EVOLUTIA CURSULUI DE SCHIMB LEU-EURO Roxana-Elena LAZAR* I, Nofiuni introductive A vorbi despre cursul de schimb leu-euro este ca si cum am vorbi despre Uniunea European’ 3i Rominia, in general, despre evolutia lor economica in decursul timpului, in particular. Discutia este prematuri dacti analizdim momentele anterioare constituirii Uniunii Economice si Monetare, dar totusi necesari pentru buna infelegere a subiectului ‘Monedé oficiala @ unor state membre ale Uniunii Europene — in prezent saisprezece ~ aflatd in circulatie de 1a 1 ianuarie 2002, moneda unic& curopeand este cheia de bol’ a celei de-a dowa piete ca marime la nivel global, fiind depasiti doar de Statele Unite ale Americii!, Schimband balana global a puterii economice, zona monedei euro define tn prezent 1/5 din productia global, proportie care se regisesie in cursul de schimb leu-euro. Indubitabil, planul Barre din 1969, Raportal Werner din 1970, instituirea sarpelui monetar european in 1972, constituirea Sistemului Moretat European din 1979 si realizarea Uniunii Economice si Monetare in cele trei etape, incepénd cu anul 1990, au avut o influenf’ majoré in implementarea monedei unice curopene gi in evolutia sa contemporand, influentand cursal siu de schimb in raport cu alte monede nationdle. Cursul de schimb lev-euro exprim’ (ca de altfel, orice alt curs de schimb) raportul cantitativ intre moneda nationala roméneasc’ si moneda unica european, monede ce au grade de conver- tibilitate si de utilizare diferite, evidentiind practic plitile gi incasdrile ce se produe in cadrul deru- larii tranzactiilor economice internationale. in general, ..cursul de schimb reflect, sintetic, performantele globale ale economiei, att prin prisma sectorului real, cit si prin aceea a arhitecturii instituyionale si a sistemului de reglementar care guvemeazi componente sa financiara”, Determinarea cursului de schimb leu-euro, luind in calaul oscilatia cererii si a ofertei, se realizeazi prin intermediul cotafiei directe. Acest tip de cotati, incertd, cea mai rdspandita de altfel, exprima suma variabilé in moneda nationala ce trebuie platiti pentru cumpararea unei unitati ‘monetare straine, Evolufia cursului de schimb teu-curo tebuic privita din perspectiva regimului cursului de schimb de jure sau de facto, respectiv intre regimurile oficiale declarate si regimurile practicate in ‘mod real in literatura de specislitate’ se vorbeste despre ,,teama de flotare libera” a Romaniei. Expli- citarea provine din faptul cd Romania a avut un regim de flotare controlata puternica in momente in care se confrunta cu dezechilibre macroeconomice puternice (cum a fost criza balanfei de plafi din Romania din 1999), dar avea totodata rezerve valuare foarte mici, Atenuarea diferenjei dintre regimul de schimb de facto gi regimul de schimb de jure provine cin sporirea eredibilitatii bincii centrale din Rominia, respectiv a Bancii Nationale din Romania * Asist. univ., Faculatee de Drepl, Universitatea -Petw: Andrei” din Tesi: Acknowledgements: ded, Scoala Doctoraté de Economie, Universitatea Al I. Cuza’ din Tagi— Proiectul POSDRL/88/1.5/S/47646, 'M. Tofan, Integrarea Romdnici in structurile Uniunii Monetare Ewopene, Ed. C.1. Deck, Bucuresti p.127, 2M, Radulescu, Cursul de schimb gi echilibrul balaei de play exteme, Ed. Agir, Bucuresti, 2005, p. 74. 2M Tolan, op. cit. p. 64 008,Comunicari sustinute in cadrul Departamentului de Drept Privat , Traian lonagcu” 317 Asupra cursului de schimb isi exercitd influenta o serie de factori, interni (economici ~ volumul si structura productiei, calitatea bunurilor si a serviciilor produse, respectiv presiate, tehnologiile utilizate, nivelul si dinamica preturilor, monetari-financiari - nivelul retei dobanzilor, nivelul creditelor, situatia finantelor publice; psihologici ~ p&rerile personale, exprimate eu ajutorul masi-modieis polite ~ increderea in capacitatea de conducere gi guvemate, stabiltaten sat, cup