POLENUL IN APITERAPIE

I.
Introducere in Apicultura si Apiterapia
Albinele au aprut pe pmnt odat cu florile. Iar odat cu florile si albinele, au aprut si produsele
apicole, alimente vii cu virtuti terapeutice absolut extraordinare: polenul, pstura, lptisorul de matc,
propolisul, mierea, apilarnilul, ceara, veninul de albine.
Polenul, numit de popoarele antice drept pulberea dttoare de viat, era folosit de romani, greci si
asiatici pentru a-si pstra sntatea si vitalitatea. Pulberea fin de pe antenele florilor este culeasa de
albine, umezita cu nectarul stocat n gusa, adunata n granule si compactata n cosuletele de la picioarele
posterioare, iar mai apoi descarcata n stup.
Pe meleagurile noastre dacice s-a practicat apiterapia cu mii de ani in urma, iar experienta terapiei folosind
produsele albinelor s-a transmis pana in zilele noastre. Exista dovezi arheologice si scrieri care atesta ca
dacii se ocupau cu albinaritul si foloseau mierea si produsele apicole atat pentru vindecare cat si pentru
alimentatia zilnica.
II.

Polenul
1. Miracolul din inima florilor
In zorii zilei, inainte ca soarele sa inceapa sa arda, si pe inserat, cand aerul se racoreste si devine mai
umed, albinele culegatoare vin la stup purtand cu ele o incarcatura neobisnuita: o pulbere aurie si
parfumata. Acesta este polenul. O combinatie unica si magica a naturii, constituita din mii de particule
adunate din diferite plante, un adevarat elixir al vietii. Un stup produce pe an cam doua-trei kilograme de
polen, si pentru fiecare kilogram de polen sunt necesare nu mai putin de cincizeci de mii de zboruri, a
caror distanta insumata ar fi suficienta pentru a inconjura globul pamantesc.
Polenul floral este, de fapt, celula sexual masculin a plantei. Este dispus ca o pulbere fin pe stamine.
Albinele preiau aceast pulbere, apoi o amestec cu miere i nectar regurgitate, ct i cu secreii proprii.
Astfel, pot s formeze granulele colorate binecunoscute, adic polenul apicol sau recoltat de albine, care
ajunge n stup ori n recoltatoarele apicultorilor. Pentru a forma o singur granul de polen, albina trebuie
s viziteze n medie 300 de flori. La un singur zbor, vizitand intre cateva zeci si cateva sute de flori, albina
aduce grauncioare de polen in cosuletele picioarelor posterioare. Greutatea acestora este cuprinsa intre
0,006 si 0,015 g. In cele maxim 50 de zboruri, pe care le efectueaza zilnic o albina culegatoare, ea
imbogateste tezaurul stupului cu aproximativ 0,75 g polen.
Compoziia i proprietile organoleptice ale diferitelor tipuri de polen difer n funcie de genul i specia
plantelor de origine, precum i de momentul recoltrii. Dup cum florile se schimb pe parcursul anului,
vom afla i la diferitele loturi de polen apicol gusturi diverse, mirosuri, arome, culori. Este o varietate
natural care ofer plcere i utilitate consumatorului, tot la fel cum alimentaia noastr trebuie s fie, n
general, variat i echilibrat.
2. Compozitie chimica
Principalii constituieni organici ai polenului i rolul acestora:
- aminoacizi (metionina, valina, jizina, cistina, glutamina etc.) care accelereaz funcionarea ficatului
i implicit dezintoxicarea organismului;
- grsimi i mai ales acizi nesaturai - linol, acid linoleic, acid arahidonic. - care joac un rol
important n prevenirea arterosclerozei, fermeni, hormoni, vitamine, flavonoizi, necesari
organismului, pentru mrirea puterii de rezisten;

proteine de dou ori mai multe dect carnea de vit i reuete s aib un coninut de grsimi foarte
sczut;
- vitamina A. Polenul conine de 20 de ori mai mult vitamina A dect morcovul, i tot deasemenea,
provitamina A;
- complexul vitaminic B are rol complex pentru organismul uman. Vitaminele B sunt utilizate pe rol
de coenzime (componente-cheie ale enzimelor) n aproape orice parte a organismului. Ele sunt
eseniale in mentinerea sanatatii sistemului nervos, a pielii, parului, ochilor, ficatului si a cavitatii
bucale, precum si pentru pastrarea unui bun tonus muscular in tractul gastrointestinal. Vitaminele B
dau de asemenea energia necesara metabolismului carbohidrailor, grasimilor si proteinelor.
