AGENTIA NATIONALA DE CONSULTANTA AGRICOLA

OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA CARA-SEVERIN

IHG. LIVIU MUHTEAHU

Creterea Albinelor

2007

CUPRINS
1.
IMPORTAHTA APICULTURII3
1.1.DESPRE APICULTURA , ALBINE , MIERE , STUPI SI STUPARI4
1.2. ANATOMIA ALBINEI.9
1.3.
FIZIOLOGIA ALBINEI.12.
2. CRETEREA ALBIHELOR14
2.1. NMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE..16
2.2.VIATA FAMILIEI DE ALBINE..20
2.3. ACTIVITATEA , CUIBUL SI HRANA ALBINELOR .21
2.4.CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA.22
3 TIPURI E STUPI........................................................................................................................................25
3.1.STUPUL ORIZONTAL25
3.2.STUPUL VERTICAL..25
3.3.STUPUL MULTIETAJAT26
4. BOLILE ALBIHELOR...................................................................................................................................28
4. 1. BACTERIOZE...............................................................................................................................................28
4.2. MICOZE.........................................................................................................................................................30
4.3.PROTOZOOZE..............................................................................................................................................31
4.4.VIROZE32
4.5.PARAZITOZE.................................................................................................................................................35
4.6.BOLI NECONTAGIOASE...............................................................................................................................37
5.MEICAMEMEHTE SI TRATAMEHTE APICOLE ..38.
6. AUHATORII41
7. PROUSELE STUPULUI.............................................................................................................................42
7.1.MIEREA.42
7.2.APILARNILUL.43
7.3.CEARA..43
7.4.LAPTIORUL DE MATCA.44
7.5.POLENUL.44
7.6.PROPOLISUL..44
7.7.VENINUL..44
8.UHELTELE APICULTORULUI.45
9. LUCRARI H STUPIHA.46
9.1.LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR46
9.2.LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA.48
9.3.LUCRARI DE IARNA IN STUPINA.52
10. BAZA MELIFERA.......................................................................................................................................53
10.1.ARBUTI MELIFERI......................................................................................................................................56
10.2.ASIGURAREA BAZEI MELIFERE - CULTIVAREA FACELIEI.59
11. CALEHAR APICOL.61
12. SFATURI UTILE PEHTRU APICULTORI.62
13.HRAHIREA ARTIFICIALA A FAMILIILOR E ALBIHE.64
13.1. SIROPUL DE ZAHAR (UZ APICOL)64
13.2.SERBETUL DE ZAHAR (UZ APICOL)..65
13.3. PASTA DE ZAHAR PUDRA SI MIERE.66.
14.BAZA E ATE LOCATII PEHTRU PASTORAL IH ROMAHIA67
15.MANAGEMENT IN APICULTURA68
16. BIBLIOGRAFIE.

CUVNT NAINTE
Acesta lucrare reprezinta o selecUie de materiale de specialitate i articole, scrise de diferiUi
specialiti n domeniu i care reprezinta un scurt documentar despre albine, apicultura, produsele
apicole, bolile i daunatorii albinelor, lucrarile ce se efectueaza ntr-o stupina i multe alte informaUii
pe care le-am considerat importante pentru activitatea oricarui apicultor, fie el ncepator sau
profesionist.
n calitate de consultant agricol am considerat ca este necesar sa vin n sprijinul celor care
vor sa nceapa o afacere n domeniul apiculturii cu informaUii cu caracter tehnologic de cea mai
buna calitate, ntruct apicultura este i va fi o activitate profitabila, mai mult dect o ocupaUie sau
un hoby de sfrit de saptamna.
AgenUia NaUionala de ConsultanUa Agricola, prin Oficiul JudeUean de ConsultanUa Agricola
Cara-Severin are datoria sa sprijine i sa ndrume pe apicultori n demersurile lor de a face pasul
de la gospodaria individuala, de la stupina familiei la ferma familiala cu caracter commercial,
moderna i profitabila, cu care apicultorul sa poata intra pe piaUa europeana a produselor apicole,
fie individual, fie prin intermediul formelor associative din care el va face parte, mai devreme sau
mai trziu, reuind astfel sa prospere i sa contribuie la dezvoltarea societaUii romneti i
europene.
CE SUNT ALBINELE?
Albinele sunt insecte poichiloterme cu aripi din ordinul Hymenoptera, familia Apide,
specia Apis mellifera , intrand n categoria insectelor sociale poliforme. Necesitatea de a se aduna
in grup, se datoreaza organismului lor, care prin el insusi nu poate sa dea insectei izolate
posibilitatea de a-si pastra temperatura proprie care sa-i asigure supravietuirea. O albina izolata de
colonie este asemenea unei celule dintr-un organism; ea nu poate activa decat impreuna cu alte
albine, indiferent daca are la dispozitie cea mai buna hrana. Din aceasta cauza, albinele care raman
dupa plecarea de pe o vatra provizorie cauta alte albine cu care se asociaza n vederea continuarii
vietuirii.
Privind cei trei factori principali care formeaza integritatea unei colonii: albinele lucratoare,
matca si trantorii, colonia poate fi luata ca un tot biologic unitar, atat viata colectiva cat si cea
individuala fiind calauzita de reflexe neconditionate instinctuale, innascute, care nu se schimba
niciodata si sunt transmise ereditar.
Epuizarea mai grabnica sau mai tarzie a organismului albinelor se datoreaza mai ales activitatii de
crestere a puietului. In cazul n care activitatea de crestere a puietului inceteaza pe timpul verii din
diferite cauze, durata de viata a albinelor se mareste, acestea adaugandu-si o rezerva de materii
proteice ce contribuie la formarea corpului gras.
Modul de hranire specific albinei se bazeaza pe schimburile de hrana dintre albine. Asa se explica
de ce o albina izolata moare, fiind lipsita, printre altele, de anumite elemente vitale, pe care numai
viata de colonie le poate avea.
Succesiunea si repartitiile muncii n stup sunt impuse n functie de varsta albinelor si de
necesitatile de moment ale coloniei. Albinele comunica intre ele prin intermediul dansurilor,
ultrasunetelor si mirosurilor eliminate cu ajutorul glandei Nasanoff (glanda odoranta ce serveste la
identificarea albinelor aceluiasi stup).

1.
IMPORTANTA APICULTURII
Apicultura (apis = albina, cultura = cultivare) este tiinUa care studiaza viaUa, creterea i
ngrijirea albinelor, n scopul obUinerii i folosirii produselor apicole i al polenizarii culturilor
agricole (DEI). Ca ramura a agriculturii, se bazeaza pe instinctul albinelor de a depozita rezerve
hrana peste necesarul de consum, rezerve care sunt folosite de apicultor.
Pe meleagurile noastre apicultura s-a impus ca ocupaUie nca din cele mai vechi timpuri. Marturii
n aces sens avem ncepnd de la Herodot. Astazi, apicultura are nu numai o importanUa economica,
ci i una ecologica i sociala. Daca la nceputuri apicultura era practicata n mare parte
pentru avantajele de natura economica, astazi ea a capatat noi semnificaUii n contextul globalizarii.
Cercetari recente au aratat ca albinele au un rol deosebit n menUinerea unui echilibru ecologic
stabil, mai nti datorita faptului ca prin polenizare asigura perpeturarea nenumaratelor specii de
plante care se constituie ca hrana pentru celelalte vieUuitoare din lanUul trofic, iar n al doilea rnd
prin aceea ca albinele se constituie n senzori ai poluarii, produsele rezultate n urma activitaUii lor
conUinnd noxele prezente n mediu pe o raza de cca. 3 km n jurul stupului.
ImportanUa sociala a apiculturii provine din faptul ca ofera un mod relaxant de petrecere a
timpului, n aer liber.
Albinele sunt insecte sociale dintre cele mai evoluate, ceea ce nseamna ca realizeaza n
comun o serie ntreaga de activitaUi necesare supravieUuirii speciei: creterea urmailor, adunarea i
prelucrarea hranei etc. comportndu-se n acest fel asemenea unui organism. Familia de albine este
formata din matca, albine lucratoare i trntori, mparUire care este responsabila i de diviziunea
muncii n cadrul familiei.

Datorita capacitatii de a se adapta la diferite conditii de clima si vegetatie, albinele s-au raspndit
pe tot Pamntul. Adaptarea la condiUii de clima diverse a dus la mpartirea lor pe rase. n conditiile
de clima si vegetatie specifice tarii noastre s-a format rasa Apis mellifera carpatica, albina
romneasca carpatina. Ea este foarte bine adaptata condiUiilor de clima i cules din Uara noastra,
calitaUile ei principale fiind:
este foarte prolifica;
are o slaba predispoziUie la roire.

Particularitatea care face albinele sa fie att de utile omului este aceea ca
acumuleaza hrana peste necesarul de consum, surplus pe care acesta l valorifica.
Prin faptul ca asigura polenizarea plantelor, albinele au un rol deosebit n pastrarea
echilibrului ecosistemelor. Astazi, albinele sunt folosite nu numai pentru producUia
directa (miere, polen etc.) dar i pentru beneficiile care pot fi obUinute n agricultura
prin polenizare. Se afirma chiar ca prin polenizare se obUin beneficii de 30 de ori mai
mari dect prin valorificarea producUiei directe. MulUi agricultori i instaleaza
stupin solarii pentru a obUine producUii sporite.

1.1.DESPRE APICULTURA , ALBINE , MIERE , STUPI SI STUPARI

Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de stuparit, sunt
oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine,natura,aer
liber.Apicultura are o latura materiala(se obtine miere,polen,pastura,ceara, propolis)cat si una
spirituala.Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta.
Stupi care pulseaza de viata,albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere,matci
care perpetueaza viata,trantori in permanenta cautare a dragostei.Ce poate fi mai inaltator?
Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine?Raspunsul e
simplu:stupi,stupari,albine,natura,sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste
apicultura.

Organizarea unei stupine

Ca in orice activitate,si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii
incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat.
Procurarea de stupi, familii de albine,tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt
probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme.Totul trebuie facut cu atentie
si numai dupa o prealabila documentare(literatura de specialitate se gaseste)si mai ales cu multa
tenacitate.
Primul pas in apicultura
De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc.)iar pe masura ce stuparul incepator
capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ.Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata
o stupina frumoasa,familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse
apicole.Trebuie doar sa avem rabdare,sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara.
Alegerea vetrei stupinei
Se face pe baza mai multor criterii.Raza de zbor a albinei este de 3 km.Aceasta suprafata(2826
hectare)trebuie sa asigure un cules bogat,intins pe toata durata sezonului activ.Pe o vatra nu se
instaleaza mai mult de 30 familii de albine,tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an
apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen.Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de
produse marfa pe care speram sa le obtinem.De obicei
intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere,800 g ceara si 3-4 kg polen.In final
rezultatele depind numai de priceperea noastra.
Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna,departe de surse
poluante,in locuri linistite,departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari.Stupii de
albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est,la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre
randuri.Intre doua stupine vecine,trebuie sa fie o distanta de 2-3 km,asta in functie de potentialul
melifer al zonei.
Alegerea tipului de stup
Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine.Stupii
sunt de doua feluri:stupi orizontali si stupi verticali.In cadrul fiecarei categorii, sunt diferite variante
constructive.Ce trebuie stiut despre stupi:de orice tip ar fi,toti sunt buni pentru practicarea
apiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor.Trebuie sa fie rezistenti,bine
incheiati,realizati dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori.Deci mare atentie la ce cumparati!
Prin alegerea stupilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din
natura.Productia de miere,pastura,polen,ceara,propolis,depinde in mare masura si de tipul de
echipament apicol folosit,cat si de calitatea acestuia.Nu se porneste la drum cu stupi din
vechituri.Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege.Un adevar e
sigur:un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar,iar unul vertical cu magazine sau
unul multietajat unui stuparit pastoral.La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare
influienta.

Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii
multietajati,iar in zonele de deal,montane si nordice,stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali.
Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine
cantarite.
Procurarea familiilor de albine
La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri,din care
5-6 cu puiet),intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. Si
roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa(1,5 kg)si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si
prolifica.Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi,pe rame cu faguri
necladiti,pentru ca asa vom putea evita bolile.Aceste cerinte sunt minime,urmand ca la urmatoarele
achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta. Aprecierea calitatii
unei familii de albine se poate face usor daca urmarim:
- Prolificitatea matcii - Este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii.Matca
trebuie sa depuna un numar mare de oua,aprox. 150-180000,in decursul unui sezon.Prezenta masiva a
ramelor cu puiet este un indiciu clar.Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva
despre calitatea matcii.O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii.Nu
degeaba se spune ca matca da tonul.Exemplu:prin schimbarea unei matci,intr-o anumita perioada de
timp stupul se va transforma,calitatile matcii fiind transmise la descendenti.
- Rezistenta la iernare - Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de
apicultor,au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna.De aceasta insusire trebuie sa se tina
seama,pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(120-150 zile).Parametrii luati in calcul
sunt:mortalitatea albinelor, consumul de hrana.Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate
redusa si un consum mai mic de miere.
- Blandetea albinelor - Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o
anumita lucrare.Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite,nefiind nevoie de mult
fum,totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna.
- Rezistenta la boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este
diferit.Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup.Acestea trebuie alese! Prin
comparatie,se intampla ca la oameni.O casa mai curata - un spatiu cu mai putini factori agresivi
externi.
- Harnicia la cules - Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii,au
un numar mare de zboruri pe zi,iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu.De obicei,un urdinis
aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada.
- Productia de miere - Este indiciul principal!O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a
asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este valoroasa.Bineinteles ca
pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine,numai unele dintre indiciile
asupra calitatii materialului biologic sunt relevante.
Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat! Nu
incercati sa faceti totul singuri.Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune,care prin ajutorul pe care
vi-l vor da o sa faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat.
Apicultura - o afacere de succes
Suntem convinsi ca majoritatea isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere.Raspunsul este
din start unul pozitiv,cu precizarea ca volumul de munca,investitia materiala si implicarea personala
sunt destul de considerabile.Ca in orice afacere,se aplica politica pasilor marunti,intreprinzatorul
trebuind pe rand sa fie apicultor,medic veterinar,contabil,manager,sofer,hamal,etc. Primii pasi spre
realizarea obiectivului au fost expusi mai sus.Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al
carui obiect de activitate este apicultura? Sunt doua posibilitati,asta functie de nazuintele
intreprinzatorului si de sistemul ales :
Stupina stationara - se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35
buc./vatra),cu o distanta de 5-6 km. intre ele.La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-

10 locatii,legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km. facuti cu
masina sa fie cat mai mic.Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si vor trebui sa asigure
culesul necesar albinelor.Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de
familii.Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor.
Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra,pentru ca supravegherea sa fie
facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca.Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o
necesitate.
Stupina "pastorala" - Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.E cat si in
America.Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de
transport(camioane,tractoare,trn,pavilioane), urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie
cantonate pe 2-3 vetre.Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima,devenind rentabil la
un numar de peste 300 de familii,dat fiind cheltuielile mari cu transportul.
O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea,unde sunt granitele dintre
amatori,semiprofesionisti si profesionisti :
Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru
familie si eventual obtinerea unui profit.Potrivit normelor,se considera amator stuparul care are 1-100
familii de albine.De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca
mediu(la sfarsit de saptamana) ; materialul genetic (roiuri,matci) se obtine prin mijloace propii ;
apicultorul are o alta munca de baza.
Semiprofesionisti - numarul de familii este de 100-300 buc,volumul de munca 1200-1300
ore/an,materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate,se poate practica o apicultura moderna
prin mecanizarea lucrarilor,se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc.Afacerea este o afacere
de familie fiind folosita munca membrilor ei.
Profesionisti - Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi,un numar optim fiind undeva
spre 600 de buc.Aici lucrurile se schimba radical, stuparitul pastoral fiind absolut necesar.Numarul de
ore munca/an creste dramatic,fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri.Pentru o mai buna
reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale.
Apropiata aderare a Romaniei la U.E deschide noi orizonturi apiculturii in general si
apicultorilor in special.Penetrarea pietei U.E se va face mult mai usor,subventiile vor fi prezente si
totul o sa intre pe un fagas normal.Ingradirile privind calitatea produselor,cerintele in domeniul
veterinar-apicol, mediul concurential,nu trebuie sa sperie pe nimeni.Se schimba conditiile de
functionare intr-un mediu economic,dar se schimba si
generatiile de apicultori,care vor deprinde altfel de comportamente economice.Un singur gand
trebuie sa va calauzeasca : nu ratati oportunitatea oferita de apicultura,pentru ca in acest domeniu
se poate face o treaba buna si bani frumosi !!!

1.2. ANATOMIA ALBINEI

Capul (Fig. 1) este centrul unde se proceseaza informaUiile vizuale, gustative i olfactive.

Fig. 1
Cele mai importante parUi componente ale capului sunt :
Antenele (fig. 2). n stare salbatica albinele traiesc n scorburile copacilor iar n stare domestica ele
traiesc n stupi. Att ntr-o situaUie ct i n alta lumina nu patrunde prea mult n interiorul stupului.
Din acest motiv mirosul i atingerea sunt mult mai importante n interiorul coloniei dect vazul.

Fig. 2
Antenele albinelor situate de o parte i de alta a capului conUin mii de senzori, unii specializaUi
pentru atingere (receptori mecanici), unii pentru miros iar alUii pentru gust. Ele sunt fixate la baza
printr-o membrana ntr-un cau din cuticula capului numit soclu. Partea mai lunga ce alcatuiete
baza antenei se numete scapus i adapostete organul lui Johnston ce are rol n echilibrul corpului.
Scapus-ul este continuat de pedicel i flagel (bici). Pe flagel sunt localizate urmatoarele organe de
simU:
pentru pipait: peri tactili;
pentru gust: conuri chimioreceptoare;
pentru miros: placuUe perforate, unele pentru modificari de temperatura, altele pentru
concentraUia de acid carbonic din aer;
Nota Bene: Se considera ca albinele nu pot sa auda deoarece nu au organe de auz sensibile la
presiune aa cum au oamenii. Din acest motiv cercetatorii nu puteau explica modul prin care
lucratoarele puteau totui percepe bzitul dansului altor lucratoare. Cu ceva timp n urma s-a

descoperit ca albinele pot ntr-adevar "auzi" sunete generate n apropierea lor cu ajutorul unor
periori mecano-receptori de pe antene. Aceasta decoperire a ajutat la construirea unuei albine
robot care poate fi programata printr-un computer sa danseze n interiorul stupului ghidnd astfel
lucratoarele ntr-o anume locaUie.
Ochii. Albinele au doi ochi compui care ocupa o mare parte a suprafeUei capului dnd posibilitatea
albinei sa vada cu o deschidere de aproape 180 grade. Fiecare ochi este alcatuit din celule
individuale - omatidii: corespunzator lor pe suprafaUa acoperita de cuticula se observa mici faUete
hexagonale. Marginile acestora sunt opace, dar suprafeUele centrale sunt transparente i au funcUie
de lentile. Zonele opace ale lentilelor sunt acoperite de periori. Fiecare omatidie este compusa din
multe celule de obicei incluznd elemente de focalizare a luminii (lentile i conuri) i celule
fotosensibile (celule retinale). Lucratoarele au circa 3.500 - 5.500 omatidii nsa trntorii au un
numar de 7.000 - 8600 probabil pentru ca acetia au nevoie de abilitaUi vizuale mai bune n timpul
mperecherii. Ca la majoritatea insectelor, ochii albinelor nu sunt proiectaUi pentru imaginii de
nalta rezoluUie, aa cum sunt ai notri, imaginea creata de ei fiind mai mult un mozaic. Totui ei
sunt mult mai buni dect ochii notri la detectarea micarii. De asemenea, albinele au trei ochi
simpli numiUi oceli aproape de cretetul capului. Ocelii sunt ochi simpli care ofera informaUii
despre intensitatea luminii.
Piesele bucale. Albinele au o gura compusa (Fig. 3) care ajuta la mestecare i sugere.

Fig. 3
labrul: sau buza superioara (anterioara) este o mica piesa mobila care nchide cavitatea
bucala anterior;
mandibulele: sunt "dinUii" pereche (dei mandibulele albinelor nu au dinUi spre deosebire de
alte insecte nrudite) care servesc la malaxarea cerii, curaUarea sau mucarea altora.
Mandibulele au cte un anU ce permite scurgerea produselor provenite de la glandele
mandibulare. Mandibula matcii are un pinten foarte bine conturat.
proboscisul (trompa) este compus din:
o maxile i
o labium
Proboscisul contribuie la sugerea nectarului din flori. Specialitii considera ca lungimea
proboscisului (trompei) este elementul cu ajutorul caruia se apreciaza capacitatea productiva a
albinei. De obicei, trompa are n jur de 5 - 7 mm.
Organele interne ale capului. Principalele organe interne ale capului sunt creierul i ganglionii
subesofagieni. Creierul albinei este unul destul de sofisticat. Lobii optici ocupa o suprafaUa
importanta acetia ocupndu-se cu receptareai impulsurilor de la cei doi ochi compui. Lobii
antenelor culeg informaUii de la antene.
Tot nauntrul capului se afla organe endocrine ct i exocrine.

Abdomenul este alcatuit din ase inele la matca i lucratoare i apte inele la trntor. Inelele
evolueaza astfel din cele 10 segmente ale larvei din care cauza abdomenul albinei adulte consta din
10 segmente.
primul numit i propodeum este sudat la torace;
urmatoarele ase se disting foarte bine fiind vizibile;
al optulea se afla n interiorul celui de-al aptelea i are rolul de a susUine acul;
al noualea formeaza placile acului;
al zecelea formeaza anusul.
Segmentele abdominale sunt alcatuite dintr-un tergit, un sternit i doua pleure. Cele ase inele
abdominale sunt telescopate i unite ntre ele printr-o membrana segmentara din care cauza
abdomenul are o mare capacitate de distensie.
SecUiunea longitudinala pune foarte bine n evidenUa diversele parUi componente ale corpului
albinei.

Complexa alcatuire a albinei arata de cta specializarea este nevoie pentru nfaptuirea unor
activitaUi n aparenUa simple.

1.3.
FIZIOLOGIA ALBINEI
Sistemul digestiv (Fig. 1)
Hrana albinelor consta din alimente energetice precum nectarul, mana i uneori zaharul, zaharuri
simple i complexe, acizi organici i alimente plastice (polen). ntr-un an de zile o familie consuma
aproximativ 100Kg nectar i 30-50 Kg polen. Polenul este consumat prin digestie n gua i
intestin. Hrana glucidica este folosita pentru producerea caldurii, funcUionarea muchilor i la
alcatuirea rezervelor grase. Polenul (hrana proteica) este necesara doicilor la alimentarea larvelor i
matcii.

