Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
flexibilit\]ii acesteia
S.C. COMPA S.A. Sibiu promoveaz\ ac]iuni de atragere a investitorilor str\ini care
s\ conduc\ la un transfer tehnologic aliniat la standardele interna]ionale.
~n acest sens `n anul 1996 s-a `nfiin]at firma mixt\ Krupp Bilstein COMPA
`n domeniul fabrica]iei de amortizoare, existnd discu]ii avansate `n constituirea
unor firme mixte cu concernul Krupp Germania, privind produc]ia de arcuri
lamelare precum [i cu firma Knorr Bremse Ungaria, `n domeniul fabrica]iei de
aparatur\ de frn\.
Politica investi]onal\ a S.C. COMPA S.A. preconizeaz\ un volum de
investi]ii de cca 50 mld.lei `n perioada 1998 - 2002, orientat\ cu prec\dere spre
retehnologizare prin achizi]ionarea unor instala]ii [i utilaje care s\ le `nlocuiasc\ pe
cele existente, cu o vechime medie cuprins\ `ntre 15 - 25 ani, astfel `nct
produsele realizate [i ating\ parametrii de calitate [i pre]ul de pe pia]a European\.
Aceste considerente, credem c\ reprezint\ un suport `n men]inerea
`ncrederii ac]ionarilor `n posibilit\]ile de dezvoltare ale societ\]ii [i continuare a
procesului de privatizare.
Evenimente importante `n activitatea S.C. COMPA S.A.
Ca eveniment important `n activitatea SC COMPA SA `n anul 1996 a fost
semnarea contractului de `nfiin]are a firmei mixte KRUPP BILSTEIN COMPA SA
- `n fabrica]ia de amortizoare - care a avut loc `n data de 26 aprilie , iar ca
`ncepere efectiv\ de func]ionare, a avut loc `n data de 1 iunie 1996.
Tot `n anul 1996, `n luna decembrie, firma KRUPP [i-a exprimat dorin]a de
a `nfiin]a o firm\ mixt\ (scrisoare de inten]ie [i protocol de inten]ie) `n fabrica]ia
arcurilor de suspensie pentru autovehicule. La ora actual\ societatea este `n faza
de negociere a contractului, a statutului, elaborarea studiului de fezabilitate, etc.
Preciz\m c\ firma mixta se va putea realiza pn\ la finele anului acesta.
~n martie1997 firma german\ Knorr Bremse, prin filiala din Ungaria [i-a
exprimat dorin]a printr-o scrisoare de inten]ie s\ `nfiin]eze o firm\ mixt\ `n
fabrica]ia de aparatur\ de frn\ pneumatic\. Tratativele sunt `n curs.
~n acest an SC COMPA SA a reu[it s\ conving\ firma mixt\ DAEWOO
Automobile Romnia, s\ accepte s\-i devin\ furnizor de componente primind de la
dn[ii cereri de asimilare pentru un num\r mare de repere.
~n luna aprilie 1997, societatea a primit o scrisoare de inten]ie de la firma
turc\ TIRYAKILER, pentru colaborarea `n domeniul fabrica]iei de cardane. Prima
`ntlnire `n vederea negocierilor va avea loc `n luna iunie 1997.
Ca eveniment negativ amintim recesiunea economic\ din trimestrul I 1997, care afecteaz\ `n mod nefavorabil [i SC COMPA SA.