- vitamina C: antioxidant, protejeaza corpul prin distrugerea radicalilor liberi din fluidele
organismului.
- vitamina E, reduce parial afeciunile provocate de bioxidul de carbon i de bioxidul de sulf.
- rutin (polenul este sursa cea mai bogat n aceast substan), pentru a asigura prevenirea
hemoragiilor la nivelul creierului, inimii sau retinei; ameliorarea condiiei organismului n strile de
alergie prin diminuarea producerii i eliberrii de histamin; meninerea stratului de colagen,
esenial n pstrarea bunei structuri a stratului exterior al pielii (epiderma); are rol esenial n
absorbia vitaminei C; faciliteaz vindecarea rnilor; ntrete capilarele sanguine, fapt pentru care
este recomandat n tratamentul venelor varicoase, ulceraiilor i hemoroizilor; previne cancerul;
crete capacitatea organismului de a lupta mpotriva infeciilor virale;
- lecitin i n special acizi nucleici. Suplimentarea cu polen a regimului alimentar adaug
organismului substane de baz ale acizilor nucleici, realizndu-se astfel o modern terapie celular
necostisitoare.
Constituienii anorganici ai polenului:
- macroelemente: fier, magneziu, calciu, potasiu, sodiu, clor;
- microelemente: crom, cupru, mangan, nichel, seleniu, zinc;
- minerale: fosfor, calciu, potasiu, fier, magneziu, iod.
3. Proprietati terapeutice
Polenul este un excelent tonic, energetizant si antianemic, vitaminizant si mineralizant care combate si
cele mai rebele stari de oboseala si de slabiciune si inlatura surmenajul fizic si intelectual. Combate
stresul, inlatura nervozitatea si iritabilitatea, reda optimismul. In acelasi timp, combate chiar si depresiile
nervoase, neurastenia, calmeaza si este recomandat in caz de insomnii. Efectele benefice asupra
functionarii corecte a sistemului nervos sunt datorate in mare masura anevrinei, continuta in polen.
Polenul este un intaritor al inimii, regleaza ritmul cardiac, calmeaza ametelile, palpitatiile si angina
pectorala. Combate in mod eficient ateroscleroza, regleaza colesterolul, fortifica reteaua capilara si este
eficient in flebite si impotriva varicelor. Este recomandat in caz de sangerari, hemoragii si fragilitate
capilara. Combate afectiunile oculare. Vindeca diferitele afectiuni ale ficatului, fiind recomandat inclusiv
in congestia ficatului.
Este un stimulent al tuturor functiilor vitale ale organismului, este un reglator perfect al functiilor digestive
si intestinale, vindecand atat constipatiile, cat si anumite tipuri de diaree persistente, enterite, enterocolite,
colibaciloze si diverse infectii intestinale. Este febrifug, antiseptic, vermifug, depurativ, diuretic si
emolient. Dizolva calculii biliari, vindeca afectiunile prostatei si prezinta o actiune eficienta impotriva
reumatismului si gutei. Este recomandat in cazul diferitelor afectiuni ale aparatului respirator, precum
raceli, gripa, bronsite, tuse, angine etc.
Polenul este insa si un important afrodiziac care ne reda virilitatea imbunatatind viata sexuala in
ansamblu. Este un fapt demonstrat deja prin nu mai putin de 20 de studii stiintifice intreprinse in diferite
tari, inclusiv in Germania si in China. Sunt multe efecte care concura la aceste rezultate. Incepand cu
2

eliminarea stresului, cresterea vitalitatii, cresterea libidoului, imbunatatirea calitatii spermei, eliminarea
dificultatilor produse de afectiunile prostatei etc. Polenul actioneaza benefic asupra tuturor factorilor care
influenteaza viata sexuala, conducand la ameliorarea si sustinerea ei la un nivel de invidiat, pana la varste
inaintate. Previne impotenta. Inlatura sterilitatea si regleaza ciclul menstrual.
