de marfuri
1975 grupul Transportation Data Coordinating Committee publica documentatia

standardelor aprobate
1980 sunt definite primele standarde pentru sectorul merceologic, dupa standarde
generale Ansi ASC X12 si bazate pe un dictionar de nomenclatura eliberat de Onu: Tded
(Trade Data Element Directory).
mmsc2825@yahoo.com
1985 in Europa industria automobilistica defineste standardul ODETTE, apoi sunt

definite alte standard: Edifice pentru electronica, Cefic pentru chimie si CADDIA pentru
comert
1987 in Europa se naste standardul Edifact (Electronic Data lnterchange For

Administration, Commerce and Trasport) destinatpt diferite sectoare merceologice, bazat
pe standard Ansi ASC X12 si pe acelasi dictionar de date.
1988 din dorinta Natiunilor Unite (ONU) standardul USA si cel european sunt armonizate
intr-un unic standard: UN/Edifact
EDI
exemplu de mesaj UN/Edifact
UNA:+.? '
UNB+UNOB:2+8022628000004:14+4306517008994:14+050805:0941+8++DESADV+++EANCOM'
UNH+1+DESADV:D:96A:UN:EAN005'
BGM+351::9+007774+9'
DTM+137:20050714:102'
DTM+11:20050805:102'
DTM+2:20050714:102'
RFF+DQ:007774'
RFF+ON:509671432'
NAD+SU+8022628000004::9'
NAD+BY+4306517005092::9'
NAD+DP+4306517005078::9'
CPS+1'
LIN+1++8022628900014:EN'
PIA+1+90001:SA+5082951:BY'
IMD+F++:::COMP.SAFARI 65 C/SPECCH.MOLA'
QTY+12:66.00:PCE'
QTY+21:66.00:PCE'
CNT+2:1'
UNT+18+1'
UNZ+1+8'
'
este caracterul de fine segment
+
este separatorul datelor
:
este separatorul de componente
?
este caracterul de escape
EDI
standardul EANCOM
este standardul EDI pus la punct in cadrul GS1
defineste liniile ghid pentru implementarea mesajelor standard UN/Edifact
care de multe ori sunt complexe si dificil de utilizat.
Are obiectivul de a furniza intreprinderilor de larg consum un standard pentru
comunicarea EDI bazata pe utilizarea sistemului de identificare EAN/UCC.
Are urmatoarele caracteristici:
este un subset perfect compatibil cu UN/Edifact
este international si multisectorial
reprezinta o unica interfata cu aplicatii interne
este deja utilizat de mai mult de 30.000 intreprinderi in lume
Sunt disponibile urmatoarele mesaje:
Comenzi
Confirmari de comenzi
Factura
Catalog produse
Aviz de plata
Inventory report
Despatch Advice
COMUNICARE
In afara de EDI: lInternet EDI
utilizarea sistemelor EDI, datorita complexitatii lor si pt ca costa mult, este
posibila doar in intreprinderi mari si mijlocii
gratie raspandirii Internetului, se consolideaza noi metodologii pentru
trasmiterea informatiilor: Internet EDI sau I-EDI.
Se pot identifica doua tipologii I-EDI:
Web EDI
datele sunt introduse intr-o pagina Web a site-ului destinatarului.
comunicarea este monodirectionala
Mail Based EDI

Este un schimb de mesaje sau file EDI cu ajutorul protocoalelor e-mail sau file
transfer din Internet
sunt posibile trasferuri punct la punct (fara provider)
datele transmise pot fi dupa standardele EDI, traditionale
Trasmisia poate fi automatica sau manuala
Internet EDI permite si intreprinderilor mici si mijlocii sa utilizeze sistemele de

