Sunteți pe pagina 1din 6

Lucrare practica 5 Hrti structurale

Hrtile struturale numite si hrti cu izobate reprezint proiectia n plan orizontal a


intersectiilor dintre suprafata unui reper bine definit pe diagrafiile geofizice, pe ntreg
zcmntul, cu plane orizontale echidistante si ele sunt absolut necesare n studiul unui zcmnt
n totalitatea lui sau chiar pentru un sector al acestuia.
Izobatele sunt linii ce unesc punctele de pe suprafata unui reper, luat n considerare si au
aceeiasi adncime fat de un plan de referint orizontal (care n mod obisnuit este ales nivelul
mrii-nivelul zero). Izobatele de deasupra planului de referint au valori pozitive si naintea lor
se marcheaz semnul + iar cele situate sub planul de referint au valori negative n dreptul
valorilor respective se marcheaza semnul -. Reperul pentru care se construiesc hrtile
structurale (cu izobate) poate fi o limit stratigrafic, (de ex. P/M sau M/Mi), sau el poate fi
reprezentat de intrarea ntr-un complex sau strat, bine individualizat, prin modul lui de nscriere
pe diagrafia geofizic, cnd intereseaz n mod special studiul unui zcmnt cantonat ntr-un
complex petrolier sau gazeifer.
La constructia hrtilor cu izobate, intervalul dintre izobate (echidistanta) se alege n
functie de gradul de nclinare al stratului reper ales si de scara folosit si el reprezint distanta n
metrii ntre dou nivele izobatice. Astfel, n cazul unui zcmnt cu valori mici ale nclinrii
stratelor, echidistanta poate fi de 5, 10, 20, sau 25 m, la o scar a hrtii de 1:10.000. n cazul
valorile nclinrilor stratelor sunt mari, iar scara hrtii este mic, se poate alege echidistanta de
50, 100, 250 si chiar 500 m. Cnd se construiesc, pe aceiasi hart izobate la doua repere, ele se
vor desena cu culori diferite si aceasta se va mentiona n legenda hrtii. Pe fiecare izobat se
scrie valoarea respectiv izobatic.
Constructia hrtilor cu izobate pe baza sectiunilor geologice este metoda ceea mai bun,
spre deosebire de metoda prin interpolare, care este mai putin exact, n special n ceea ce
priveste pozitia accidentelor tectonice.
Pentru a se obsine ct mai multe si exacte informatii asupra tectonicii unui zcmnt, se
construiect sectiuni geologice n numr mai mai mare, n general perpendiculare pe directia
zcmntului sau structurii respective si pe ct posibil paralele ntre ele, ceea ce d posibilitatea
de a pune si mai bine n evident reperul la care se construieste harta respectiv. De asemenea se
construiesc una sau dou sectiuni geologice longitudinale pe fiecare flanc n cazul unei cute si o
sectiune geologic n zona axial, pentru a se pune n evident si urmrii mai bine pozitia axului
1