Ar trebui sa nu lipseasca din alimentatia femeilor gravide, atat pentru sanatatea lor, cat si a fatului. Dar
polenul reprezinta in egala masura un ajutor pretios atat pentru cei in varsta, stimuland functiile vitale ale
organismului si incetinind procesul de imbatranire, cat si pentru elevi, studenti, intelectuali si oameni de
afaceri, inlaturand efectele surmenajului, inlaturand tensiunile si limpezind gandirea. Polenul este utilizat
cu succes de catre sportivi, pentru a-si creste rezistenta, forta, viteza si energia. Cura cu polen este
recomandata, de asemenea, si copiilor bolnaviciosi, rahitici sau cu tulburari de crestere, conducand la o
ameliorare rapida si semnificativa a starii lor. Pentru vegetarieni reprezinta cea mai importanta sursa
disponibila de proteine.
Dar polenul ar trebui sa nu lipseasca din alimentatia nici unuia dintre noi. Traind intr-un mediu mereu mai
poluat si mai stresant este esential sa putem combate in mod eficient stresul, sa reusim sa ne aparam de
factorii nocivi cu care ne agreseaza cele mai variate forme de poluare, sa contracaram radicalii liberi
prezenti in organism. Pentru toate acestea avem la indemana polenul. In primul rand, acesta ne intareste
sistemul imunitar ajutandu-ne sa ne aparam mai eficient impotriva diferitilor virusi, microbi si fungi. Apoi,
datorita efectelor sinergetice ale diferitilor factori antioxidanti si de eliminare a elementelor toxice din
organism, ajuta la purificarea si intarirea organismului pornind de la asigurarea unui metabolism celular
sanatos. Stimularea metabolismului conduce si la o mai eficienta ardere a caloriilor. Este util atat pentru
combaterea anorexiei si refacerea apetitului, cat si pentru refacerea echilibrului chimic care poate fi
vinovat de cresterea anormala in greutate. Previne cancerul si este un important adjuvant in tratarea
acestuia, inclusiv in combaterea efectelor secundare ale chimioterapiei si ale iradierilor.
Dar polenul nu se margineste in a ne hrani, a ne sustine si a ne intari sanatatea. Frumusetea, aspectul
tineresc, tenul stralucitor au in egala masura de castigat din utilizarea polenului in creme, masti cosmetice
si diferite lotiuni sau produse capilare. Datorita vitaminelor, aminoacizilor si a celoralte substante active,
ajuta la hidratarea, regenerarea si tonifierea tenului. Intinereste pielea, conferindu-i stralucire si
elasticitate.
Polenul actioneaza asupra fiecarei celule. O hraneste, o trateaza, ii da vitalitate. Este considerat a
reprezenta unul dintre alimentele complete ale naturii, el singur putand sa ne ofere toti nutrientii si toate
substantele active de care avem nevoie. Este interesant de stiut ca, ingrijitorii de albine, din unele sate
izolate, au o medie de viata incredibila, de peste 100 de ani.
4. Administrare si toxicologie
innd minte c principalul scop n apiterapie este trimiterea nutrienilor i/sau compuilor farmacologici
activi ctre "inte" (celule, esuturi, organe, sisteme bolnave sau sntoase), urmtorii factori trebuie luai
cel puin n considerare:
1. Prospeimea, calitatea i cantitatea polenului de albine
2. Metoda de administrare
3. Durata
4. Toxicologie / Reacii adverse
Prospeimea

Polenul se recunoaste, in primul rand dupa aspect, mai ales prin stralucire - trebuie sa fie deschis la
culoare si sa nu aiba nuante terne, chiar daca in el exista si granule inchise la culoare. Apoi, nu trebuie sa
fie acru (ceea ce inseamna ca a prins umezeala, este foarte toxic si trebuie aruncat) si nici sa nu aiba gust
de ars (ceea ce inseamna ca a fost uscat necorespunzator si nu mai are valoare). Gustul normal al polenului
este cel dulce-aromat. Cel mai bun este cel foarte proaspat, care este moale si putin umed (dar nu acrit!).
Cel cu granulele foarte tari si aproape fara miros este vechi si nu mai are decat 10-20% din proprietati,
deci nu va fi folosit.
Calitatea
Eficiena apiterapiei, ca multe alte terapii, depinde, bineneles, de calitatea "medicamentelor".
n principiu, este foarte important s oferim celulelor noastre (bolnave sau nu) nutrieni de nalt calitate
i/sau compui activi pe ct posibil foarte diversificai. Polenul conine mii de astfel de componeni, gata
de a fi administrai i de a susine viaa.
Tipurile de polen de cea mai bun calitatea sunt cele care sunt proaspt colectate (ideal n aceeai zi),
specifice "intelor" (polen de pducel pentru probleme cardiace, polen de ppdie pentru probleme ale
ficatului sau rinichilor, etc.), nepoluat i avnd ca origine plante fr potenial toxic sau periculos
(Digitalis purpurea, specii de Rhododendron).
