Sunteți pe pagina 1din 5

Alpii Austriei si Elvetiei

Traditie si modernitate in evolutia activitatilor turistice


Regiunea montana a Alpilor a fost si este in continuare principala destinatie montana a
lumii. Dezvoltarea turismului in Alpi a avut loc dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial,
folosindu-se ca suport cateva vechi comune infloritoare (ex: Davos si Cras-Montana in
Elvetia), astazi statiuni montane cunoscute in intreaga lume si valorificand judicios valorosul
lor capital natural (relief, clima, ape, vegetatie s.a.).
Inaltimea mare a Muntilor Alpi face ca acestia sa beneficieze de zapezi vesnice si
numerosi ghetari, pe care se poate schia aproape tot timpul anului.
Muntii Alpi, datorita structurii calcaroase, detin si numeroase pesteri, care constituie si
ele atractii turistice importante. Langa Salzburg (Austria) se afla cea care este socotita cea mai
mare pestera din Europa (Pestera Mamutului, 55km).
Interventia omului s-a facut prezenta si prin infiintarea unor importante parcuri
nationale. Eforturile de protejare a naturii s-au materializat si prin alte tipuri de zone protejate,
care constituie o bogatie turistica a Muntilor Alpi.
Alpii Austriei
In Austria nivelul de dezvoltare este remarcabil in zona de munte prin priorizarea
agriculturii-silviculturii-turismului, montane, pe baza traditionala. Austria poate fi considerata
ca lider european, montan. In Austria s-a dezvoltat un turism montan rural, plecand de la
nodurile vechi populate. Modelul de amenajare de referinta este cunoscut sub numele de
modelul Tirolului austriac, avand drept trasatura dominanta dezvoltarea progresiva si
controlata local.
Se caracterizeaza printr-o foarte larga distributie a activitatii turistice intr-o multitudine
de centre de primire de talie mica si mijlocie; alaturi de hotelaria clasica, ponderi importante
detin pensiunile familiale si cazarea la cetateni, in timp ce alte forme de
cazare(campinguri,sate de vacanta) nu au fost incurajate (resedintele secundare au, si ele, o
pondere foarte mica, datorita politicii de limitare a acestor constructii);
Se acorda o deosebita atentie prezervarii mediului natural si cultural, fara creatia
artificiala intalnita in alte tari, promovandu-se peisajul natural si uman nealterat,
traditional.Ca si in deceniile trecute, strategiile de dezvoltare actuale nu au in vedere o
crestere masiva a capacitatii de cazare, ci o crestere a calitatii prestatiilor turistice, inclusiv a
calitatii mediului inconjurator.
In Austria sunt valorificati sute de kilometri de partii din fiecare regiune montana si sau realizat investitii de milioane de euro.
Turismul este una din cele mai importante ramuri ale industriei. Impresia generata de
Austria este cea a unei mari statiuni, primitoare si impresionante. Profitand de faptul ca peste
60% din teritoriu este montan, Austria s-a specializat profitabil pe turism, statiuni si sporturi
de munte si de iarna. Prin muntii Austriei trebuie vazute pesterile glaciare din Dachstein (in
nord) si pestera mamutilor, Obertraun.

