1

CONSTITUIA ROMNIEI DIN 1991

Evenimentele premergtoare adoptrii

Constituiei din 1991

Revoluia romn din 1989 a constat ntr-o serie de

proteste, lupte de strad i demonstraii, care au schimbat
regimul comunist al lui Nicolae Ceauescu. Demonstraiile din
ce n ce mai ample au culminat cu procesul controversat i
execuia lui Ceauescu i a soiei sale Elena. nainte de revoluia
romn, toate celelalte state est-europene trecuser n mod
panic la democraie; Romnia a fost singura ar din blocul
estic care a trecut printr-o revoluie violent. Lunga perioad de
dictatur i abuzuri s-a ncheiat la 22 decembrie 1989, prin
victoria Revoluiei Romne ncepute la 16 decembrie 1989 la
Timioara, dictatorul fiind acuzat de genocid i executat
mpreun cu soia sa. n cazul revoluiei, voina poporului a fost
exprimat n Comunicatul Consiliului Frontului Salvrii Naionale
din 22 decembrie 1989.
Aspiraiile celor care au nfptuit revoluia, s-a concentrat
n mod neechivoc pe ideea instituirii unei democraii reale, a
reaezrii instituiilor statului pe temelia promovrii valorilor
statului de drept, precum i pe o nou concepie cu privire la
drepturile omului i la libertile ceteneti, ca i la
mecanismele juridice de garantare a acestora. Primul act
important al puterii este Decretul-lege nr.2 din 27 decembrie
1989 privind constituirea, organizarea si funcionarea Consiliului
Frontului Salvrii Naionale i consiliilor teritoriale ale Frontului
Salvrii Naionale .

Adoptarea Constituiei

2
n legtur cu adoptarea actualei
Constituii a Romniei, sa considerat c ar fi fost mai bine ca, dup evenimentele din
decembrie 1989, s fi fost repus Constituia din 1923, cum s-a
procedat prin Decretul-lege nr.1626 din 31 august 1944, fiindc
Constituia din 1923 a fost considerat cea mai democratic din
istoria constituional a Romniei.

Constituia adoptat n 1991, a fost creat pentru a se

consacra trecerea de la sistemul comunist la organizarea de tip
democratic a acestuia dup 1989. n acest sens Parlamentul,
ales democratic n anul 1990, s-a constituit ca Adunare
Constituant i a numit o comisie special pentru elaborarea
proiectului de Constituie. Constituia a fost adoptat de
Parlament n 21 noiembrie i aprobat prin referendum popular
n data de 8 decembrie 1991. Elaborat ntr-o concepie
modern, Constituia Romniei este legea fundamental a
statului romn, format din norme juridice, nvestite cu for
juridic suprem i care reglementeaz acele relaii sociale
fundamentale care sunt eseniale pentru instaurarea,
meninerea i exercitarea puterii politce a cetenilor,
reinstaurnd democraia parlamentar i pluralismul politic n
Romnia dup o ntrerupere de aproape jumtate de secol.

Criticile aduse noii Constituii

Dei se recunoaste unanim necesitatea respectrii

Constituiei, ca fiind o cerin de baz a afirmrii statului de
drept spre care tinde societatea noastr, nc de la adoptarea
acesteia au fost numeroase criticile care i s-au adus. Cele mai
frecvente critici care se aduc Constituiei din 1991 se refer la
ignorarea tradiiilor constituionale romneti (mai ales cele din
perioada interbelic), la imobilismul i rigiditatea excesiv
privind posibilitile de modificare i revizuire a textului
constituional, la evitarea folosirii denumirii de "puteri ale
statului", nlocuit cu "autoriti publice", i lipsa de
reglementare a principiului separaiei puterilor n stat.
Contestri exist chiar i cu privire la introducerea noilor
instituii - Curtea Constituional, Avocatul Poporului,
considerate ca fiind strine specificului constituional romnesc.