ay, instabilitatea politica: militari ~ revolutii, razbozie) si externi (cererea gi oferta de valuta)’. Cursul de schimb influenteazA procesul de convergent, real sau nominal, dup caz, avand © importan:i inrdurire asupra liberalizarii contului de capital, precum si asupra competitivitati exteme’, Cursul de schimb al leului, raportat Is euro in general, dar gi la alte vahute, s-a realizat qindnd cont de stadinl de dezvoltare a f2rii noastre. Anterior instituirii monedei unice europene se vorbee despre ECU, de aceea analiza evolutici cursului de schimb trebuie privita si din aceasta perspectiva. Il, Fazele strategtilor cursului de sehimb Implicaté in procesul de aderare la Uniunea Guropeana, Roménia ¢ avut o lunga perioads de timp statul unei tari in tranzitie, jn literatura de specialitate, strategiile politicii cursului de schimb pentru facile in tranzitie Gintre care si Roménia) sunt surprinse in tel faze: faza de stabilizare (1990-1994), faza de sranzitie (1995-2000) gi faza de pregatire (2001 -ERM 11)’. ILI. Faza de stabilizare $i in Roménia, in cadrul fazei de stabilizare s-a evidentiat o rata ridicata a inflatiei, urmare directa a procesului de liberalizare a pietelor, dar si a deprecierii puternice a moxedci nationale, cumulate cu scaderi dramatice in cadnul PIB gi cresterea deficitelor bugetarc Cursul de schimb a fost supraevaluat, in conditiile pierderii competitivitatii exteme a Roméniei. in accasti perioad se vorbeste despre dolarizarea economiei romanesti, Toate acestea s-au reflectat in cursul de schimb al lewlui, un curs de schimb flotant. Explicatia pentra un atare tip de curs de schimb provine din exislen{a unei rezerve internationale foarte reduse care impiedica aplicarea unui curs de schimb fix. Coroborarea cu realitatea anilor 1990, e€ind cursul leului s-a aflat in atenfia partidelor politice, pe de 0 parte, si a opiniei publice, pe de alti parte, reflects o imagine fidel& asupra evolutiei cursului de schimb. Era cheia de bolté a cvolutici intregii economii romanesti. Toate acesiea se produc pe fondul cresterii si descresterii haotice a preturilor, a dobénzilor mari practicate (10-20% anual) si a ratelor inflatiei care depageau 200% pe an. Totodata, cursul practicat la casele de schimb era complet diferit de cursul de schimb interbancar. Abia la sfargitul anului 1994, Banca Nafionald a Romsniei s-a relaxat politica monetara. IL2, Faza de tranzitie Cresterile in PIB si reducerea, pe cale de corsecin(d a inflatiei, au determinat o flexibilizare a cursului de schimb tn faza de tranzifie, adic pericada 1995-2000. In aceasta porioada se vorbeste despre o politica fiscalé $i una monetari cu caracter expansionist gi cu preturi controlate. Anul 1995 se caracterizeaza prin pierderea competitivititii Roméniei raportat la partenerii sbi economiici cu tradifie din cadrul fostului Consiliu de Ajutor Economic Reciproc (CAER), precum si prin devalorizarea puternicd a cursului de schimb oficial cu 10%. Importanta orizei cursului de schimb din occombrie 1995 este apreciata in literatura de specialitate ca fiind ,cea mai important dupa anul 1990, atét din cauza amplorii ei (in numai o lund, 15 octombrie — 15 noiembrie, cursul *C_Dhreja. Cursul de schimb si piaga valutaré, Ed. Universitard, Bucuresti, 2008, pp. 13-15. 5M, Benec Mincu, Politici ale cursului de schimb in Roménia, Ed. Institutului de $tiinfe Politice si Relatii Internationale, Bucuresti, 2009, p. 66. * Tbidem,p. 61.318 inamica dreptului romanese dup aderarea la Uniunea European’ Jeului la casele de schimb a scazut cu 40%). cat si ca urmare a esecului politicii de macrostabilizare a economiei demaraté la inceputul anului 1994”, {in aceasti perioada se liberalizeazé treptat contul de capital si se inregistreaz§ intrari de cepitaluri ridicate, investiti de porofoliu si investi straine directe, Romania opteaza in continuare pentra un cars de schimb flotant, Un curs de schimb flotant inseamna 0 dezinflatie greoaie