POLUAREA CHIMIC

Proiect realizat de
Turnea Drago Achira Amer
Ivnu Nicu Alba Lucian
Bran Vlad

Poluarea cu substane toxice

Substanele chimice utilizate n industrie i agricultur constituie forma cea
mai rspndit i periculoas de poluare. Substan ele toxice (noxele)
eliminate n mediu prin activit i umane, cum sunt DDT-ul, pesticidele, unele
metale grele, se acumuleaz de-a lungul lan urilor trofice n concentra ii din
ce n ce mai mari prin fenomenul de amplificare biologic.
Diclor-Difenil-Tricloretanul denumirea prescurtat DDT este un insecticid
care a fost folosit din anii 1940 ca un toxic de contact. Datorit ac iunii
eficiente n combaterea insectelor i toxicit ii reduse fa de mamifere ca i
costului relativ redus de productie a fost folosit pe scar larg timp
ndelungat. Dezavantajul DDT-ului const n stabilitatea chimic, remanen ei
i efectului de cumulare n sol, alimente i corpul uman. In decursul timpului
s-a constat c unele substane chimice rezultate prin descompunerea lui
cauzeaz tulburri endocrine, s-a presupus c ar avea i un efect cancerigen.

Toate aceste efecte secundare nedorite au dus n anii 1970 la

interzicerea utilizrii DDT-ului n rile industrializate, iar din anul 2004
prin Convenia de la Stockholm s-a interzis folosirea lui pe tot globul
pentru agricultur, dar este n continuare folosit pentru combaterea
insectelor care sunt vectori ai unor boli transmisibile, ca de
exemplu malaria sau tifosul exantematic.

Formula chimic: C14H9Cl5

Poluarea cu gaze poluante

Oxizii diferitelor substante prezente in aer sub forma de gaze rezultate
din arderea proceselor de combustie sau din procesele industriale. Acestia
produc iritatii ale cailor respiratorii, expectoratii, salivari permanente, iar
dupa o anumita perioada la bronsitele cronice. In combinatie cu
hemoglobina din sange duce la aparitia methemoglobinei care impiedica
transportul oxigenului dinspre plamani catre tesuturi.
Poluanti gazosi cu actiune asfixianta, rezultati din arderile incomplete
ale combustibililor fosili, dintre care cel mai cunoscut este oxidul de
carbon, gaz care a facut numeroase victime. Prin combinarea cu
hemoglobina se formeaza carboxihemoglobina care blocheaza irigarea
sangvina si provoaca in forme usoare cefalee, somnolenta, greata, aritmii,
iar la o expunere indelungata decesul.

Smogul
Smogul este un amestec de ceata solida sau lichida si particule de fum formate cand
umiditatea este crescuta, iar aerul este atat de calm incat fumul si emanatiile se
acumuleaza langa sursele lor. Smogul reduce vizibilitatea naturala si adesea irita ochii si
caile respiratorii, si se stie ca este cauza a mii de decese anual.
Smogul fotochimic este o ceata toxica produsa prin interactia chimica intre emisiile
poluante si radiatiile solare. Cel mai intalnit produs al acestei reactii este ozonul. In timpul
orelor de varf in zonele urbane concentratia atmosferica de oxizi de azot si hidrocarburi
creste rapid pe masura ce aceste substante sunt emise de automobile sau de alte vehicule.
In acelasi timp cantitatea de dioxid de azot din atmosfera scade datorita faptului ca lumina
solara cauzeaza descompunerea acestuia in oxid de azot si atomi de oxigen. Atomii de
oxigen combinati cu oxigenul molecular formeaza ozonul. Hidrocarburile se oxideaza prin
reactia cu O2, si reactioneaza cu oxidul de azot pentru a produce dioxidul de azot. Pe
masura ce se apropie mijlocul zilei, concentratia de ozon devine maxima, cuplat cu un
minimum de oxid de azot. Aceasta combinatie produce un nor toxic de culoare galbuie
cunoscut drept smog fotochimic. Smogul apare adesea in zonele oraselor de coasta si este
o adevarata problema a poluarii aerului in mari orase precum Atena, Los Angeles, Tokyo.

Smog-ul n Tokyo

Smog-ul n Atena

Smog-ul n Los Angeles

Poluarea cu pulberi
In general, pulberile din atmosfera se clasifica, dupa dimensiuni, in doua mari
grupe:
Pulberi in suspensie - cu diametre mai mici de 20 m, avand in atmosfera un
comportament asemanator gazelor;
Pulberi sedimentabile - cu diametre mai mari de 20 m, care, dupa ce sunt
emise in atmosfera, se depun pe sol, vegetatie, ape si constructii.
Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are multe surse. In primul rand,
industriile metalurgica si siderurgica care elibereaza in atmosfera cantitati
insemnate de pulberi, apoi centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de
ciment, transporturile rutiere, haldele si depozitele de steril, etc. Natura acestor
pulberi este foarte diversificata. Ele contin fie oxizi de fier, in cazul pulberilor din
jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom), in
cazul intreprinderilor de metale neferoase, sau alte noxe.

Pulberile cu actiune iritanta care actioneaza la

nivelul cailor respiratorii care provoaca sau agraveaza
bolile plamanilor ducand intr-un final la aparitia
afectiunilor cronice.