Universitatea Liber Internaional din Moldova

Facultatea Psihologie, Stiine ale Educaiei i Asisten Social

Catedra Psihologie i Stiine ale Educaiei

Eseu
Rolul feed-back-ului in actul de conducere.

Conductor tiinific: Rusnac Svetlana

Autor :Tihomirova Beatrice
Grupa : P21
Chiinu 2015

Feedback-ul, n calitatea sa de informaie trimis napoi la surs, este un

instrument folosit permanent, o reactie cu scopul mentinerii echilibrului. Din
nefericire, multor conductori le este fric de feed-back, iar alii cred c nu au
nevoie de el.
Feed-backul poate oferi imaginea real a punctelor pozitive i a celor
negative din actul de conducere. A conduce nu nseamn c ai un talent nnscut,
dar poate fi o aptitudine dobndit prin practic. Activitatea de conducere
presupune aplicarea unor comportamente de relaii care amelioreaz relaiile
interpersonale n cadrul grupului i comportamente de lucru care ajut grupul s
realizeze obiectivele. Ceea ce se petrece n cadrul grupului nu este nici rezultatul
comportamentelor individuale izolate nici al determinismelor sociale cre s-ar aplica
mecanic Prin stimularea i acceptarea feed-back-ului se urmareste reducerea
suprafeei oarbe din viata grupului; astfel suntem capabili s receptm impresiile
celor din jur n ceea ce ne privete, s ne evalum i s corectm defectele de
imagine, atitudine i comportament referitoare la noi i la ceilali.
Actul de conducere presupune o activitate bidirectionata: adica un emitator,
care transmite informatiile si un receptor, care le primeste si le proceseaza si, apoi
trimite informatia inapoi. Aici are loc un feedback pozitiv, iar daca informatia nu
ajunge inapoi la emitator atunci are loc un feedback negativ.
Winner (1996) a descris copiii talentai ca fiind condusi de bucle de
feedback pozitiv care implic stabilirea propriului curs de nvare, ceea ce
alimenteaz napoi satisfacia, ceea ce stabilete obiectivele lor de nvare la
niveluri superioare i aa mai departe. Winner a numit aceast bucl de feedback
pozitiv, ca o "furie la adresa maestrului. "Vandervert a propus ca aceast
prodigiozitate infantil s fie explicat ca o bucl de feedback pozitiv ntre
producia gndirii/performana n memoria de lucru, care apoi este transmis la
cerebel unde este raionalizat, iar apoi retrimite napoi la memoria de lucru,
rezultnd astfel o ieire constant cresctoare cantitativ i calitativ a memoriei de
lucru. Vandervert, de asemenea, a susinut c aceast memorie de lucru/bucla de
feedback pozitiv cerebelar a fost responsabil pentru evoluia limbajului n
memoria de lucru.

Feed-back-ul poate fi att verbal, ct i nonverbal. Pentru a obine feedback-ul verbal emitorul poate, pur i simplu, s pun ntrebri receptorului,
ntrebri adecvate legate de mesaj; rspunsurile acestuia pot s indice dac mesajul
a fost perceput aa cum s-a dorit. Pentru a obine feed- back-ul nonverbal, liderul
poate observa rspunsul nonverbal al destinatarului fa de mesaj. Cnd liderul
observ c eficiena comunicrii sale este relativ sczut pe o perioad mai lung
de timp, eltrebuie s evalueze situaia pentru a stabili cum poate s-i
mbunteasc propriile aptitudini de comunicare.
Feedback-ul ar trebui:
s se bazeze pe ncrederea dintre emitor i receptor;
s fie specific, nu general;
S fie oferit cnd receptorul este pregtit s l accepte;
Mentorul trebuie s verifice nelegerea corect a mesajului pe care l-a
transmis;
Trebuie s conin acele lucruri pe care receptorul este capabil s le fac n
cadrul activitii sale.
In concluzie as putea spune ca feedbackul ajuta la transmiterea mesajelor de
la un subiect la altul. Feedbackul pozitiv se diferentiaza de cel negativ prin mici
detalii, de care noi trebuie sa tinem cont pentru a avea o conversatie roditoare.
In multe situatii feedbackul nu este pozititv din cauza ca emitatorul nu
prezinta informatia corect, iar receptorii la rindul sau nu au cum sa de-a un raspuns
la ce li s-a dat.
Pentru a avea probleme de asa gen , eu as spune ca trebuie sa analizam
informatia ianinte de a o trasmite si doar atunci de transmis. In cazul unui raspuns
negativ nu este nevoie de mari cunostinte pentru a indrepta lucrurile, este nevoie
doar de autocontrol si de autoindreptare.