combinaté ins’ in teorie cuun grad mai mare de eresiere economic’, factori importangi in realizarca mai degraba a unei convergente reale si mai putin unei convergente nominale fn Romfnia, in aceasid pericad’ inflatia este redus gratie unor politici cu caracter restrictiv, precum si datorita, introcucerii luptei impotriva inflatiei ca regim de politica monetara. Totodati, politica industriala uuméreste (ransferul gratuit al proprietafii Roménia se confrunté in accasti perioada cu ceca cea reprecenial criza fondurilor mutwale, Instituite la scurt tinip dupa intrarea in vigoare a Ordonantei Guvernului nr. 24/1993, ,Dacia Felix” (ulterior, prin schimbarea denumirii — Fondul Roman de Investitii) din Cluj (depozitar Banca Dacia Felix) si Credit Fond” din Bucuresti (depozitar Banca Credit Bank), fondurile mutuale, instituite sub forma socierafilor civile, scutite de la plata impozitelor, raporteazd in mod continum cresteri peste valoarea cresterii reale @ activului net. Asadar, la sfargitul anuiui 1995 cele doudsprezece fonduri mutuale din Roménia aveau active de peste » mie de miliarde de lei Siabi modalititi unitare de calcul al valorii titlurilor in baza instructiunii nr. 6 2 Consiliului National al Valorilor Mobiliare a condus la sciderea masivé a Valorii titlurilor sale (de exemplu, tithurile de la Credit Fond au inregistrat 0 scidere de la 27.200 lei la 20,900 lei). Suspendarea emisiunii si a Fascumpararii unitajilor de emisiune de la fondurile mutuale a condus Ia criza acestora si ls recuperarea banilor investiti la o distant de céjiva ani de la momentul investitiei, la 0 scadere a imaginii si a lichiditatilor celor dowi fonduri de investi sus-mentionate. in anul 1998 este adoptati convertibilitatea leului pentru operatiunile de cont curent Totodata, cursul de schimb este utilizat in sensul unui insirument de reducere a dezechilibrului extern, Se face optiunea pentru un curs de schimb fix, motivat de caracterizarea acestuia priatr-un grad mai mare de prediciibilitate, transparen{a si responsabilitate™®. Ann] 2000 este anul in care incepe eresteree economici roménesti. {in rezumat, in perioada 1990-2000 cursul de schimb a fost supraevaluat. Efectele au fost negative in conditille in care ,cresterea economica rezultata a fost nejustificata din punct de vedere al economiei reale”*. I. 3. Faza premergitoare aderérit la Uniunea Europeand, marcat de perivada 2001-ERM TL, este dominata de imperatival trecerii la moneda unica curopeand si de participarea la Mecanismul Ratelor de Schimb. in acest context, Romania are un regim de flotare controlati cu referinta la ‘moneda euro”. Obiectival unui atare curs de schimb este mentinerea competitivitati. Practica celorlalte state ce fac parte integranta din Uniunea Monetars Europeand evidentiazd A pe masura ce se apropie momentul participarii lor la ERM II se constati o convergent’ a regimurilor de curs de schimb citre acelasi punct comun ~ curs de schimb fix fafa de euro cu banda de fluctuatie”! in aceesti perivada sunt liberalizate miscatile de capital, reprezentand transferari in cadral contractelor de asigurare. Sunt permise imprumuturile pe termen mediu si ling privind tranzectiile comerciale ori servieii garantate de citre rezidenti pentru nerezidenti, precum si imprumuturile 7 Thidem, p. 72. ® Ibidem. p. 76. ° M. Radulescu, op. cit., p. 67. "° Tedder, p. 63. "FdomComunicari sustinute in cadrul Departamentului de Drept Privat ,,Traian Jonacu” 31 financiare si creditele pe termen scurt garantatz de sini pentru rezidenti si cele garantate de rezidenti pentru strani Incepind cu | ianuarie 2003 cursul de schimb oficial in Romania este calculat pe baza unui coy de monede format din 40% moneda american’, respectiv dolarul, $i 60% moneda curepean’, rospectiv euro. in anul 2004, motivat de dezvoltarea comerjului exterior, in special a legaturilor comerciale cu Uniunea Europeana, in scopul trecerii facile la noua moneda, euro, intr-un viitor