Principalii 5 furnizori [i principalii 5 beneficiari ai S.C.COMPA-S.A
Primii 5 furnizori ai S.C.COMPA -S.A. sunt:
a. S.C.COS Trgovi[te
13,8 % laminate o]el arc
b. S.C.ROMAN-S.A.Bra[ov9,6% semifabricate forjate
Pagina 65
Pagina 66
Pagina 68
PASIV
Capitaluri proprii
Capital social
Fonduri proprii
Datorii totale
Credite bancare pe
ts
Datorii de
exploatare
Furnizori
Alte obligatii
1995
Pondere
(%)
76,494,21 67.98%
7
76,469,71 67.96%
7
24,50
0.02%
0
35,993,7 31.99%
49
15,684,4 13.94%
61
17,543,5 15.59%
01
2,765,7
2.46%
87
33,67
0.03%
9
112,521,64 100.00%
5
91,700,6
80
74,175,3
75
17,525,3
05
20,775,1
70
4,592,1
57
16,183,0
13
4,656,98
4
11,526,02
9
1996
83,682,84
3
77,897,09
3
5,785,75
0
56,464,13
2
23,237,78
9
30,038,96
7
3,187,376
137,998
mii lei
Pondere
(%)
1997
Pondere
(%)
59.65% 87,157,22
9
55.53% 78,978,77
3
4.12% 8,178,456
55.50%
40.25% 69,769,64
6
16.56% 29,291,64
4
21.41% 40,033,27
8
2.27% 444,724
44.42%
0.10%
50.29%
5.21%
18.65%
25.49%
0.28%
126,856
0.08%
100.00%
81.50% 102,700,2
49
65.92% 74,175,37
5
15.58% 28,524,87
4
18.46% 37,325,04
1
4.08% 6,413,948
73.21% 109,699,9
74
52.87% 74,175,37
5
20.33% 35,524,59
9
26.61% 46,953,97
2
4.57% 4,928,993
69.85%
14.38% 30,911,09
3
4.14% 5,103,94
3
10.24% 25,807,15
0
22.03% 42,024,97
9
3.64% 14,656,20
7
18.40% 27,368,77
2
26.76%
Pagina 69
47.23%
22.62%
29.90%
3.14%
9.33%
17.43%
Conturi de
regularizare
TOTAL PASIV
45,79
0.04% 259,684
0.19% 399,785
5
112,521,64 100.00% 140,284,9 100.00% 157,053,7
5
74
31
0.25%
100.00%
mii lei
1995
1996
1997
91,646,893
1,936,193
10,181,574
12,117,767
7,263,389
98
36
166,152,469
2,418,159
18,731,743
21,149,902
11,517,867
155
57
231,136,318
5,009,326
11,697,978
16,707,304
5,992,261
81
29
Pagina 70
1995
81,5%
1996
73,2%
1997
70%
1995
18%
1996
26,6%
1997
29,8%
Pagina 71
80%
69.85%
70%
60%
50%
40%
Capitaluri proprii
20%
26.76%
22.03%
30%
Datorii de exploatare
Credite bancare pe termen scurt
14.38%
4.08%
10%
4.57%
3.14%
0%
1995
1996
1997
1995
1996
Fondul de rulment
15,218,579
19,139,091
22,815,674
17,044,949
22,365,663
27,299,943
-1,826,370
-3,226,572
-4,484,269
Trezoreria neta
1997
Dup\ cum se observ\, `n to]i cei trei ani fondul de rulment este pozitiv,
ceea ce reflect\ faptul c\ `ntreprinderea este capabil\ s\-[i finan]eze integral
activele imobilizate din capitalurile proprii, ba chiar [i o parte din activele
circulante. ~ns\ necesarul de fond de rulment care are un caracter permanent
datorit\ nevoii re`nnoirii continue a stocurilor sau finan]\rii imobiliz\rii de fonduri
corespunz\toare crean]elor de primit din partea clien]ilor dep\[e[te `n aceast\
perioad\ fondul de rulment, rezultnd o trezorerie net\ negativ\. Acest lucru
semnific\ faptul c\ `ntreprinderea este dependent\ de resursele sale financiare pe
termen scurt. Aceast\ situa]ie de dependen]\ sau tensiune asupra trezoreriei
eviden]iaz\ faptul c\ lichidit\]ile sunt insuficiente pentru a permite rambursarea
datoriilor pe termen scurt. Men]inerea resurselor de trezorerie apare ca o
constrngere impus\ `ntreprinderii [i limiteaz\ autonomia financiar\ pe termen
scurt. Dar dac\ trezoreria net\ negativ\ exprim\ o cert\ dependen]\ financiar\, ea
nu trebuie s\ fie interpretat\ imediat ca un simptom de insolvabilitate.
Pagina 72
Se poate remarca `ns\ faptul c\ din 1995 pn\ `n 1997 se men]ine acest
deficit al trezoreriei nete, tensiune care a crescut de la 1,8 mld lei `n 1995 la 4,5
mld lei `n 1997. Trezoreria negativ\ timp de mai mul]i ani poate atrage dup\ sine
efecte nefavorabile precum costurile suplimentare la cheltuielile cu dobnzile.
Putem calcula costul dobnzilor raportndu-le la valoarea creditelor contractate.