Fig. 1
ParUile componente ale sistemului digestiv sunt:
intestinul anterior este compus din:
o faringe (cibarium) cu rol de pompa de nectar;
o esofag care continua cu gua i proventriculul ce are rol de supapa ntre intestinul
superior i cel mediu i care triaza polenul din nectar;
intestinul mediu este porUiunea nauntrul careia are loc digestia polenului i nectarului;
intestinul posterior este format din:
o intestinul subUire;
o punga rectala la capatul careia se afla anusul.
Sistemul respirator este alcatuit din tuburi traheene i saci aerieni. Orificiile care asigura
patrunderea aerului oxigenat i expulzarea aerului viciat sunt stigemele. Traheele sunt foarte
ramificate i permit alimentarea directa cu oxigen a celulelor.
Traheele sunt nite tuburi rigide formate din cuticula fina, chitinizata, cu ntarituri de chitina
helicoidale n interior (tenidii) care menUin n permanenUa traheea deschisa. Traheele se divizeaza
n tuburi cu diametrul din ce n ce mai mic pna ce n final traheolele se deschid n celule. n
corpul albinei exista o serie de saci nepereche sau perechi care sunt dilataUii ale traheelor primare.
Sacii sunt dispui astfel:
cap: 5 saci (1 cefalic, 2 cefalici superiori i 2 mandibulari);
torace: 7 saci (1 toracic ventral anterior, 1 ventral posterior, 2 ventrali laterali, 2 dorsali
laterali i 1 scutelar);
10

abdomen: 3 saci (1 abdominal supero-anterior i 2 abdominali laterali).

Stigmele sunt n numar de 10 perechi: doua perechi toracice i opt perechi abdominale, dintre care
una pe propodeum, ase pe inelele urmatoare i una pe al 8-lea care este nefuncUionala. Stigmele
toracice se deschid direct la exterior. Prima pereche se deshide ntr-o mica excavaUie n
depresiunea mesotoracelui, mascata de un lob al protergitului. n aceast excavaUie se adapostesc
acarienii Acarapis woodi. Stigmele abdominale se deschid ntr-o camera numita atrium.
Sistemul muscular
Aproape toUi muchii sunt striaUi, cu excepUia muchilor direcUia ai zborului. Majoritatea muchilor
sunt legaUi de producerea unor micari ale corpului i sunt legaUi de chitina scheletului fie direct, fie
prin intermediul unor tendoane. Organele interne au propria lor musculatura..
Musculatura aripilor este cea mai importanta. Muchii direcUi ai zborului sunt foarte puternici
putnd mica aripile de 190 de ori pe secunda. Muchii indirecUi permit transformarea micarilor
verticale ale aripilor, printr-o acUiune transversala n micari helicoidale care produc deplasarea
propriu-zisa a albinei prin aer.
Sistemul circulator este foarte simplificat i este compus din: inima, aorta i lacune de
hemolimfa. FuncUia sistemului circulator este aceea de a transporta substanUele nutritive catre
organele efectoare i de a evacua deeurile din organism. CirculaUia se realizeaza prin inima i
aorta care alcatuiesc un tub relativ continuu, n partea dorsala, i anume dinspre partea poosterioara
catre cea anterioara, pna la cap, de unde se continua cu o circulaUie lacunara prin cavitatea
corpului cu ajutorul diafragmelor ventrala i dorsal
Sistemul neuro-endocrin este alcatuit din celule neurosecretoare izolate, localizate n creier care
elibereaza hormoni ce activeaza glandele endocrine.
Hormonii sunt secretaUi de:
glandele prototoracice care secreta ecdisonul sau hormonul naprlirii.
glandele retrocerebrale:
o corpora cardiaca - situate n apropierea aortei primesc i stocheaza secreUiile
cerebrale pe care ulterior le elibereaza n hemolimfa;
o copora allata - vecine cu corpora cardiaca, secreta hormoni cu funcUii diverse
(juvenilizanta, gonadotropa i metabolica). Generic, produsul corpora allata este
desemnat ca hormon juvenil.
Sistemul nervos este, ca la majoritatea insectelor, ganglionar i scalariform.
Creierul este alcatuit din 4 porUiuni principale:
protocerebrum - are rolul de a coordona impresiile vizuale ce provin de la aceli i ochii
compui;
deutocerebrum alcatuit din doi lobi;
tritocerebrum care da natere unui nerv frontal i unui nerv recurent care urmarete traseul
esofagului;
ganglionul subesofagian;
ganglioni toracici;
5 ganglioni abdominali, toUi pereche i uniUi ntre ei printr-un cordon dublu.
Sistemul vulnerant sau acul cuprinde:
ansamblul glandular format din doua glande:
o glanda acida ce consta din doua tuburi subUiri care se unesc nainte de a se deschide
ntr-un rezervor mare de venin;
o glanda alcalina sau lubrefianta.

ansamblul motor cuprinde cteva placuUe de chitina ale caror micari fac sa avanseze acul
i sa se descarce rezervorul de venin.
ansamblul vulnerant sau acul propriu-zis este ataat ansamblului motor printr-o pereche de
braUe curbate chitinoase. Acul este format din prelungirea lanUetei - o piesa rigida i goala la
interior, terminata ascuUit, avnd pe faUa inferioara doua anUuri n care aluneca stileUii.
LanUeta i stileUii alcatuiesc mpreuna un canal prin care se scurge veninul. StileUii sunt
terminaUi cu nite creste, ca un harpon i sunt strabatuUi de canalicule prin care veninul este
dirijat din canalul principal catre rana provocata de lanUeta.
Aparatul reproducator :
aparatul genital al matcii consta din patru parUi principale:
o organe generatoare - doua ovare;
o organe conducatoare - doua oviducte laterale;
o un oviduct median i cavitatea vaginala;
o organe anexe - spermateca, cu glanda n Y;
o organe de acuplare - camera acului sau bursa copulatrix.
Fiecare ovar este alcatuit din aproximativ 150-180 tuburi ovariene sau ovariole care se deschid
ntr-un oviduct lateral. Oviductele laterale se contopesc formnd oviductul median care dilatnduse formeaza cavitatea vaginala, separata n doua de un pliu mucos aflat sub orificiul canalului
spermatecii. Spermateca este o sfera n care se nmagazineaza spermatozoizii depui de trntori n
curusul mperecherii. Pe ea se afla gland Y al carei rol este de a activa spermatozoizii aflaUi n
repaus n spermateca. Peretele spermatecii este acoperit de o reUea foarte densa de traheole.
Cavitatea vaginala este separata de camera acului printr-un pliu circular. De fiecare parte a
deschiderii vaginului se afla doua cavitaUi - bursele copulatoare.
Dupa mperechere ovarele se dezvolta foarte mult tuburile ovariene fiind capabile sa elaboreze
celule germinative din care se dezvolta ovulele care evolueaza pna la stadiul de ou.
aparatul genital al trntorului cuprinde:
o 2 testicule;
o 2 canale deferente;
o 2 vezicule seminale;
o 2 glande mucoase;
o canalul ejacululator;
o bulbul cu lob penat.
Cele doua testicule sunt situate pe partea superioara a abdomenului, de forma aproximativ
triunghiulara. Sunt alcatuite din fascicule de tuburi seminifere (~270 pentru fiecare testicul). La
baza testiculului, testiolele se deschid n canalul deferent care apoi se deschide n vezicula
seminala. PereUii veziculei elaboreaza lichidul seminal care are rolul de a hrani i ntreUine
spermatozoizii. Cele doua vezicule se deschid la baza a cte unei glande mucoase care se contina
n canalul ejaculator i care se termina n bulbul penisului. Ca aspect, bulbul penisului este
musculos i globulos i este situat n dreptul segmentelor abdominale 6-7.
La ecloziune, masculii au testicule nefuncUionale i de dimensiuni mici. Spermatidele migreaza
prin canalul deferent, se aglomereaza n veziculele seminale unde, cu capul ancorat n peretele
veziculelor, se maturizeaza i se transorma n spermatozoizi. Spermatozoizii ating maturitate

CICLUL DE VIATA
Albina se nmulUete prin oua. ele au culoare alba i sunt ca nite bastonaede 1,4 pna la 1,6 mm,
curbate nspre partea dorsala i rotunjite la capete. Unul din capete este mai gros i de aici se va
forma capul viitoarei albine. Celalalt capat adera la baza celulei. La cteva ore de la depunere n ou
se formeaza embrionul. Dupa trei zile eclozeaza larva prin ruperea foiUelor embrionare. Larva
crete foarte rapid ajungnd sa ocupe toata celula. Dupa 4 naprliri larva ncepe sa-i Uese coconul i
trece apoi prin fazele de prenimfa i nimfa. n ziua a noua, coconul este acoperit cu un capacel de
ceara. De aici va iei apoi albina.
2. CRETEREA ALBINELOR
Creterea albinelor este o activitate sistematica. Apicultorul trebuie sa Uina ct mai bine evidenUa
activitaUii i evoluUiei familiilor de albine, de obicei ajutndu-se de un jurnal, deoarece neefectuarea
la timp a lucrarilor de ntreUinere poate duce la pierderea stupilor. Este bine ca n acest jurnal sa se
Uina i evidenUa produselor apicole rezultate caci cu ct mai multe informaUii despre un stup, cu att
e mai uor de prevazut evoluUia lui viitoare.
Lucrarile pe care apicultorul trebuie sa le efectueze n stupina trebuie sa se sincronizeze cu ritmul
activitaUilor pe care albinele le desfaoara n funcUie de anotimp.
Primavara stuparul trebuie sa faca un diagnostic asupra starii familiilor i sa aprecieze starea n
care acestea au ieit din iernat. Cnd temperatura exterioara trece de 12C albinele ncep zborul de
curaUire. Pentru stimularea zborului de curaUire se administreaza apa calda ndulcita n care se
adauga sare n concentraUie de 0,5g/litru. n cazul familiilor slabe se recomanda hranirea lor cu
sirop de zahar sau alte suplimente.
Activitatea de vara ncepe odata cu nflorirea salcmului, moment n care poate pleca n cules
pastoral. n acesta perioada albinele ies la cules i fac provizii importante de miere, polen etc. De
cte ori se impune, apicultorul poate extrage mierea sau recolta polen i alte produse. Tot acum
acesta poate sa-i sporeasca numarul familiilor de albine prin roire naturala sau artificiala
(provocata).
Activitatea de toamna ncepe odata cu ncetarea culesurilor din timpul verii i presupune
nlocuirea matcilor necorespunzatoare, nlocuira fagurilor cu defecte, reducerea spaUiului din stup
pentru pastrarea caldurii, completarea rezervelor de hrana etc.
Iarna stuparul intervine foarte puUin n viaUa familiei de albine, de obicei mulUumindu-se sa
controleze starea lor prin ascultarea stupilor.

2.1. NMULTIREA FAMILIILOR DE

ALBINE
Inmultirea familiilor de albine
Se poate spune despre albine ca au o viata scurta,in sezonul activ traind 35-40 zile,iar in cel
inactiv 6-8 luni.Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa.

Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se inclina putin
pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia zi,albinele
doici depun in celula laptisor de matca,produs de glandele lor salivare.Invelisul oului se moaie si din
el iese larva.Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie.
In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca.La aceasta,spre
sfarsitul celei de-a treia zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie
hranite numai cu amestec de pastura,miere si apa.In primele zile larvele stau incolacite pe fundul
celulei.In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei,cu capul spre deschiderea ei, nu mai
primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara,amestecata cu polen.In interiorul
celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa.In ziua a 21-a iese
albina lucratoare.
Stadiul
dezvoltarii
Matca Lucratoare
Trantor
Matca
: Se
dezvolta din acelasi
ou ca si albina
Ou
3
3
3
lucratoare.Diferenta este ca depunerea oului de catre
Larva
5 1/2
6
6 1/2
matca se face in celule speciale numite botci si in
Larva capacita,prenimfa,nimfa 7 1/2
12
14 1/2
Total zile
16
21
24
modul de hranire.Cand albinele se pregatesc de
roire,ele construiesc botci pe
marginea fagurilor,botci de roire, in care matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintrun anumit motiv,albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare,prin modificarea celulelor
de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile.Aceste larve sunt hranite pana la capacirea
botcilor numai cu laptisor de matca.
Trantorii : Provin din oua nefecundate.Daca la matca si lucratoare difera numai modul de
hranire si anvelopa(celula),la trantor difera si oul.Pentru un trantor se consuma o cantitate
de hrana de 2-3 ori mai mare,iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile).
Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care
corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei.
In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea
naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita
cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind executata cu usurinta
la dorinta si interventia controlata a apicultorului.

Roirea artificiala
Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale. Ea se efectueaza la
timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic,evitand riscul unor
pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera.
Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila,insa exista o serie intreaga de
operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala.Pentru aceasta este necesar sa
cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru
prevenirea roitului.
In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice
cu matci tinere si de mare productivitate.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este
mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile
roitului.
Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor,deci aglomerarea

cuibului,ventilatia necorespunzatoare a acestora,expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin

insolatie,aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si
cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca,glandele salivare ale acestor albine pot secreta
laptisor, dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste,faguri insuficienti sau necorespunzatori
pentru depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor,predispozitia ereditara si alti
factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul.
A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea
instinctului de roire este foarte greu,putandu-se analiza numai fiecare in parte si sintetiza
corelatia care exista intre ele.
- Stupi de mare capacitate - Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematici
cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba
posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.In functie de cules se face
largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.Daca primavara nu avem faguri suficienti
se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.Calculele au aratat ca la un
spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri,iar la
un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari
15-20 faguri.
- Amplasarea stupilor - Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de maxima
insolatie(orele 12-17)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.Este
bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare.
- Culesul nectarului si polenului - Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti,determinand o mai
buna hranire a matcii,o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in
stup,contribuind la cresterea puterii familiei.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza
principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.De asemenea in perioadele lipsite de cules este
bine sa practicam stuparitul pastoral.
- Aglomeratia de albine tinere - Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna
familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din
care vor ecluziona viitoarele matci.Familia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in cazul
unei perioade mai lungi de timp nefavorabil.
- Lipsa de spatiu si ventilatie - Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor
ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace,predispunand familia de albine la
roire.In timpul culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.
- Blocarea cuibului cu miere si pastura - La un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu
este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua
diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea.
- Excesul de laptisor de matca - Producerea laptisorului de matca destinat hranirii larvelor de
albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de albine
lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor,acestea ajung sa cladeasca botci in care
depoziteaza hrana glandulara stimuland roirea.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu
puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.
- Varsta matcii - S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde
concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine.
- Carenta de feromoni a matcii - Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii produc o
secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc matca stupului.Cat timp
albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta,totul este normal,cand aceasta cantitate
insa se reduce,albinele hotarasc inlocuirea matcii.acest
fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de
feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina
reducerea cantitatii de feromoni primiti.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.

Cum intrerupem roitul

Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor
sistematica se poate impiedica roirea.Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al
tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor
deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservata,toata operatiunea devine inutila.Operatia
se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.Cand
aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult,fiindca familia de
albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor
contribuie la prelungirea acestei stari,de unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa
combatem acest instinct puternic.
Metode de roire artificiala
Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si cere
un volum mare de munca.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de
miere.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali.Aici insa
vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace),folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine
ale profesionistilor:
- Roirea artificiala prin divizare - Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire
artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de
familii.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului,apicultorul ajungand intr-un timp relativ
scurt sa-si formeze o stupina adevarata,dimensionata dupa dorinta.In zona de stepa,divizarea se face
dupa ce culesul la salcam a fost facut,iar in zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.In
acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.
Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intense.Cu scopul
de a forma familia noua,se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec
jumatate din fagurii cu albine,puiet si miere a familiei de baza.Cu ocazia
divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.Dupa aceasta operatie
cei doi stupi se aseaza departati intre ei,de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei
din care s-a format familia noua.Albinele culegatoare,pe masura ce se inapoiaza de la cules,se impart
aproape egal in cei doi stupi.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din
stupi,acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.Spre
seara,in familia orfana se introduce,intr-o colivie,o matca imperecheata sau neimperecheata.In cazul in
care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore,in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca
matura.Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor, familia nou-formata se dezvolta dupa
tehnica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se
realizeaza un spor efectiv de
100%.
- Roirea artificiala prin stolonare colectiva - Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina
de la fiecare familie de baza.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.Cu cat
roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice. Pentru ca iernarea sa decurga in
conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine
normale.
Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de
albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Ramele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul.
In timpul formarii roiului,urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.in
general,roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine,din care doua cu puiet si doua rame cu
miere si pastura.Dupa cateva ore,in roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca tanara
imperecheata.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in
concentratie de 1/1 sau 1/2.

Roirea naturala
Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o parte din albine si
trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In functie de ordinea in care ies din stup
roiurile se impart in:roiuri primare,care se caracterizeaza prin aceea ca albinele

parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci
tinere neimperecheate.Legat de data cand parasesc stupul,roiurile se impart in:timpurii,atunci cand
familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii,cand familiile roiesc in luna iulie.
Obisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos,intre orele
11-15.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine,roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta
un loc potrivit de care sa se prinda.Roiul primar cu matca varstnica,spre deosebire de roiurile
secundare si tertiare,nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor
copaci ramane linistit timp de cateva ore.Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un
loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou,pregatit in acest scop.Stupul in care se
introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea
incepe cresterea puietului. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza,se verifica prezenta matcii si se
organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali
introdusi pentru a asigura spatiul necesar.
Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile
cu exceptia celei mai mari,iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de
albine.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se
evite in acest fel slabirea acesteia.Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal
impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa
datorita slabirii familiilor care au roit.

Ingrijirea roiurilor
Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de
asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de hrana.Pana la intrarea in iarna toate
trebuie sa aiba cel putin 0,8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de
10-12 kg.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri:
- La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in faguri apa.
- Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat mai scurt
timp matci imperecheate.
- Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet
capacit.
- Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.
- Se asigura existenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite
stimulent.
Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa
formare,asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.Astfel acestea vor intra in
iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza.Roiurile care nu
au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza,iar albinele,puietul si rezervele de hrana se
folosesc la intarirea celorlalte roiuri.

2.2.VIATA FAMILIEI DE ALBINE

Indivizii dintr-o familie
In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare si
trantorii.
Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil,osciland de la 10000 in perioada de
iarna,pana la 40000-80000 in vara.Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de aprox.
100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.In fapt lucratoarele sunt femele cu
organele de reproducere nedezvoltate.
Matca : Este singura femela fecundata din stup,fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de
albine.De obicei in stup este o singura matca,avand corpul mai lung(20-25 mm), capul
mic,abdomenul foarte dezvoltat,aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg.
Trantorii :Sunt masculii care imperecheaza matca,fiind prezenti in cuib din primavara pana in
toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc abdomenul,capul
globulos si o greutate de 200 mg.
Dezvoltarea familiei de albine
Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilor
crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.Practic viata familiei
de albine cuprinde patru mari perioade.
Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu albina tanara,nou
iesita din celule primavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor
din mijlocul ghemului,acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet.Dupa ce albinele fac
zborul de curatire,matca depune din ce in ce mai multe oua.Pe masura ce timpul se incalzeste ,ponta
matcii ajunge la 1000 de oua pe zi,albinele batrane
care se uzeaza fiind inlocuite treptat.
Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina
sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor,putand hrani 2,3 sau
chiar 4,ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare.
Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere.Nectarul si polenul se gasesc din
abundenta si isi fac aparitia trantorii.Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de
oua/zi,numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva.Cand
acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti(lipsa de spatiu,ventilatie insuficienta
etc.),apar frigurile roirii.
Albinele construiesc botci de roire,in care matca depune oua la interval de cateva zile.La
urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la
capacirea primelor botci,are loc prima roire,matca cu o parte din albinele tinere,insotite de multi
trantori parasind stupul.Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. 50% din populatia
stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o
creanga sau alt suport.,de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie.
In familia de baza,la 8 zile de la capacirea primei botci,iese intaia matca tanara.Intentia ei este sa
omoare matcile care nu au eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca este lasata de albine.Daca
familia ramane in frigurile roitului,albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele,iar in a 9-a zi de
la iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca neimperecheata.Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de
o vreme nefavorabila(ploioasa).Cand se intampla asta,acest roi contine mai multe matci tinere.Roirea
poate continua si cu iesirea altor

roiuri,fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza.Perioada de roire in conditiile tarii noastre este
cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie.
Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen,perioada
caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere.Catre sfarsitul lunii iulie,puterea familiei
se micsoreaza treptat,matca micsorand ponta ,trantorii fiind alungati din stup.
Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare.In mod natural toata albina
care a participat la culesurile de vara piere.Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august,albina
care neparticipand la cules are un organism neuzat.Generatiile de albine iesite toamna,mai cu seama
la sfarsitul lunii august,septembrie si octombrie,traiesc pana in primavara urmatoare,asigurand
cresterea noilor larve.
Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C.In toamna la
aparitia primelor nopti reci,albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului.O
caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14
grade C,nici in perioadele cele mai geroase.Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc
incinta stupului,ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului.Albinele din partea exterioara a
ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate,iar cele din
interior(mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi,abdomen,picioare produc caldura
necesara.
Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere,o familie consumand iarna
6-10 kg de miere.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.

2.3. Activitatea , cuibul si hrana albinelor

Dupa iesirea din celula,viata albinei lucratoare se imparte in doua etape.In primele 20 de zile
albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup,iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina
culegatoare.O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc
puietul.Intre a 3-a si a 13 zi,albinele hranesc puietul.In primele zile,ele hranesc larvele mai in varsta
cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor,si
anume intre a 6-a si a 12-a zi,ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile.Tot in acest
timp,albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,depoziteaza nectarul, preseaza
polenul si curata stupul.
Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de
orientare.Intre a 18 si a 21-a zi de viata,albinele pazesc intrarea in stup,aerisesc stupul.Dupa aceasta
perioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot
participa si albine mai tinere de 20 de zile.
Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara.Fiecare fagure prezinta pe ambele
fete mii de celule hexagonale.Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul
de 5,4 mm si adancimea de 10-12 mm , celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm
si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care au forma unei ghinde,adanci de 2025 mm si diametrul de 10-21 mm.In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si
pastura,iar in cele de trantor miere si mai rar pastura.
Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor.Pe langa nectar albinele
mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala.Daca despre
nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica,atunci polenul este hrana
proteica(painea).Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta,functie de anotimp si de
prezenta sau absenta puietului.

