Ministerul Educaiei i Tineretului al Republicii Moldova

Universitatea Tehnic a Moldovei

CATEDRA "TIINE SOCIO-UMANE"

REFERAT
Tema:Dilema alegerii in UE si UV(Uniunea Vamala).
la Teoria si practica integrarii europene

A efectuat:

St. gr. TI-142

V.Morozan

A verificat:

lect.univ.
Buzu V.

Chiinu 2015

Care sunt avantajele intrrii n una din structurile economice? Economiti i analiti politici, cet eni de
rnd discut care vor fi progresele n diverse domenii, cum ar fi creterea economic, mbuntirea
nivelului de trai, modernizarea administrativ, o mai mare calitate a actului judiciar, asigurarea libert ii
economice pe noile piee de desfacere.
ara noastr se afl ntr-o dilem a dou poluri opuse: ce direc ie s urmeze cursul politic? n acest articol
se vor stabili avantajele impactului politic i economic n cazul unei eventuale aderri la una sau la alta
dintre cele dou uniuni economice.

Pentru locuitorii RM, integrarea european reprezint o speran spre mai bine. Intrarea n Uniunea
European nseamn progres economic, nivel de trai decent, oportuniti de dezvoltare i modernizare,
securitate i protecie. Una dintre prioritile actuale este definitivarea reelelor transeuropene de
infrastructur (TEN).
Politica Agricol Comun este una dintre cele mai vechi politici comunitare. n prezent, aproximativ 35%
din bugetul Uniunii este ndreptat spre programe care in de politica agricol.
Se insist pe calitate, pe protecia mediului, nu pe cantitate (din cauza excedentelor importante
nregistrate n deceniile anterioare). O mare problem a Uniunii este dependen a energetic. n prezent,
statele membre import 92% din petrol, 57% din gazul metan, 97,5% din uraniu.
n concluzie, beneficiile integrrii n Uniunea European sunt multiple i eseniale avantaje pentru
progresul societii moldoveneti n urmtoarele puncte.
Ofertele Uniunii Europene:
UE reprezint o pia de 503.492.041 de consumatori i o economie ce are:
suprafaa 4.324.782 km2;
un PIB total de $ 16.282 trilioane, iar pe cap de locuitor de $32.338,14;
un comer extern n valoare de $3,791 trilioane;
investiii interne anuale n sum de $2,88 trilioane sau 18,7% din PIB;
un volum de credite interne de $29 trilioane;
un volum de cheltuieli anuale pentru cercetri tiinifice i dezvoltarea noilor tehnologii n sum de
$239,7 miliarde;
un volum de investiii directe strine n statele UE de circa $7,972 trilioane;
un volum de investiii directe n strintate efectuate de statele UE n valoare de $9,524 trilioane.
n mod inevitabil, integrarea n UE presupune renunarea la o parte din libertile de a aciona
independent n politica extern. n particular, dup cum se propunea n proiectul Constituiei europene
prezentat de ctre Valery Giscard DEstaing (preedintele Conveniei Constituionale), statele membre
urmeaz s se abin de la orice aciune care ar contraveni intereselor UE sau care risc s diminueze
eficiena UE [www.euobserver.com 08/02/03].
Dac RM ar adera la Uniunea Vamal Rusia-Belarus-Kazahstan, apologeii acesteia ne asigur c vom
tri bine, am beneficia de gaz ieftin, vinul nostru ar curge nestingherit pe piaa rus, iar problema
transnistrean ar fi, n sfrit, rezolvat. Ele sun ca un dulce cntec de siren, n special pentru acea parte
a societii noastre care nc mai este nostalgic dup bunstarea proletar a fostei URSS.
Ofertele de mai sus sunt impuntoare, ns pentru a nelege mai bine amploarea ofertei Uniunii Vamale,
ele trebuie comparate cu date similare din UE.
Ofertele Uniunii Vamale:
Uniunea Vamal Rusia-Belarus-Kazahstan reprezint o pia de 171.443.868 de consumatori;
Suprafaa 20.000.095 km2;
un PIB total de $1.939 trilioane, iar pe cap de locuitor de $ 1.130.982;
un comer extern n valoare de $1.021 trilioane;
investiii interne anuale de $603 miliarde sau 22% din PIB;
un stoc de credite interne n sum de $853 miliarde;
un volum de cheltuieli anuale pentru cercetri tiinifice i dezvoltarea noilor tehnologii n sum de circa
$15,3 miliarde;