Constituia Romniei din 1991 a3fost deseori criticat mai ales

de Eleodor Foceneanu, care n lucrrile sale ncerca s
demonstreze caracterul ilegal al proclamrii republicii, i a
subliniat deficienele legii fundamentale. Chiar a afirmat c din
cauza nerespectrii anumitor procedee i formaliti, Constituia
din 1991 nu este n vigoare. Credea c Consiliul Provizoriu de
Unitate Naional i-a depit atribuiile legale prin instituirea
implicit a funciei de preedinte al Romniei, iar forma de
guvernmnt nu a fost votat prin referendum explicit, ci
implicit (cetenii nu au avut posibilitatea de a se exprima
separat asupra formei de guvernmnt: monarhie sau
republic). Tot el afirma c: Constituia din 1991 se
caracterizeaz prin ruptura total cu tradiia constituional
democratic romneasc i lipsa unei concepii unitare, ea fiind
rezultatul unei alturri de texte luate n mod separat din mai
multe constituii europene i chiar din Convenia european a
drepturilor omului din 3 septembrie 1953 i, n consecin, dei
unele din ele au un coninut acceptabil n sine, absena unei
legturi coerente a dus la un rezultat mediocru . Critica lui viza
i Frontul Salvrii Naionale, afirmnd c din lipsa concurenei i
cu ajutorul unor partide mai mici, a impus legile pe care le
dorea i chiar Constituia, realiznd un fel de dictatur a
majoritii parlamentare . Era de prere c ar fi fost optim
repunerea n vigoare a Constituiei din 1923. Ideile lui
Foceneanu au fost combtute i a fost subliniat necesitatea
adoptrii unei noi constituii dup 1989, respectiv cea din 1991.
n coninutul Constituiei din 1991 era necesar s se reflecte
exigenele realitilor de acum i nu cele care au determinat
adoptarea Constituiei din 1923. Constituia din 1991 a
reformulat sistemul constituional romnesc, reflectnd
realitile statale i juridice din prezent, ceea ce Constituia din
1923 nu putea face. Totodat Constituia din 1991 cuprinde o
declaraie de drepturi i liberti care este de esena oricrei
constituii. Dezvoltarea instituiei drepturilor fundamentale s-a
realizat dup ce Adunarea General a Organizaiei Naiunilor
Unite a adoptat Declaraia universal a drepturilor omului, la 10
decembrie 1948, cu ani buni dup adoptarea Constituiei din
1923. Ar fi fost greu s se readuc n actualitate reglementri
constituionale vechi de aproape apte decenii. Cu toate
acestea Constituia din 1991 a valorificat numeroase dispoziii
ale Constituiei din 1923. Pe cale de consecin, Constituia din
1923 nu poate fi repus n vigoare ntruct realitile pe care le-

a consacrat n urm cu aproape 4apte decenii erau altele dect

cele de astzi .

Prezentarea Constituiei din 1991

Constituia din 1991 reprezint cadrul legislativ

fundamental pentru organizarea i funcionarea statului i
societii romneti pe baze democratice. Ea consacr
reinstaurarea democraiei constituionale n Romnia, crend
premisele pentru afirmarea unui regim politic pluralist. Desigur,
Constituia adoptat la sfritul anului 1991, la doi ani de la
Revoluie, reflect condiiile n care a fost elaborat, precum i
ideile, concepiile forelor majoritare din Adunarea Constituant,
care au adoptat-o la 21 noiembrie 1991, validate de rezultatele
referendumului din 8 decembrie al aceluiai an. Coninutul
normativ al Constituiei este structurat din punct de vedere
juridic n 152 de articole care sunt grupate n apte titluri, unele
avnd capitole i seciuni.
n Romania isi desfasoara activitatea, cu respectarea
prevederilor legale in materie, biserici, culte si organizatii
religioase. Ordinea prezentarii lor este data de vechimea si
prezenta lor in arealul romanesc si de numarul de credinciosi pe
care il detin. Avem astfel: mai multe culte religioase: Biserica
Ortodoxa, Biserica Catolica, Biserica Armeana si Cultele
Protestante cu Organizatii religioase.
Dupa Revolutia din 1989, cadrul legal in care se
desfasoara activitatea cultele religioase a fost modificat radical
prin Constitutia din 1991 care prevede egalitatea cetatenilor
fara deosebire de credinta religioasa (art.4 alin.2).
Sunt mentionate principiile esentiale pentru desfasurarea
normala a vietii religioase, cultele religioase sunt libere si se
organizeaza potrivit statutelor proprii, sunt autonome fata de
stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea
asistentei religioase in armata, spitale, penitenciare si orfelinate
(art.29). De asemenea, Constitutia prevede obligatia statului de
a asigura libertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor

5
specifice ale fiecarui cult. In acelasi
timp, in scolile de stat,
predarea religiei este organizata si garantata prin lege (art.3
alin.5 si alin.7). Constitutia mentioneaza si posibilitatea ca
cetatenii care din motive religioase refuza sa indeplineasca
serviciul militar sub arme, sa execute serviciul utilitar alternativ
(art.39 alin.2 lit.a). In prezent, cultele isi aleg in mod liber
organele de conducere si isi numesc deserventii, fara nici un
amestec din partea statului. Pregatirea acestora se realizeaza in
scoli, facultati si institute teologice de care cultele dispun: cea
mai mare parte a acestor unitati de invatamant sunt integrate
in invatamantul de stat. Ele pot intrebuinta in manifestarile
confesionale, in administratie si in invatamant limba materna a
credinciosilor. Libertatea religioasa a cultelor din Romania este
asigurata si din punct de vedere material. Statul le sprijina
activiatea sub aspect financiar, acordand un sprijin financiar
lunar la salarizarea personalului de cult , alocand anual fonduri
pentru construirea unor lacasuri de cult noi, ca si pentru
conservarea si restaurarea bunurilor de patrimoniu aflate in
proprietatea cultelor (Legea nr. 142/ 1999 privind sprijinul
statului pentru salarizarea clerului, modificata prin O.U.G. nr.
66/2000 si aprobata prin Legea nr.647/2001;O.U.G. nr.203/1999;
O.G.nr.82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar
pentru unitatile de cult ale cultelor recunoscute din Romania).
Alte reglementari legale, Legea Invatamantului, Legea nr.
103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru
producerea obiectelor de cult modificata prin O.U.G. nr.97/2000,
Legea 46/1996 privind pregatirea populatiei pentru aparare,
H.G. nr 637/1997 privind modul de executare a serviciului
utilitar alternativ, Legea nr.50/1991 (modificata si republicata)
privind autorizarea executarii constructiilor, diverse protocoale
s.a. dezvolta si detaliaza principiile de baza constitutionale. Nu
a fost adoptata o noua lege a cultelor religioase, care sa abroge
in mod explicit Decretul - Lege nr. 177/ 1948 pentru regimul
general al cultelor religioase. Cadrul general de exercitare al
libertatii religioase precizat de Constitutie va fi dezvoltat si
detaliat de viitoarea "Lege pentru regimul general al cultelor si
al exercitarii libertatii religioase ". Ministerul Culturii si Cultelor
este organul de specialitate al administratiei publice, in
subordinea Guvernului, care elaboreaza si asigura aplicarea
strategiei si politicilor in domeniul cultelor. Ministerul isi
desfasoara activitatea, in domeniul cultelor, pe baza principiului

6
potrivit caruia toate cultele recunoscute
de lege sunt libere,
autonome si egale in fata autoritatilor.

Posibilitatea revizuirii Constitutiei

O constitutie poate fi revizuita, daca normele pe care le
contine nu mai corespund noilor realitati economice, sociale,
politice .
Structura Constitutiei Romaniei
Constitutia Romaniei cuprinde 152 de articole grupate in 7
titluri , 10 capitole , 8sectiuni.
Cele 7 titluri sunt urmatoarele :
Titlul I
- Principii generale
Titlul II
- Drepturile , libertatile , indatoririle fundamentale
cu capitolele: Dispozitii comune
- Drepturile si libertatile fundamentale
- Indatoririle fundamentale
- Avocatul poporului
Titlul III
-

Autoritatile publice , cu capitolele :

Parlamentul care cuprinde sectiunile Organizare si

functionare
Statutul deputatilor si senatorilor Legiferarea
Presedintele Romaniei
Guvernul
Raporturile parlamentului cu Guvernul

7
Administratia , cu sectiunile:
- Administratia publica
centrala de specialitate ;- Administratia publica locala ;

Autoritatea judecatoreasca , cu sectiunile: - Instantele

judecatoresti ;- Ministerul Public;- Consiliul Superior al
Magistraturii .
Titlul IV
- Economia si finantele publice
Titlul V
- Curtea Constitutionala
Titlul VI
-

Revizuirea Constitutiei

Titlul VII
-

Dispozitii finale si tranzitorii.

Bibliografie

Banciu, A. (1996) Istoria vieii constituionale

n Romnia (1866-1991). Bucureti : Casa de
Editur i Pres ansa.

Banciu, A. (2001) Istoria constituional a

Romniei. Deziderate naionale i realiti sociale.
Bucureti : Editura Lumina Lex.

Muraru, I.,Deleanu I. (1993) Constituia din

1991 (comentat i adnotat). Bucureti : Regia
Autonom Monitorul Oficial .