Din cei 925 gheari n Alpii Austriei doar 8 sunt amenajai pentru schi. Aici se poate
schia tot timpul anului. Cinci se gsesc n Tirol, unul n Salzburg, unul n Carintia i cel mai
mic n Stiria.
Tirolul - una din regiunile cele mai frumoase dintr-o tara cu peisaje superbe, are cel
mai inalt varf din Alpii austrieci, Groglockner (Clopotul mare), 3798m. Orasul cel mai
important este Innsbruck, un frumos oras cu traditie universitara.
In Austria exista cateva statiuni/orase vedete in lumea sporturilor. Dar cele mai
renumite nu sunt statiunile in sine, ci zonele de schi. Exista cateva zone de schi celebre pe
plan international, a caror organizare si mentenanta impecabila atrag milioane de turisti anual.
Printre aceste zone se numara zona alpina de schi de la Zell am See si Kaprun, zona SaalbachHintertall, zona din jurul orasului Innsbruck, St. Anton s.a. 99% din satele Austriece din zona
alpina beneficiaza de partii de ski amenajate.
Austria dispune de peste 22000 de kilometri de partii de ski, un record absolut pentru
o tara europeana. Cele aproximativ 800 de statiuni montane sunt categorisite in statiuni de ski
si statiuni de snowboard, principalele activitati preferate de turisti. Zillertal sau Arlbergsunt
doar cateva dintre regiunile care ofera aproximativ 250 km de partie precum si zeci de
instalatii de transport.
A merge la ski in Austria inseamna sa schiati pe cele mai bune partii din lume, sa va
bucurati de peisaje cum rar intalniti in alte colturi ale lumii si sa va bucurati de ospitalitatea
austriecilor, cunoscuti la nivel mondial pentru serviciile ireprosabile oferite turistilor care le
calca pragul.
Principalele calitati ale turismului austriac se rezuma la prezenta unor versanti
inzapeziti in cea mai mare perioada a anului precum si la amenajarea ireprosabila a partiilor
de schi. Experienta austriecilor in turismul montan este una atat de vasta incat serviciile sunt
de cele mai multe ori ireprosabile, o buna parte dintre turisti fiind dornici sa revina an de an in
cele mai bune statiuni de ski din zona.
Sezonul sporturilor de iarna dureaza din noiembrie pana in aprilie, dar in unele locuri,
datorita ghetarilor, se poate schia si in timpul verii. Tot segmentul turistic de iarna este extrem
de bine dezvoltat: piste nocturne, instalatii prin cablu, zapada artificiala, partii comune cu
Elvetia, mii de cabane, restaurante, zeci de scoli atestate si sute de instructori profesionisti,
gata sa te invete tot ceea ce trebuie sa stii.
In Austria sunt situate regiuni glaciare, care ofera partii practicabile tot anul (de
exemplu Slden si ghetarii Tuxer si Stubaier).
Austria, ce-i drept, e o destinatie mai indepartata, dar ideala pentru cei cu pretentii in
ceea ce priveste domeniul schiabil; ne referim aici la statiuni mult mai mari, avand retele cu
sute de km de partii pentru toate categoriile de pregatire si varsta. Datorita programelor
auxiliare si a gradinitelor si scolilor de schi, Austria este de asemenea o destinatie perfecta
pentru familii.
Printr-o retea inteligenta de transport in comun (tren, autocar si chiar telecabine) se
poate ajunge cu usurinta in localitatile vecine. Turistii se pot bucura de splendidele bai termale
sub cerul liber, de posibilitatile de innot sau de rafting, de sarituri cu parapanta sau de
alpinism. O experienta unica o reprezinta plimbarile romantice cu barca pe lacurile Austriece,

precum si vizitarea cu autoturismul sau motocicleta a spectaculosului drum alpin


Grossglockner Hochalpenstrasse ce duce spre cel mai inalt varf al Austriei ghetarul de la
baza acestuia Grossglockner.
Numeroase zone de schi austriece gzduiesc cu regularitate campionate mondiale,
faimoas fiind clasica coborre pe Streif n Kitzbhel. n Innsbruck, capitala Tirolului, au
avut loc Jocurile olimpice de iarn n 1964 i 1976.
Sporturile de iarn sunt n Austria un motor important pentru turism i unul din factorii
cei mai importani ai dezvoltrii economice.
Hoteluri n i n apropiere de Alpii Austrieci:

Innsbruck 101 hoteluri


Kaprun 144 hoteluri
Slden 317 hoteluri
Lngenfeld 153 hoteluri
Neustift im Stubaital 237 hoteluri
Zell am See 196 hoteluri
Ischgl 201 hoteluri
Bad Gastein 149 hoteluri
Bregenz 22 hoteluri
Sankt Anton am Arlberg 172 hoteluri
Mayrhofen 180 hoteluri
Kitzbhel 102 hoteluri

Adrenalina la inaltimi ametitoare in Alpii austrieci


Situat pe unul din cele mai inalte varfuri alpine, noua atractie turistica austriaca iti
ofera vederi spectaculoase daca te incumeti sa pasesti pe ea. Resortul Dachstein Glacier a
finalizat recent un pod de 100 m lungime care pluteste in aer, la 400 m inaltime. Platforma
de sticla iti taie de-a dreptul respiratia si nu este recomandata deloc cardiacilor. Rasplata
pentru cei cu nervii de otel este inegalabila: libertatea pura.
Lucrarea a durat 6 luni, iar conditiile de lucru nu au fost cele mai usoare. Cu toate
acestea directorul tehnic Karl Hflehner a declarat ca nu au existat accidente de munca.
Detalii despre proiect:

Perioada de constructie: decembrie 2012 iulie 2013;


Lungime totala: 100 m;
Inclinare: 12%;
Podul este direct legat de Dachstein Ice Palace
Preturi: 3 euro pentru adulti si tineri. In cost este inclusa si vizita la Dachstein
Ice Palace. Copiii au intrare gratuita.

