Analiza sistemului

teritorial al orasului
Buzau

Pozitia Geografica

Judetul Buzau este situat in

partea central-estica a
Romaniei, in sud-estul
Carpatilor Orientali, axat pe
cursul superior si mijlociu al
raului Buzau, intre judetul
Vrancea(N si NE), Braila (E
si SE), Ialomita (S), Prahova
(SV si V), Brasov (NV) si
Covasna (NE).

Organizare Administrativa :

Municipiul Buzu, resedinta judetului cu

acelasi nume, este situat n zona
centrala a judetului, pe malul drept al
raului Buzau, ocupand o suprafata
totala de 81,3 km2.

Judeul Buzu cuprinde patru orae :

Buzu, Rmnicu - Srat ( 47.125
locuitori ), Nehoiu ( 12.650 locuitori) i
Pogoanele ( 7.614 locuitori), precum i
81 de comune, cu 482 de sate.

Cadrul geografic cuprinde teritorii

variate sub aspect fizico- economicogeografic. n partea de nord si nordvest apar dealuri cu nltimi cuprinse
ntre 500-700 m, iar spre nord-est
cmpia piemontan coboar n pant
lin dinspre nord spre sud. n partea de
est a orasului se afl Lunca rului
Buzu, iar n sud Cmpia Buzului, cu
terenuri roditoare.

Informatii generale :

Judetul ocupa 2,6% din suprafaa rii;

BUZUL ocup cea mai mare parte a bazinului hidrografic al rului

cu acelai nume.

Altitudinea maxim se situeaz n Vrful PENTELEU (1.772 m), iar

cea minim n Valea Clmuiului (40m );

Din punct de vedere geologic, munii sunt constituii din asa

numitul "flis", reprezentat printr-o alternant de gresii, marne,
argile, isturi i, mai rar, conglomerate, toate strns cutate,
formnd uneori cute-solzi, aliniate pe direcia NE-SV.Vrsta rocilor
este, n principal, paleogen

Temperatura medie anual este de 10,7 C;

Vegetatia este caracteristic zonei de step.

Populatia

Evoluia populaiei :

1832: 2.567
1899: 21.875
1992: 148.048
2002: 134.227
2011: 108.384

Structura etnic:

La recensmntul din 2011, populaia Buzului a fost de 108.384 locuitori, dintre care:
Romni: 102.736 (95,1 %)
Romi (igani): 5320 (4,7 %)
Alii: 0,25%
Structura populaiei ( pe Judet ) : 49% - populaie urban;
51% - populaie rural.
Densitatea medie - 83,2 loc./km.2
Din 1992 se remarc o tendin continu de scdere a populaiei.

Populatia

Pe domenii de activitate, structura populatiei ocupate se prezinta astfel:

agricultura, vnatoare si silvicultura - 80.400 persoane, din care 5.400
salariati
industrie - 41.300 persoane, din care 36.300 salariati
constructii - 7.700 persoane, din care 7.200 salariati
comert si prestari servicii - 19.100 persoane, din care 12.800 salariati
hoteluri si restaurante - 1.200 persoane, din care 800 salariati
transport, depozitare si comunicatii - 4.800 persoane, din care 3.200
salariati
activitati financiare, bancare si de asigurari - 1.100 persoane, din care
1.000 salariati
tranzactii imobiliare, nchirieri si servicii prestate ntreprinderilor - 4.500
persoane, din care 2.100 salariati
administratie publica - 3.700 salariati
nvatamnt - 8.000 persoane, din care 7.900 salariati
sanatate si asistenta sociala - 6.000 persoane, din care 5.700 salariati
alte activitati de servicii colective, sociale si personale - 4.200 persoane,
din care 1.900 salariati
Produsul intern brut pe cap de locuitor este de 2198,69 (euro)

Structura social-economic a
populaiei

La recensmntul din 2002, populaia activ a judeului

Buzu constituia 177783 persoane (112.187 brbai i
65.596 femei), iar populaia inactiv era format din
318.431 persoane (130.124 brbai i 188.307 femei).
Din populaia activ, cea ocupat era alctuit din 140.014
locuitori, 85.704 brbai i 54.310 femei. Numrul
omerilor constituia 37.769 ceteni, 26.483 brbai i
26.483 femei.
Populaia inactiv a judeului Buzu era distribuit n felul
urmtor: elevi i studeni 76.240, pensionari 141.727,
casnice 53.773, ntreinui de alte persoane 40.013,
ntreinui de stat sau de organizaii private - 1572, alte
situaii - 5106.

omerii nregistrai i rata omajului

omerii nregistrai
la
Ageniile pentru
ocuparea
forei de munc
(numr persoane)

din
care:
femei
(numr
persoa
ne)

Rata
omajului
- total (%)