mai mult sau mai putin indepdrtat, Banca Najionala a Romniei 2 modificat structura cosului de monede, conferind monedei unice europene imporana cuvenita, procentul majorandu-se la 75%, in timp ce dolarul reprezinti doar 25%. Anul 2004 este de major’ importanta pentru Roménia, in contextul in care este declarata de citre Comisia European ,economie de piafi functionals”, Or, economia de piata functional fnseamna ci preturile si comertul sunt complet liberalizate, dreptul de proprietate este garantat, exist stabilitate macroeconomica si politici economice coerente, sectorul financiar este foarte bine dezvoltat, sectorul dezvoltat al intreprinderilor mici si mijlocii, exist& libera concurenti. Pentra evolutia cursului de schimb lev-euro un rol important I-aavet libera circulatie a capitalului. fn anal 2005, banca certralé trece la politica de denominare a monedei najionale (leul greu), implomenteazi Sistemul Electronic de Plafi. continua procesul de dezinflatie si respect angaja- mentele asumate in cadrul negocierilor dintre Romania si Uniunca European. Toate acestca se suprapun pe evelutia negativa inregistrat& ca urmare a cresterii pretului petrolului. Politica de denominare a monedei nationale, respectand prevederile Legii nr. 348/2004, presupune c& moneda veche este inlocuita cu mcneda noud, imbunétitind imaginea exiema a Roméniei si avand ca cbiectiv obignnirea opiniei publice romanesti cu marimi monetare compatibile cu cele din zona euro, tocmai tn perspectiva participarii RomAnici la Uniunea Monetara European’. incepand cu 1 septembrie 2006, se vorbeste despre convertibilitatea totala a leului, devenit »monedi cu adeviirat europeans”, Ranca Nationala a Romdniei se pregateste continuu pentru perioada in care va fi membra cu crepturi depline in cadml Sistemului European al Baacilor Centrale fn stricta legaturs cu ERM, precizim 4 monedek farilor membre ale Uniunii Europeac care nu participa la Uniunea Economica si Monetar (lira sterlini, coroana suedezi gi danezi) sunt memibre ale New Exchange Rate Mechanism. Primul mecenism al cursurilor de schimb la nivel european a fost adoptat in 1979, fiind numit Exchange Rate Mechanism sau, prescurtat, ERM. Banda de fluctuafie a monedelor ¢ fost initial de plus/minus 2, 25 la suta, din 1993 aceasta fiind majorata la plus/minus |5 la sua. in anal 1999, Exchange Rate Mechanism a fost inlocuit cu New Exchange Rete Mechanism sau, prescurtat, ERM II. Banda de fluctuatie a monedelor participante se mentine aceeasi — plusiminus 15%, Dupa cum se observa, limitele benzii de circulatie sunt suficient de ample pentru a acoperi eventualele dezechilibre provenind din migcirile de capital. in cadrul ERM I, Banca Cenwala European, in cazul apariici unor presiuni asupra cursalui de schimb, are obligatia de a acorda sprijin b&ncii centrale nationale, intervenind automat atunci cand nivelul cursului atinge marginile benzii si are poslbilitatea si sustind interventiile bancii centrale nationale atunci cénd cursul se situezza in interiorul benzii de fluctuatie’’. in cazul Roméniei, pentru a face parte din New Exchange Rate Mechanism, este imperativa indeplinirea unor condifii riguroase, intre care, cea mai important este implementarea unci picte de capital cu dobinzi foarte scizute (adic’ dobanda maxima i se situeze la 1,5% peste nivelul european). Participarea la New Exchange Rate Mechanism este imperativa in perioada 2010-2012 Idem ~ apud M. C. Isareseu, Reflectit economice, Academia Romani Comparata si Consens. Ed. Expert, 2006. " Ihidem,p. B |, Centrul Roman de Economic320 amica dreptului romnesc dupa aderarea la Unianea Europea sau, altfel spus, participarea la New Exchange Rate Mechanism este obligatorie cu cel putin doi ani de zile anterior intritii in zona euro. Dup& inc’ doi ani se realizeazA trecerea efectiva la euro (adic& este preconizat anu! 2014.) in acest context, de 0 deosebit’ important’ este stabilirea ratei de schimb centrale cu