Dac vrem s tratm ntreg organismul este bine s folosim polen din surse botanice diferite (avnd
obinuit culori diferite) pentru a crete variabilitatea compoziiei polenului, astfel crescnd posibilitatea de
a satisface miliarde de celule "flmnde" i diferite, care au necesiti diferite.
Cantitatea
Att de mult ct este necesar. Dac cantitatea administrat este suficient vom ti prin felul n care ne
simim i prin observarea apetitului de fiecare zi. Cnd apetitul pentru polen scade, vom reduce sau chiar
opri pentru un timp administrarea polenului
Cile de administrare
Intern
Pe gur, nghiind polenul brut sau amestecul de polen cu miere sau cu alte alimente ca iaurt, cereale,
pine, etc.;
Sublingual (cazurile de cancere sau chirurgicale);
Alimentaie chirurgical sau artificial, cnd polenul, mierea, lptiorul de matc, propolisul i alte
alimente uor de digerat pot fi administrate direct n stomac sau n intestinul subire;
Supozitoare rectale, n cazul pacienilor cu adenom de prostat;
Supozitoare vaginale, pentru diferite afeciuni genitale la femei.
Extern
n mti cosmetice, amestecat cu miere sau/i lptior de matc, extracte florale etc.;
n dermatologie, ca adjuvant nutriional pentru celulele pielii.
Durata

Dac nu exist alergie sau reacii adverse, polenul poate fi administrat continuu (zilnic). Unii autori
recomand cure pentru anumite perioade de timp cum ar fi o sptmn pe lun sau dou luni la rnd, apoi
3 luni pauz, etc.
Durata, ca i ceilali factori (cantitatea, modul de administrare, etc.) trebuie s fie strict individualizate, de
la caz la caz. Suntem fiine unice n aceast lume i avem nevoie de tratamente unice, specifice.

Exist totui un factor important, care poate limita durata administrri polenului: apetitul.
Polenul conine, n afar de inhibitori ai creterii, civa aa numii "reglatori ai creterii" ca auxine,
brassine, gibberelline, kinine. Aceti factori de cretere cresc de obicei apetitul, uneori prea mult.
Toxicologie / Reacii adverse
Unii oameni pot dezvolta alergii la polen sau pur i simplu nu-l pot suporta foarte bine n stomac sau n
sistemul digestiv, plngndu-se de "greutate" n stomac, balonri, diaree, etc.. n cele mai multe cazuri,
diminuarea dozei sau oprirea administrrii polenului va readuce curnd persoana la statusul anterior (cel
mult 1-2 zile). Ei pot ncerca din nou dup o pauz de cteva zile, ncepnd tot cu aceleai doze foarte
mici.
Este foarte important ca polenul s nceap s fie consumat lent, deoarece unele persoane pot avea reacii
alergice. Dac suntem pentru prima dat consumator de polen recoltat de albine, ncepem prin a pune sub
limb 2 granule pentru testul de sensibilitate. Dac apar mncrimi, uoare inflamaii sau strnut, aceasta
este o situaie de intoleran i va trebui consultat un nutriionist. n aceast situaie se pot administra
capsule pentru a evita contactul cu membranele mucoase. n situaia n care reacia fa de polen este
tolerabil, se va continua cu cte 2 granule n fiecare zi pn ce nu mai apare nici o reacie, apoi doza
zilnic va crete lent. Dac la primul test nu apare nici o reacie, se va ncepe cu 3 granule pe zi, cantitatea
crescnd cu cte 2 granule la interval de cteva zile, pn ce se ajunge la 1/2 linguri pe zi. n continuare
cantitatea poate crete treptat pn la 1-2 lingurie pe zi sau chiar mai mult funcie de metabolismul
individual. Pentru o mai bun absorbie a compuilor nutritivi din polen, granulele trebuiesc mestecate
bine, pentru a sparge peretele celular al acestora.
Contraindicaii n administrarea polenului
Nu este indicat s se administreze polen persoanelor cu excitabilitate sexual, psihic sau nervoas
crescut. De asemenea, n majoritatea hiperfunciilor hormonale (cu excepia excesului de foliculin),
acest produs apicol trebuiete evitat sau mult limitat.
n caz de obezitate, hipercolesterolemie i hipertrigliceridemie, tratamentul cu polen cere ndrumare i
supraveghere competent.