 un volum de investiii directe strine n statele Uniunii Vamale de $435,38 miliarde;

un volum de investiii directe n strintate, realizate n special de Rusia i Kazahstan, de $330,86
miliarde.
De asemenea, sunt trecute cu vederea prile mai puin feerice ale povetii de succes care se numete
Uniunea Vamal Rusia-Belarus-Kazahstan. Este adevrat c n primii doi ani ai existenei sale volumul
comerului ntre cele trei state a crescut anual cu peste 30%, n mare parte datorit creterii importurilor
din Rusia de ctre agenii economici kazahi i belarui. Cu toate acestea, doar 18,2% din volumul total al
comerului extern efectuat de Kazahstan n 2011 a revenit comerului efectuat n cadrul Uniunii Vamale.
n cazul Rusiei, aceast proporie a fost de 7,5%, iar a Belarusiei de 46,4%. Din aceste date rezult c
doar economia belarus e orientat preponderent spre piaa Uniunii Vamale.
Marea majoritate a romanilor basarabeni se pronunta pentru integrarea europeana a R.Moldova. E
adevarat ca o parte din cetatenii Rep. Moldova, de diverse etnii, pledeaza pentru integrarea eurasiatica. De
fapt si sondajele o arata, circa 40% din cetatenii moldoveni sunt orientati spre Federatia Rusa, in orice
formula, fie CSI, fie Uniunea Eurasiatica.
O Uniune Eurasiatica politico-juridica inca nu exista, deocamdata a fost creata o Uniune Vamala si o
Comisie economica eurasiatica intre Rusia, Belarus si Kazahstan.
Scopul Rusiei este de a construi in locul CSI, organizatie slaba, construita in urma prabusirii URSS, a
Uniunii Eurasiatice pe modelul UE, intre statele fostei URSS.
Insa exista divergente mari intre Federatia Rusa pe de o parte, care doreste sa dicteze in aceasta
constructie, si Belarus si Kazahstan, care pledeaza doar pentru relatii economice mai stranse.
S-ar putea ca, sub presiunea sanctiunilor UE si SUA, economia Rusiei sa nu mai permita scenarii de
integrare si sustinere economica si a altor state, sa vina alt presedinte in Rusia, care sa renunte la planuri
de refacere a URSS si sa se concentreze pe problemele interne.
Acordul de Asociere cu UE si zona de liber schimb create deja ofera Rep.Moldova o serie de avantaje si
preferinte care pe termen mediu si lung vor face posibila pregatirea pentru integrarea deplina in UE.
Nu putem compara UE, cea mai puternica economie din lume, si beneficiile asocierii cu aceasta, cu
Rusia, care a devenit o dictatura militara sub regimul lui Putin, unde se incalca masiv drepturile omului,
cu un capitalism salbatic de model sud-american.
Cu regret Rusia nu a acceptat decizia suverana a Rep.Moldova si a impus sanctiuni, a blocat exportul de
vinuri, legume si fructe pe piata rusa.
NATO a oferit Rep.Moldova instrumentul important si anume construirea capacitatilor de aparare si de
securitate conexe, care va permite sprijinul, consilierea si asistenta oferita Moldovei pentru construirea
capacitatilor de aparare si securitate.
Din cauza guvernarilor iresponsabile, armata R.Moldova a fost slabita, nu poseda armament greu, de
exemplu tancuri si elicoptere, si nu este capabila sa apere cetatenii in caz de agresiune militara din partea
armatei separatiste transnistrene de exemplu, care este mult mai bine echipata si inarmata.

Pn n prezent, RM cu astfel de parametri de guvernare democratic i economic nu a stabilit un vector

final de aderare. O analiz calitativ ar determina faptul c aderarea la o uniune comercial sau vamal
trebuie, n primul rnd, s aib suport sau raionament economic, adic s vin din partea celor care
nemijlocit sunt implicai n aceste tranzacii i a experilor care ulterior ar putea face o analiz de impact,
adic ar stabili care sunt avantajele i dezavantajele.