INDICATORI
Dobanzi (mii lei)
Credite bancare pe termen scurt
(mii lei)
Costul mediu al datoriei
1995
1996
1997
1,936,193
4,592,157
2,418,159
6,413,948
5,009,326
4,928,993
42.16%
37.70%
101.63%
DOB (1 )
* 100
CR / TS
5009326000(1 38%)
* 100 63%
4928993000
Div/ac]iune
14,56
36,22
56,74
28,58
Varia]ia absolut\
+21,66
+20,52
-28,16
Varia]ia relativ\
148,76%
56,65%
-49,62%
DIV98
15,36
g
* 100 52% 53,2%
P97
1290 DIV1
K CPR
g
P0
2. dac\ vom calcula costul capitalurior proprii ]innd cont de profitul
net pe ac]iune (EPS) raportat la pre]ul unei ac]iuni pe pia]\
(reflectnd a[tept\rile ac]ionarilor privind activitatea viitoare a
societ\]ii) vom ob]ine:
K CPR / 97
K CPR
EPS
1
80,78
6,2%
P
PER 1290
CPR
DAT
K DAT
CPR DAT
CPR DAT
CMPC 2 6,2% *
109699974000
4928993000
63% *
53,6%
1146289670 00
1146289670 00
109699974000
4928993000
63% *
8,64%
1146289670 00
1146289670 00
Dintre cele dou\ m\rimi ale CMPC (53,6% [i 8,64%) cea mai aproape de
realitate pare a fi cea calculat\ `n cazul 2 [i aceasta pentru c\ prima metod\ de
calcul a costurilor capitalurior proprii are cteva dezavantaje:
nu putem calcula rata de cre[tere a dividendelor aplicnd varia]ia
relativ\ de la an la an pentru c\ aceasta nu este corespunz\toare cu
realitatea, mai ales c\ `n ultimul an s-a `nregistrat o sc\dere foarte mare
a dividendului pe ac]iune;
mai elocvent\ ar fi determianrea unei rate a cre[terii dividendelor lund
`n calcul evolu]ia viitoare a beneficiilor distribuite, `ns\ dat\ fiind
incertitudinea reac]iei pie]ei la oferta de produse a `ntreprinderii deci, la
o m\rime concret\ a `ncas\rilor, nu putem [ti exact cum vor evolua pe
viitor dividendele (`ntreprinderea nu duce nici o politic\ de dividend
constant sau de cre[tere, ci acesta este acordat ac]ionarilor `n func]ie
de profitul `ncasat, societatea nefiind obligat\ s\ pl\teasc\ o sum\ fix\).
Pagina 74
Pagina 75
1995
1996
1997
10.77%
15.08%
10.64%
12.58%
19.38%
14.58%
0.81
1.18
1.47
22.66%
36.34%
42.80%
42.16%
37.70%
101.63%
7.92%
11.22%
5.46%
1995 1996
7.9% 11.2%
12.6% 19.4%
1997
5.4%
14.6%
Rata dobanzii
Efectul de maciuca
CPR97
CPR97
CPR97
R net 97
R R fin 97
CPR97
Pentru a eviden]ia mai bine elementele ce pot fi influen]ate pentru a cre[te
r, vom descompune rata rentabilit\]ii financiare:
Pr ofit _ net
CA
ACTIV
R fin
*
*
CA
ACTIV CPR
r
r R*
Pr ofit _ net
CA
*
CA
ACTIV
DAT
* 1
CPR
r=0,45*2,6%*1,47*(1+42,8%)=2,45%
Pagina 77
Pagina 78
1995
1996
1997
1,73
1,51
1,48
0,97
0,89
0,86
0,13
0,08
0,01
(Crean]e+Disponibilit\]i)/Datorii pe
termen scurt
Rata lichidit\]ii imediate
(Disponibilit\]i/Datorii pe termen scurt)
Studiind primele dou\ rate (Rata lichidit\]ii generale [i Rata lichidit\]ii
restrnse), la prima vedere situa]ia `ntreprinderii este surpeinz\tor de bun\ de[i
aceste rate au suferit sc\deri `n perioada analizat\: Rata lichidit\]ii generale a
sc\zut de la 1,73 `n 1995 la 1,48 `n 1997 iar Rata lichidit\]ii restrnse de la 0,97
Pagina 79
`n 1995 la 0,86 `n 1997. ~ns\ analiznd cea de-a treia rat\, Rata lichidit\]ii
imediate putem observa c\ aceasta are valori extrem de reduse, sc\znd
vertiginos de la 0,13 `n 1995 la 0,01 `n 1997. Aceasta `nseamn\ c\ `ntreprinderea
se bazeaz\ foarte mult pe `ncas\rile din vnz\ri (lichiditatea stocuriilor de produse
finite [i ob]inerea de cash), precum [i pe `ncasareaa crean]elor de la clien]ii s\i.
