Siberia.Dupa moartea tatalui sau, cand a implinit 14 ani, Mendelev a urmat gimnaziul in Tobolsk. n 1849, familia Mendeleev, se muta la Sankt Petersburg, unde tanarul de numai 16 ani intra in la Institutul Pedagogic din Sankt Petersburg. Dupa terminarea acestuia, in 1855, este diagnosticat cu (tuberculoza), ceea ce determina mutarea sa in (Peninsula Crimeea), intr-o zona recunoscuta pentru valentele terapeutice ale aerului sau sarat, esential in tratamentul tuberculozei. Acolo, preda stiinte la gimnaziul local pentru un an. Dupa completa sa insanatosire, se reintoarce total refacut la Sankt Petersburg in (1856). ntre 1859 si 1861 a facut cercetari asupra densitatii gazelor la Paris, si, mai apoi, a lucrat cu chimistul si fizicianul german Gustav Robert Kirchhoff in Heidelberg, facand cercetari. n 1863, dupa intoarcerea in Rusia, a devenit Profesor de chimie la Istitutul Tehnologic si la Universitatea de Stat din Sant Petersburg. A inceput sa scrie un manual de chimie anorganica, "Principiile chimiei", pe care ulterior l-a publicat in numeroase editii si limbi. Organizandu-si materialul pentru lucrarea sa, Mendeleev a grupat elementele in capitole, in functie de valenta acestora. In timp ce se afla in Germania, Mendeleev a aflat despre masele atomice ale lui Cannizzaro, si le-a utilizat pe acestea pentru a aranja elementele in ordine crescatoare. Ziua cruciala pentru Mendeelev a fost cea de 17 februarie 1869 (calendarul iulian). El a anulat o vizita planificata la o fabrica si a ramas acasa, pentru a solutiona problema modului in care sa aranjeze sistematic elementele chimice. Pentru a-l ajuta in acest demers, el a scris fiecare element si principalele sale proprietati pe un cartonas separat si a inceput sa le aranjeze in mai multe moduri diferite. La un moment dat, a ajuns la o forma care i s-a parut potrivita si a copiat-o pe o foaie de hartie. Ulterior in aceeasi zi, el a decis ca este posibil un aranjament mai bun si l-a copiat si pe
acesta, aranjament in care elementele similare erau grupate in
coloane verticale, spre deosebire de primul sau tabel, in care erau grupate pe orizontala. Aceste documente istorice exista inca. Faptul ca Mendeleev a realizat ca a descoperit si nu a proiectat tabelul periodic este demonstrat de atitudinea sa fata de acesta. In primul rand, el a lasat spatii in tabel, pentru elementele lipsa. Lasand aceste goluri in tabelul elementelor nu a reprezentat per se un lucru nou, dar Mendeleev era atat de sigur de el insusi, incat era pregatit sa prezica proprietatile fizice si chimice ale acestor elemente nedescoperite. Succesele sale cele mai notabile au fost cu eka-aluminiul (= Galiu) si eka-siliconul (= germaniu). Lecoq de Boisbaudran a descoperit galiul in 1875 si a raportat o densitate a acestuia de 4.7g cm -3, care nu a fost in concordanta cu predictia lui Mendeelev de 5.9g cm -3. Cand a descoperit ca noul sau element era eka-aluminiul lui Mendeelev si ca marea parte a proprietatilor sale fusesera prezise cu acuratete, Boisbaudran a redeterminat densitatea elementului cu mai multa precizie si a descoperit ca aceasta era, dupa cum prezisese Mendeelev, de 5.956 g cm -3. Nu a existat nici un dubiu ca Mendeleev descoperise un model fundamental al Naturii. Mendeleev a ramas ocupat cu activiti tiinifice chiar si dup ce a prsit postul de profesor n 1890. A contribuit cu numeroase articole la noua Enciclopedie Brockhaus. El a supravegheat, de asemenea, mai multe reeditri a Principiilor Chimiei. n ultimii si ani de activitate profesional, a creat patentul clasic al vodci ruseti, 40 % procent alcool. Dar printre contribuiile sale trzii mult mai importante se numr i studierea cmpurile petrolifere din Rusia i contribuia sa semnificativ la crearea primelor rafinrii ruseti. n ultimii ani ai carierei sale, Mendeleev a fost recunoscut pe plan internaional pentru contributiile sale in
domeniul chimiei. El a primit premii de onoare de la Oxford i
Cambridge, precum si o medalie de la Royal Society din Londra. Mendeleev a murit pe 2 februarie, 1907. La nmormntarea lui la Sankt Petersburg, elevii lui efectuat o copie mare a tabelului periodic al elementelor ca un tribut adus la munca sa.