schimb electronic de informatii
COMUNICARE
XML - eXtended Markup Language)
http://www.w3.org
W3C, World Wide Web Consortium, in noiembrie 1996 a emis o prima varianta
a specificatiilor XML, un limbaj pentru descrierea datelor ale unui document cu
ajutorul marcatorilor (Markup sau Tag)
in XML tot ceea ce e cuprins intre cele doua caractere < e > (angled
brackets) este considerat un markup
Tag-urile, care au valori fara prefix (eXtended), descriu datele continute intr-un
document
un document are trei parti fundamentale:
continutul
specificatiile respective pentru elemente, structura (DTD)
specificatiile respective pentru vizualizare, stilul (Stylesheet)
un limbaj specific, XSL (eXtensible Stylesheet Language), permite editarea
unui document XML
COMUNICARE
XML - eXtended Markup Language)
exemplu de un documento XML
<?xml version="1.0"?>
<biblioteca>
<libro codice="R414">
<titolo>2001: Odissea nello spazio</titolo>
<autore>
<cognome>Clarke</cognome>
<nome>Arthur Charles</nome>
</autore>
<editore>Rizzoli</editore>
<parola_chiave>romanzo</parola_chiave>
<parola_chiave>fantascienza </parola_chiave>
</libro>
</biblioteca>
exemplu de XSL
titolo { display: block; text-align: center; background: blue; color: white;
font-family: Arial; font-size: 20pt }
autore { display: block; margin-left: 10%; text-align: left; color: red;
font-family: Arial; font-style: italic;font-size: 14pt }
cognome, nome { display: inline; }
editore { display: block; margin-left: 15%; color: green;
font-family: Arial; font-size: 14pt }
parola_chiave { display: block; margin-left: 5%; color: black;
font-family: "Times New Roman";
text-align: justify; font-size: 14pt }
Vizibil cu un browser normal
COMUNICARE
XML va deveni limbajul standard al schimbului de
date
http://www.ebxml.org
ebXML (Electronic Business Extensible Markup Language) este un proiect international
creat de UN/CEFACT (United Nation Center for Trade Facilitation and Electronic
Business) si de OASIS (Organization for the Advancement of Structured Information
Standard)
Obiectivul proiectului este acela de a furniza un framework care sa permita limbajului
XML sa fie utilizat in mod uniform si consistent, in schimbul de mesaje intre aplicatii si
utilizatori, in contextul comertului electronic
Solutia furnizata de ebXML va putea fi utilizata si de intreprinderi de mici si mijlocii, cu un
nivel scazut de informatizare
COMUNICARE
XML va deveni limbajul standard al schimbului de
date
http://www.ean-ucc.org
GS1 a definit standardele XML
COMUNICARE
infrastructura de conexiuni
rezumnd:
furnizori
API
clienti
XML
intermediari
(VAN)
w eb
ces
servi
API
service
provider
EDI
le
flat fi
Intreprinderi
mici si mijlocii
portal
intreprindere
COMUNICARE
modalitatea de transfer a datelor in trasabilitate
Livrarile pt. Marea Distributie si pentru Distributia Organizata (GDO)
GDO a incercat mereu sa grabeasca descarcarea marfurilor in Centrele
proprii de Distributie pentru:
a nu mari spatiul la intrare odata cu cresterea nunarului articolelor
sa micsoreze costurile de miscare
sa alimenteze rapid punctele de vanzare (ridicari la iesire)
Odata cu intrarea in vigoare a regulamentului CE 178/2002, timpii de
asteptare pe peron s-ar fi lungit, pentru ca ar fi trebuit sa fie relevate si
datele de trasabilitate de pe Logistic Label si de Packing List
pentru metinerea eficientei sistemului, GDO a fost constrans sa ceara
trimiterea de date via telematica (DesAdv Despatch Advice)
Prin urmare, producatorii care deservesc GDO se vor organiza pentru

trimiterea DesAdv via EDI sau, mai bine zis, via Internet EDI
Brasov, 14-16 ianuarie 2010

SISTEME PT. GESTIUNEA DEPOZITULUI
paolo.bisogni@soge-net.com
Cuprins
1. Introducere
2. Caracteristici ale WMS
3. Functionalitati de baza si avansate
4. Legatura cu Sistemul Informatic al

firmei
5. Un exemplu de aplicatie WMS
Viziune simplificata a WMS
Host
sau
Sistemul ERP
1. Comanda de expeditie
2.
3. Detalii ale expeditiei
Pick Pack - Ship
Warehouse Management
System
Harta fizica a depozitului