De asemena, platformele panoramice din vrf au ca trstur caracteristic


privelitea spectaculoas pe care o ofer. Pe ghearul Stubai s-a mers un pic mai departe i s-a
construit din 20 de tone de oel o platform suspendat.

Aceast platform se afl la 3.200 m altitudine i se ntinde ase metri deasupra


abisului.
Panorama grandioas se ntinde de la Alpii Zillertal i Stubai pn la Dolomii i Alpii
Calcaroi. Dup o perioad de construcie care a durat mai multe sptmni platforma
panoramic de 80 de metri ptrai a fost finalizat n luna septembrie 2008. Construcia de
oel se afl ancorat n stnc la aproximativ 100 m de staia din munte a Schaufeljochbahn.
Am dorit s crem un loc spiritual, n care oamenii afectai de stres s se poat relaxa,
s i lase gndurile n voie i s se bucure de vastitatea fr de sfrit a munilor", a spus
Reinhard Klier, membru al consiliului Stubaier Gletscherbahn. n imediata apropiere a
platformei se afl "Jochdohle", restaurantul situat la cea mai mare altitudine din Austria,
3.150m.
Alpii Elvetiei
Fie var, fie iarn, Elveia e plin de turiti, iar una dintre atraciile cheie ale rii e
dat de Alpi, munii care acoper nici mai mult, nici mai puin de 65% din suprafaa rii.
Elveienii au tiut ns cum s profite de relieful muntos i au transformat Alpii ntro
destinaie tursitic de top, care e raiul alpinitilor i navigatorilor pe timpul verii, al
schiorilor i pasionailor de bob pe timpul iernii. Iar nume precum St. Moritz sau Davos sunt
pe buzele tuturor, de la sportivi ce particip la Jocurile Olimpice, la vedete de cinema,
politicieni i oameni de afaceri.
Cea mai alpin ar este titlul onorific cu care Elveia, o ar de vreo cinci ori mai
mic dect Romnia, se laud. Motivul? 65 % din suprafaa rii este acoperit de Munii Alpi
Centrali, cunoscui i ca Alpii Elveieni; mai mult, ghearii acoper o suprafa de 1.230 km
ptrai, adic 44% din totalul ariei glaciare a Alpilor, iar zeci de vrfuri alpine de peste 4.000
metri altitudine se gsesc aici. Cel mai nalt munte de pe teritoriul elveian este Monte Rosa
cu 4.634 metri altitudine..
Primele meniuni documentare au venit ns abia n mileniul I al erei noastre. St.
Moritz, celebra staiune turistic de azi, era magnet pentru oameni nc din Evul Mediu: e
pomenit pentru prima dat n documente oficiale din 1137, ca oraul Sf. Mauritius, iar, n
secolele urmtoare, tot n acte se vorbete de numrul mare al pelerinilor sosii aici ca s bea
ap din izvoarele sfinte n sperana vindecrii. Se pare c nsui Papa Leo X a promis iertare
celor care veneau n pelerinaj la aceste izvoare, iar n 1535, Paracelsus, vestit cunosctor al
leacurilor naturiste, a venit la St. Moritz ca s vad cu ochii lui ce se ntmpl.
Turismul a nceput ns abia n 1855, Matterhorn 1856, Dom 1858 etc. Primii
temerari au fost englezii care escaladau vrfurile cu ajutorul ghizilor locali. Matterhorn, unul
dintre ultimele vrfuri din Alpii Elveieni cucerite de om, e cunoscut drept loc al morii, date
fiind multele decese survenite n timpul expediiilor. De pild n 1865, ultima ascensiune din
epoca de aur a alpinismului, s-a ncheiat tragic. Pe 14 iulie 1865, englezii Edward Whymper,
Charles Hudson, Lordul Francis Douglas, Douglas Robert Hadow i doi membri ai familiei
Peter Taugwalders secolul al XIX-lea, odat cu primele ascensiuni pe vrfurile Jungfrau 1811, Piz Bernina- 1850, Monte Rosa - au reuit s cucereasc Matterhorn. La coborre
Hadow, Croz, Hudson i Douglas au murit, corpul ultimului nefiind gsit vreodat. Tragedia a
fcut vrful cunoscut i de atunci mii de alpiniti i cercettori i-au ncercat norocul pe
creste..