2.4.CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA

Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile
taica,matcile".Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este
strans legat de matca.O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta
toate:productia de miere,blandetea albinelor, apetitul mai mare sau mai mic pentru roit,starea
sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic.Exista diferite criterii de apreciere a
unei familii de albine(parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate
foarte bune,dar din pacate nu toti apicultorii o pot face.O treaba buna se obtine insa si tintind spre
obiective mai mici,cum ar fi producerea matcilor in stupina
propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure.In aceasta sectiune vom trata
urmatoarele subiecte :
- cresterea controlata a matcilor de calitate ; imperecherea matcilor in nuclee ; introducerea
matcilor in familiile de albine.
In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. sa aveti o
idee despre ce aveti de facut in aceasta directie.
Producerea matcilor - conditii generale
De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare,considerand ca este prea
complicata si ca necesita un mare volum de munca.Ei se multumesc cu procurarea de matci din
"comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. E perfect si asa !!! Se
poate face si apicultura din bucati,insa nici o satisfactie nu e mai mare,decat aceea de a produce
regine(poate doar obtinerea unei productii apicole mari).
Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos,cand in natura exista un cules
bun si albinele pot hrani abundent puietul.Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre
mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie.In unele cazuri si prima jumatatea a
lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei.In toate cazurile(indiferent
de metoda aleasa),stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
- in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet; sa aiba
cuiburile bine impachetate ; sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute.
Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea
lucrarii.Se vor respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente
"novatoare".
Producerea matcilor - provocarea frigurilor roitului
Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul,sunt cele obtinute cand familia roieste
natural.Roirea naturala are doua dezavantaje: unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp
lucrarea,totul decurgand de la sine in mod natural.Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de
specialitate,este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta
tendinta.Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare,numai ca dezideratul
este greu de atins,daca nu imposibil.Natural, procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din
totalul familiilor pe care le avem,asa ca a insista in acest sens este o greseala.Momentul producerii de
matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile
roitului.
Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata(cea mai buna din stupina)se hraneste
stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim.Cand numarul de rame cu puiet ajunge la
7-8 buc. si exista un numar mare de albine tinere,imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet
capacit,prelevate din alti stupi.Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara,cat
si de o stramtorare a cuibului.In scurt timp,prin aparitia noilor generatii,populatia de albina tanara
creste si in stup se creaza conditiile de roire.La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile
roitului si incepe sa-si traga un numar mare de
botci.In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen.Cand botcile sunt
capacite si ajung la maturitate,se recolteaza cele mai frumoase,cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta
si bine ascutita.Inainte de a taia,lama se incalzeste la o lampa cu spirt.Botcile recoltate se aseaza intr-o
cutie cu vata,avand grija sa nu le turtim.In final acestea se folosesc imediat,fie formand nuclee de
imperechere,fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam

20

matca.
Producerea matcilor - metoda fara transvazare
Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres,recomandat apicultorilor
incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare".Tehnologia descrisa si
folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a unuia mai vechi(cunoscuta in
anii 50).Iata cum se procedeaza:
- alegem din stupina stupul cel mai performant,cu o buna dezvoltare de primavara.Cu circa
15-20 zile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la o zona la alta,cat si in functie de
dorinta apicultorului - introducem un fagure cu puiet capacit.
- peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri;unul cu puiet capacit si un altul
gol.Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului.Albinele se vor
stimula zilnic.
- peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut,care intre timp a fost insamantat de matca.
- acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fagure de hrana si altul cu puiet pe
care se afla matca si albina de acoperire,se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un
roi.Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul.
- dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata.Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet
necapacit,care se vor da altor familii(dupa ce periem albina de acoperire).Trebuie sa acordam maxima
atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor.Acestea se scutura de albine cu
maxima atentie,urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite.Atentie,se vor verifica toti
fagurii,inclusiv cei cu hrana.
- in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat.Acesta se va scoate din roi si se
duce in cabana.Aici se vor marca 15 celule cu ou,pe o fata si 15 pe cealalta,avand grija ca celulele
sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete.Fagurele se
scurteaza la jumatate,indepartand jumatatea inferioara.Toate celulele -in afara de cele 30 alese- se
distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit.
- familia orfanizata,in tot acest timp,sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta.Acum este
momentul sa introducem fagurele,pregatit,cu oua pentru crestere.In cateva minute familia se linisteste
si incepe sa fasoneze botcile.Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules.Putem stimula albinele si
cu zahar candi sau tos,umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor.
- peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere.Atentie,nu
intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va
distruge.
Introducerea matcilor
Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru
inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali.Comportarea albinelor fata de aceste
matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii:
- existenta sau lipsa culesului; primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun.In
perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 34 zile,cu sirop de zahar.
- introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare,decat in cazul celor
introduse ziua.
- o matca imperecheata,care incepe imediat sa oua,este primita mai bine decat una
neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga(aviz celor ce cumpara
matci din comert).
- primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite,decat in perioada ce
corespunde roirii naturale.
- lipsa totala puietului este o situatie favorizanta ; in cazul prezentei celui capacit se face
mai greu ;prezenta botcilor face introducerea imposibila.
- albinele tinere accepta mai bine matcile,decat cele batrane.
In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci,trebuie sa remarcam din nou ca exista mai
multe metode,apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure.Cea mai
sigura metoda este introducerea indirecta a matcii(in colivie).Cum se

procedeaza :
- in cazul in care familia nu este orfana ,se identifica matca si se scoate din stup.Daca matca mai
prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare.
- dupa 4-5 ore de la orfanizare,se introduce noua matca in colivie,asezand si lipind colivia
intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului,pe o suprafata cu miere necapacita,pentru ca matca sa se
poata hrani.
- la 1-2 zile,se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele.Daca acestea nu mai
sunt agresive,inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe
locuri.Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4
zile,apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul.In acest timp albinele rod
bucatica de fagure si elibereaza matca.
- la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul,se verifica daca matca a fost
eliberata si daca a inceput sa depuna oua.
- urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile(calculate dupa cele 4), introducand un fagure pentru
ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala.
In ceea ce priveste introducerea botcilor,trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie
direct,fie sub un capacel protector(ca un degetar) pentru mai multa siguranta.
Imperecherea matcilor - formarea nucleelor
Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore,botcile pot fi recoltate
pentru a fi introduse in nucleele de imperechere.Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in
familiile beneficiare,dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa.
Formarea nucleelor - albinele se adapostesc in cutii speciale numite chiar "nuclee de
imperechere",sau in corpuri de stup,compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri
separate.Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia
multietajat.La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat,pozitionat astfel: doua la un
perete,pe capete si un al treilea pe peretele opus,in mijloc.Se populeaza aceste compartimente cu 1-2
faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana.Popularea se face cand albinele in
varsta sunt plecate la cules,pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca
albina tanara e mai toleranta).Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de
colivie,pentru a impedica albinele sa o nimiceasca.Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate
refolosi,introducand o alta botca.Ce avem de facut dupa ce introducem botca :
- la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine,si daca lucrurile
merg bine matca se elibereaza.
- nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa ; se verifica din nou prezenta matcii.
- dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii.
- daca matca nu s-a imperecheat,din diferite motive,vom mai face verificari zilnice pana in ziua a
16-a de la introducerea botcilor.
- matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita
schimbarea matcii.Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20%
luand in calcul pierderile inerente.
- nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita
bezmeticirea lor(numai cele in care se imperecheaza mai multe matci)
Concluzii
Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata.Stuparii incepatori
,insa,trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema.Daca inca din primii ani
deprindem tehnicile corect, cu timpul totul o sa vi se para mai usor.Abordand curajos
domeniul,veti deveni adevarati apicultori....de succes.

TIPURI DE STUPI

3.1.Stupul orizontal
Caracteristici principale:
are capacitatea de 20 de rame Dadant i poate adaposti doua familii de albine;
ramele sunt asezate perpendicular pe urdini ( n pat rece);
fundul stupului este solidar cu corpul acestuia;
urdiniul este amplasat pe una din laturile lungi ale stupului;

are aerisiri amplasate pe laturile scurte ale capacului i sunt acoperite cu plasa de srma;
daca n stup locuiesc doua familii separarea lor se face printr-o diafragma separatoare;
ConfecUionare:
Fundul stupului este fix i e realizat din scnduri de 20 mm ncheiate n falU pe direcUia
lungimii stupului i are pe partea posterioara doua ipci de suport (30x50x516 mm);
Corpul stupului este facut din scnduri de 24 mm, cu pereUii mbinaUi n falU, ncheiaUi cu
cuie. PereUii din faUa i din spate au falUuri care permit fixarea scndurilor de podior i a
ramelor. Dimensiunile sunt urmatoarele:
o pe exterior: 516x828x400 mm;
o pe interior: 450x780x380 mm.
Capacul este rabatabil i are 919x605 mm.
Podiorul este compus din 6 scnduri de 484x130x10 mm i se aeaza una lnga alta
deasupra ramelor.
Ramele sunt n numar de 20 i au 435x300 mm la exterior i 415x270 la interior.
Avantaje:
este uor de exploatat i de aceea se recomanda ncepatorilor;
asigura condiUii optime de iernare att n cazul adapostirii unei singure familii ct i n
cazul adapostirii a doua familii de baza sau a unei familii de baza si a unei familii
ajutatoare;
are capacitate utila mare;
e simplu de construit;
asigura o ventilatie optima;
permite creterea matcilor ajutatoare lnga familia de baza.
Dezavantaje:
are greutate mare;
spatiul este limitat n conditiile dezvoltarii maxime a familiilor de albine (randament
scazut);
volumul mare de timp ocazionat de lucrul cu rama pentru verificarea cuibului;
curatarea greoaie a fundului de stup n sezonul rece;
nu permite aplicarea tehnologiilor moderne de stuparit intensiv;
nu se preteaza stuparitului pastoral.
3.2.Stupul vertical
Caracteristici principale:
capacitatea corpului este de 10 rame Dadant care pot fi aezate n pat rece sau cald (paralel
cu urdiniul);
elementele stupului sunt independente ntre ele i sunt fixate prin tije metalice;
urdiniul poate fi amplasat pe latura scurta sau lunga a corpului.
ConfecUionare:

Fundul stupului se folosete pe ambele parUi astfel ca nalUimea urdiniului poate fi de 18

mm n timpul culesului i 8 mm iarna. Scndura de zbor este detaabila i poate fi folosita
la nchiderea urdiniului
Corpul stupului este compus din 2 pereUi laterali de 25 mm grosime i alUi doi de 33 mm.
Laturile exterioare au dimensiunile de 524x436x312 mm iar cele interioare de
450x386x312 mm. Interiorul are de o parte i de alta falUuri care permit suspendarea
ramelor iar n exterior exista scobituri care uureaza manipularea stupului.
Magazinele sunt asemanatoare corpului, diferenUa constnd doar n nalUime: 175 mm.
Capacul este prevazut cu deschideri pentru ventilaUie.
Podiorul este reversibil, pe o parte este plan iar pe cealalta prezinta un spaUiu de 5 mm.
Ramele au dimensiunile de 435x300 mmla exterior i 415x270 mm la interior pentru corpul
stupului i 435x162 mm la exterior i 415x134 mm la interior pentru magazin.
Avantaje:
productivitate ridicata datorita condiUiilor asemanatoare celor naturale (dezvoltarea pe
verticala) i datorita posibilitaUii de marire a capacitaUii de producUie prin adaugarea de
magazine;
mierea din magazine are calitate superioara;
economie de timp ntruct se lucreaza cu corpul stupului i nu cu rama;
faciliteaza formarea ghemului de iernat sub forma de sfera iar albinele ncep sa cladeasca
fagurii mai devreme primavara;
mierea se extrage fara deranjarea cuibului.
Dezavantaje:
necesita efort n cazul pregatirii pentru transport;
n timpul culesului cuibul are tendinUa de a se bloca motiv pentru care trebuie verificat mai
des.

3.3.Stupul multietajat
Caracteristici principale:
toate elementele stupului sunt independente unele faUa de altele;
spaUiul productiv poate fi marit prin suprapunerea unui numar mare de corpuri;
ramele se aeaza n pat rece;
capacitatea corpurilor este de 10 rame.
ConfecUionare:
Fundul stupului este mobil i reversibil i are grosimea de 20 mm, laUimea la exterior de
420 mm, lungimea de 550 mm.
Corpul stupului se compune din 3 parUi identice, fiecare parte cu dimensiunile
490x420x245 mm la exterior i 450x380x245 mm la interior. PereUii au grosimea de 20 mm
i sunt ncheiaUi la capete cu cepuri. PereUii laterali au un orificiu de 10 mm prin care se
introduc tijele pentru fixarea corpurilor. Primul corp sta pe fundul stupului.
Magazinele sunt asemanatoare corpului i au dimensiunile la exterior 490x420x172 mm,
iar la interior 450x380x172 mm..
Capacul este telescopic, dimensiunile interioare fiind identice cu cele exterioare ale
corpului pe care l mbraca, iar dimensiunile exterioare 534x463x101 mm i e acoperit cu
tabla zincata.
Podiorul este confecUionat din scnduri de 10 mm i e ncadrat de o rama cu nalUimea de
30 mm.

Rama de ventilaUie este o rama obinuita peste care se ntinde o plasa de srma cu ajutorul
careia se realizeaza aerisirea stupului.
Tijele de fixare sunt confecUionate din oUel cu diametrul de 7,5 mm, au o lungime de 991
mm i sunt prevazute cu filet n partea de sus, iar n partea de jos gauri de 3,3 mm prin care
se introduc nite siguranUe de fixare
Ramele au dimensiunile de 435x230 mm la exterior i 415x202 la interior pentru cuib i
468x162 mm la exterior i 415x134 mm la interior pentru magazin.
Avantaje:
are un volum util mare, spaUiul putnd fi uor de variat n funcUie de condiUii;
se obUine o miere de calitate superioara datorita ramelor mici ce pot fi completate rapid de
albine;
imita condiUiile naturale de dezvoltare a familiei de albine;
are productivitate ridicata;
este uor transportabil deci practic n culesul pastoral.
Dezavantaje:
ghemul de iernare are forma de elipsa i determina un consum mai ridicat de hrana pe timp
rece.

4. BOLILE ALBIHELOR
4. 1. BACTERIOZE
Loca americana este o boala infecto-contagioasa produsa de Penibacillus larvae.
Categoria afectata: larve n stadiul de puiet capacit.
Semne clinice:
moartea larvelor dupa capacire constatata prin deformarea capacelelor;
capacelele sunt adncite i perforate, de culoare maro-nchis catre negru;
aspectul neuniform, cu aspect mpratiat, a puietului;
consistenUa vscoasa a larvelor moarte care au un miros greu de clei de tmplarie i sunt de
culoare cafeniu nchis;
aderenUa larvei moarte la pereUii celulei iar ncercarea de extragere cu un baU de chibrit,
conUinutul se ntinde sub forma unui filament.
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator pe probe de fagure cu puiet suspect (15x20 cm);
diferenUiat - faUa de loca europeana, puiet n sac i viroze.
Perioada de manifestare: septembrie - octombrie, dar i n restul sezonului activ.
Tratament:
Locamicin 80 - 100 g prin prafuirea fagurilor i albinelor. Tratamente la 3 - 4 zile. Altele
doua la 5 - 7 zile i/sau 1 kg de Locamicin/litru sirop, 250 ml/stup;
Oxitetraciclina (teramicina) 0,5 - 0,75 g / litru de sirop, cte 250 - 500 ml. Se pot aplica 4 5 tratamente la 4 -5 zile;
Negamicin, eritromicina.
Combatere: se ndeparteaza fagurii cu puiet afectat n faza incipienta i se vor topi ntr-un loc
izolat. Se vor trata toate familiile de albine din stupina. Se va efectua un tratament preventiv i n
primavara anului urmator.
AtenUie: Boala trebuie declarata.

Loca europeana este o boala infecto-contagioasa produsa de Bacillus alvei, Streptococcus

apis, Bacillus orphaeus, Bacterium eurydice.

Categoria afectata: larve n stadiul de puiet necapacit.
Semne clinice:
larvele nu adera la peretele celulelor i au un miros acru, oUetit sau uor aromat;
puietul este dispus neuniform n forma de plcuri cu goluri n punctele atacate;
larvele au aspect transparent i i schimba culoarea din alb-sidefiu n galben i la final
maro nchis;
n fazele avansate ale bolii, dupa 10 - 20 zile larvele se dezhidrateaza i se transforma n
solziori de culoare cenuiu-bruna care stau pe fundul celulelor.
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator pe probe de fagure cu puiet suspectat (15x20 cm);
diferenUiat - faUa de loca americana, puiet n sac.
Perioada de manifestare: n sezonul activ.
Tratament: Locamicin 80 - 100 g prin prafuirea fagurilor i albinelor. Tratamente la 3 - 4 zile.
Altele doua la 5 - 7 zile i/sau 1 kg de Locamicin/litru sirop, 250 ml/stup. Se poate folosi i
oxitetraciclina.
Combatere: se ndeparteaza fagurii cu puiet afectat n faza incipienta i se vor topi ntr-un loc
izolat. Se trateaza ntreaga stupina. Tratamentul se va efectua i n primavara anului urmator.
AtenUie: boala trebuie declarata.
Paratifoza sau salmoneloza este o boala infectecUioasa produsa de Salmonella schotmulleri alvei.
Categoria afectata: albinele adulte.
Semne clinice:
albinele au abdomenul marit, diaree i paralizie;
albinele sunt incapabile de zbor;
depopularea stupului.
Diagnostic:
cert - n laborator, prin examinarea a 30 - 50 albine muribunde;
diferenUiat - faUa de nosemoza, viroze i intoxicaUii.
Perioada de manifestare: n sezonul activ.
Tratament: Oxitetraciclina 0,5 g / litru sirop n porUii de 250 - 500 ml, 4 -5 administrari la interval
de 4 -5 zile.
Combatere: Se ndeparteaza i se ard albinele moarte de pe fundul stupului. Se dezinfecteaza
stupul.
Septicemia este o boala infectecUioasa produsa de Pseudomonas apiseptica i are att forma
acuta ct i cronica .
Categoria afectata: albinele adulte.
Semne clinice:
albine moarte n faUa stupului care se desfac n parUi componente la cea mai mica atingere;
albinele sunt incapabile de zbor sau parasesc stupul cu manifestari nervoase;
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator prin examinarea probei de albine suspecte (30 - 50 albine vii sau
muribunde) prin examen bacteriologic din hemolimfa i musculatura toracica;

diferenUiat - se face faUa de septicemiile produse de virusuri, rickettsii, nosemoza acuta,

virozele cu simptomatologie nervoasa i faUa de intoxcaUiile cu pesticide.
Perioada de manifestare: n sezonul activ.
Tratament: Oxitetraciclina 0,5 g / litru sirop n porUii de 250 - 500 ml, 4 -5 administrari la interval
de 4 -5 zile.
Combatere: Se ndeparteaza i se ard albinele moarte de pe fundul stupului i din faUa acestuia. Se
dezinfecteaza stupul.
Septicemia este o boala infectecUioasa produsa de Spiroplasma apis.
Categoria afectata: albinele adulte.
Semne clinice:
albine cu abdomen marit;
albinele sunt incapabile de zbor i au tremuraturi musculare;
albinele merg n jurul stupului i apoi mor;
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator prin examinarea probei de albine suspecte (30 - 50 albine vii sau
muribunde);
Perioada de manifestare: n luna mai.
Tratament: Oxitetraciclina 0,5 g / litru sirop n porUii de 250 - 500 ml, 4 -5 administrari la interval
de 4 -5 zile sau pna la dispariUia semnelor clinice.
Combatere: Se ndeparteaza i se ard albinele moarte de pe fundul stupului i din faUa acestuia. Se
dezinfecteaza stupul.

4.2. MICOZE
Ascosferoza (puietul vscos) este o boala infecto-contagioasa produsa de micetul Ascosphaera
apis i care determina moartea larvelor de albine n primele doua zile ale stadiului de puiet capacit.
Cu timpul, boala poate cuprinde puietul de lucratoare i pe cel din botci.
Categoria afectata: puietul.
Semne clinice:
larve mumificate la fundul stupului i n faUa acestuia;
neaderenUa larvelor la pereUii celulelor;
larvele infectate se ngalbenesc, se deshidrateaza i au consistenUa cretei;
celulele cu larve infectate sunt descapacite i se poate observa miceliul de culoare alba al
ciupercii;
aspect de mozaic al fagurelui cu puiet.
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator pe probe de fagure cu puiet suspect (15x20 cm);
diferenUiat - faUa de loca europeana, puiet n sac i puiet pietrificat.
Perioada de manifestare: n tot sezonul activ.
Tratament:
Micocidin n doza de 80 - 100 g preparat prin mpratiere printre rame, peste larve i
albine. Tratamentul se repeta de 3 ori la interval de 3 - 4 zile i altele 2 dupa 5 - 7 zile.
Daca boala este ntr-un stadiu avansat, se administreaza i sirop de Micocidin 250 ml (1 kg
Micocidin / 1 litru apa);

Codratin 20 g / 975 ml sirop sau 25 g / 975 g zahar pudra care se administreza prin pudrare
sau 25 g / 900 ml apa n care s-au dizolvat 100 g zahar. Intervalele de administrare la fel ca
la Micocidin.
Combatere: se ndeparteaza i se ard larvele de pe fundul i din faUa stupului. Se topesc fagurii
puternic afectaUi. Stupul se dezinfecteaza.

Aspergiloza (puietul pietrificat) este o boala infecto-contagioasa comuna att larvelor

ct i albinelor adulte produsa de Aspergillus flavus, Aspergillus niger, Aspergillus fumigatus.
Categoria afectata: puietul, albinele tinere i adulte.
Semne clinice:
incapacitate de zbor a albinelor adulte i prezinta stari de agitaUie, cad n faUa stupului sau
fac micari dezordonate ale membrelor, segmentelor corporale i mandibulelor;
albinele moarte au abdomenul i toracele de consistenUa tare;
larvele mor la momentul capacirii sau imediat nainte;
n celulele necapacite apare o pnza de mucegai galben-verzui sau negru;
zonele de fagure afectat se largesc formnd insule de mucegai;
larvele se deshidrateaza, sunt aderente la pereUii celulei, sunt invadate de de un miceliu
galben-verzui i au consistenUa dura;
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator prin examen microscopic i micologic;
diferenUiat - faUa de paralizii, intoxicaUii i puiet varos.
Perioada de manifestare: n sezoanele reci i umede.
Tratament: ndepartarea fagurilor afectaUi..
Combatere: se ndeparteaza i se ard fagurii afectaUi i albinele moarte din stup. Stupul se
dezinfecteaza.
AtenUie: Aspergiloza se poate transmite la om.