Storage types
Storage Bins
Storage Section
Fixed bins
Area
Stackable Block
Stack Area
Rack pallet
Area
Work center
Goods
Receipt Area
Unloading
point
Goods
Issue Area
Loading
point
Doors
Doors
Doors
Unitatea de incarcare (UdC)

Unitatii de Incarcare ii este atribuita o indentificare univoca
care se utilizeaza in depozit pt manipularea marfii
Permite usor retrasabilitatea in depozit.
Permite toate manipularile cu RF
Numar U.d.C.
10000000001
Articol
232323091
Rondella per supporto
QTY: 876 Pz
Data E.M. 15-07-2004
Pozitionare: 01-01-01
Handling Units
Ce este o Handling Unit ?
Este o entitate de gestiune logistica.
Grupare fizica de materiale: materiale
packaging (paleti, cutii de carton,
container) si produse ambalate
descrie cum e ambalat produslul
are un numar de identificare
traseaza miscarea de-a lungul filierei
simplifica operatiile de handling
(miscarea fizica cu citire in RF a
codurilor de bare)
HU permite...
Miscarea marfii fara sa fie nevoie de
a scrie codul materialului
packing specific pe proces (in, out,
client)
Controlul stocului pe HU
Handling Unit si Storage Unit

Handling Unit
Storage Unit-Unitati de incarcare
Pot fi identificate cu acelasi numar
Pot fi pastrate una in alta

Este posibila gestiunea serial number
Sunt cunoscute materialele de ambalare
Rol transversal in procesele logistice
Ratiuni ale unui proiect WMS

Proiectele de implementare ale unui Warehouse Management
System WMS, prin automatizarea fluxului documentelor pe
hartie, permite obtinerea economiei si a imbunatatirii
eficientei si eficacitatii.
Utilizarea Spatiilor
Saving in privinta costurilor
de Manopera
Precizie inventariala
Costuri de Audit si Conta
Eficienta Operativa o mai
mare rapiditate de miscare
Reducerea Timpilor de
Ciclu reducerea timpilor
de data entry
Exactitate picking
Conformitate cu ce s-a
comandat
Reducerea returnarilor
Calitate: gestiune FirstIn
FirstOut si gestiunea
loturilor
Beneficii asociate cu WMS (masurabile)

Utilizarea spatiului
WMS poate folosi algoritmi de alocare cazuali sau alte
criterii de optimizare pt exploatarea intregului spatiu
disponibil
slow moving item pot fi stocate in zone pre-determinate
in timp ce itemii fast moving pot fi pozitionati in locatii
usor de ajuns
Productivitate
Activitatile de stocare si de ridicare sunt pilotate de
sistem, reducand pierderea de timp, altfel necesara, pt
cautarea clasica a pozitiilor si a produselor cerute
Exactitatea inventariala
Faptul ca exista o harta a depozitului si folosirea de
sisteme de identificare automata (barcode si scanner)
permit reducerea erorilor de data entry si de ridicare
din depozit
Beneficii asociate WMS (intangibile)

Un serviciu mai bun pentru Clienti
Order processing si picking - mai rapide
O mai mare precizie de picking
Imbunatateste motivarea personalului
Activitatile de stocare si ridicare din depozit sunt
pilotate de sistem, reducand pierderea de timp, altfel
necesara, pentru cautarea clasica a locatiilor si a
produselor cerute
Faciliteaza sistemele de impulsionare pt personal
Vizibilitatea tranzactiilor si a activitatilor desfasurate,
costituie o baza obiectiva pe baza careia se pot evalua
cresterile de productivitate
Imbunatateste siguranta muncii in depozit
WMS ajuta la prevenirea supraincarcarii rafturilor
Separarea de produse ne compatibile
Diferente intre sistemele pt gestiunea

