Studii care si-au propus sa evidentieze efectele activitatilor fizice

Ceea ce da creditibilitate si viabilitate unui mijloc, indiferent ca ne referim

la un instrument tehnic, act educational sau medical, este rezultatul, efectul
obtinut prin aplicarea lui.
Consecintele noastre privind efectele favorabile ale activitatilor fizice sporti
ve si cele nefavorabile ale sedentarismului asupra organismului uman, au la baza
o multime de observatii empirice sau stiintifice, experimente si concepte logic
o-deductive.
In partea I Istoric si gimnastici traditionale am prezentat observatii rel
ativ empirice, de bun simt. este evident, ca stiinta, si mai ales cea moderna, i
mplica cu totul alte concepte privind obiectivizarea unui fenomen, raporturile c
auza-efect, bazate pe surse si argumente verificate.
Prezentam pe scurt, cateva din sursele utilizate:
Studii pe animale - extrem de vaste si complexe facute pe diferite specii, de la
pesti, broaste, pasari pana la mamifere, inclusiv cele superioare. Putem distin
ge cateva orientari :
a - experimente si studii facute dupa toate canoanele stiintifice , cu un numar sem
nificativ statistic de subiecti, grupe martor, variind datele experimentului, cr
eand situatii complexe, stres, supraalimentatie, suprapopulatie sedentarism sau
combinatii intre acestea.
b - studii comparate intre animale de aceeasi specie, unele domestice si altele
salbatice, ce traiesc in libertate ( iepurii de casa si cei de camp, porcul dome
stic si cel mistret s.a. )
c- studii comparate intre animalele salbatice din aceeasi specie, ce traiesc in
captivitate, cu posibilitati reduse de miscare ( gradini zoologice, circuri ) si
cele care traiesc in mediul lor natural.
Desi, datele obtinute pe aceste cai, sunt extrem de valoroase si aparent obiectiv
e , putandu-se recolta probe de sange sau tesuturi, implanta sonde si electrozi, s
acrifica animalele in diferite etape ale experimentului, extrapolarea acestor da
te la om cere foarte mult discermanant, omul fiind cu totul altceva, si nu, un s
implu gen sau specie a regnului animal.
Studii pe oameni :
a - observatii empirice sau stiintifice facute pe indivizi in situatii spec
iale ce-i obliga la sedentarism, cum ar fi imobilizarea la pat datorita unei bol
i, cosmonauti, detinuti etc. Dar acestea sunt cazuri particulare ale fenomenulu
i, furnizand date ce trebuie interpretate cu mare prudenta. Exemplu: un detinut
care sta la un regim de izolare, va avea cu totul alta stare fizica si psihica d
ecat un lama tibetan care s-a retras intr-o pestera in recluziune si meditatie.
b - studii comparate, intre elevii claselor speciale cu program de sport,
ai claselor experimentale in raport cu elevii claselor obisnuite. Sunt atat de
multe si variate, incat numai enumerarea titlurilor ar necesita tomuri intregi.
Multi profesori din invatamantul preuniversitar sau universitar isi dau gradele
sau sutin lucrari stiintifice pe acesta tema. Desi aparent edificatoare, metodol
ogia elementara, schematismul, lipsa aparaturii si, de ce nu, a probitatii profe
sionale pot da loc la multe interpretari.
c - studii facute pe sportivi si, in special pe cei de mare performanta s
i compararea lor cu populatia obisnuita, ocupa un loc aparte in exemplificarea e
fectelor pozitive ale miscarii si exercitiilor fizice. Aicise pare ca problema p
robitatii stiintifice nu poate fi pusa in discutie, deoarece, centrele medicale
sportive regionale, nationale si internationale dispun de aparatura sofisticata
si personal cu inalta calificare. Controalele de rutina, ca si cele periodice se
efectueaza ritmic pe o buna durata de timp.
Din pacate, si aici trebuie sa fim prudenti in emiterea judecatilor absol
ute, pentru ca:
- in general, sportivii de mare performanta reprezinta o grupa extrem de mica in
ansamblul populatiei, practic niste exceptii psihobiologice;
- calitatile, scoase in relief, se datoreaza in buna masura fondului genetic sau
natural cu care au venit si care i-a impus in selectie si nu exclusiv efectelor
antrenamentelor;

- sportul de performanta este apanajul copiilor si tinerilor foarte sanatosi;

- regimul de viata si statutul multor sportivi difera semnificativ de cel al pop
ulatiei obisnuite, incepand cu alimentatia specifica, medicatia sau regimul de "
sera", pentru performanta. Daca am extinde studiile dupa ce au iesit din viata s
portiva, cu siguranta vom gasi efecte negative marcante, in special, in randul c
elor care nu participa la un program de dezantrenare si practicare a activitatil
or fizice pe toata durata vietii;
- deseori, autorii si cercetatorii prefera grupuri sau indicatori specializati,
care sa le sprijine argumentele. In acest caz, ne referim la cei care vor sa dem
onstreze efectele favorabile ale exercitiilor fizice asupra aparatului cardiovas
cular si respirator, si fac studii pe maratonisti, ciclisti, schiori fondisti et
c. sporturi care intial, cu un asemenea aport bun. daca ar studia halterofili, c
ulturisti, luptatori, sporturi cu un alt tip de efort, rezultatele ar fi cu totu
l altele.
d - Material extrem de valoros este furnizat de anchetele sociale, studi
ile epidemologice sau experimentale pe grupuri mari populationale, varitatea fii
nd impresionanta.
Exista :
- studii si obseervatii asupra patologiei induse de sedentarism, facute pe colec
tivitati speciale care traiesc in aceleasi conditii de mediu, au acelasi fel de
hrana, aceleasi preocupari generale dar, in cadrul diviziunii muncii, unii au ac
tivitati sedentare, altii au munci fizice;
- studii pe mari grupuri populationale, cum ar fi diferite triburi africane de p
astori, culegatori, vanatori etc. care depun activitati fizice intense, dar au u
n mod de viata si, mai ales, de alimentatie diferit. Datele sunt corelate cu cel
e antropologice, ce se refera la incidenta unor maladii si evolutia lor existent
e in trecutul istoric, si chiar, indicatii utile privind legatura sedentarism, a
limentatie, bolile cardiovasculare, neuropsihice etc;
-studii in care accentul se pune pe profesii, scotandu-se in relief, de obicei,
efectele benefice care cer efort fizic. Si aici, datele trebuie interpretate cu
prudenta. Intrebarea este daca aceste date sunt relevante, deoarece, sectia prof
esionala primara a actinat din plecare in sensul, ca cei mai putin robusti, cu o
sanatate mai subreda si-au ales, sau au fost indrumati spre meserii mai usoare,
sedentare. Se poate mentiona, ca de regula, in cazul imbolnavirilor celor care
desfasoara activitati fizice grele sau cu risc mare de stres, cei in cauza sunt
indrumati spre alte domenii sau sunt pensionati, in profesie ramanand doar cei s
anatosi fizic si psihic.
observatii si experimente facute pe grupuri de voluntari, pe o durata mare de t
imp, care au acceptat sa se supuna unui regim de viata rational, cu accent pe m
iscare si exercitiu fizic, testati dupa criterii stiintifice. In acest caz, efec
tele pozitive au fost evidente, in special, determinate de o viata activa, dar s
i, de ceilalti factori, alimentatie corecta, viata spirituala, odihna etc.
Deci, pentru a justifica lozinci sau reclame gen faceti cat mai mult spor
t , putem apela la date si argumente privind efectele benefice ale activitatilor f
izice, devenind astfel, mai convingatori, pentru a cuceri cat mai multi adepti.