Melanoza este o boala micotica produsa de Melanosella mors i ataca matcile determinndule sterilitatea.
Categoria afectata: matcile.
Semne clinice:
diminuarea pontei pna la ncetare;
dop de excremente n regiunea anusului.
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator prin examen microscopic i micologic;
diferenUiat - faUa de sterilitatea matcii produsa de cauze neinfecUioase.
Perioada de manifestare: n tot cursul anului.
Tratament: ndepartarea matcilor afectate.
Combatere: ndepartarea matcilor afectate.

4.3.PROTOZOOZE
Nosemoza este o boala produsa de un protozoar numit Nosema apis care se localizeaza n
intestinul mijlociu al albinei . Boala este condiUionata de factori favorizanUi precum: iernare
prelungita, miere de mana, umiditate mare n stup, familii slabe. Cunoate doua forme: acuta i
cronica.
Categoria afectata: albine adulte.
Semne clinice:
uzura prematura a albinelor, depopularea stupului;
pete de diaree pe speteze, faguri, pereUii i fundul stupului;
fecale diareice de culoare maronie cu miros urt, acru, eliminate ca un jet n timpul
zborului de curaUire i care se observa pe scndura de zbor, capac i faUa stupului;
albinele au abdomenul destins i moale i se deplaseaza cu greutate;
albinele au aripile ntinse, picioarele adunate sub torace, paralizeaza i mor.
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator prin examinarea a 30 - 50 albine vii, muribunde sau moarte;
diferenUiat - faUa de amoebioza, intoxicaUii acute i paralizii virale.
Perioada de manifestare: n cursul iernii i nceputul primaverii.
Tratament:
Protofil 17 - 20 ml / 1 litru de sirop sau ceai medicinal sau 34 ml / 1 kg pasta de zahar;
Ceaiuri medicinale precum sunatoare, coada oricelului, menta, mueUel, busuioc sub forma
de infuzie (20 g plante / litru de apa) n care se adauga 1 kg zahar i zeama de la 1/2 lamie
care se administreaza cte 250 - 500 ml de 4 ori la interval de 5 zile.
Combatere: Se ndeparteaza periodic, mai ales iarna i primavara, albinele moarte de pe fundul
stupului care se distrug prin ardere. Fagurii cu pete de diaree se refac i se face dezinsecUia
ntregului inventar apicol. Familiile afectate vor fi tranzvazate n stupi dezinfectaUi cu soda de rufe
(50 g / litru).
AtenUie: Boala trebuie declarata.

Amoebioza este o boala produsa de un protozoar numit Malpighamoeba mellificae. Boala este
condiUionata de factori favorizanUi precum: carenUe alimentare, temperaturi scazute i exces de
umiditate n stup.
Categoria afectata: albine adulte.
Semne clinice:
abdomen marit;
incapaticatea albinelor de a zbura;
diaree sub forma de jet;
tulburari nervoase;
tremuraturi ale aripilor.
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator prin examinarea a 30 - 50 albine vii, muribunde sau moarte;
diferenUiat - faUa de amoebioza, intoxicaUii acute i paralizii virale.
Perioada de manifestare: n cursul iernii i nceputul primaverii.
Tratament:
Protofil 17 - 20 ml / 1 litru de sirop sau ceai medicinal sau 34 ml / 1 kg pasta de zahar;

Ceaiuri medicinale precum sunatoare, coada oricelului, menta, mueUel, busuioc sub forma
de infuzie (20 g plante / litru de apa) n care se adauga 1 kg zahar i zeama de la 1/2 lamie
care se administreaza cte 250 - 500 ml de 4 ori la interval de 5 zile.
Combatere: Se ndeparteaza periodic, mai ales iarna i primavara, albinele moarte de pe fundul
stupului care se distrug prin ardere. Fagurii cu pete de diaree se refac i se face dezinsecUia
ntregului inventar apicol. Familiile afectate vor fi tranzvazate n stupi dezinfectaUi cu soda de rufe
(50 g / litru).

4.4.VIROZE
Paralizia acuta este o boala infecto-contagioasa produsa de Virusul paraliziei acute.
Categoria afectata: albine adulte.
Semne clinice:
distensia abdomenului;
tremuraturi ale aripilor i antenelor;
paralizii ale aripilor i membrelor;
agitaUie continua a albinelor;
acul scos;
miros de pete a albinelor moarte;
moartea dupa 3 - 5 zile dupa apariUia semnelor clinice.
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator pe 30 - 50 albine vii;
diferenUiat - faUa de intoxicaUiile acute, nosemoza acuta i faUa de alte viroze cu manifestari
nervoase.
Perioada de manifestare: mai - iunie i la nceputul toamnei.
Tratament: Masuri generale.
Combatere: Masuri generale.
Paralizia cronica este o boala infecto-contagioasa produsa de Virusul paraliziei cronice.
Categoria afectata: albine adulte.
Semne clinice:
paralizie;
tremuraturi ale aripilor;
albinele capata o culoare neagra cu un luciu metalic;
depilare;
contractarea abdomenului;
aspect de furnica;
albine cu dimensiuni mai mici;
se asociaza cu nosemoza.
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator pe 30 - 50 albine vii;
diferenUiat - faUa de intoxicaUiile cu pesticide, aspergiloza albinelor adulte.
Perioada de manifestare: tot timpul anului.
Tratament: Masuri generale.
Combatere: Masuri generale.

30

Viroza aripilor opace

este o boala infecto-contagioasa produsa de Virusul aripilor

opace.
Categoria afectata: albine adulte.
Semne clinice:
albine cu aripi opace, incapabile de zbor;
mortalitate accentuata pna la dispariUia familiei de albine.
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice (boala evolueaza n special iarna);
cert - n laborator pe 30 - 50 albine vii;
diferenUiat - faUa de intoxicaUiile cu pesticide, aspergiloza albinelor adulte.
Perioada de manifestare: iarna.
Tratament: Masuri generale.
Combatere: Masuri generale.
Viroza botcilor negre este o boala infecto-contagioasa produsa de Virusurile bolii botcilor negre.
Categoria afectata: nimfe de matci i albine lucratoare.
Semne clinice:
moartea nimfelor de matca n botci;
botcile au o culoare mai nchisa iar prin transparenUa se observa n interior pete negre;
fagurii pot prezenta puiet diseminat.
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice (boala evolueaza n special iarna);
cert - n laborator pe probe de botci i porUiuni de fagure cu puiet (15 - 20 cm);
diferenUiat - faUa de atacul larvelor de gaselniUa.
Perioada de manifestare: n timpul sezonului activ.
Tratament: Masuri generale.
Combatere: Masuri generale.
Viroza filamentoasa este o boala infecto-contagioasa produsa de Virusul virozei
filamentoase.
Categoria afectata: albine adulte.
Semne clinice: (sunt nespecifice)
albinele sunt incapabile de zbor;
familiile devin reduse numeric.
Diagnostic:
cert - n laborator pe 30 - 50 albine muribunde.
Perioada de manifestare: primavara.
Tratament: Masuri generale.
Combatere: Masuri generale.
Puietul n sac este o boala infecto-contagioasa produsa de Virusul bolii puietului n sac.
Categoria afectata: larve de albine i trntori.
Semne clinice:
moartea larvelor dupa 4 zile de la capacire;
fagure cu puiet cu aspect mpratiat;
celulele cu capacele scufundate i/sau perforate;
larvele capata treptat o culoare galben-cenuie i n cele din urma bruna;

larvele moarte nu au miros;

albinele adulte i pierd apetitul pentru polen i traiesc mai puUin;
larvele extrase se prezinta ca un sac plin cu lichid, larvele se deshidrateaza i iau aspectul
unei gondole sau unui papuc chinezesc de culoare bruna.
Diagnostic:
cert - n laborator pe probe de fagure de 10/15 cm cu puiet suspect.
diferenUiat - faUa de loca americana i viroza botcilor negre.
Perioada de manifestare: primavara.
Tratament: Masuri generale.
Combatere: Masuri generale.
AtenUie: boala declarabila.

4.5.PARAZITOZE
Brauloza este o boala produsa de insecta Braula coeca. Parazitul sta pe albine i poate fi observat
tot timpul anului. Ouale, larvele i nimfele parazitului se pot observa pe pereUii celulelor, partea
inferioara a capacelelor, resturile de ceara i propolis.
Categoria afectata: matca, trntori, albine.
Semne clinice:
micorarea familiei de albine;
reducerea ouatului;
moartea matcii.
Diagnostic:
cert - pe baza semnelor clinic, prin depistarea oualor, larvelor i nimfelor insectei;
diferenUiat - faUa de varoza.
Perioada de manifestare: tot timpul anului, n special n perioada activa.
Tratament:
Fenotiazina i Fenobent care se administreaza prin fumigaUie (1 g / familie de albine).
FumigaUia se face n doua reprize: prima a cte 30 - 40 rafale, a doua a cte 20 - 30 rafale.
Combatere: Folosirea Mavrirolului cf. prospectului.
Senotainioza este o boala produsa de larvele insectei Senotainia tricuspis.
Categoria afectata: albine adulte.
Semne clinice:
albinele se trasc n faUa urdiniului;
micorarea familiei de albine;
cadavrele albinelor moarte sunt fragile;
abdomenul albinelor moarte trepideaza datorita larvelor de Senotainia tricuspis .
Diagnostic:
prezumptiv - prin examen clinic;
cert - examen de laborator a 30 - 50 albine muribunde;
Perioada de manifestare: n sezonul cald.
Tratament:
Insecticide la care se adauga o cantitate mica de amidon sau faina de gru i cu care se
mbiba bucaUi de carton alb ce sunt Uinute ziua pe stupi.
Combatere: Farfurii umplute cu apa amestecata cu petrol ce se aeaza pe capacele stupilor.
Insectele de senotainia se vor nneca n aceste farfurii.
Triangulinoza este o boala produsa de larvele insectei Meloe variegatus i Meloe proscarabeus.
Categoria afectata: albine adulte.

Semne clinice:
albinele stau n faUa stupului i prezinta micari convulsive;
albinele i periaza corpul cu picioarele.
Diagnostic:
prezumptiv - prin examen clinic;
cert - examen de laborator a 30 - 50 albine muribunde;
Perioada de manifestare: n sezonul cald.
Tratament: FumigaUie cu Varachet.
Combatere: FumigaUie cu Varachet.
Varooza este o ectoparazitoza produsa de acarianul Varroa jacobsoni i care se hranete cu
hemolimfa.
Categoria afectata: puiet, albine tinere i albine adulte.
Semne clinice:
prezenUa paraziUilor pe corpul albinelor;
albinele sunt agitate;
micorarea familiei de albine, parasirea stupului;
albinele tinere au aripi nedezvoltate, sunt subponderale i prezinta malformaUii ale
picioarelor i abdomenului i nu pot zbura.
Diagnostic:
prezumptiv - prin examen clinic;
cert - examen de laborator a albinelor adulte, faguri cu puiet capacit, detritusuri de la
fundul stupului;
diferenUiat - faUa de brauloza.
Perioada de manifestare: tot timpul anului (pierderile sunt evidente iarna i primavara).
Tratament:
Varachet sub forma de fumigaUii prin urdiniul stupului folosind benzi fumigene pe care se
picura substanUa astfel: 2 picaturi pentru un corp de stup multietajat, 3 picaturi pentru un
corp Dadant i 4 picaturi pentru stupul orizontal. Temperatura exterioara trebuie sa fie mai
mare de 18 grade Celsius, de obicei dimineaUa sau seara cnd majoritatea albinelor se afla
n stup. Dupa administrare urdiniul se nchide timp de 15 - 20 min. Tratamentul se repeta
de nca 3 ori la interval de 7 - 10 zile.
Mavrirol mbibat n benzi textile de lungime 25 cm, cte doua pentru fiecare stup. La
nceput se pun pe rame iar dupa 7 zile se introduc vertical ntre ramele 3 - 4 i 7 - 8. Se
menUin n stup pna la 45 zile. Se executa doua tratamente pe an.
Combatere: Folosirea benzilor de Mavrirol toamna cnd puietul capacit este puUin.
AtenUie: boala trebuie declarata.
Acarapioza este o boala endoparazitara produsa de Acarapis woodi care nUeapa pereUii traheali ai
albinelor i se hranesc cu hemolimfa.
Categoria afectata: albine adulte.
Semne clinice:
depopularea stupului;
zborul n salturi, tremuraturi ale corpului;
albinele i Uin aripile asimetric i se aduna n grupuri mici nainte de a muri;
abdomen dilatat, diaree, incapacitate de zbor.
Diagnostic:
cert - examen de laborator a albinelor adulte n numar de 30 - 50;

Perioada de manifestare: primavara.

Tratament:
Varachet sub forma de fumigaUii.
Folbex VA.
Combatere: Varachet.

4.6.BOLI NECONTAGIOASE
IntoxicaUiile albinelor reprezinta o problema importanta deoarece datorita lor se pierd anual zeci
de mii de familii de albine. Din pacate intoxicaUiile nu pot fi combatute ci doar prevenite. n funcUie
de natura agentului toxic, intoxicaUiile se clasifica n:
intoxicaUii alimentare cu polen, miere de mana, nectar toxic sau zahar impur;
intoxicaUii medicamentoase datorate excesului de antibiotice, sulfamide, antiparazitare sau
chimioterapice;
intoxicaUii cu pesticide;
intoxicaUii datorate noxelor industriale;
IntoxicaUiile pot lua doua forme:
1. acuta - cnd mortalitatea este importanta i ntr-un timp scurt i este nsoUita de semne
precum: moartea majoritaUii albinelor culegatoare, moartea puietului i matcilor datorita
hranei toxice;
2. cronica atunci cnd mortalitatea dureaza un timp ndelungat sau tot timpul anului i e
nsoUita de apariUia albinelor cu malformaUii, albine incapabile de eclozionare, schimbarea
deasa a matcilor, micorarea lenta a familiei de albine etc.
Diagnosticarea se face n laborator prin examen toxicologic pe eantioane de 100 - 200 albine
muribunde sau moarte, faguri cu puiet i rezerve de hrana.
Diareea albinelor este tulburarea fiziologica manifestata prin eliminarea de excremente de
consitenUa scazuta, cu modificari de culoare i miros, conUinnd polen nedigerat. De obicei apare
datorita hranei necorespunzatoare. Albinele afectate de diaree sunt agitate i au abdomenul marit.
Prevenirea se face n special prin asigurarea unei hrane de buna calitate, n special iarna, n acest
anotimp lipsa polenului i a mierii conducnd la slabirea rezistenUei albinelor. Tratamentul diareei
se realizeaza cu sirop de zahar din plante medicinale (menta, coada oricelului etc.). Daca sunt
necesare suplimentari de hrana, la sfritul iernii i nceputul primaverii, se pot da turte din miere,
zahar i Protofil sau sirop cu adaos de Protofil (20 ml / litru) sau lapte integral (50 ml / litru) sau
lapte praf (10 - 20 g / litru).
Anomaliile matcilor sunt produse de boli, manipulare greita, tulburari morfo-funcUionale sau
congenitale. Se ntlnesc anomalii precum:
matcile trntoriUe care depun oua din care ies numai trntori;
aplazia ovarelor, obstrucUia oviductelor etc. ce determina tulburari n depunerea oualor.
Matcile care sufera de astfel de anomalii trebuies schimbate deoarece influenUeaza negativ
activitatea ntregii familii.

5.MEDICAMENTE SI TRATAMENTE
APICOLE
In aceasta pagina vom prezenta medicamentele folosite in combaterea bolilor si daunatorilor
albinelor,substante dezinfectante si modul lor de folosire.Mentionam ca nu toate aceste produse sunt
aprobate in Romania si ca eficienta lor depinde de mai multi factori : respectarea dozajelor si
modului de administrare,conditii externe de mediu,rezistenta biologica a familiilor de albine,gradul
de infestare etc.
MEDICAMENTE ANTIVARROA -ACARICIDE
VARACHET - VARACHET FORTE
Varachet un medicament folosit in combaterea varroozei,aprobat si folosit in Romania de
mai multa vreme,avand ca substanta activa amitraz-ul.
Se administreaza mai multe tratamente familiilor de albine,pe tot parcursul sezonului activ.Cele
mai eficiente tratamente se fac toamna cand in stup nu mai exista puiet capacit.O schema de tratare
clasica este urmatoarea : un tratament primavara cand albinele isi incep activitatea , un tratament la
10 zile dupa primul , un tratament dupa extragerea mierii de salcam , un tratament in luna august
dupa extragerea mierii de floarea soarelui.Toamna se mai fac 3 tratamente in septembrie si
octombrie,cu 7-10 zile interval intre ele,din care ultimul (foarte important) in lipsa puietului capacit.
Mod de administrare , dozaj : se folosesc 2 picaturi de substanta activa/corp multietajat ,
3 picaturi/corp Dadant , 4 picaturi/corp orizontal.Dozajul se refera la volumul delimitat de
diafragma intr-un stup.Se impregneaza benzile(in prealabil ondulate) cu substanta activa
corespunzatoare volumului si asezate pe mici gratare de sarma se introduc aprinse in
stup.Urdinisul se tine inchis 15-20 min.
Conditii de indeplinit : temperatura mediului min. 12 grade C,arderea completa si fara flacara a
suportului,etansarea perfecta a stupului,masuri de precautie sporite pentru apicultor deoarece inhalarea
produsului este nociva.
Aprecieri finale : in ultimii ani eficacitatea Varachetului a scazut in unele cazuri.Mult mai
indicata este folosirea medicamentului Varachet Forte,care este o formula imbunatatita(s-a adaugat
o noua substanta).O eficacitate marita a Varachetului se constata cand tratamentul este urmat de
folosirea Mavrirolului.
MAVRIROL - BANDA IMPREGNATA
Mavrirol este un medicament aprobat in Romania.Acest medicament este comercializat sub
forma de benzi textile impregnate cu substanta activa.Banda se taie in bucati de 25 cm care se
introduc cate doua pentru familiile puternice si cate una pentru roi sau familii slabe.
Substanta activa actioneaza prin contact direct cu toate categoriile de indivizi din familia
de albine.Benzile se aseaza deasupra ramelor transversal,iar dupa 7-8 zile se suspenda vertical
intre ramele 3-4 si 7-8.Primavara se mentin in stup 45 de zile,iar dupa ultimul tratament cu
Varachet din toamna sunt lasate toata iarna.
Aprecieri finale : instalarea benzilor cu substanta activa se face cand albinele nu sunt
stranse in ghem,iar benzile cazute pe fundul stupului se vor scoate neintarziat pentru a nu fi uitate
acolo.
APISTAN - BANDA IMPREGNATA
Apistan este un medicament aprobat in Romania si produs de firma Sandoz.Forma de prezentare
este in fasii impregnate cu fluvalinat,care actioneaza prin contact direct.Se face un singur tratament
prin introducerea fasiilor in stup si mentinerea acestora acolo timp de 5-6 saptamani,in orice perioada
a anului.
Nu are alte restrictii de utilizare,totusi in perioadele de cules nu este recomandata
folosirea,datorita rezidurilor care raman in miere.Dupa o folosire indelungata si mai ales
necorespunzatoare se poate instala o anumita rezistenta a varroa la tratament.

APITOL - SOLUTIE
Apitol este un produs al firmei Ciba si are ca substanta activa cymazol.Preparatul se prezinta sub
forma de solutie apoasa cu 350 mg substanta activa.Modul de administrare este prin picurare si se
aplica 2 tratamente in toamna la interval de 7 zile.Temperatura mediului trebuie sa fie min.10 grade
C,iar in timpul tratamentului nu se da hrana albinelor.Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet.
BAYVAROL - BANDA IMPREGNATA
Bayvarol este un produs al firmei Bayer avand ca substanta activa flumethrin.Prezentarea
comerciala este sub forma de 4 benzi impregnate ,substanta activa trecand spre albine prin contact
direct.Practic aceste benzi se atarna intre rame o singura data pe an,timp de 5-6 saptamani.Se poate
folosi tot anul,cand nu este cules.
API - LIFE - VAR
Este un produs Bayer format dintr-un amestec de uleiuri volatile ce impregneaza niste placi de
evaporare.Se face un tratament in toamna introducand placile in stup pe o perioada de 5-6
saptamani.Temperatura exterioara a mediului trebuie sa depaseasca 12 grade C pe toata perioada
tratamentului.Alte conditii deosebite nu sunt specificate. In Romania acest medicament este folosit
pe scara larga in stupinele care produc miere bio.Firmele care certifica aceste stupine bio il
recomanda sau chiar il impun.Componentele principale a medicamentului sunt Timolul(70%),ulei de
eucalipt,mentol si camfor(in varianta initiala).
PERIZIN - SOLUTIE
Perizin este un produs Bayer folosind ca substanta activa cumafos.Prezentare este in flacoane
de solutie apoasa cu 64 mg substanta activa.Se fac doua tratamente in toamna la interval de 4-7
zile.Modul de administrare este prin picurare ,la o temperatura de peste 5 grade C si in absenta
puietului.
FOLBEX - BENZI FUMIGENE
Folbex este produs de firma CIBA si are ca substanta activa brompropylat,impregnat in benzi.Se
fac 4 tratamente in toamna la 4-7 zile diferenta intre tratamente.Administrarea (fumigatiile)se fac
seara cand temperatura mediului este peste 8 grade C.Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet (la
ultimul tratament),iar urdinisul se tine inchis 30 min.In rest se iau precautiile intalnite la alte
medicamente administrate prin fumigatii.
TIMOL - PUDRA
Timolul este folosit in medicina veterinara.In apicultura are un efect bun in combaterea varroa
si se foloseste atat in stare pura cat si in amestec cu zahar pudra.Fiecare interval dintre faguri se
pudreaza cu 0,5 grame timol sau 1 gram timol amestec cu zahar.Se fac 3 tratamente la 2 zile
interval cand temperatura depaseste 10 grade C,seara,inchizand si urdinisul pana dimineata. Albinele
vor elimina singure substanta.Inainte de cules si in timpul culesului nu se fac tratamente.
ACID FORMIC - CONCENTRAT 60 %
Acidul formic concentrat 60% se foloseste atat in Romania cat si in tarile UE.Practic se imbiba de
catre apicultor o placuta de carton,un burete sau se poate administra cu un evaporator (depinde de
apicultor)doza fiind de 2 ml/rama sau 20ml/corp.Suportul impregnat se aseaza pe fundul
stupului,sub gratar de sarma(se evita contactul direct cu albinele).Asezarea pe fundul stupului mai are
avantajul ca se evita pierderea matcii.Se aplica
3-4 tratamente la interval de 4-7 zile,cand temperatura exterioara este de 12-25 grade
C.Introducerea se face seara si se lasa suportul cu acid formic 24 de ore in stup,perioada optima
fiind dupa ridicarea corpului cu miere(in toamna).Tratamentele se fac si in prezenta
puietului,indiferent daca este capacit sau nu.