Se va administra numai la recomandarea medicului n:
- obezitate;
- exces de colesterol i lipide n snge;
- n adenom de prostat;
- hiperfuncii hipofizare, tiroidiene, suprarenale i testiculare;
- hiperexcitabilitate sexual;
- ateroscleroz cerebral avansat.
Este interzis administrarea n:
- alergii de tip respirator la polen de albine (atenie, nu la cel anemofil);
- alergii de tip alimentar;
- alergie digestiva (crampe abdominale, diaree, etc.), atunci cnd polenul se administreaz normal,
per oral;
- diabet zaharat. Polenul poate conine pn la 30-32 % glucide i nu se recomanda deci n cantitate
mare la diabetici; n cantitate mic poate avea ns rezultate foarte bune, avnd n vedere ca polenul
conine toi amino-acizii eseniali necesari sintezei insulinei;
- ulcer gastro-duodenal, gastrita, cnd polenul este administrat crud (brut), nainte de mese, n
cantitate relativ crescut, datorate exinei care poate avea o structur aspr, "epoas".

n administrarea i pstrarea polenului trebuie s se in cont de anumite reguli.

Se ncepe ntotdeauna cu mici cantiti sau concentraii mici de polen.
Polenul nu se nclzete, prin nclzire se vor distruge cele mai multe dintre enzimele, vitaminele i
bioenergia coninut; mai puine enzime, vitamine i energie nseamn un polen mai puin
eficient/nutritiv/energetic.
Nu se pstreaz polenul expus luminii soarelui; bioflavonoidele, apoi enzimele, vitaminele i
bioenergia vor fi distruse ca mai sus. Polenul se tine pe cat posibil la intuneric, pentru ca si lumina
duce la o pierdere mai rapida a calitatilor sale terapeutice.
Colectai i folosii polenul zilnic (crud) dac este posibil. Dac recolta de polen este prea mare,
congelai cantitatea n exces.
Ideal este ca polenul sa fie pastrat la o temperatura de 0-4 grade Celsius (in frigider), pentru ca in
el exista foarte adesea oua de larve, care se pot dezvolta rapid, asa incat este posibil ca in locul
granulelor aurii sa gasiti o "colectie" de asemenea larve deloc placute. Polenul crud se pstreaz la
congelator.
Folosii polen poliflor pentru a hrni sau stimula ntregul organism sau tipuri speciale de polen
dac dorii s vindecai anumite esuturi, organe sau funcii.
Combinai polenul cu mierea, mierea este un "cru" excelent spre "inte" sau, mai bine spus, spre
"destinaii".
Polenul se pastreaza intr-un borcan de sticla ermetic inchis, pentru a nu trage umezeala si a nu
permite o oxidare si o degradare accelerata a principiilor sale active.
inei polenul (brut sau combinat) ct mai mult timp posibil sub limb, nainte de a-l nghii i ncercai
s-i simii aroma, gustul, originea. ncercai de asemenea s simii, chiar nainte de a-l nghii, ce pri ale
corpului sunt activate de acel tip de polen.
5. Forme farmaceutice si cosmetice
Polenul poate fi comercializat sub forma de praf, capsule sau tablete, dar cel mai indicat este sa fie
consumat in stare cruda (proaspata), neprelucrata. Cele mai raspandite forme farmaceutice cu polen
recoltat de albine sunt cea de tableta si cea de capsula.
Pentru procesarea polenului sub forma de tablete, cea mai simpla modalitate consta in obtinerea unei paste
de polen cu miere, ce reprezinta baza de comprimare. Aceasta metoda nu necesita aditivi, ci numai guma
arabica sau putina ceara, care pot fi incorporat in aceasta masa. Acoperirea comprimatelor cu ceara ofera
posibilitatea de a reduce riscul la alergie, intrucat se evita contactul cu membranele mucoase. In conditiile
in care nu exista o masina de comprimat, cantitatea de guma arabica, de gel sau amestecuri de ceara poate
fi crescuta suficient pentru a permite comprimarea individuala.