care tara noastra va intra i ERM II. in literatura de specialitate™ se apreciaza ca trebuie accepiata o rata de schimb central la momentul intririi subcvaluati, trebuind evitata situatia in care moncda s-ar deprecia in perioada celor doi ani de participare Ie ERM If, situstie inacceptabill deoarece ar putea duce la cresterea inflatiei, astfel incdt sa fie pusa sub semnul intrebarii indeplinirea altui criteriu ERM [I al stabilitétii preturilor. in anul 2005, Ja inceputul enului, cursul Ieu-euro era de 3, 93 lei/euro pentru a ajunge la finalul anului la 3, 67 tei/ewo. in anul 2005, la sférsital anului cursul lea-curo era de 3, 38 Iei/euro. La sfirgitul anului 2007, cursul leu-euro era de 3, 61 lei, in timp ce Je firalul anuhti 2008 acesta atingea 3, 71 leifeuro, iar sfarsitul anului 2009 a adus un curs de schimb oficial de 4, 22 lei/euro. Trendul cursului de schimb leu-euro este, evident, ascendent. Simpla observare a acestui curs in zina de inceput si de sfarsit a anului au este neaparat relevanta in condifiile in care in perioada sfarsitului de an, mai precis a sarbitorilor de iam, intra valuta in curo in mod masiv in tara, ceva ce face ca trendul cursului de schimb leu-euro si fie descrescitor. Find membra cu drepturi depline a Uniunii Europene, Romania va adopta moneda unici european’ numai atunci cand va indeplini criteriile de convergent’ nomi de la Maastricht si mentionate anterior. Pentru fara nostra a rimas imperativ reformarca structural, necesara pentru a face Romania capabilé s& fact fat’ socurilor economice iminente Expansiunea importurilor din ultima perioadi si nevoia stimulérii exporturilor impun adoptarea unei politici de depreciere a monedei nationale. Or, in ultima perioada asistim, dim- potriva, la aprecierea monedei nationale, motivat de sumele de valuté transferata in tari de cdtre cei care Jucreaza in strainatate!* Amintim cA statele din afara zonei euro trimit anual Comisiei Europene rapoarte de convergentd, in timp ce statele ce sunt incluse in ,euroland” prezint’ anual programe de stabilitate. in anul 2009, Comisia Europeand a concluzionat ca Italia are probleme cu deficitul bugetar excesiv, la fel si Slovacia; Sloveria are nevoie de continuarea si consolidarea reformelor fiscale; este laudata Danemarca cu un surplus bugetar si datorie public’ minima si tn scadere'® Prezinta important, din acest punct de vedere, Programul de Convergent, intocmit anual de Comisia National de Prognozi, cu sprijinul Ministerului Muncii, Solidaritétii Sociale si Familiei, Bincii Nationale a Roméniei, Institutului National de Statistica. Editia revizuita din 2009 a programului prevede ca obiective principale: aderarea Roméniei la Mecenismul European al Ratelor de Schimb (ERM II) pana in anu 2012 gi aderarea Romaniei 'a zona euro in anul 2014. Referitor Ja indeplinirea criteriilor de convergent nominal, economia Roméniei intimping o serie de probleme. Astiel, rata medic anual a inflatici este cu 3, 76% supericara nivelului de referint& stabilit conform Tratatului de la Maastricht. in ceea ce priveste criteriile de convergent reala, impuse prin acelasi tratat, acestea se refer nivelul PTB/locuitor; structura pe sectoare a cconomiei; gradul de_deschidere a economici, ponderea comertului cu Uniuea Evropeani fn totelul comertului exterior” Priorititile asupra carora Guvernul se va concentra in perioada urmatoare si principalele finantiri se vor produce in domeniile: educatie, cercetare, mediu si infrastructura. Politicile * ihidem,p. 99 'E, Pelinescu, Cursul de schimb 9i compeiitiviaiee; experiene najfonale si perspective europere, Ud. Expert, Bucuresti, 2007. p. 108. | betp:/'www.ghisculbancar.Jo/aricols/53/4633/ot_articolul_Programul_de_convergenta_al.htm ‘7M. Radulescu, L. Popescu, Banctle centrale $1 politica monetard, Ed. Sitech, Craiova, 2008, p. 271Comuniciri sustinute in cadrul Departamentului de Drept Privat, 321 sectoriale care trebiie promovate pentru a cteste