ACID LACTIC - CONCENTRAT L5%

Acidul lactic se foloseste in apicultura diluat 15%.In toamna,cand nu mai exista puiet in
familia de albine,fiecare fagure se stropeste cu 5 ml de solutie..Se fac 2-3 tratamente cand
temperatura exterioara depaseste 6 grade C.
MEDICAMENTE ANTI - NOSEMOZA
PROTOFIL - SIROP
Protofil este un produs romanesc avand la baza extracte din ingrediente naturale.Contine
principii active ca vitamine,minerale care stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor.Se
administreaza in sirop de zahar sau paste in urmatoarele cantitati : in sirop
17ml/litru sirop , in paste 34 ml/kg de pasta.Se administreaza de cate ori este nevoie cu o conditie
: cantitatea totala administrata unei familii sa nu depaseasca 80 ml/an.
FUMIDIL B - PUDRA
Fumidil B contine ca principiul activ antibioticul fumagilina.Se administreaza amestecat in
sirop in urmatoarele cantitati: la o colonie mare 25 g/l sirop,la una medie 18g/750 ml sirop,la un
roi 18g/0,500 ml sirop.Se administreaza in hrana albinelor cantitatea de sirop medicamentos in mai
multe reprize sau prin stropirea peretilor si ramelor stupului,iar cantitatea ramasa in hranitor spre
consum.
ANTIBIOTICE DE UZ APICOL
ATENTIONARE : Folosirea antibioticelor in tratamentele familiilor de albine este interzisa !! Nu
se vor folosi decat in cazuri exceptionale,stiind faptul ca impurifica produsele albinelor !!
LOCAMICIN - PUDRA
Este un medicament produs in Romania,folosit in tratamentul locii americane sau
europene.Substanta activa este oxitetraciclina.La 1 kg de zahar pudra se amesteca 2,5 g
oxitetraciclina si se obtine produsul final.Familiile de albine afectate de loca se pudreaza cu
80-100 g Locamicin.Tratamentul se repeta de 3 ori la interval de 3 zile si inca de 2 ori la
interval de 5-7 zile.Concomitent cu primele 3 tratamente se fac si 3 administrari de cate 250 ml de
sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru de apa.
OXITETRACICLINA
Oxitetraciclina se foloseste in tratamentul locii americane si europene.O cantitate de 0,50,75 g substanta pura se amesteca de catre apicultor cu 1 litru de sirop.In functie de puterea familiei
si de gravitatea bolii se aplica 4-5 administrari,cate 250-500 ml, la interval de 4-5 zile.
ALTE ANTIBIOTICE
In apicultura se mai folosesc si alte antibiotice cum sunt TERAMICINA , STREPTOMICINA
, SULFATIAZOL , ERITROMICINA etc.Unele dintre ele au devenit total interzise spre
folosinta,altele se folosesc numai in cazuri exceptionale.
SUBSTANTE DEZINFECTANTE
SODA CAUSTICA - LESIE
Soda caustica se foloseste dezinfectarea echipamentelor apicole din lemn.Pentru a obtine
o solutie dezinfectanta se combina apa si soda caustica pura in proportie de 4/100 (4 parti soda
caustica la 100 parti apa).Prepararea lesiei trebuie facuta cu atentie pentru ca prezinta un risc mare
de accidentare al apicultorului.Daca lesia obtinuta nu se foloseste in momentul prepararii se
incalzeste ulterior pentru a potenta efectul dezinfectant.Dupa ce lesia se aplica

pe stupi acestia se vor clati in mai multe ape.

SODA CALCINATA - SOLUTIE
Soda calcinata este un alt produs folosit in dezinfectarea echipamentului apicol din lemn,mai
putin periculos pentru apicultor.Are un efect dezinfectant bun daca se prepara o solutie cu
concentratiea de 5-6% (6 parti soda calcinata la 100 parti apa).Se aplica fierbinte pe
stupi,operatiune urmata de o clatire puternica cu apa.
ACID ACETIC TEHNIC - LICHID
Acidul acetic tehnic este folosit la dezinfectarea fagurilor.Fagurii se depoziteaza in corpuri de
stup asezati in stive si bine etansati.Se aseaza la fundul stivei,intr-o tava, cantitate de 2 ml acid acetic
tehnic conc. 60-95 %, la litrul de volum.
ALTE DEZINFECTANTE
In apicultura se mai folosesc substante dezinfectante cum sunt cloramina , apa oxigenata ,
alcool 96 , batoane de sulf etc.Folosite in concentratiile recomandate sunt eficiente in
dezinfectarea diferitelor echipamente.

6.

AU H AT O R II

Principalii daunatori ai albinelor sunt:

Broatele i oprlele i gasesc adapost pe timpul nopUii sub stup iar ziua ies i ataca albinele pe
scndura de zbor daca stupul este plasat la o nalUime joasa. Pentru evitarea unei astfel de situaUii se
recomanda nalUarea stupului pe tarui la o nalUime de cel putin 30 cm.
Fluturele "cap de mort" intra n stup noaptea i poate ramne acolo pna la cteva zile. PrezenUa
sa n stup poate fi recunoscuta datorita sunetului specific pe care l emite, asemanator cu acela al
matcii. De obicei este depistat de albine i omort. Poate consuma pna la 100 g miere.
Furnicile produc pagube importante datorita numarului lor mare. Intrnd n stup n special noapte
pot consuma pna la 1kg miere pe zi. Deoarece albinele nu se pot apara atacul furnicilor trebuie
stopat prin ungerea picioarelor stupului cu pacura, sau aezarea acestora n vase cu apa. Daca
muuroiul este foarte aproape de stup se recomanda distrugerea acestuia folosind insecticid sau
turnnd pe el petrol.
Galerioza sau molia fagurilor numita i GaselniUa se datoreaza fluturior Galeria melonella i
Achorea grisella care i depun ouale pe faguri, oua din care ies larve care consuma ceara i
distrug astfel cuibul albinelor. GaselniUa se recunoate prin pnza de fire asemnanatoare matasii
care apare n jurul galeriilor pe care larvele le sapa n fagure. Pentru evitarea infestarii se
recomanda tratarea fagurilor cu Galecid, mai ales a celor depozitaUi ca faguri de rezerva.
Lupul albinelor este o insecta asemanatoare viespii, dar mai mare, care ataca albinele n zbor
consumndu-le sau ducndu-le la cuib pentru a-i hrani larvele. Combaterea se face prin
distrugerea cuibului pe care lupul albinelor i-l face n pamnt.
Pasarile ataca albinele n zbor. Dintre acestea enumeram: vrabiile, piUigoiul, rndunica,
ciocanitoarea i progoria. Aceasta din urma produce cele mai multe pagube atacnd n stoluri. O
progorie poate consuma pna la 25 de albine ntr-o ora. Stolurile de prigorii pot fi alungate prin
zgomote puternice sau prin folosirea de sperietori.
oarecele este daunator nu numai prin faptul ca se hranete cu faguri i albine ci i pentru ca sunt
agenUi transmiUatori ai amibiozei. Pot fi combatuUi prin folosirea de capcane.
Viespea comuna ntra n stupi consumnd mierea, uneori atacnd i albinele. Pot fi combatute prin
distrugerea cuiburilor uor de recunoscut.

Gargaunul (Vesca carbo) este o specie de viespe destul de daunatoare care ataca albinele n
special dimineaUa. Se combate asemenea viespii comune.
UrechelniUa poate patrunde n stup hranindu-se cu miere, pastura i chiar puiet. Se pot combate cu
un aluat din 1 pahar din faina de gru, 1 pahar cu faina de porumb, 2 linguri de zahar la care se
adauga fosfura de zinc pna ce aluatul devine cenuiu. Cu acest aluat se unge marginea fundurilor
stupilor i suprafaUa de contact ale capacelor. Efectul aluatului dureaza pna la 1 an.

7. PROUSELE STUPULUI
7.1.Mierea
Este produsul care ocupa primul loc n lista produselor recoltate de la albine. n funcUie
de sursa din care ea este obUinuta o putem mparUi n:
miere florala care este obUinuta de albine din nectarul florilor (o secreUie apoasa care se
compune din 70-80% apa, zaharoza, fructoza, dextrina, pigmenUi, substanUe aromatice etc.)
i poate fi:
o monoflora - obUinuta din nectarul secretat de florile unei singure specii;
o poliflora - obUinuta de la florile mai multor specii de plante.
miere extraflorala sau de mana care este obUinuta dintr-o substanUa produsa de glande
extraflorale ale plantelor i arborilor sau de unele insecte (afide, lachinide etc.).
Mierea se poate avea consistenUe diferite:
fluida;
vscoasa;
cristalizata.
Cristalizarea mierii este un proces natural care se declaneaza mai devreme sau mai tarziu n
funcUie de conUinutul de apa i raportul dintre glucoza i fructoza. Este falsa ideea ca daca mierea a
cristalizat nseamna ca nu e naturala. Numai mierea de salcm i de mana nu cristalizeaza.
Lichefierea mierii cristalizate se realizeaza folosind ncalzirea ei n bain-Marie la o temperatura de
45 C.
Recoltarea mierii se realizeaza atunci cnd s-a maturat suficient, fapt care se determina prin
prezenUa coroanei de miere capacita n treimea superioara a ramei. ExtracUia se va realiza n spaUii
nchise i de preferinUa noaptea astfel nct sa se evite furUiagul. ExtracUia propriu-zisa trebuie
precedata de descapacire. Instrumentele folosite la extracUie trebuie spalate cu o soluUie de soda 5%
i clatite apoi cu apa fierbinte.
Pastrarea mierii se realizeaza n vase de sticla sau plastic (a se evita vasele din zinc i cupru) la
temperatura scazuta (8-12C), n ncaperi uscate, fara mirosuri. CondiUiile optime de pastrare
determina ntrzirea procesului de cristalizare a mierii.
Falsificarea mierii este o practica uneori folosita de catre apicultorii care doresc sa-i sporeasca
necinstiti profiturile. O metoda de indentificare a mierii falsificate o reda Ioan Savu n cartea sa
Creterea albinelor n gospodarie. Se amesteca 60 ml apa cu 20 ml alcool rafinat care se toarna
ntr-un pahar cu 20 g miere i amestecul rezultat se agita. Daca pe fundul paharului apare un mic
sediment nseamna ca mierea a fost falsificata. Daca amestecul are un aspect laptos i nu apare nici
un sediment nseamna ca mierea este naturala.

7.2.Apilarnilul
Se obUine din larvele de trntori n vrsta de 7 zile i din conUinutul celulelor de trntor i se
folosete la realizarea de preparate cu rol terapeutic.
Recoltarea apilarnilului se face cu o spatula de lemn sau, mai bine, cu aparate specializate.

Stupii din care se dorete recoltarea apilarnilului trebuie sa se bucure de ngrijire speciala:
ridicarea temperaturii n stup prin restrngerea cuibului, reducerea urdiniului i nchiderea
ventilaUiei (activitatea se ncepe cu sf. lunii martie);
administrarea de hrana energo-proteica ncepnd cu luna aprilie pna la nceputul culesului
de producUie.
Apilarnilul trebuie pastrat la temperaturi de -5C.

7.3.Ceara
Se extrage din fagurii vechi ce urmeaza a fi scoi din uz, din ceea ce rezulta n urma descapacelii,
din fagurii crescuUi n afara ramelor. Pentru aceasta se folosesc:
topitorului solar;
topitorului cu aburi:
topitorului electric.
Ceara obUinuta de la topitoare se fierbe ntr-o cantitate de apa de 2 ori mai mare dect cantitatea de
ceara astfel nct aceasta din urma sa nu se degradeze. Ceara nu se fierbe dect pna cnd se
topete. ConUinutul rezultat prin fierbere se toarna ntr-un vas i se lasa sa se raceasca. Reziduurile
care se lasa la fund se ndeparteaza. Procesul se reia de nca o data sau de 2 ori pentru a se elimina
ct mai bine impuritaUile.
n funcUie de calitate, ceara se mparte n:
1. calitate superioara care are culoare alba;
2. calitatea I-a de culoare alb-galbuie pna la galben;
3. calitatea a II-a de culoare galbena pna la brun-nchis sau chiar cenuiu nchis.
Ceara poate fi folosita la obUinerea fagurilor artificiali, n industria farmaceutica i cosmetica etc.

7.4.Laptiorul de matca
Este preparat de albinele tinere cu ajutorul secreUiilor glandulare i este folosit pentru hranirea
larvelor din botcile viitoarelor matci. Are un miros caracteristic, o consistenUa vscoasa, gust
astringent.
ConUinutul laptiorului de matca este urmatorul:
65,5% apa;
12,3% proteine;
6,5% grasimi;
12,5% zahar invertit;
2,4% alte substanUe printre care i vitamine (B1 i B2).
Laptiorul de matca are efecte tonifiante i revitalizante i se recomanda n tratarea diferitelor
afecUiuni, precum i n cosmetica.
Pstura este polen transformat n pasta (plastifiat) de secreUiile glandulare ale albinelor i se
extrage din celulele fagurilor vechi dupa extragerea mierii.
Datorit acUiunii secreUiilor glandulare ale albinelor, pstura are nsuiri superioare polenului
proaspat.
Extragerea pasturii din faguri se face cu un baU de chibrit ascuUit dupa ce fagurii au fost secUionaUi
astfel nct sa fie expus conUinutul celulelor.

40

7.5.Polenul
Este recoltat de catre albine de pe anterele florilor, introdus n cavitatea bucala unde este
amestecat cu salvia i mici cantitaUi de nectar i apoi depus n "couleUele" picioruelor posterioare
sub forma de grauncioare. Este folosit de catre albine ca principal aliment proteic pentru puiet prin
transformarea lui n pastrua.
Pentru a crete 1 Kg de albine este nevoie de 1,5 Kg de polen.
CompoziUia polenului:
12-20% apa;
7-30% substanUe proteice sub forma de: acizi aminici: histidina, leucina, lizina, triptofan,
valina etc.
glucide;
vitamine: B1, B2, PP, C;
Recoltarea polenului se realizeaza cu ajutorul colectoarelor de polen care se fixeaza la urdini.
Albinele sunt obligate sa treaca prin orificiile colectorului i prin frecare polenul se scutura print- un
gratar pe o taviUa. Colectoarele se Uin la urdini ncepnd cu ora 11 iar in timpul marelui cules se
scot. Polenul astfel recoltat se ntinde pe hrtie n straturi subUiri i se Uine la umbra pentru uscare.
Ca alternativa se poate folosi uscatorul de polen.

7.6.Propolisul
Este strns de albine de pe nveliurile externe ale grauncioarelor de polen din mugurii
unor plante cu conUinut bogat n raini i e de culoare verede-nchis, maro sau brun n funcUie de
planta de pe care e recoltat. Are un miros specific, de terebentina. Se topete la temperaturi
cuprinse ntre 80 - 104 grade Celsius. Se dizolva n alcool.
Albinele folosesc propolisul la lipirea crapaturilor stupului sau ramelor, la dezinfecUia celulelor n
care matca urmeaza sa depuna ouale, la nvelirea animalelor sau insectelor care patrund n stup i
nu mai pot fi scoase de acolo.
Propolisul se recolteaza de catre apicultor prin razuirea lui de pe rame i partea interioara a
pereUilor stupului n toata perioada sezonului activ. Pastrarea lui se face la loc uscat i racaros.
Este folosit n soluUie alcoolica la tratarea diferitelor afecUiuni.

7.7.Veninul
Este secretat de glanda cu venin a albinei lucartoare. Recoltarea sa se face cu greutate,
15 mg pe familie ntr-un interval de 15 zile, motiv pentru care este o practica rar ntlnita printre
apicultori.
Extragerea veninului se realizeaza prin diverse metode de excitare a albinelor:
presiunea mecanica;
ncalzirea cu aer cald;
pulverizarea cu vapori de eter;
folosirea curentului electric.
Veninul este folosit la tratarea reumatismului i a diferitelor alergii.

8.UHELTELE APICULTORULUI
Afumatorul este folosit pentru a ndeparta albinele din acele zone ale stupului unde apicultorul are
de desfaurat activitaUi.
Colectorul de polen este construit dintr-o plasa cu ochiuri de 0,5 cm diametru care se plaseaza la
intrarea n stup i colecteaza polenul adus de albine.
Colivia este o confecUionata dintr-o sita metalica i se utilizeaza la separarea matcii atunci cnd se
dorete introducerea ei ntr-un stup orfan sau cnd se realizeaza activitatea de selecUie a matcilor.
CuUitul de descapacit este confecUionat din oUel. Prin ncalzirea n apa fierbinte se folosete la
descapacirea fagurilor. Un cuUit de bucatarie cu lama lunga este un nlocuitor foarte potrivit.
Dalta se utilizeaza pentru desprinderea ramelor lipite cu propolis i pentru curaUatul stupilor de
propolis i ceara. La nevoie se poate folosi un cuUit cu lama scurta.
Dispozitivul ptr. fixarea srmei pe rame este o planeta prevazuta cu role din lemn care ajuta la
ntinderea srmelor pe rame.
Extractorul folosete la extragerea mierii din faguri. De obicei folosete forUa centrifuga.
FurculiUa ptr. descapacit este confecUionata din oUel i este asemenea unui pieptene cu cca. 20 de
dinUi lungi de cca. 3 cm.
LadiUa pentru transportul ramelor se realizeaza din scndura subUire, eventual PFL. n lipsa ei se
poate folosi un corp de stup mai vechi.
Hranitorul este o cutie care se plaseaza deasupra cuibului sau altaturi de acesta i se folosete la
hranirea familiilor slabe sau care nu i-au facut suficiente rezerve de hrana.
Maca de protecUie se confecUioneaza dintr-o plasa deasa (plasa mpotriva UnUarilor) care se pune
pe cap i se strnge n jurul gtului astfel nct sa fie mpiedicata patrunderea albinelor.
Peria pentru nlaturarea albinelor de pe rame este confecUionata din par de cal pentru a nu le irita.
O buna alternativa este folosirea unei pene de gsca.
Planeta pentru fixarea fagurilor artificiali pe rame.
Pulverizatorul se folosete pentru pulverizarea de soluUii pentru combaterea bolilor i pentru
unificarea familiilor slabe.
Tava ptr. descapacit se realizeaza din tabla cositorita sau plastic. Pe fund are o sita iar dedesupt o
tava pentru colectarea mierii care se poate scurge din faguri.
Topitorul folosete la extragerea cerii din faguri. Un topitor simplu este acela care folosete
caldura solara. Unul dintre avantajele acestuia, n afara faptului ca nu consuma energie, este ca se
obUine o ceara de calitate.

9. LUCRARI N STUPINA
9.1.LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA
CULESURILOR
Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si
acum asteapta roadele muncii lor.Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana
au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de
miere marfa,dar marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta.In general culesurile sunt de
mare intensitate,insa durata lor este scurta.Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam,zmeuris),de
vara(tei,faneata,floarea soarelui) si tarzii.
Recunoasterea unui cules
- speciile melifere infloresc abundent
- intensitatea zborurilor creste exponential,albinele se inghesuie la urdinis.
- fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc
mierea.

- pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii.