Rata
omajului
- femei (%)

1991

9549

5746

3,7

4,8

1995

30380

14150

13,4

13,6

2000

27429

11775

12,7

11,2

2001

26464

11110

12,1

10,6

2002

18614

7192

9,3

7,5

2003

14898

6274

7,4

6,6

2004

12988

5516

6,7

5,9

2005

14444

5952

7,4

6,4

2006

14623

5975

7,5

6,3

2007

10604

4569

5,5

5,1

2008

10854

5047

5,7

5,6

2009

17920

7709

9,4

8,4

2010

18631

7340

9,7

8,1

2011

14978

5948

8,0

6,7

Jude /
Anii

Buzu

Economie

Industria reprezint ramura conductoare a economiei judeului

Buzu, fiind concentrat n cea mai mare parte n municipiile
Buzu i Rmnicu Srat. Structura produciei globale industriale
scoate n eviden, ca ramur principal, industria construciilor
de maini i de prelucrare a metalelor n cadrul creia se produc
utilaje tehnologice pentru industria metalurgic, petrolier i
chimic, materiale feroviare , bunuri de larg consum etc.
Alte ramuri, cu ponderi importante n producia industrial a
judetului sunt:
metalurgia feroas,
industria de exploatare a combustibililor, industria chimic
industria de prelucrare a lemnului
industria materialelor de construcii:
industria textilelor i a confeciilor
industria alimentar
A doua ramura a economiei judeului Buzu, agricultura se
caracterizeaz prin varietate i complexitate structural.

Firme in judetul Buzau

abatorul de pui AVICOLA,

producerea berii URSUS,
producerea pinii SPICUL
producerea uleiului alimentar AGRICOVER,
producerea vinului i a altor buturi BACHUS,
prelucrarea sfeclei i producerea zaharului
ZAHRUL.
fabricarea sticlei GEROM
prelucrarea maselor plastice ROMCARBON,
prelucrarea fibrelor FILATURA S.A..
centrele termice: CET- Buzu, FILATURA S.A

Cile de comunicaie

Orasul Buzu este un

important nod feroviar si
rutier. Este situat pe una
din magistralele feroviare
ale trii, linia 500, de
important european:
Bucuresti - Ploiesti - Buzu
- Focsani - Bacu Suceava.
Gara Buzu este un
important nod feroviar, de
aici plecnd linii ferate spre
Brila, Galati, Constanta,
Brasov, precum si o linie
local spre Berca
Ptrlagele - Nehoiu Nehoiasu.
La Buzu se poate ajunge
cu autoturismul pe drumul
european E85 (sau DN2).

Oriective - servicii sanatate

Piaa Daciei
Catedrala Sfntul Sava.
Teatrul George Ciprian,
In ultimii ani au fost finalizate 6 supermarketuri, o parcare
supraetajata, 2 sedii bancare, mai multe cladiri de birouri si
un Mall.
n domeniul sanatatii, serviciile publice se prezinta
astfel:
6 spitale (sector public)
o unitate medico-sociala
4 policlinici
6 dispensare medicale
113 farmacii si puncte farmaceutice
228 cabinete medicale individuale si de familie
124 cabinete stomatologice

Turism

n Buzu funcioneaz cteva hoteluri, printre care se

numr Hotel Crng, Hotel Pietroasa i Hotel Bucegi.
n Buzu se pot vizita centrul istoric, parcul Crng i
Casa Vergu-Mnil, cldire dinsecolul al XVIII-lea care
gzduiete astzi o colecie de etnografie i art popular.
De asemenea, oraul Buzu se afl n apropierea altor
obiective turistice, valea Buzului,
Rezervaia Vulcanii noroioi de lng Berca, Focul viu de la
Loptari, Mnstirea Ciolanu i tabra de sculptur de la
Mgura, staiunea Srata Monteoru sau localitatea
Pietroasele unde a fost descoperite un celebru tezaur
gotic i un castru roman.

Probleme :

Orasul Buzau este considerat un oras cu factor

mic de poluare. O problema recenta de mediu o
constituie insa apa raului Buzau. Principalele
surse sunt:
a) apele uzate oreneti provenite din
gospodrii, restaurante, hoteluri, apele fecaloidmenajere din industrie.
b) apele uzate industriale provin din apele folosite
in procesul tehnologic industrial; caracteristicile
acestor ape fiind asemntoare substanelor
chimice, fizice, materiilor primare folosite in
tehnologie.

Bibliografie
http://www.buzau.insse.ro/main.php
Ianos, Ioan, Sisteme teritoriale O abordare
geografica, Bucuresti, Editura Tehnica, 2000
http://www.primariabuzau.ro/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u
http://www.buzau.insse.ro/phpfiles/Rezultate
%20provizorii%20RPL%202011.pdf