eficienta ulilizarii resuiselor publice, precum si reformele structurale care trebuie promovate din punct de vedere al finenjelor publice, respectiv reforma sisiemului de pensii, reforma sistemalui de sdnatate, descentralizarea, imbunatatirea cadrului institutional sia orientarii pe lermen mediu in alocarea resursclor publice. Strategia economic’ pe termen mediu a Guvernului vizeaz’ urmitoarele obiective: menti- nerea stabilititii macroeconomice, continuarea procesului de dezinflatie, ajustarea deficitului public si a deficitului de cont curent pani la valori la care sa fac& posibili finantarea lor; protejarea cate- goriilor de populatie care sunt cele mai afectate de criza economic’; imbunatitirea predictibilitatit 31 performantelor politicii fiscale pe termen mediu, maximizarea i ulilizarea eficicnta a fondurilor de Ta Uniunea European; alocarea, cu prioritate, de fonduri bugetare cAtre investitiile publice in infrastructuri cao srs alternativa de creare de locuri de munct; zsigurarea sustenabilititi finanfelar publice pe termen lung: eficientizarea activitatii administratiei publice. Pentm unele state membre ale Uniunii Europene, dar inc’ neaccepiate in uniunea monetara, integrarea in aceasta cin urma Inseamna ridicarea competitivitarii si compktarea wanzitiei citre economiile occidentale, Aveasia nu reprezint& totugi o garantie. Tin rol important in aderarea Roméniei la uniunea monetar’ il are strategia monetard elaborati de c&tre Banca National a Romédniei, Aceasta incearea in permanenfa elinisres Roméniei la standerdele gi practicile internationale. ‘Amintim ca obiectivele unei politici monetare tradifionale sunt multiple, fiind puse pe picior de cgalitate: asigurarea creslerii econcmice, controlul inflatiei, prevenirea crizelor financiare, stabilitatea cursului de schimb real. in practic’ s-a dovedit ca ebordarea multipla si concomitenta a tuturor acestor obiective este defectuoasd. in acest sens, Banca National a Roméniei a urmarit elaborarea unui program in patru etape, etapa finala fiind reprezentat de trecerea Ja moneda unica eurropeana, iar tate etapele converg spre unl si acelasi obiectiy ~ fintirea inflatici ~in prima etapa (pind in 1999) s-a urmarit deprecierea cursalui de schimb, alimentind astfel inflafia (aceasta a fost uncori uriasa, de 199, 2% in 1991, 35, 5% in 1992, 40, 6% in 1998 si 55% in 1999); ~ in a doua etapa, adica incepéind cu anu! 2000, s-a unmérit eprecierea realé a cursului de schimb, ajungandu-se a 0 diminuare a inflatiei (in anul 2001, inflatia seazuse la 30, 3%); in a treia ctapa, respectiv anul 2004, Banca Najionala a Roméniei se concenireazA exclusiv asupra nivelului inflafici. Astfel, in acest an inflayia este de 9,3 ~ina patra etapa se va face trecerea la euro. Strategie monetara a Bancii Nationale a Roméniei in vederea trecerii viitoare la moneda unicd europeand a presupus urmatoarcle realizari. armonizarea legislatiei bancare din Romania cu cea din Uniunea Europcani, modemizarea sistemului de evident& bancars, modificzri eperationale in cadrul bancilor. HW. Coneluzii “Moneda nationala roméneasc® exprima modal in care sc dezvolté economia sArii noastre. fn comparatic cu moneda unick curopeand, leul romdnesc exprima locul Romaniei in Uniunea Europeani. in relatie cu dolarul, leu! romanese exprima locul Rominici in lume Determinarea cursului leu-euro inseam’, de fapt, pretul in lei ce irebuie plait pentru a achizitiona o unitate monetar’ european’. Sporires inceata, dar sigura a credibilitatii Bancii Napionale 2 RomAnici a condus la apro- pictca scmnificativs a celor dou cursuri de schimb — de jure gi de facto Cursul leu-euro evidentiaz4 existenta ori inexistenta inflatiei, modalitatea de functionare a politicii de concurent’, fiind expresia politicii moneiare $i fiscale a statului roman, Evolutia cursului de schimb leu-euro pune in evidenfi procesul devenirii si transformarit leului romanese intr-o moneda cu adevarat europeana.