- albinele ventilatoare isi intensifica activitatea,pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules.
Conditii pentru valorificarea culesurilor
Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice familie
de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules.Conditiile necesare sunt :
- familiile sa fie puternice si sa ocupe min. 12 faguri standard,dintre care 8-9 cu puiet
- familiile sa fie in stare activa,stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in
preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea
Cum obtinem acest deziderat? Sunt lucrari care facute la timp,ne pun in ipostaza de a aborda
cu maxim succes culesul:
- familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca
dezvoltarea cuibului sa se faca normal,depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate
mari sau micsora
- intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor,ridicarea partiala sau totala a podisorului si
inlocuirea acestuia cu o sita
- ridicarea periodica de rame cu puiet capacit,cu albina aferenta,aceasta operatiune prevenind
intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei
- inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere,apte biologic si genetic
pentru performanta
- folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma culesului,in
acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura
- marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea,prin imputernicirea lor cu puiet
capacit ridicat din stupii puternici
Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine,in care culesul incepe
timpuriu.Zonele cu salcii,artar,cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati
importante de miere. Stuparii care au in zona asemenea "comori",sau cei care practica stuparitul
pastoral,obtin rezultate remarcabile.Odata cu sfarsitul primaverii,familiile de albine ating capacitatea
maxima de dezvoltare.Daca nu se intervine ferm,acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile
urmatoare-tei,fanete,floarea soarelui- pot fi compromise.Formarea de noi familii si aplicarea stricta a
tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada,pot impedica pagubele ce vor urma si dau
posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare.
Stuparitul pastoral - generalitati
In cautarea surselor variate si permanente de nectar,se practica deplasarea stupinelor la masivele
melifere.Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile legate de pregatirea si
manuirea stupilor inainte si in timpul transportului ; baza melifera,timpul de inflorire specific
fiecarei zone si drumurile de acces spre masiv ; locul efectiv de amplasare a stupinei,sursele de apa si
tot ce tine de locatia respectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit.
Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivului melifer.In acest fel
stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina.Se va avea in vedere ca stupii sa fie
umbriti,existenta unei surse de apa(care este foarte necesara),posibilitatea ca stupina
sa fie evacuata usor in caz de urgenta(deci drumuri practicabile).Alegem vetre de stupina la
marginea padurilor,in poienite sau locuri cu raritura de arbori.Toti stupii vor fi verificati inainte de
plecare,trebuind sa ne intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor.Se astupa crapaturile,se pregatesc
toate sistemele de fixare,ventilatie etc.
Vom scoate fagurii plini si extragem mierea.Deplasarea la sursele de cules se va face de
preferinta noaptea : odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel si nu perpendicular pe
sursa.La culesul de salcam,stupina se aseaza pe locuri insorite- dat fiind faptul ca acest cules are loc la
sfarsit de mai- pentru ca albinele sa primeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii.La tei si
floarea soarelui,cules care are loc in perioada de

canicula,vom aseza stupii la umbra.Daca nu putem asigura o umbrire naturala o vom crea prin
aplicarea pe capacele stupilor de diferite materiale(paie,frunze).Daca nu facem aceasta,contingente
intregi de albine vor ventila stupul,neparticipand la cules.
Pregatirea familiilor - manuirea stupilor
Pregatirea stupilor-implicit si a familiilor de albine-se face diferentiat :
- Stupii orizontali : cu o saptamana inaintea debutului unui cules,fiecare familie trebuie
asigurata cu 5-6 faguri,pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului.La introducerea
acestor faguri,organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspre urdinis se aseaza un fagure
cu pastura,fagurii cu puiet,inca un fagure cu pastura si miere,faguri cu miere,urmand apoi fagurii
goi.Ce se intampla in timpul culesului : albinele vor umple intai fagurii din cuib,prin depozitarea
mierii in coroane.Cand cuibul este completat in totalitate,depozitarea se continua in fagurii
goi.Cateodata mai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali.
- Stupii verticali cu magazine : crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui magazin
deasupra cuibului.Urmarind culesul si daca constatam ca albinele au umplut magazinul,mai adaugam
un magazin suplimentar,peste cuib, iar deasupra acestuia magazinul plin.Albinele vor umple si
magazinul adaugat si vor capaci mierea in celalalt.
- Stupii multietajati : In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste celelalte
doua.Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa o capaceasca.Acum este
momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2.In acest fel depozitarea mierii continua in
corpul 3,acum devenit 2.
Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor.Populatia creste si
sursa de hrana scade.In scopul mentinerii albinelor in stare activa,unii apicultori fac hraniri
suplimentare cu sirop de zahar 1/1.Pentru a crea loc matcii sa oua(cuibul fiind blocat cu miere)se
introduc faguri goi in mijlocul cuibului.
Extragerea si conditionarea mierii
In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere,care reprezinta poate cel mai
important produs al stupului.Inainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un "organism viu" si
de modul in care o recoltam si preconditionam,depinde finalizarea cu succes a muncii noastre de 1
an.Apropiata aderare a Romaniei la U.E si exportul actual spre aceste tari au introdus noi norme de
calitate pentru miere.
Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate din suprafata
lor.Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata capacita,mierea are un continut de apa de
18-20%.Sunt insa situatii in care din cauza vremii umede cantitatea de apa depaseste acest procent.O
prima concluzie ar fi aceea ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna
maturare.De multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor
pline. Cum scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a daltii
apicole.Mult hulitele "podisoare izgonitoare" nu se vor folosi,pentru ca prin continutul lor de
substanta activa,riscam sa contaminam mierea.
Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam
albinele.Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o
vatamam.Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala,dupa care punem rama in
ladita de transport.Executam operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni
furtisagul in stupina.Camera in care facem extractia va fi curata si dezinfectata,lucru valabil si
pentru utilajele de extractie.Inainte de inceperea lucrarii efective de extragere a mierii,se procedeaza
la sortarea fagurilor dupa culoare.Daca extragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti
la 35 grade C,cu un curent de aer cald.
Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fagurilor si extragerea
propiu-zisa a mierii din faguri.Ce fel de echipament folosim : La un nivel mic se poate folosi un vas
descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara,cutit sau furculita de descapacit,un extractor
tangential,un vas unde se scurge mierea,un maturator,strecuratori diferite.Toate aceste utilaje se
recomanda sa fie din inox sau un alt material agreat de norme.La descapacire cutitul se tine in pozitie
orizontala,cu partea inferioara a lamei in unghi

de 35 grade fata de suprafata fagurelui.Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos.
Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru ca fagurii
sunt grei si s-ar putea rupe.Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa,putem mari turatia pana la
200-250 ture/min.Dupa extractie,fagurii goliti se dau familiilor pentru a fi curatati.
Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele,cad la fund,si cele mai usoare
se salta la suprafata.Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m se face la temperatura de 20 grade C in
3 zile,iar la 25 grade C in 36 ore.Dupa decantare mierea se va trece in vasele maturatoare,unde
procentul de apa scade pana la limita admisa de norme.Depozitarea finala se face in recipiente de
inox,sau altele agreate de cumparator.
Concluzii
Lucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase.Producerea si imperecherea matcilor,formarea
noilor familii si ingrijirea lor,au fost deja expuse in alte pagini asa ca nu mai are rost sa insistam
asupra lor.Dupa cum si singuri v-ati dat seama...vara se numara
....bidoanele..!!!! Succes...!!!

9.2.LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA

Vine toamna,mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari,carora
trebuie sa le faca fata.Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol,toamna reprezentand un nou
debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei.Sa trecem iarasi la
treaba:lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii:
- lucrari de intensificare a cresterii puietului; asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare;
pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate.

Intensificarea cresterii puietului

Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna,trebuie ca inca din toamna sa
asiguram o populatie numeroasa,bine hranita si intr-o stare de sanatate perfecta.Acest lucru nu este
usor de obtinut,stuparul fiind foarte solicitat,atat ca timp,cat si ca volum de munca.Ce masuri trebuie
avute in vedere:
Asigurarea de matci tinere si viabile:
S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului.In
acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem
inlocuirile necesare.Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu
mai exista un cules bogat de nectar si polen,pe cand cele tinere se comporta altfel:isi mentin ritmul
bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai
bine culesurile de intretinere).Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un
procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0,5%).Cu toate astea nu se
recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in
cazuri de urgenta.
Deblocarea cuiburilor
O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau
pastura.Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu, instinctiv,albinele blocheaza
cuibul,cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana.Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba
unde depune oua,numarul celulelor libere scazand drastic.
Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc
periodic in mijlocul cuibului faguri claditi(recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de
puiet).Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi.La stupul multietajat lucrarea
este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor.Atentie insa,pentru ca
trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa
nu fie corpul care gazduieste rezervele de hrana
Asigurarea cu faguri de calitate

Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti,fara celule de trantori sau alte
defecte.Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe
ganduri.Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului,adica
acea zona in care primavara se vor creste noile generatii.
Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare
Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua.Prelungirea
acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei,albinele recapatand starea febrila care
caracterizeaza un bun cules.Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea
in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii,fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules
prin alegerea unei vetre permanente adecvate.
Ce putem spune despre culesurile tarzii? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact
mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare.Cand stuparii nu pot oferi albinelor
aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a
inlocuitorilor acesteia(sirop de zahar).Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu
alta ocazie,aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri:descapacirea a 2-3 dm patrati de
fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului;hraniri cu sirop de zahar
concentratie 1/1,cate 200-300 g la interval de 2-3 zile;deasemeni o alta metoda este stimularea cu
zahar tos,umectat putin cu apa sau miere.
Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice,prin
asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial.In lipsa unui cules se administreaza ca
turtite(pregatite in acelasi mod ca in primavara)deasupra cuibului.
Reducerea si impachetarea cuiburilor
Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a
cuibului;in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine,marginiti de faguri cu
miere si pastura.Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata
de albine in cuib.Atentie:nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma,asta pentru a
impedica o formare gresita a ghemului de iernare.
Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara(a nu se comfunda cu impachetarea finala din
toamna).Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati,aceste operatiuni nu sunt necesare decat in
cazuri putine,cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut.Reducerea cuiburilor va creea in
familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire.

Asigurarea rezervelor de hrana

Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare
continua a lor.Cand conditiile externe permit,familia de albine demareaza cresterea puietului- la
inceput timid,pe suprafete mici de fagure- urmand ca odata cu imbunatatirea vremii,inspre
primavara,cresterea sa fie accelerata.Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza(datorita conditiilor
specifice)traiesc aprox.5-6 luni,deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o
lucrare foarte importanta.
Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului.O familie fara
prea multa hrana risca sa se piarda in iarna,asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet
crescute.Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei?Cateva deziderate de atins:
Calitatea hranei
Mierea din faguri sa fie numai miere florala.Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea
de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi.Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri
riscam sa pierdem albinele(acestea neputand face zboruri de curatire).O alta conditie ar fi aceea ca
mierea din faguri sa fie capacita.Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe
faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora.Consumata de albine, mierea alterata produce boli
grave.Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza.In special
mierea de rapita,prin puterea mare de cristalizare,este foarte daunatoare si trebuie inlaturata.

Ramele de miere si pastura

De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara.O rama corect aleasa este
aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. 2/3 din suprafata.Cantitativ asta inseamna ca o rama
standard de orizontal contine 2,7-3 kg miere iar una de multietajat 1,8-2 kg.Se accepta ca o ultima
optiune si rame cu 1,5 kg miere,dar acestea trebuie folosite cu multa precautie.Bineinteles acesti
faguri vor fi foarte bine construiti.Ca rezerva de pastura,fiecare familie trebuie sa aiba min. 1 fagure
cu pastura,fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui)facute la cei cu
miere.
Hranirile de completare
Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare.Sunt cazuri cand familiile nu pot
strange mierea necesara datorita conditiilor meteo;apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita,sau
cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere.In cazul stupului vertical cu magazine sunt
probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care
reprezinta un caz aparte.
Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu,adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de
vara.Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare,fiecare avand
rolul si scopul sau.In cazul in care hranirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la
aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna.Daca nu respectam recomandarea
atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila
sa asigure o viata normala in stup(ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de
puiet).Ca un principiu general,hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la
numarul de faguri pe care se va face iernarea.Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea
indicata,iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita.
La completare se va folosi un sirop de zahar,2/1,cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de lamaie),la
litru.Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg),seara,cu luarea de masuri stricte
de prevenire a furtisagului.O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si
in acest caz devine necesara micsorarea portiilor.Cand timpul este inaintat,siropul de zahar se poate
inlocui cu serbet.Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu
miere,pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma.Este de dorit ca aceste
hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august.

Pregatirea cuibului familiilor de albine

Cu ce am putea compara aceasta lucrare?Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa,pentru ca
toata lumea sa se simta bine.Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea
culesurilor,starea vremii si prezenta puietului.Timpul acestei aranjari difera de la an la an,iar stuparul
trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales.In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie
ocupati de albine,iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna.Sunt trei metode de aranjare a fagurilor:
- amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda,si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu
miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda.
- amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un
stup.Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei.Langa diafragma se aseaza fagurele cu
cea mai mare cantitate de miere,urmand fagurii cu cantitati descrescatoare.
- amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de
miere,urmatorii(asezati simetric)fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.
La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1,5 kg miere si
sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv).La stupii multietajati iernarea trebuie facuta
de regula pe doua corpuri,in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere.In corpul de jos
mierea se gaseste doar pe fagurii laterali.In cazurile cand familia ierneaza pe un singur
corp(situatie care nu e de dorit)se va prefera o asezare centrala a fagurilor.

9.3.LUCRARI DE IARNA IN STUPINA

Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult.Venirea noptilor
reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare".Lucrarile pe care le- am facut in
toamna acum isi arata roadele.Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii?
Izolarea termica a cuibului
In toamna am facut deja o impachetare sumara,insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata
pentru iernare.Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului.Trebuie sa stim ca
izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile
bruste ale temperaturii.Literatura de specialitate recomanda doua metode de impachetare:bilaterala si
unilaterala.Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca
izoleaza prea mult cuibul.
Totusi,ea se aplica familiilor de albine slabe,pentru familiile normale fiind recomandata cea
unilaterala.In ce consta impachetarea unilaterala: la stupii orizontali si cei verticali cu
magazine,fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului.La diafragma se astupa toate fantele
(se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza condens.Deasupra podisorului
se aplica o alta impachetare din aceleasi materiale.Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a
permite evacuarea apei din stup.Stupii multietajati-din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza
numai superior,deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Toma necredinciosul" si
se ghideaza dupa principiul "totul e bun,daca nu dauneaza".
Ventilatia stupului
Ventilatia stupului este foarte importanta,daca ne ghidam dupa experienta trecutului;familii de
albine puternice in toamna,au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut.Si asta datorita greselilor
care au fost facute,cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare. O ventilatie corecta este lipsa
totala a oricaror curenti,altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer,dintre urdinis si fanta din
podisor.Deci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate)sa fie astupat.Este
recomandata si o anumita marime a urdinisului,care s-ar situa undeva la valoarea de 0,5cm pentru
fiecare spatiu dintre rame.
In ceea ce priveste marimea fantei din podisor,un mare stupar roman recomanda:"orificiul de
aerisire din podisor,trebuie sa fie de marimea unei palme".Daca curentii de aer vor circula numai
intre aceste doua fante(urdinis- podisor),veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune
conditii a iernii.Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi existenti in exploatare.
Aplicarea tratamentelor de toamna
Tratamentele cele mai eficiente impotriva varozei se aplica in lipsa puietului.Acest lucru se
intampla mai tarziu in toamna,spre inceputul iernii.Stuparii trebuie sa profite de zilele-putine ce-i
drept-de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor
producatorilor de medicamente.
Protectia generala a stupinei
Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. In acest
scop,stupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare.Stupina se va proteja cu garduri de inaltime
medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer.Stupii vor fi asezati pe postamente
speciale,avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare.Aceasta masura este benefica,in
eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata.Exista 3 metode de iernare:iernarea in aer
liber,iernarea in cojoc si iernarea in adapost.Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor
oferite de fiecare metoda in parte este de discutat.Recomandat insa este o iernare in aer liber,cu luarea
masurilor mai sus mentionate.
Supravegherea albinelor iarna
Odata cu venirea iernii,lucrarile din stupina s-au incheiat.Pentru stuparii care au facut toate
lucrarile"ca la carte"urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezinta

simple vizite de supraveghere.Mai mult,exista o anumita categorie de stupari,care nu mai trec in

aceasta perioada pe la albinele lor;prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie.Acestia sunt
"meseriasii",cei care pe baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune.
Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie?La cate 3 saptamani
interval,vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(se poate si cu unul improvizat)ascultam
zgomotele din stupi.Ce ne-ar putea indica ele?
- un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula.
- un bazait puternic ne indica, ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup.
- un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.
- zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii.
Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna,aceasta numindu-se
"foaia de control".Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea,ne putem da seama daca
exista probleme.La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala,se examineaza resturile
care sunt scoase prin urdinis cu o sarma.
Zborurile de curatire iarna
Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire".Inainte de inceputul
iernii albinele fac zboruri de curatire ,fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea.Nu de
putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C ,in lunile decembrie,ianuarie februarie
sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup.Stuparul- ca si in primavara -trebuie sa stimuleze
aceste zboruri luand urmatoarele masuri:
- curata urdinisurile,ridica capacele si saltelutele izolatoare,curata zapada,imprastie paie. O
practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa
iasa.
Un indemn: profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea zborurile de
curatire,asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate
familiile.
Indreptarea starilor nedorite
In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate.Aceste
cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara,dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola(cele mai
multe fiind provocate chiar de noi).
- familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta;albinele aflate intr-o astfel de situatie
necesita o hranire suplimentara.Aprovizionarea se face cu faguri de la rezerva.Dupa ce deschidem
stupul,localizam ghemul de iernare.Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste hrana,nu
inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori,pentru a inlesni circulatia albinelor.O alta metoda este
hranirea cu miere cristalizata fin,framantata cu zahar pudra.Din acest amestec se fac turte de 1,5 kg
ambalate in pungi gaurite sau hartie(deasemeni gaurita)si se administreaza albinelor deasupra
intervalelor gasite in suferinta.Cand nu avem miere indemna la boli,sau pur si simplu aceasta
lipseste,se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul precedent(turte).Se pot face si hraniri cu
sirop de zahar dens,administrat in faguri dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma
cu placere.
- familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca.Ideal ar fi
ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva.Iernarea acestor matci fiind o chestiune destul
de dificila,se ajunge in situatia in care acestea lipsesc.De aceea practica cea mai des folosita este unirea
familiei in suferinta cu o alta(mai slaba dar care are o matca buna)
Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox. 15 grade C) in care ferim stupul
de temperatura scazuta de afara.Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele
depinde supravietuirea familiei in ansamblu.
Conditii generale de iernare
Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija.Ce trebuie sa
urmarim :

- sa poata fi protejata de vanturile reci.

- sa asigure linistea necesara albinelor;daca albinele vor fi deranjate de pasari sau animale,sau
de zgomote de alta natura,se vor agita,vor consuma multa miere si se vor imbolnavi.
- sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca)
Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o crusta de
gheata ; cea afanata asigura o mai buna izolare termica.Atentie : instalati si gratare la urdinis
impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sa va spun).
Concluzii
La o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in ce priveste
lucrarile ce trebuie facute ; este un adevar,numai ca asta se intampla cand lucrarile din toamna si de
la inceputul iernii au fost bine facute.Deci mare atentie.....

10.

BAZA MELIFERA

Conditiile unei bune baze melifere:

sa aiba cat mai multe si cat mai variate plante nectarifere si cat mai
apropiate de vatra stupinei;
sa ofere cules de primavara, cules bogat de vara si un cules de toamna in
vederea cresterii unui contingent cat mai mare de albine tinere pentru iarna.
Evaluarea resurselor de nectar din raza de zbor a stupinei:
Se inregistreaza suprafetele de teren ce intra n perimetru stupinei, dupa modul
lor de folosinta, ca de exemplu: plantatii pomicole, fanete naturale,
paduri etc. Raza economica de zbor in jurul stupinei este de 2 km, ceea ce practic
corespunde la o suprafata de 1250 ha. Din productia totala de nectar se ia in calcul
conventional numai o treime, stiut fiind ca in cursul unui sezon apicol, albinele nu
pot valorifica mai mult, datorita timpului nefavorabil si concurentei altor insecte
(albine salbatice, viespii, furnici).
Stabilirea numarului de familii de albine ce pot fi intretinute economic:
F = M/m, n care: F reprezinta numarul familiilor de albine, M reprezinta 1/3 din
productia totala de miere, iar m este necesarul de miere pentru o familie de albine pe
timpul unui an (aproximativ 130 kg), inclusiv hrana pentru roi (9 kg) si mierea marfa
planificata de 30 kg pe familia de albine. Pomii razleti din vatra satelor sau de pe
marginea drumurilor se inventariaza numeric, apoi raportat la media ce revine la
unitatea de suprafata se determina suprafata ocupata de acesti pomi daca s-ar afla n
masiv. Flora erbacee spontana ce se afla pe diferite suprafete fiind diversa,
inventarierea se va face dupa
modul de folosinta (pasuni sau fanete naturale).
Alegerea vetrelor de stupina:
Se va face n functie de existenta resurselor nectaro-polenifere.
La stabilirea vetrei permanente este contraindicata: depasirea numarului de
100 de stupi.

50

Adapostirea stupilor nu este recomandata:

- pe locuri denivelate (unde exista pericolul baltirii apelor),
- in apropierea cailor ferate,
- a drumurilor intens circulate,
- a grajdurilor de animale
- a lacurilor mari.
Vetrele stupinelor personale de la orase si sate trebuie alese la o distanta de cel putin
20 m de drumurile circulate de vehicule cu tractiune animala, iar in cazul in care
acest lucru nu este posibil, se iau masuri ca intre stupi si drum sa se ridice un gard
inalt prin care albinele nu pot zbura, acestea fiind
obligate sa zboare la inaltime mai mare, fara a mai impiedica circulatia
oamenilor si animalelor.
La stabilirea vetrei temporare se va tine cont de: distanta de alte stupine, starea
drumurilor, adapostirea de vanturi si de arsita soarelui etc. Asezarea stupilor:
Se recomanda:
pozitionarea catre sud-est, pentru a determina albinele sa inceapa zborul cat mai
timpuriu prin patrunderea soarelui pe urdinis;
stupii sa aiba o pozitie orizontala cu o usoara inclinare spre fata, la o
inaltime de 15-20 cm de sol, distanta dintre ei fiind de 3 m pe rand si de 4 m intre
randuri (cand sunt asezati in forma de sah), de 5 metri pe rnd (cand sunt asezati
perechi), sau de 6 metri pe rand (cand sunt asezati cate 2-3 n semicerc si cu
urdinisurile in directii diferite).
iarba din fata stupilor se taie, astfel incat pamantul sa ramana curatat formand
oglinda stupului. Cercetarea acestei portiuni de teren permite stuparului sa-si
dea seama de anumite stari anormale ivite in cursul sezonului.
Despre nectar si factorii care influenteaza secretia lui:
Capacitatea nectarifera precum si concentratia nectarului in zahar variaza in general
in functie de specie, varietatea plantei, pozitia florilor pe planta sau
in inflorescenta, stadiul infloririi precum si in functie de conditiile
pedoclimatice.
Conditiile pedoclimatice:
Aerisirea si umiditatea solului de 45-75 % ofera conditiile pentru o secretie
optima a nectarului.
Tipul de sol si ingrasamintele minerale influenteaza de asemenea secretia
de nectar (azotul in cantitati excesive are efect defavorabil asupra secretiei in timp
ce fosforul, magneziul si calciul au efect favorabil).
Secretia de nectar nu incepe sub 10 grade C, devine optima intre 20-32 grade C si
apoi scade treptat pana la + 35 grade C. La majoritatea plantelor

melifere temperatura optima secretiei nectarului este cuprinsa ntre 16-25

gradeC.
Momentul optim al secretiei de nectar variaza in cursul zilei de la o specie
melifera la alta. Plante ca floarea soarelui, isopul, salvia inregistreaza un
maxim de secretie dimineata, in timp ce teiul alb, dupa amiaza. In acest sens
intensitatea zborului albinelor este determinata de intensitatea secretiei de nectar.
Toate razele solare directe si intense provoaca ofilirea plantelor si
diminuarea activitatii nectarifere.
Plantele ce au nectariile adapostite n profunzime (trifoiul rosu) produc in
zilele cu soare de 2-5 ori mai mult nectar n timp ce plantele cu nectariile la
suprafata (hrisca, mustarul) secreta mai mult nectar in zilele cu o nebulozitate mai
mare.
Precipitatiile vantul, seceta si umiditatea:
Ploile moderate si vantul cald favorizeaza productia de nectar, in timp ce
precipitatiile abundente influenteaza negativ n timpul infloririi. Umiditatea optima
este de 60-80%. Vanturile si seceta au o influenta negativa, productia
de nectar putnd inceta cu desavrsire.
Varietatea plantei:
Secretia maxima de nectar la arbori este ntre 20-40 ani. Florile de la baza faceliei
sau a teiului secreta mai mult nectar decat cele de pe vrf.
10.1.ARBUTI MELIFERI
1. Alunul
2. Amfora sau salcmul pitic
3. Arinul sau aninul
4. ArUarul
5. Brcoace
6. Calinul
7. Crmzul sau hurmuzul
8. Castanul salbatic
9. Cenuerul sau oUetarul fals
10. Cornul
11. Cruinul
12. Dracila
13. GardurariUa
14. GladiUa
15. Jugastrul
16. Lemnul cinesc
17. Mojdreanul
18. Murul
19. OUetarul galben sau clocotiul
20. Paducelul

21. Paltinul
22. Porumbarul
23. Salcmul
24. Salcmul japonez
25. Salcia
26. Socul
27. Teiul
28. ZamoiUa
29. Zmeurul

10.2.Asigurarea bazei melifere - cultivarea faceliei

Flora spontana sau cultivata care prezinta un real interes pentru apicultura este
destul de numeroasa.Apicultorii trebuie sa stie ca exista o planta de cultura ,foarte
valoroasa,care asigura productii mari de miere si a
carei cultivare reprezinta un mare beneficiu atat pentru albine cat si pentru
apicultori. Acesta planta speciala este facelia.
Cei ce doresc formarea unei baze melifere proprii,situata in imediata apropiere a
stupinei,trebuie sa cultive facelia,atat pe terenurile propietate personala ,cat si pe
cele aflate in propietatea tertilor.Planta,pe langa valoarea melifera, poate fi
folosita si ca furaj.
Specie anuala,originara din America de Nord unde creste si
spontan,facelia a fost introdusa in tara noastra ca planta specific melifera dar
care poate intra si in componenta amestecurilor meliferofurajere,fiind si un bun nutret pentru animale. Facelia este putin pretentioasa la
conditiile de clima si sol,gasind in tara noastra conditii bune de cultura in toate
regiunile.Rezistand bine la brumele tarzii de primavara si timpurii de toamna se
poate cultiva de primavara timpuriu pana toamna tarziu,furnizand
culesuri intr-o perioada deficitara in flora melifera.
Planta creste inalta de 40-60 cm,cu o tulpina ramificata purtand mai multe
inflorescente in forma de evantai a caror inflorire incepe cu florile de la
baza.Perioada de vegetatie la facelia este scurta,de la rasarire pana la inflorire
trecand 45-55 zile, iar durata infloritului este de 30-50 zile depinzand de evolutia
factorilor climatici.In zona de campie cu arsite mari,cultura de vara a faceliei are o
durata de inflorire de 25-30 zile,in timp ce in zonele mai umede si cu temperaturi
moderate durata de inflorire este mult mai mare.
Agrotehnica faceliei
Insamantarea poate fi facuta in pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau
primavara in mustul zapezii (februarie-martie),in aceste cazuri inflorirea se
produce catre sfarsitul infloririi salcamului,prelungind culesul cu 2-3
saptamani.

