Sunteți pe pagina 1din 1

pune n pericol sntatea fizic i mental, dar i pentru ntreprinderi i guverne(1993).

Extinderea ariei semantice a acestei noiuni sau concepte la domeniile metalurgiei,


psihologiei, psihiatriei, neurofiziologiei, neurochimiei, imunologiei, psihoso-ciologiei,
psihanalizei, psihosomaticii, etc. Nu l poate lsa indiferent pe cercettor, deoarece stresul
posed acea rar specificitate de a fecunda aproape toate tiinele.
Exist mai muli termeni utilizai, sinonimi sau nrudii semantic, care pot fi regrupai n
categoria stri timerice: angoas, anxietate, fric, team, spaim, aprehensiune, nelinite,
teroare, panic...
Toate strile menionate au n comun o trire psihofiziologic neplcut i se
deosebesc unele de altele prin intensitatea diferit i mprejurrile n care apar. Angoasa este o
stare de fric fr obiect, iar anxietatea i nelinitea nu se deosebesc de aceasta dect prin
intensitatea mai mic. Panica este o criz de angoas, teroarea i spaima sunt stri de fric
extrem.
Astfel, strile timerice se pot distribui pe o ax care merge de la un pol al strilor cu
obiect precis ctre un pol al celor fr obiect, prezentnd situaii intermediare ntre fiecare
dintre ele. De exemplu, tracul actorului este o form de anxietate sau de aprehensiune?
Sau nelinitea familiei cuiva care a suferit un accident rutier? Team, aprehensiune,
anxietate? Intre fric motivat clar, i angoas, evident iraional se situaz toi intermediari
anticipativi n cazul crora obiectivitatea i subiectivitatea sunt greu de departajat.
Anxietatea i angoasa se difereniaz fie prin intensitate (angoasa ar fi o form de
anxietate major), fie prin apartenen (angoasa este somatic, cu simptome vegetative
evidente, n timp ce anxietatea este n primul rnd psihic, uneori se consider c i
timiditatea stnjeneala i nelinitea in tot de anxietate...). Timiditatea si stnjeneala sunt
deasemeni nsoite de semne vegetative: tremurat, transpiraie, nroire... Angoasa i
anxietatea sunt aproape sinonime, angoasa fiind o form de anxietate major, iar anxietatea o
form de angoas minor.