Valul de pasionai ai muntelui i-a determinat pe localnici s le asigure faciliti


acestora nc de la mijlocul secolului al XIX-lea, aa c s-au construit hoteluri i cabane, s-a
inaugurat Clubul Elveia de Alpinism (1863) i s-au introdus trenuri montane
Eforturile n domeniul turismului au rodit atunci i rodesc i astzi, aa c Alpii
Elveieni sunt magnet, att pentru oameni obinuii, ct i pentru personaliti din lumea
afacerilor, cinematografiei, sportului, politicii i pentru membri ai familiilor regale. Nici nu e
de mirare cci printre staiuni se gsete St. Moritz, considerat, de publicaia german Bild,
drept cea mai scump destinaie turistic de iarn alturi de Gstaad, tot o staiune elveian. O
noapte la un hotel de aici poate ajunge la peste 400 euro.
Cum arat turismul n Alpii Elveieni? Cu schi, bob, hochei pe ghea etc. n timpul
iernii, cu alpinism, navigat pe lacuri i excursii cu trenul, pe timpul verii. Iar la capitolul
trenuri i linii ferate am avea ce s nvm: Elveia beneficiaz de o reea de 62.000 km de
linii ferate foarte bine ntreinute, iar 23.000 km dintre acetia se situeaz n zonele montane.
Faimos este Expresul Glaciar care face legtura ntre staiunile St. Moritz i Zermatt, nc de
pe la 1930. Pe 291 de poduri i prin 91 de tuneluri trece acest tren pentru a ajunge la destinaia
final, iar peisajul de nota 10 convinge muli turiti s urce n Expresul Glaciar: din 2005
ncepnd, peste 250.000 de pasageri cltoresc anual cu acest tren.
Staiunile elveiene:
St. Moritz - un loc renumit pentru multele competiii sportive de iarn pe care le-a
gzduit: de dou ori Jocurile Olimpice - n 1928 i 1948, peste 20 de campionate mondiale de
bob, trei campionate mondiale de schi, peste 40 de maratoane Engadin de schi i multe
campionate mondiale de navigaie dat fiind faptul c se laud i cu lacuri, n zon. i tot la St.
Moritz se poate vedea ultima pist natural de bob din lume: a fost deschis n 1904, are 1.722
metri lungime i se auto-construiete n fiecare an din ap i zpad.Capacitatea de cazare a
staiunii este evaluata undeva la peste 13000 de locuri.
Davos - situat la o altitudine de 1.560 m este una dintre cele mai mari staiuni de schi
ale Elveiei. I-a convins i pe oamenii de afaceri c merit s fie gazda Forumului Economic
Mondial, o ntlnire anual a elitelor din politic i lumea afacerilor. Dincolo de toate stau
ns sutele de kilometri de prtii de schi i ntinsele suprafee pentru patinat pe ghea.
Zermatt - un ora unde autovehiculele pe benzin sau motorin sunt interzise! Oraul
a devenit celebru dup tragica ascensiune din 1865 a vrfului Matterhorn. Pentru a preveni
poluarea aerului, poluare ce ar putea afecta panorama spre muni, municipalitatea a luat
demult hotrrea ca n aceast zon s se circule fr motoare pe combustibil. n consecin,
puinele vehicule din ora circul pe baz de curent electric i de baterii.
tiai c
* n 2009, elveienii au inaugurat Cabana Monte Rosa, un loc hi-tech, prietenos cu
mediul? Cldirea este astfel construit nct s-i asigure de la soare 90% din necesarul
energetic, iar apa utilizat este cea colectat de pe gheari.
* Cu 57 km, tunelul rutier Gotthard din Alpii Elvetieni este considerat a fi cel mai lung
tunel de acest tip din lume? Va fi deschis publicului abia n anul 2017, dar este necesar pentru
a stopa poluarea i pentru a face circulaia mai uoar..

S-ar putea să vă placă și