Deci, acum ar fi potrivit\ compararea vitezei de rota]ie a stocurilor [i a crean]elor
cu viteza de rota]ie a datoriilor de exploatare.
zile CA
Indicatori
1995
1996
1997
62,4
51
46,2
69,8
66
63,2
64,4
67,9
66,3
Dup\ cum se observ\ din datele de mai sus, viteza de rota]ie a datoriilor de
exploatare este `n general destul de mic\ (ceva mai mult de dou\ luni), iar vitezele
de rota]ie a activelor circulate, stocuri [i crean]e, sunt `n cre[tere (stocurile de la
dou\ luni `n 1995 la 1,5 luni `n 1997, iar crean]ele de la 70 de zile la 63,2 zile `n
perioada 1995-1997). Totu[i `ntreprinderea nu-[i poate finan]a att stocurile ct [i
crean]ele prin amnarea pl\]ii datoriilor de exploatare, fiiind nevoit\ s\ [i le acopere
cu credite pe termen scurt (lucru eviden]iat [i prin trezoreria net\ negativ\.
Deci un punct slab al societ\]ii este finan]area nevoilor sale permanente de
exploatare din credite pe termen scurt, lucru care poate afecta solvabilitatea
`ntreprinderii mai trziu datorit\ lipsei de lichidit\]i.
Performan]ele economico financiare ale `ntreprinderii
Dup\ cum am mai ar\tat rata rentabiliat\]ii economice a societ\]ii este
inferioar\ ratei dobnzii, afectnd negativ rata rentabilit\]ii financiare.
ANI
Rata rentabilitatii financiare
Rata rentabilitatii economice
Rata dobanzii
Efectul de maciuca
1995 1996
1997
7.9% 11.2%
5.4%
12.6% 19.4% 14.6%
42.2% 37.7% 101.6%
-1.5% -1.3%
-4.0%
Pagina 80
fin
R
t 1
fin _ t
t 1
fin _ t
R * fin
5,64
=2,37%
Deci rata rentabilit\]ii financiare poate varia cu 2,37% `n plus sau `n minus,
risc destul de mare ]innd cont c\ valoarea medie a rentabilit\]ii financiare este de
numai 8,16%.
Posibilit\]ile viitoare de dezvoltare ale `ntreprinderii
Pe perioada 1998-2000 conducerea firmei a planificat cre[terea produc]iei
cu 3-5% rata a cre[terii economice propus\ ce poate fi comparat\ cu rata cre[terii
economice suportabil\ de `ntreprindere. Rata cre[terii economice suportabile =
2,45% < 3% = rata minim\ a cre[terii economice planificat\.
Cre[terea economic\ nu va influen[a negativ solvabilitatea `ntreprinderii `n
cazul `n care firma p\strndu-[i vechea structur\ financiar\ va fi capabil\ s\ `[i
creasc\ marja profitului [i/sau s\ `[i reduc\ ciclul de produc]ie prin cre[terea rota]iei
activelor. ~ns\ pentru a demara cre[terea economic\, societatea trebuie s\ `[i
finan]eze cre[terea nevoii de fond de rulment care este acoperit\ `ntr-o oarecare
m\sur\ din credite pe termen scurt. Contractarea unor noi datorii bancare pe
termen scurt va deteriora [i mai mult situa]ia trezoreriei nete astfel c\ societatea
are dou\ posibilit\]i:
S\-[i finan]eze nevoile permanente prin alocarea de fonduri proprii
(profit reinvestit [i amortizare), neglijndu-[i astfel investi]iile privind
modernizarea [i retehnologizarea activelor.
S\-[i procure `n condi]ii mai avantajoase surse externe prin emisiune
de titluri de valoare, ac]iuni sau obliga]iuni.
Pagina 81
Pagina 82