Pentru loturile semincere sau apicole se recomanda insamantarea in lunile martieaprilie cand sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea semintelor cat si
pentru rasarirea si dezvoltarea plantelor.In aceste conditii rasarirea are loc in 6-7 zile
de la semanat,iar plantele au un ritm de vegetatie rapid,o dezvoltare viguroasa si o
productie de nectar buna.
Avand perioada de vegetatie scurta,facelia poate fi cultivata in miriste dupa
culturile ce elibereaza devreme terenul,intre acestea fiind si graul,cultura ce ocupa
suprafete mari in tara noastra.Importanta culturilor de facelia semanate esalonat in
vara este deosebita asigurand familiilor de albine un cules continuu pana toamna
tarziu.
In amestecuri furajero-melifere facelia aduce o sporire cantitativa a masei
furajere si constituie o sursa sigura de nectar.Se pot face amestecuri de facelia cu
plante leguminoase ca:mazarea,mazarichea,lupin,soia,s.a.,dar
cele mai bune rezultate da amestecul cu borceag de primavara (mazariche +
ovaz).Proportiile de semanat cele mai bune sunt mazariche 100 kg/ha +
ovaz 40-50 kg/ha + facelia 3-4 kg/ha.
Pregatirea terenului pentru insamantarea faceliei sa face obisnuit,dar patul
germinativ trebuie bine maruntit incat samanta sa fie ingropata la 2-3 cm si in mod
uniform.Semanatul se face cu masina,distanta dintre randuri 12-15 cm sau 40-60
cm,folosind o norma de 6-8 kg samanta la hectar. Intretinerea culturilor cere
atentie in prima faza de vegetatie cand plantele sunt mici,pentru a se evita
imburuienarea.Recoltarea se face cu
combina,productiile de samanta variaza intre 200 si 500 kg /ha in functie de
conditiile pedoclimatice si de agrotehnica aplicata.
Caracteristici melifere
Perioada de vegetatie a faceliei este scurta,de la rasarire pana la inflorire trecand
45-55 zile,iar inflorirea dureaza 30-50 zile,influentata de evolutia
factorilor climatici,producandu-se din mai pana in octombrie in functie de
data semanatului.
Valoarea melifera a faceliei este mare,fapt ce determina albinele sa o viziteze intens
in tot cursul zilei.Cantitatea de nectar secretata de o floare si implicit productia de
miere la hectar variaza foarte mult sub influenta factorilor pedologici,a evolutiei
timpului in perioada de vegetatie,a epocii de
semanat si a agrotehnicii aplicate.In conditii favorabile cantitatea de nectar
secretata de o floare variaza intre 1 si 4,5 mg cu o concentratie in zahar a
nectarului de 28% (Cirnu 1973),dand productii de miere la hectar de 6001000 kg.In conditii de cultura mai putin favorabile cantitatea de miere la

hectar poata sa fie intre 300 si 600 kg.

Sursa : Manualul Apicultorului ; autor , colectiv ; ed.4 - 1979
In incheiere dorim sa va dam cateva sfaturi legate de procurarea terenului pe care
o sa fie cultivata facelia,pentru ca principala problema de aici vine.
Sunt cazuri cand apicultorii au in proprietate suprafete mari de teren si
pentru ei nu sunt obstacole,decat cele legate de cultura in sine si procurarea banilor
pentru infiintarea si intretinerea culturii.
Pentru cine nu are teren exista doua posibilitati :
- Colaborarea cu terti : In anul cand se doreste infiintarea culturii,se incheie
contracte de cultivare cu cat mai multi propietari.In contract se stabilesc clar toate
detaliile privind drepturile si obligatiile partilor.O forma de colaborare contractuala
este aceea in care apicultorul vine cu samanta pentru cultura,in schimbul careia
primeste un procent modic din furaj dupa recoltare si dreptul de a folosi cultura in
perioada infloririi pentru albine.
- Arendarea pamantului : Apicultorul arendeaza suprafete de teren de la
propietari,infiinteaza cultura,o foloseste in scop apicol,recolteaza furajul si achita
contravaloarea arendei din beneficiile obtinute.
Ambele forme de asociere sunt profitabile in urmatoarele conditii : suprafetele de
teren sa se afle in aceeasi locatie ; suprafata de teren cultivata sa fie destul de mare
pentru a se asigura un potential melifer care justifica investitia.

11. CALEHAR APICOL

IANUARIE
Albinele se afla n repaus
se protejeaza stupul mpotriva atacurilor daunatorilor precum: oareci, pasari etc.
se protejeaza stupul mpotriva curenUilor de aer rece;
controale auditive saptamnale fara a deranja albinele prin zgomote, loviri ale stupului;
ndepartarea gheUei de pe scndurile de zbor, curaUirea urdiniurilor eventual deblocarea
acestora;
ntreUinerea inventarului apicol;
confecUionarea de stupi, rame etc.

FEBRUARIE
Albinele rencep activitatea de cretere a puietului
controale auditive saptamnale;
curaUirea stupilor n vederea zborului de curaUire, se curaUa urdiniurile i scndurile de
zbor;
se curaUa vatra stupinei i se aeaza rumegu, paie sau alte materiale pentru ca albinele
ieite la zborul de curaUire sa se aez e pe zapada i sa ngheUe;
se ntorc fundurile la stupii prevazuUi cu funduri mobile, ocazie cu care se evalueaza starea
acestora dupa cantitatea de albina moarta gasita;
stimularea zborului de curaUire;
activitaUi de ntreUinere a inventarului apicol;
construirea de stupi, rame etc.
MARTIE
Albinele ncep dezvoltarea cuibului
stimularea zborului de curaUire;
curaUirea stupilor, completarea rezervelor de hrana, ngrijirea familiilor slabe, eventual
unirea lor;
aplicarea de tratamente acolo unde este cazul;
hranirea stimulatoare n zonele unde este specific culesul timpuriu;
prevenirea furUiagului;
pregatirea stupilor pentru culesul pastoral;
APRILIE
Albinele continua dezvoltarea cuibului
revizia generala de primavara;
curaUirea stupilor, completarea rezervelor de hrana, ngrijirea familiilor slabe, eventual
unirea lor;
aplicarea de tratamente acolo unde este cazul (n special mpotriva varoozei);
adaugarea de faguri i pregatirea stupilor pentru cules;
recoltarea polenului n caz de surplus;
prevenirea furUiagului;

nlocuirea fagurilor necorespunzatori;

tratarea fagurilor de rezerva mpotriva gaselniUei;
extragerea cerii de la fagurii necorespunzatori;
pregatirea stupilor pentru culesul pastoral.
MAI
Albinele ncep primele culesuri masive
largirea cuibului familiei n acord cu dezvoltarea sa;
ntarirea familiilor slabe cu faguri cu puiet;
asigurarea unei ventilaUii corespunzatoare;
creterea artificiala a matcilor;
recoltarea de ceara;
extragerea mierii;
uscarea i condiUionarea polenului;
evitarea zonelor unde se fac tratamente fitosanitare sau nchiderea urdiniurilor cnd acest
lucru nu e posibil;
pregatirea amplasamentului n cazul culesului pastoral;
IUNIE
Cuibul ajunge la dezvoltarea maxima
extragerea mierii de salcm i obUinerea de faguri cu rezerve de hrana pentru iarna;
formarea de familii noi;
combaterea mbolnavirii familiilor prin masuri specifice;
pregatirea pentru culesul de vara;
extragerea mierii i cerii;
culesul pastoral.
IULIE
Cuibul i pastreaza dezvoltarea atinsa n luna anterioara
nlocuirea matcilor neviabile cu matci formate n luna precedenta;
recoltarea i extragerea mierii;
revizia generala a cuiburilor;
completarea rezervelor de hrana acolo unde este cazul i administrarea de stimulente;
tratarea fagurilor de rezerva contra gaselniUei;
pregatirea locului pentru iernare;
repararea inventarului apicol daca este cazul.
AUGUST
Albinele se pregatesc pentru iernare
recoltarea i extragerea mierii din culesurile trzii;
completarea rezervelor de hrana;
nlocuirea matcilor neviabile;
reducerea treptata a cuibului;
identificarea fagurilor cu miere de mana pentru verificarea calitaUii, eventual nlocuirea
acestora;
tratarea fagurilor de rezerva contra gaselniUei;
stimularea familiilor cu puiet.
SEPTEMBRIE
Cuibul i restrnge tot mai mult volumul
reducerea spaUiului i pregatirea cuiburilor pentru iernare;

completarea rezervelor de hrana;

reformarea fagurilor necorespunzatori;
unirea familiilor temporare sau ajutatoare cu familiile de baza;
masuri de eliminarea a umezelii din stup;
confecUionarea de adaposturi pentru protejarea stupilor pe timp de iarna;
tratarea fagurilor de rezerva mpotriva gaselniUei;
pregatirea inventarului apicol pentru sezonul urmator;
concluzii obUinute n urma completarii jurnalului de evidenUa din sezonul ncheiat
OCTOMBRIE
Activitatea albinelor este minima
prevenirea atacului oarecilor prin amplasarea gratarului la urdini;
stimularea zborurilor de curaUire;
protejarea stupilor cu paie, papura etc. mpotriva curenUilor de aer rece;
curaUirea fagurilor de rezerva;
curaUirea stupilor fara albine sau de rezerva;
adapostirea i depozitarea inventarului apicol;
ultimul control n stup.
NOIEMBRIE
Albinele se afla n repaus
ultimul control n stup (daca nu s-a efectuat deja);
stimularea i supravegherea zborurilor trzii;
extragerea i condiUionarea produselor apicole ramase din lunile precedente;
protejarea stupilor mpotriva intemperiilor i temperaturilor scazute prin adaposturi
improvizate.
DECEMBRIE
Albinele se afla n repaus
supravegherea stupilor;
stimularea i supravegherea zborurilor trzii;
ndepartarea zapezii i a gheUii de pe scndurile de zbor;
protejarea suplimentara a stupilor mpotriva intemperiilor;
aprovizionarea cu ustensile;
conceperea unui plan de acUiune pentru sezonul urmator.

12. SFATURI UTILE PENTRU APICULTORI

Aceasta pagina cuprinde tot felul de sfaturi utile stuparului icepator sau avansat. Nu exista un
anume criteriu de ordonare a subiectelor expuse,singura noastra grija fiind aceea de a prelua sfaturi
corecte,care au fost expuse in publicatiile de specialitate din Romania sau din lume.Acesta sectiune a
site-ului,este in continua dezvoltare,pe masura ce fluxul de informatii o sa creasca.
Metoda de inlocuire a matcii - "Intr-un stup gol,pus in spatele celui caruia voim sa-i dam o
matca noua,se pun toate ramele acestuia cu tot ce se gaseste pe ele in afara de matca.Aceasta este
omorata sau se foloseste in vreun nucleu.Se distrug toate botcile pe care albinele le-ar fi facut eventual
pe aceste rame.Stupul cu rame se tine descoperit circa o ora si se acopera cu tifon sau plasa deasa de
sarma pentru evitarea furtisagului.Catre sfarsitul acestei ore se aduce matca noua in colivie,care se
pune cu capacelul de ceara inchis,deasupra pe rame,catre mijlocul stupului,care este lasat in continuare
tot descoperit.
Stupul vechi se ridica de pe postament si se duce in alta parte in stupina,iar pe locul lui se pune
stupul nou.Albinele simtindu-se orfane in ora in care au stat in stupul nou,vor elibera

matca din colivie dupa care totul reintra in normal.Prin acest procedeu albinele nu-si vor creste o
noua matca pe parcurs,asa dupa cum se petrec lucrurile in unele cazuri cand se folosesc alte metode de
inlocuire a matcii."
Al.Vartolomei - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania"
Alta metoda de inlocuire a matcii - "Daca in natura nu este cules,inainte cu o
saptamana de introducerea matcii,se administreaza in fiecare seara cate 0,5 litri sirop
1/1,familiei respective.Dupa aceasta saptamana,intr-o zi insorita si calda,dimineata pe la ora
10 deschid stupul in liniste,fara a folosi in exces fumul,scot o rama marginasa si cercetez toate ramele
pentru a gasi matca batrana.Rama cu matca o scot din stup,si formez un nucleu pe apte 3 rame,pentru
siguranta.
Dupa ce am scos matca ,las un spatiu intre doi faguri cu puiet necapacit,unde introduc o
rama cu un inceput de numai 1 cm de ceara$rama claditoare) si inchid stupul.Ce se intampla in stup :
intre cele doua rame cu puiet necapacit se aduna albina tanara,care incepe sa cladeasca pentru a umple
spatiul din mijlocul cuibului.Timp de 2 ore familia fara matca este agitata,ceea ce se observa si pe
scandura de zbor. Dupa 2 ore deschid stupul,scot cu grija rama goala pentru a ramane cat mai multa
albina tanara si fixez imediat colivia cu matca tanara,cu placuta de ceara,pe care pun pasta de zahar si
miere 4/1.
In acelasi timp,administrez o portie de 0,5 litri sirop de zahar,pentru ca albinele sa aiba
hrana.In acest fel albinele sunt mai blande si accepta mai usor matca noua.Cand inchid
stupul,pun in fata urdinisului o gratie Hanemann,pentru ca albinele sa treaca la intrare si iesire
prin ea.Dimineata urmatoare,inainte de zborul mare, scot gratia si ma uit prin urdinis.Daca
matca se afla in spatele gratiei inseamna ca nu a fost primita de familie si
stuparul stie ce are de facut mai departe.Acest lucru se intampla rareori,mai ales cand in stup
au ramas botci.Gratia mai sta inca 2 zile dupa aceea se indeparteaza. Stupul nu se deschide
10 zile .La finalul celor 10 zile scot rama din mijloc si familia continua viata normal,cu matca
tanara."
H.Knall - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania"
Intepaturile albinelor - "Acul se reteaza orizontal cu unghia,cu dalta apicola,sau cu o lama de
cutit.Locul intepat se tamponeaza de urgenta cu una din solutiile : alcool cu propolis
10%,solutie de amoniac 10%,otet de 9 grade sau apa sarata mai concentrata Pe cale orala se vor lua :
Romergan,1 pastila a 0,30g sau o lingurita de sirop cu romergan.Tot ca
antihismatice mai sunt in comert : Feniramin,comprimate a 0,05g si 0,1g ; Nilfan,drajeuri a
0,025g,supozitoare a 0,01g ; Tavegil comprimate a 0,001g .Tot pe cale bucala se va mai lua ca
desensibilizant :Clorocalcin solutie la flacon,20-40 picaturi intr-o lingura de apa ;Calciu,o tableta
dizolvata in apa sau Lactat de calciu,un comprimat a 0,500g.
In caz de soc anafilactic,se vor lua urmatoarele masuri, dar numai de catre personalul
medico-sanitar : In primele 5 min.,Calciu gluconic solutie 10%,injectie profund intramuscular sau
intravenos,foarte lent sau Clorhidrat de adrenalina 1/10000,profund intramuscular ; urmat de o
injectie de Fenergan$romergan),1 fiola intramuscular profund ; daca socul continua, injectiile se
repeta la 10-15 min.
Dr.I.Buzatu - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania"
Studiu - tehnologii simple de intretinere - Inca din anii 1977, cercetatorii romani au
elaborat tehnologii de intretinere a familiilor de albine.In ce consta studiul si ce urmareste :
"Elaborarea unei tehnologii adecvate conditiilor aparte de intretinere si exploatare a stupinelor cu
efective mici s-a impus ca o urmare fireasca a specificului acestor conditii,dintre care mentionam :
amplasarea stupinelor la o oarecare distanta de locuinta stuparului ; ingrijirea periodica a familiilor
de albine in functie de timpul liber limitat al apicultorului amator ; ampla diversificare a utilajului
folosit ; diversitatea mare a conditiilor de cules ; niveluri diferite de pregatire profesionala.
Principiul de baza de la care s-a pornit in abordarea lucrarilor experimentale a fost acela ca

micii apicultori,in calitatea lor de stupari amatori isi pot ingriji familiile de albine in timpul lor
liber,de regula duminica.In aceasta idee,lucrarile de ingrijire a familiilor de albine din lotul
experimental s-au defalcat in 12-14 vizite la un interval de 7-14 zile.Lucrarile s-au executat in asa fel
incat in cadrul fiecarei vizite sa fie verificat intregul lot de familii adapostite in stupi multietajati(80
de familii de baza si 20 familii ajutatoare).
Cu ocazia acestor vizite s-au executat : controlul starii familiilor si reorganizarea cuiburilor
prin inversarea corpurilor ; indreptarea starilor anormale $introducerea de matci in familiile
orfane,completarea rezervelor de hrana,tratamente medicamentoase,etc.) ; combaterea roitului ;
hraniri stimulente ; recoltarea si extractia mierii la salcam ;
pregatirea,incarcarea,transportul,descarcarea si raspandirea stupilor pe vatra la pastoral,la culesul de
floarea soarelui ; recoltarea si extractia mierii de floarea soarelui ;
pregatirea,incarcarea,transportul,descarcarea si dispunerea stupilor pe vatra de iernare ;
completarea rezervelor de hrana pentru iarna.
Lucrarile experimentale desfasurate pe parcursul a 3 ani si au cuprins 4 grupe de stupi :
V1 - familii cu matci obisnuite,neselectionate.
V2 - familii cu matci selectionate.
V3 - familii cu matci selectionate,la care au fost facute hraniri stimulente. V4 familii cu matci selectionate,hraniri stimulente si cu familii ajutatoare.
Care au fost concluziile :
- intretinerea rationala si planificata a familiilor de albine prin vizite periodice la un interval de
7-14 zile asigura o dezvoltare normala a familiilor de albine si efectuarea volumului necesar de
lucrari in cadrul unei familii de albine.
- folosirea materialului biologic selectionat in cadrul acelorasi conditii de cules si de
tehnologii de intretinere permite obtinerea unei dezvoltari superioare cu 17-22 % fata de
materialul neselectionat si a unei productii globale de miere cu 35 % mai mare.
- administrarea de hraniri stimulente la familiile de albine cu matci selectionate nu are un
efect semnificativ in cazul existentei in natura a unui cules moderat de intretinere ; cresterile
inregistrate la dezvoltarea familiilor de albine si la productia medie sunt insuficiente pentru
acoperirea cheltuielilor suplimentare.
- Folosirea familiilor ajutatoare temporare cu matci selectionate permite cresterea cantitatii
de albina cu pana la 69% fata de martor$V1),iar productia globala de miere cu
44%,obtinandu-se un venit net superior."
Rezultatele studiului reprezinta o pledoarie pentru practicarea apiculturii fie chiar si la nivel de
amator,in conditiile cand timpul stuparului este limitat.

13.HRANIREA ARTIFICIALA A FAMILIILOR DE

ALBINE
Sunt situatii cand in stupina se ajunge la hranirea artificiala a familiilor de albine.Motivele sunt
diferite : ajutorarea familiilor fara rezerve de hrana,hraniri stimulente de primavara sau sfarsit de
vara,ajutorarea roiurilor,perioade lipsite de cules,etc.Aceasta pagina se doreste a fi un ghid pentru
apicultorii incepatori sau avansati care nu au stabilita o anumita "tehnologie" in aceasta
directie.Toate informatiile prezentate au aparut in literatura de specialitate de-a
lungul timpului,sub semnatura unor reputati apicultori romani.O parte apreciabila a retetelor a
fost verificata in practica si de autorii acestui site,dovedindu-se viabile.
Probabil stiti ca albinele folosesc trei elemente esentiale in hrana lor : apa,mierea,pastura.Mierea
reprezinta elementul energetic,iar pastura cel proteic. Inca de la inceput atragem atentia ca hranirea
naturala a albinelor reprezinta calea corecta de urmat;insa dupa cum am mai spus nu putine sunt
situatiile cand aceasta trebuie inlocuita.
Hranirea artificiala a familiilor de albine se face cu:miere, pastura,zahar,polen,inlocuitori de
polen,toate in stare pura sau in diferite combinatii.