cutei. Pe fiecare sectiune geologic, ntocmit la scara hrtii, se trec sub linia de referint (nivelul
mrii) linii orizontale la distantele stabilite. Dac reperul la care se construieste harta este situat
pe sectiune deasupra nivelului de referint se traseaz linii orizontale si deasupra acestui nivel.
Pe marginea superioar sau inferioar a sectiunilor se marcheaz punctele de intersectie dintre
liniile orizontale si reperul respectiv, trecandu-se si valorile izobatice respective si dup ce s-a
fcut aceasta operatie cu toate sectiunile geologice, se suprapune marginea fiecrei sectiuni pe
linia de profil creia i corespunde pe hart, nsemnndu-se pe hart punctele de intersectie si
trecnd si valorile izobatice obtinute. Dup ce au fost trecute pe liniile de profil de pe hart toate
aceste informatii, se unesc punctele de intersectie prin linii continue, urmrindu-se aceleasi valori
izobatice si tinnd seama si de stilul tectonic al structurilor din zona respectiv.
n cazul cand pe o sectiune au fost puse n evident si falii, se proiecteaz urma buzei
superioare si urma buzei inferioare. n cazul unei falii inverse (cu repetitie) izobatele flancului
ridicat se opresc n urma buzei superioare si sunt marcate cu linie continu, iar izobatele
flancului scufundat si nclecat se opresc n urma buzei inferioare si sunt marcate cu linii
ntrerupte. (fig.1).
n cazul unei falii normale (cu lips) se proiecteaz pe hart urma buzei superioare si
urma buzei inferioare si intre proiectia urmelor celor dou buze, reperul cum este normal nu va
aparea, el fiind faliat. Urmele faliilor de pe fiecare sectiune se unesc ntre ele pe hart si se obtine
directia faliei n plan orizontal (fig.2). n acest caz urma buzei superioare prezint linii ndreptate
n directia blocului scufundat.
Distanta n proiectie orizontal a urmelor celor dou buze este cu att mai mic, cu ct
nclinarea faliei este mai mare, ajungnd uneori, la trasarea n plan orizontal a unei singure urme,
ceea ce presupune prezenta unei falii ce se apropie de vertical.
Cand stratul reper la care se construiesc izobatele si modific nclinarea datorit, de
exemplu, unui smbure de sare, distantele dintre izobate nu mai sunt aceleasi. n apropierea srii,
distanta dintre izobate este mai mic, stratul reper are nclinare mare, datorit ridicrii lui pe
flancul srii si cu ct ne departm de sare, distanta dintre izobate este mai mare, datorit
micsorrii nclinrii stratelor.
Structurile de asemenea pot fi nefaliate si simetrice cazul unui dom (fig.2b), respectiv
izobatele se nchid si au aceeasi echidistant pe ambele flancuri sau uneori structurile pot fi
vecine si separate de o sa (caz mai rar) dar intlnit la unele domuri din Bazinul Transilvaniei.

Structurile pot fi asimetrice cu un flanc mai nclinat si cu echidistanta dintre izobate mai
mic si cu un flanc mai putin nclinat si cu echidistanta mai mare. De asemenea structurile pot fi
uneori compartimentate att de falii transversal ct si de falii longitudinale (fig.3).
La constructia unei hrti cu izobate trebuie s se tin cont de deviatiile gurilor de sond,
reprezentate n plan orizontal si pe hart. Pe proiectia deviatiei, n plan orizontal, a sondei
respective, se marcheaza adncimea la care se afl reperul pentru care s-au construit izobatele
(fig.4).
Cunoscnd elevatiile sondelor, pe baza hrtilor structurale (cu izobate) pot fi construite
sectiune geologice la stratul reper la care a fost ntocmit harta respectiv.

Fig.1 Harta cu izobate in cazul unei cute anticlinale

a)

b)

Fig.2 a) Harta cu izobate, in cazul unei cute anticlinale faliata de o falie normal (cu lipsa)
b) Harta cu izobate, in cazul unei cute simetrice

Fig.3 Harta cu izobate pentru o structura compartimentata de falii transversal si longitudinal

Fig.4 Harta cu izobate cu sonde deviate la care s-a marcat adancimea reperului
pentru care s-au construit izobatele

Aplicatie:
1) S se ntocmeasc prin metoda sectiunilor geologice o hart cu izobate la limita P/M, scara
1:10.000 pentru un anticlinal orientat N S cunoscnd c pe structur sunt spate pe 2
directii transversale orientate V E un numr de 12 sonde.
Elevatia sondelor 100 m. Adncimea final 1000 m. Formatiunea productiv este
Meotianul cu grosimea stratigrafic de 150 m.
I I (6 sonde)
S1-2 = 260 m
S2-3 = 300 m
S3-4 = 300 m
S4-5 = 280 m
S5-6 = 130 m

II II (6 sonde)
S7-8 = 140 m
S8-9 = 260 m
S9-10 = 400 m
S10-11 = 230 m
S11-12 = 250 m

Limite:
S1: P/M = 500 m

S7: P/M = 510 m

S2: P/M = 350 m

Aliniamentul S7 se afl la 150 m V de Aliniamenul S1

S3: P/M = 200 m

S8: P/M = 420 m

S4: P/M = 300 m

S9: 270 m

S5: P/M = 440 m

S10: P/M = 220 m

S6: P/M = 500 m

S11: P/M = 350 m


S12: P\M = 500 M.