O alta forma farmaceutica a polenului este cea capsulata. Capsule dure de gelatina de dimensiunea 0 sau
00 permit consumul de polen cu grauncioare sau cu pudra macinata sau o pasta de polen cu miere (care
asigura si o buna conservabilitate produsului). Combinatiile pot fi facute si cu propolis si cu laptisor de
matca (liofilizat). Capsulele obtinute se pastreaza in flacoane de sticla bruna sau flacoane de plastic. Se
recomanda ca aceste capsule sa fie pastrate la frigider si consumate in interval de 6 luni (nu se adauga
nici un fel de agent de conservare).
n cosmetica, polenul are efecte benefice pentru piele si par, utilizandu-se cu precadere la prepararea
diferitelor produse cosmetice: sampon moale, sapun, lotiuni capilare, crema de bronzat, crema de noapte,
lapte tonic si emolient, spuma de baie, etc.
a. POLEN DE ALBINE, Polenul Crud Poliflor, Polenapin
b. Forever Bee Pollen, Silimarin Polen, B Natural, POLENOVITAL, POLENOLECITINA, Apitotal,
APIPROPOLEN, APIVITAS FORTE

c. Sirop Polenta
d. Dermapin, MASCA DE FRUMUSETE CU MIERE, POLEN SI LAPTISOR DE MATCA,
CREMA DE MAINI SI CORP CU ULEI DE CATINA SI POLEN, Sapunuri cu miere si polen
III.
Polenul crud
O descoperire remarcabil pentru apicultur, nutriie i apiterapie a constituit-o polenul crud. Nimeni nu
contest beneficiile pe care le aduce polenul uscat, ns cele mai recente studii din domeniul apifitoterapiei
au evideniat faptul c atunci cnd polenul este uscat la cldur, se distrug lactobacilii, bifidobacilii,
drojdiile coninute n el precum i o mare parte din vitamine, enzime, pro-enzime, reducndu-se foarte
mult efectele benefice ale polenului. Prin aciunea de uscare a polenului, lactobacilii care ajut la
purificarea, protejarea i regenerarea florei intestinale sunt distrui. Din acest motiv, polenul crud este o
alegere mai bun i mult mai eficient n tratarea afeciunilor din sfera colonului i a tranzitului intestinal,
iar calitatea lui n acest sens este incontestabil. Mergnd cu comparaia pn la elemente microscopice,
toate nclin balana n favoarea polenului crud. Polenul crud conine o mare varietate de vitamine,
enzime, microelemente care sunt dificil de gsit ntr-un alt produs natural.
IV.
Concluzii
Polenul, supranumit de unii autori "o minune a vietii", constituie, inca, una dintre marile dileme ale lumii
vegetale. Fiecare grauncior de polen reprezinta un concentrat alimentar si, in acelasi timp, o farmacie a
naturii foarte bine pusa la punct.
Polenul este un aliment extraordinar de hranitor, dar, datorita compozitiei sale extrem de diverse, poate fi
folosit si ca remediu natural, fiind un produs foarte bine tolerat. Astfel, polenul ajuta la cresterea
rezistentei organismului fata de agresiuni externe de tip fizic, chimic ori biologic; ofera din abundenta
substante necesare sistemului nervos pentru a putea rezista, cu o flexibilitate mai mare, stresului zilnic; in
practica medicala curenta, este folosit in special in scop profilactic (de prevenire a bolilor), dar si
terapeutic (pentru ameliorarea ori chiar vindecarea a numeroase afectiuni).
Omul este din ce in ce mai agresat de civilizatia pe care a creat-o. Indepartarea de legile naturii, stresul
zilnic, poluarea si o hrana tot mai saracita in principii vitalizante, datorita chimizarii si prelucrarii
excesive, pun la grea incercare sistemul imunitar. Progresele inregistrate de medicina sunt cunoscute, insa
numarul afectiunilor, la care medicul cel mai bun ridica din umeri, este in crestere. Intr-un asemenea
context, oamenii incep sa se indrepte cu fata spre natura mama si spre terapiile naturiste, iar apicultura
este un izvor nepretuit de sanatate.
Avantajele utilizarii polenului si a produselor apicole, in general, sunt evidente in raport cu
medicamentele de sinteza. Acestea din urma cuprind doar unul dintre principiile active ale unui produs
natural, substanta care, de cele mai multe ori, nu este naturala, ci sintetizata in laborator, lipsita de efect
comparabil cu cel al produselor apicole, de multe ori dovedindu-se incomplete si/sau insuficiente.
Apiterapia este pe cale si trebuie sa devina una dintre cele mai importante ramuri ale stiintelor medicale,
datorita multiplelor sale valente, profilactice si terapeutice. Apiterapia este, si daca nu, va deveni
biomedicina viitorului.