60

13.1. Siropul de zahar (uz apicol)

Este un inlocuitor al mierii.Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1-10
martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembrie).Siropul de zahar se prepara in urmatoarele
concentratii:1/1 , 3/2, 2/1.La 1/1,adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1,6 l
sirop de zahar;la 3/2,adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3,8 litri sirop de zahar; la 2/1,adica
2 kg zahar si 1 litru apa rezulta 2,2 litri sirop de zahar.
Apare intrebarea: ce concentratie folosim ? Costica Antonescu recomanda :"cat priveste
concentratia siropului ,subliniez faptul ca sunt mai avantajoase atat pentru albina cat si pentru
crescator,concentratiile 2/1 sau 3/2.Acest lucru se impune prin aceea ca la concentratiile mai reduse
albinele consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului "mierea" $20% zahar in cazul
concentratiei 1/1 si numai 10% in cazul concentratiei 2/1).In schimb la completarea rezervelor de
hrana in decursul primaverii sau in cazul hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in
concentratie de 1/1."
Mod de preparare : Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald.Cand preparam siropul la
rece,punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize,amestecand continutul pana la
dizolvarea totala. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total,in caz contrar aparand
cristalizarea "mierii".
Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere,dupa care se ia
vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul. Aceasta metoda este mai practica
si mai rapida.O indicatie care trebuie respectata intotdeauna:nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate
sansele sa cristalizeze.
Mod de folosire : Completarea rezervelor pentru iernat: aceasta lucrare incepe pe 1-5 august si are
ca termen de finalizare data de maxim 20-25 august(cu cat mai repede cu atat mai bine).Se folosesc
doze de 2-2,5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca albinele reusesc sa preia
cantitatea.Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat cuibul urmarindu-se in special
capacirea mierii depozitate.
Hraniri de salvare,stimulare in primavara : cu sirop 1/1,concomitent cu reducerea cuibului
si impachetarea de primavara.Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de 200 g sirop/zi pana
la aparitia unui cules natural.Hraniri medicamentoase de primavara,vara sau toamna ; concentratie
1/1 conform prospectului.Hraniri de stimulare la sfarsitul verii (august)
; concentratie 2/1 in doze mici,zilnice.Alte situatii de urgenta aparute in stupina.
De retinut : Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2.Siropul nu se fierbe sub nici un
motiv. Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a zaharului.Se administreaza
dupa nevoi,insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub miere.

13.2.Serbetul de zahar (uz apicol)

Unul din cele mai folosite produse in hranirea artificiala a albinelor este serbetul de
zahar.Usor de administrat,destul de usor de pregatit este preferatul multor apicultori.
Mod de preparare : In cele ce urmeaza va vom descrie modul de preparare ,dar trebuie sa va
prevenim ca primele incercari s-ar putea transforma in esecuri.Nu disperati pentru ca odata insusita
tehnologia,nu o sa mai aveti probleme.De aceea incepeti cu prepararea unei cantitati mici de zahar.
Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox,1 kg.zahar si 0,2 litri apa.Amestecand cele doua
produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu balteste.Vasul cu amestecul rezultat se
aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale.Nu trebuie sa grabiti fierberea;spuma rezultata(la inceput) se
indeparteaza.O operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de zahar(cu o carpa uda si
stoarsa) ce se depun pe peretii vasului.Durata fierberii este de 15-30 min.,functie de taria focului.

Cam dupa 15-20 min. se controleaza concentratia siropului.Se ia cu o lingurita sirop si se introduce
intr-un pahar cu apa rece.Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia optima,cand acesta ramane
inchegat pe lingurita.In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se raceasca
usor(70-80 grade C).
Cu ajutorul unei linguri mari,de lemn, solutia de zahar apa se amesteca continu.Odata cu
trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca,apoi se albeste.Ne oprim din amestecat cand
serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita.Daca prima incercare a insemnat un esec,se adauga
apa din nou si o luam de la capat.
De retinut : Nu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v-ati insusit tehnologia de
preparare.Nu preparati doze mai mari de 5 kg,pentru ca sunt greu de manevrat(amestecat);pentru
aceasta cantitate oala trebuie sa fie de 10 litri.Spumuiti amestecul,stergeti permanent peretii
vasului,iar focul trebuie sa fie domol.Dupa fierbere si o oarecare racire,amestecati energic crescand
ritmul spre final(sensul nu conteaza).Daca serbetul este prea tare ,inglobati cateva picaturi de apa si
framantati.In caz de esec,nu retopiti amestecul mai mult de 3 ori.
Serbet de zahar cu miere : Dupa ce ati invatat cum se prepara serbetul,a venit timpul sa pregatiti
un serbet mai pe gustul albinelor dv.Acest serbet contine pe langa zahar si o anumita cantitate de
miere ,ceea ce face ca albinele sa-l consume cu o placere mare.Iata reteta de preparare:
Se amesteca 5kg zahar tos,apa 0,850 litri intr-un vas de 10 litrii.Vasul se aseaza pe foc si
fierbem 20-30 min. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu.Spumuirea amestecului si
stergerea peretilor vasului este obligatorie.Verificarea concentratiei se face tot cu lingurita si paharul
cu apa rece,numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o boaba care se poate modela intre
degete (de consistenta medie).In acest moment se adauga 800 g miere si se mai clocoteste inca 3 min.
(in tot acest timp amestecam ingloband mierea).Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca
este, se lichefiaza in prealabil.Dupa ridicarea vasului de pe foc,racim amestecul pana la 40-50 grade C
si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului.Produsul final se toarna in tavite
captusite cu hartie cerata,pergament,etc.Grosimea placilor nu trebuie sa depaseasca 1-1,5 cm.
Administrarea si depozitarea serbetului : Serbetul obtinut prin aceste doua metode se poate folosi ca
atare,sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen,inlocuitori de polen,acizi
pentru corectarea ph-ului,medicamente,etc.Folosirea serbetului de zahar ,sau zahar cu miere,este
recomandata tot timpul anului,in toate cazurile,cu exceptia hranirilor de completare. Se poate
"fabrica" o cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12 grade
C,impachetat in pungi, sau in recipiente etanse.

13.3. Pasta de zahar pudra si miere

Un alt produs cu o eficienta mare,consumat cu placere de albine,usor de preparat si
administrat este pasta de zahar pudra si miere.La preparare se vor avea in vedere
urmatoarele:folosirea unui zahar pudra de calitate;mierea sa provina de la familii
sanatoase;mierea sa nu fie cristalizata(sau cristalizata fin,de consistenta untului).
Mod de preparare : In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o parte
miere. (mierea usor incalzita).Framantarea se face energic,trebuind sa rezulte un produs de consistenta
aluatului.Corectia produsului se face prin adaugare de miere,daca este prea tare sau de zahar pudra daca
este prea moale.Este recomandat ca pentru o mai buna invertire a zaharului sa se aduge si 1-2 g sare de
lamaie pe kg.

Mod de administrare : Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0,2-1 kg,asezate pe folii de
plastic gaurit,tifon,etc.,deasupra ramelor,unde albinele au acces direct.Se poate folosi in tot timpul
anului,in toate cazurile,mai putin la hranirea de completare.In aceasta pasta se pot ingloba
polen,inlocuitori de polen,ceaiuri medicinale,Protofil,medicamente,etc.Este ideala pentru hranirile de
stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii sau primaverii.
Zaharul pudra,ceaiurile medicinale,lichefierea mierii zaharisite
Obtinerea zaharului pudra : In diferitele retete,zaharul pudra este un component de baza.Obtinerea
lui se face prin prelucrarea zaharului tos, care se poate macina cu o rasnita
universala(manuala).Deoarece macinarea este destul de dificila,recomandam procurarea unei rasnite
mari,care poate fi actionata manual sau de un motor.In literatura de specialitate se recomanda
maruntirea zaharului pe o placa dura,cu ajutorul unei merdenele.Din fericire,pentru stuparii care nu
au timp pentru aceasta lucrare,exista in comert zahar pudra gata preparat,care in ciuda faptului ca este
mai scump,elimina"bataile de cap".
Ceaiuri medicinale : Dupa cum ati observat,in toate preparatele,indiferent de consistenta lor se
poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal.Acest ceai este benefic albinelor,catre sfarsitul
iernii sau in primavara,combatand cu succes nosemoza.
Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante: sunatoare , cimbrisor , isma
, musetel , coada soricelului , roinita,etc.Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare planta
uscata.In prealabil plantele se umezesc cu 0,150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita
in cantitate de 0,850 l.Din acest ceai folosim dozele necesare,cu mentiunea ca pastrarea lui la
frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore.
Lichefierea mierii : Mierea cristalizata(zaharisita),folosita in diferitele retete trebuie
lichefiata,pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de
hrana.Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C ; nu
lichefiem mierea la flacara directa,ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe.In
rest....nimic mai simplu.
L4.BAZA DE DATE
Locatii pentru pastoral in Romania
In aceasta sectiune a site-ului dorim sa demaram un proiect a carei realizare depinde de dv.
apicultorii.O baza de date publica care sa cuprinda locatiile de pastoral din Romania faciliteaza o mai
buna informare a stuparilor.Orice informatie despre un masiv melifer de interes national,regional sau
local este binevenita.
Locatii pentru pastoral la tei (nedescrise) : Calugareni , Ciofliceni , Cascioarele ,
Comana , Lipia Pojdani , Malu Spart , Mihai Bravu , Pustnicu , Snagov , Vanatorii Mici , Baile
Herculane , Barbosu , Berzeasca , Bocsa Montana , Bocsa Romana , Bozovici , Ramna , Babadag ,
Ciucurova , Luncavita , Niculitel , Topolog , Barnova , Ciurea , Dagata , Dumesti , Grajduri ,
Mironeasa
Locatii pentru pastoral la salcam (nedescrise) : Balanoaia , Turbatu , Groasa , Ileana ,
Moldoveni , Dridu , Perisoru , Stefan Voda , Tataru , Mihai Bravu , Rusetu , Insuratei , Liscoteanca ,
Comorova , Negru Voda , Basarabi , Ciuperceni , Poiana Mare , Bailesti , Sadova
, Dabuleni , Rojistea , Celaru , Leu , Gruia , Deveselu , Cervenia , Viisoara , Putineiu , Hanu
Conachi , Liesti , Balanesti , Barcea , Barlad , Carei , Valea lui Mihai , Silindru , Remetea Mica
, Ceacova , Ramnicu Valcea , Curtea de Arges , Ilia ,
Bocsa (jud.Caras Severin)
Bocsa se afla la 22 de km de resedinta judetului Caras Severin , Resita , pe drumul care leaga aceasta
localitate de Timisoara , adica DN 58B.Drumul este practicabil pana in apropierea padurii ( pana la
100m ) sau chiar in padure!Ca si amplasare se poate merge in doua locatii mai mari in Bocsa Montana
(primul cartier al orasului). Pe directia de intrare dinspre Resita ,

se face dreapta si se ajunge langa cabana (pensiune) Stejarul.In aceasta locatie vin anual aprox. 10-15
pavilioane din zona Hunedoara si e loc de mai multe...A doua locatie se afla pe acelasi drum la
aprox.5 km catre Timisoara in Bocsa Romana.Inainte de ocolul silvic se face stanga si se merge pana
la marginea padurii aprox. 2km. Aici se deplaseaza 25-35 pavilioane la pastoral anual,tot din zona
Hunedoara , Bistrita si Alba...Si aici e loc de mai multe pavilioane...Teiul se gaseste in masiv si din
cate stiu eu , e unul dintre cele mai mari masive de tei din tara...Va asteptam...
Barnova , Ciurea , Grajduri (jud.IASI)
Aceste localitati se afla in judetul IASI. In preajma lor se gasesc masive intinse de tei,unde se poate
practica un pastoral bun.Padurile cuprind copaci batrani de tei,cu o densitate mare.Sunt masive de interes
regional si local,stupari din toata Moldova,deplasandu-se aici.In anii
buni
se obtin 20 kg
miere/familie.
Caile de acces sunt bune si distantele relativ mici dintre localitati,faciliteaza deplasarea.
Magura (jud.Bacau)
In zona Magura - Bacau se poate face pastoral la salcam
2.Masivul de salcam se afla la iesirea din localitate,la 10-15 km de Bacau.Se intinde pe cativa km,pe o
parte si alta a drumului Bacau - Onesti - Brasov.Carosabilul este foarte bun,locatia se acceseaza
usor.Stupinele se pot amplasa in mici intranduri la marginea soselei.Este un masiv de salcam destul de
bun si este folosit de localnici si stuparii care se intorc de la salcam 1 ,
din sudul Moldovei.Este o zona melifera de interes regional si local.
Foieni , Urziceni , Horea (jud.Satu Mare)
In aceste localitati se gasesc paduri mari de salcam,unde se poate merge in pastoral cu stupii.Intr-un
an cu un regim termic normal se pot obtine 30 de kg miere/familie.Localitatile Foieni si Urziceni se
afla langa orasul Carei.

15.MAHAGEMEHT IH APICULTURA
Multi apicultori doresc sa faca din stuparit o afacere profitabila,care sa le asigure veniturile
necesare unui trai decent.In contextul noilor provocari economice pasul poate fi unul castigator daca
viziunea de ansamblu asupra afacerii este corecta.Un articol aparut intr-un
cotidian strain, cel mai important cotidian financiar din lume, este elocvent.Cititi-l si sigur o sa
aveti de castigat :
FERMA DE FAMILIE CU L2 MILIOANE DE LUCRATOARE ACTIVE
George Tonkin nu vrea sa se retraga,chiar daca lucreaza aproape 100 de ore pe saptamana si a
atins o varsta la care cei mai multi de-abia asteapta sa se odihneasca." Am impresia ca acum, la 60
de ani , lucrez mai multe ore decat atunci cand am pus pe picioare aceasta afacere,in urma cu 30 de
ani" , , spune Tonkin,care conduce impreuna cu sotia lui,Margaret,o ferma apicola in
Devon(provincie din Anglia).
Familia Tonkin poseda 470 de stupi in cadrul unei zone intinsa pe 35 km de casa lor din
Hatherleigh,langa Okehampton,in care peste 12 milioane de albine lucreaza pentru ei in miez de
vara.Insa problemele economice cu care se confrunta sunt foarte mari: magazinele universale vand
miere de import cupajata mai ieftin decat poate vinde familia Tonkin.Cu toate acestea,Tonkin
manifesta si pastreaza un entuziasm molipsitor.
O alta complicatie o reprezinta vicleanul si periculosul parazit varroa acel acarian
care,neurmarit indeaproape,poate distruge destul de repede o intreaga colonie de

albine.Tonkin a incercat sa controleze parazitul cu ulei de menta,un preparat netoxic pe care il

administreaza toamna in sirop,atunci cand albinele nu produc miere."In teorie,uleiul de menta se
amesteca cu feromonul pe care albinele il elimina,deranjand acarienii,care apoi parasesc gazdele
$albinele) ",explica el.
Ocupandu-se de albine,recoltand miere din faguri,ambaland-o,conducand o mica
intreprindere care lucreaza pe baza de comenzi prin posta si ocupandu-se de scripte,toate acestea
depasesc posibilitatile unui singur om.Pentru a-si usura sarcina,in cladirile fermei,care se afla in
imediata apropiere a locuintei familiei Tonkin,lucreaza 3 angajati doar cateva ore pe zi,iar un al
patrulea lucreaza 2 zile pe saptamana,ajutand in special la livrari totodata cautand si descoperind piete
de desfacere.
Margaret Tonkin,o botanista,s-a implicat mai putin in ultimii ani in aceasta afacere dupa ce a
contractat un vertij menier (ameteli),insa continua sa tina contabilitatea.
Activitatea in ferma este in principal munca fizica intensa;putine operatiuni sunt
mecanizate cu exceptia recoltarii mierii din faguri si imbutelierea ei.Multe din procesele
menite sa adauge valoare cum ar fi prezentarea mierii in recipiente din ceramica sau portelan iau
timp.Etichetele trebuie legate cu un snur decorativ auriu,capacele trebuie fixate (etanseizate)strans cu
ceara pentru a nu patrunde deloc aerul.Tonkin face si lumanari din ceara de albine,crema de lustruit
mobila sau parchetul si cateva tipuri de preparate
cosmetice.
In timpul unei saptamani obisnuite,Tonkin va controla stupii in 28 de amplasamente (vetre)
pentru a se asigura ca albinele sunt in buna stare.El isi petrece numeroase zile pe drum intr-o
furgoneta,livrand miere si celelalte produse derivate,inclusiv sapun-in compozitia acestuia folosinduse ceara sa de albine,-fiind insa produs de o intreprindere specializata. El deserveste o zona de la sudul
liniei dintre Bristol si Londra,incluzand si livrarea catre firma Fortunum & Mason si Selfritges.G/
In tot cursul anului,el este nevoit sa indeplineasca o varietate de sarcini care ii ocupa timpul,cum
ar fi:intretinerea stupilor,verificarea igienei lor,a starii de sanatate si a matcilor de reproductie pentru
a-si mentine efectivul de albine.Nici una dintre matci nu este mai batrana de 2 ani.
In anul trecut,cifra de afaceri a fost de 71000 lire sterline.Din aceasta,el a realizat un profit
de 14500 lire sterline.Transportul a costat 6000 lire sterline.Cele doua furgonete au efectuat un
numar considerabil de kilometri:una a facut 74000 km in ultimile 18 luni,iar cealalta 24000 km
in anul trecut.
Alte cheltuieli au inclus 22000 lire sterline pentru vasele de ceramica sau portelan in care se vinde
mierea,in special in magazinele care comercializeaza cadouri,delicatese si produse ale Trustului
NationalGG/.Cel mai scump borcan (ambalaj) costa 6 lire sterline,cel mai ieftin 1 lira.Tonkin este
mahnit de faptul ca unii clienti de-ai sai vand borcane Portmeirion mai scump decat aceleasi borcane
pe care el le umple cu miere.El are un contract comercial limitat cu hoteluri carora le vinde miere in
containere (ambalaje) individuale din plastic si mai vinde produsul in borcane de sticla cu capacitatea
de 453 g (un pound) la detailisti cu 2 lire.
"Nu sunt prea interesat sa vand magazinelor universale pentru ca nu vreau sa afectez relatiile
comerciale cu clientii mei existenti",afirma el."Magazinele universale ma fac sa reduc pretul,ceea ce
devine neeconomic sa le vand lor si ar face ca ceilalti clienti ai nostri sa nu ne mai cumpere
produsele".
"Daca am vinde in vrac am da faliment.Cei care ar cumpara in vrac ar plati intre 50 de peni si o
lira sterlina 453 g $un pound) de miere,in functie de recolta anilor respectivi.Daca am produce 10
t,am primi pentru aceasta cantitate numai 22400 lire,calculand la o lira 453 g de miere".Intr-un an ei
au recoltat numai o tona si jumatate de miere;intr-un an bun, recolta poate ajunge la 20 de
tone.Anul trecut au realizat 7 tone.
Dintr-un an slab,cand vara este racoroasa si umeda,cum a fost in acest an,el a trebuit sa-

si hraneasca albinele cu sirop de zahar pentru a putea sa supravietuiasca.El cumpara zahar in vrac de la
fabricile de zahar."Este probabil mai ieftin sa cumpar zahar de la magazinele universale,care il vand in
pierdere,insa abia pot sa cumpar o tona de zahar de la Tesco", spune Tonkin.El plateste aproape 700 de
lire pentru o tona (de zahar) prin intermediul unui broker,chiar daca acesta in piata bunurilor de
consum costa circa 270 lire.Intr-un an bun el poate cumpara o tona,dar intr-un an slab poate cumpara
10 tone.
Cea mai mare parte a zaharului este data albinelor toamna sau la inceputul primaverii daca
nectarul este intr-o cantitate mica."Uneori,toamna,un stup poate consuma $prelucra si depozita) pana
la 9 litri de sirop in 12 ore",explica el,"desi aceasta hrana poate scoate stupul
$albinele) din iarna".
"Am avut unii ani ingrozitori,cand a trebuit sa rationalizam livrarile.Doar recent avem
surplusuri care ne-au permis sa mentinem livrarile constante.Piata,insa,nu este deloc
dinamica.Oamenii mananca in zilele noastre alimente mai picante si nu mai servesc ceaiul
traditional de la ora cinci."
Tonkin plateste fermierilor pe teritoriul carora se afla stupii sai o chirie anuala de 55 kg de
miere.Trei saptamani,primavara,el duce 60 de stupi in Somerset,intr-o livada de meri de 60 de
hectare,unde fermierul ii plateste 20 de lire pentru fiecare stup ce asigura polenizarea pomilor.
Tonkin,care a studiat agronomia la Aberystwyth,a invatat apicultura lucrand 5 ani la un
apicultor din Oxfordshire unde a intalnit-o pe Margaret cu care s-a si casatorit.Cuplul s-a mutat in
Tara Galilor in 1966 pentru a fi aproape de Newcastle Emlyn,unde un apicultor cu
200 de stupi ii propusese sa-i devina partener."Am refuzat.Insa apicultorul mi-a spus atunci:
cel mai bun lucru pe care pot sa-l fac ar fi sa-ti vand albinele.Imi amintesc ca mi le-a vandut
extraordinar de ieftin-cam 600 lire sterline.Pentru ca sa incep,am imprumutat de la tatal meu
2000 de lire,care in cele din urma s-au dovedit a fi un cadou.".
Impreuna cu sotia,in 1968 s-a mutat la Hatherleigh dand fermei denumirea de Vivian's Honey
Farm,dupa unul din numele lui.Nu a contractat nici odata vreun imprumut si nu si-a depasit
niciodata contul din banca."Bancile doresc sa ne imprumute bani",spune Margaret."Dar noi preferam
sa nu fim datori.Bancile obisnuiau sa ne ia un comision de 70 de peni pentru fiecare cec pe care il
introduceam;insa,deoarece aveam atat de multe cecuri in valori mici,am negociat cu banca un
aranjament ca sa platim cu mai multe cecuri odata pentru 70 de peni".
Tonkin accepta ideea ca ei nu vor fi niciodata bogati si ca orele multe de munca sunt datorate
faptului ca sunt proprii lor slujbasi."Cand ne vom retrage va trebui sa ne bazam pe ceea ce am
agonisit pentru noi insine",afirma el."Si de aceea am cotizat ca membri ai mai multor tipuri de case
de pensii,ceea ce ne va ajuta sa ne descurcam"

topitor rama ntreaga