stocurilor si WMS
Criteriu (exemple)
Gestiune Stock
Utilizarea de diverse Unitati
de Incaricare
- buc, cutii Resurselor
carton, paleti
Gestiunea
- impartirea muncii
Valorificarea stocului
Order priority
- which order pick first
Workflow mgt
- where to place what
3PL Service Billings
Inventory Ownership
User-definable field name
RF/Wireless Enabled via
Internet/Intranet
Inventory
Management
WMS Tipic
La nivel de Item
La nivel de itemlocatie- UdM
Limitat
Da
Nu
Da
Da
Cateodata
Cateodata
Da
Nu
Da
Depend
Yes for 3PL
- Product
Ownership
- Stock Ownership
Da
Da
Functionalitatea de baza
Harta depozitului
Stock Location. Cu ajutorul hartii fizice a depozitului, sistemul
permite utilizatorului sa stie unde se gaseste un anumit produs
sau o anumita Unitate de incarcare. Este vorba chiar de trasarea
UdC in depozit
Picking List. Sistemul furnizeaza liste de picking care detaliaza, pt
fiecare articol de expediat, pozitia in care se gaseste in depozit
Suport pt inventar. Sistemul furnizeaza liste de inventar in care
cantitatea pt fiecare cod de produs este indicata in functie de
pozitia in care este stocat. De multe ori sunt prevazute si proceduri
automate de rectificare a inventarului
Rotatia LIFO, FIFO
Caracteristici avansate ale WMS

Supply Chain Event Management (SCEM)
Semnale de alerta automate, care se activeaza cand apar evenimente relevante
Gestiunea misiunii RF
Functionalitate care permite atribuirea automata a sarcinilor specifice de
prelelevare sau de miscare interna, operatorilor, prin intermediul unui terminal
palm RF,. Simpla sintaxa a task-ului este de tip: [Unitate de incarcare#]
[from location#][to location#]
Controlul Loturilor si a Datei de valabilitate

Kitting / Devizul de baza (lista)
WMS trebuie sa fie capabil sa inregistreze costurile
RF Task Costs
Manual Task Costs
Storage Costs
Suport pt facturare pt. furnizori de servicii logistice(3PL)

Basic account receivable and account payable
Multiple Product Ownership

Reporting
Utilizarea spatiului
Rotatia si imbatranirea stocului
Productivitatea individuala
Caracteristici avansate a WMS

Reguli de stocare si prelevare (ridicare)
Reguli configurabile parametric care permit atribuirea in postatii de stocaj
potrivite caracteristicilor fizice si logistice a produselor (volum, greutate, viteza de
rotatie) pentru familiile de produse prezente in depozit
Yard management
Aceasta functionalitate permite gestiunea mijloacelor de transport intern in curtea
depozitului. Utilizand checkpoint, mijloacele de transport intern sunt trimise catre
zona de incarcare, descarcare si se pot urmari.
Gestiunea Activitatii cu Valoare Aadaugata

Introducerea de accesori in ambalaj, aplicarea pretului, reambalearea,
etichetarea.
Cross-docking
Operatia de "cross-docking" are nevoie de zone ample de stationare (staging
areas) unde materialele in intrare sunt reordonate, (sorting), grupate pe
destinatie si inmagazinate pana cand expeditia in iesire este gata.
Advanced Ship Notice (ASN)
Legatura intre Sistemul Informatic al

intreprinderii si WMS
Sistemul Host si WMS schimba intre ele multe informatii
Nomenclator articole
Comenzi de Achizitie
Returnari
Receptii Unexpected
Comenzi de Expeditie sau Transfer
Comenzi de vanzare (cateodata)
Detalii de expeditie
Confirmari de expeditie
Inventare
Rectificari inventariale
Miscari de depozit
Diagrama conectivitatii WMS
Infrastructura IT pt un WMS tipic

WIRELESS NETWORK
(RADIO FREQUENCY)
INTRANET / INTERNET
INFRASTRUCTURE
Citrix
Application
Server
RFT
Radio
Frequenc
y Server
RFT via
Internet /
Intranet
Interne
t/Email
Server
RF
Access
Point
REMOTE
WORKSTATIO
N
RFT
RF
Access
Point
RFT
LOCAL
AREA
NETWORK
Hub
Workstation
Workstation
Dialup
Mode
BRASOV, 14-16
m ianuarie 2010
Dialup
Mode
m
Workstation
WMS
Databa
se
Server
Printer
Workstation
RFID UHF Dock Portal
Fonte:SAMSys
Schema de interfata
Nomenclator produse
Date clienti
Comenzi de expeditie
Confirmari de picking
Confirmari de expeditie
ERP
Receptii
WMS
Rectificari inventariale
Report inventarial
Interfete: nota bene
1.
Adresele de livrare ar putea sa nu fie transferate avand o

interfata ad-hoc ci ar trebui sa fie extrase din cand in cand din
antetul comenzii de expeditie
Interfata intre WMS si sistemul Host poate fi sincronizat sau
asincronizat
Datele transmise de interfete depind de procesele logistice.
Putem avea 5 scenarii:
Cum se compun comenzile pentru o expeditie unica?
2.
Cum se compun pozitiile de comanda dintr-o expeditie unica (trasarea

fiecarei pozitii din comanda)?
3.
Din cate bucati (sau colete, sau pachete) este compusa o pozitie din
comanda?
4.
Ce fel de paleti (UdC) sunt necesari pt. respectivul numar de bucati (sau
pachete, sau cutii de carton)?
5.
Care paleti (UdC) vor fi efectiv transportati?

Sistemi Informativi Completo

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sistemi Informativi Completo

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sisteme Informatice pentru Logistica

Brasov, 14-16 ianuarie 2010

BRASOV, 14-16 ianuarie 2010

Sistemi Informativi per la Logistica

2. Tehnologii pentru trasabilitate si

3. Sisteme pentru gestiunea depozitului

BRASOV, 14-16 ianuarie 2010

Sistemi Informativi per la Logistica

Sisteme informatice antreprenoriale

BRASOV, 14-16 ianuarie 2010

Sistemi Informativi per la Logistica

Caracteristici ale sistemelor informatice antreprenoriale

Sisteme DSS (Decision

Sisteme pentru Demand

Procesele ciclului activ

BRASOV, 14-16 ianuarie 2010

Sistemi Informativi per la Logistica

Sistemi Informativi per la Logistica

BRASOV, 14-16 ianuarie 2010

Sistemi Informativi per la Logistica

Supply Chain Management i ERP

BRASOV, 14-16 ianuarie 2010

Sistemi Informativi per la Logistica

Supply Chain Management i ERP

BRASOV, 14-16 ianuarie 2010

Sistemi Informativi per la Logistica

Terenul de joc al sistemelor pt. Supply

BRASOV, 14-16 ianuarie 2010

Sistemi Informativi per la Logistica

Noua paradigma: integrarea

BRASOV, 14-16 ianuarie 2010

Sistemi Informativi per la Logistica

Functia de integrare a Sistemelor

Internet & XML

RosettaNet si alte Standarde definesc

BRASOV, 14-16 ianuarie 2010

Sistemi Informativi per la Logistica

Organizarea Sistemului Informatic al

BRASOV, 14-16 ianuarie 2010

Sistemi Informativi per la Logistica

Modelul antreprenorial al lui

Programarea si controlul activitatilor

Sistemi Informativi per la Logistica

Modelul lui Anthony aplicat la

Supply Chain Planning

BRASOV, 14-16 ianuarie 2010

Sistemi Informativi per la Logistica

Principalele tipuri de Sisteme

Supply Chain Planning

Decision Support Systems

Supply Chain Execution

BRASOV, 14-16 ianuarie 2010

Sistemi Informativi per la Logistica

Orizont de planificare temporala

Trimestru / Luna / Saptamana

Pianificare pe perioada medie / S&OP

Pianificare pe perioada scurta (programare)

BRASOV, 14-16 ianuarie 2010

Sistemi Informativi per la Logistica

Acoperirea processelor in SAP

Sales Order &

Maintenance & Quality

Strategic Supply Chain Design