ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA

SI A MEDIULUI

STUDIU COMPARATIV
ROMNIA-MAREA BRITANIE

Nicula Georgiana Daniela

Grupa 1327

Cuprins

1.Scurt prezentare a trilor : -Romnia

-Marea Britanie
2.Indicatori la nivelul economiei nationale: -Suprafata
-Populatia
-PIB
-PIB/locuitor
-Rata inflatiei
-Rata somajului
-Rata de ocupare a fortei de munca
-Importuri,Exporturi, Balanta comercial
3.Indicatori la nivelul agriculturii
a) Potential agricol:

-Suprafata agricol pe categorii de folosint

-Suprafete irigate
-Mecanizarea
-Chimizare
-Efective de animale
-Animale la 100 ha

b) Rezultate economice:

-Productii medii la principalele culturi vegetale

-Productii totale/locuitor la principalele culturi vegetale
-Productii medii la principalele produse de origine animal
-Producii totale/locuitor la principalele produse de origine animal

1.Scurt prezentare a trilor

Romnia
Romnia este situat n partea de sud-est a Europei, n Peninsula Balcanic, pe trmul
vestic al Mrii Negre. Vecinii Romniei sunt Ucraina (la nord si est), Republica Moldova (la est),
Marea Neagra (la sud-est), Bulgaria (la sud), Serbia (la sud-vest) si Ungaria (la vest).
Din punct de vedere administrativ, teritoriul trii este mprtit n 41 de judete, plus
municipiul Bucuresti. La nivel local, fiecare judet este administrat de ctre un prefect si un
consiliu judetean. mprtirea teritoriului pe judete este dublat de o mprtire pe 8 regiuni de
dezvoltare, folosite pentru o mai bun coordonare a proiectelor de dezvoltare regional.
Relieful trii noastre este foarte variat si se caracterizeaz prin patru elemente: varietate,
proportionalitate, complementaritate si dispunere simetric. Cmpiile, dealurile si muntii sunt
rspndite n proportii aproape egale pe teritoriul Romniei - 35% munti, 35% dealuri si
podisuri, 30% cmpii.
Partea muntoas a trii este reprezentat de Muntii Carpati, care formeaz un "arc"
avnd n centru Depresiunea Transilvaniei. Pe teritoriul Romniei, din punct de vedere al
modului de formare, Carpatii se mpart n 3 mari grupe muntoase si anume: Carpatii Orientali,
Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali. Altitudinea maxim este de 2544 m (Vrful
Moldoneanu) situat n grupa Fgras, parte a Carpatilor Meridionali.
La exteriorul arcului carpatic se ntind Subcarpatii si Dealurile de Vest, zone n care si
concentrarea populatiei este mai mare datorit conditiilor favorabile cultivrii pomilor fructiferi
si a vitei de vie, cresterii animalelor si concentrrii resurselor minerale de subsol: sare, petrol,
crbuni. n afar de cele 2 formatiuni de podis, n partea estic a trii se mai afl Podisul
Moldovei, n sud-est Podisul Dobrogei.
Dup "etajul" reprezentat de dealuri si podisuri, urmeaz cmpiile, dintre care cele mai
cunoscute sunt Cmpia Romn, n partea de sud a trii si Cmpia de Vest, o fsie de verdeat n
partea occidental a teritoriului.
Reteaua hidrografic a trii este extrem de variat, rurile cu numerosi afluenti si
lacurile putnd fi ntlnite n toate colturile trii. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din
Europa, strbate Romania pe o portiune de 1075 km, ntre Bazias si Sulina. Fluviul izvorste din
Muntii Pdurea Neagr (Germania) si strbate 10 tri europene si 4 capitale: Viena, Bratislava,
Budapesta si Belgrad. La vrsarea n Marea Neagr, Dunrea ne-a "rsftat" cu una dintre cele
mai frumoase delte de pe glob, o bogatie inestimabil a naturii - Delta Dunrii. Dunarea
formeaz n zona Portile de Fier un defileu superb. Alte ruri importante care izvorsc sau
tranziteaz teritoriul Romniei sunt: Somesul, Prutul, Muresul, Oltul, Tisa, Jiul, Bega, Cerna.
Caracteristic celor mai multe dintre ruri este faptul c ele strbat n general toate zonele de
relief, oferind peisaje deosebite si defilee superbe - n zona muntoas, firul de apa este ngust si
apa curge cu viteze mari printre stnci si pietre, n zonele deluroase, cursul este mai lin, n timp
ce n zona de cmpie ltimea este mult mai mare, iar solul este fertil, excelent pentru culturi
agricole.

n Romnia, putem ntlni o multime de lacuri. Carpatii Meridionali (n special grupele

Fgras, Retezat si Godeanu), dar si Carpatii Orientali (Muntii Rodnei) sunt cunoscuti pentru
lacurile glaciare care s-au format n decursul timpului. Amintim aici Lacul Blea, Lacul Bucura cel mai mare lac glaciar din Romnia, Lacul Znoaga, Lacul Glcescu, Lacul Capra si multe
altele.
Clima trii este deterimat de pozitia pe glob si pe continentul european. Clima este
temperat continental, caracteristice fiind cele 4 anotimpuri si temperaturi medii anuale de circa
11 grade Celsius. Relieful influenteaz ntr-o msur important temperaturile si precipitatiile.
Zona Dobrogei este cunoscut ca zona cu cele mai srace precipitatii de pe teritoriul trii,
aproximativ 400 mm anual. Urmeaz Cmpia Romn cu 500 mm anual, ns o dat cu cresterea
n altitudine, precipitatiile sunt mai frecvente, ajungnd la peste 1000 mm anual n zona
muntoas.
Fauna si flora sunt foarte variate, fiind determinate ntr-o mare msur de varietatea
reliefului. Dintre cele aproximativ 3700 de specii de plante identificate pe teritoriul Romniei, 23
au fost declarate monumente ale naturii.
Capitala trii este municipiul Bucuresti, situat n partea central a Cmpiei Romne. n
functie de numrul de locuitori, urmtoarele orase importante ale trii sunt Iasi, Cluj Napoca,
Timisoara, Constanta, Craiova, Galati, Brasov, Ploiesti, Brila si Oradea, toate avnd peste
200.000 de locuitori.
Ceea ce este ns important n aceast descriere este valoarea inestimabil a bogtiilor de
care dispune tara noastr. Pe lng multitudinea de resurse naturale de care dispunem (dar care
nu sunt exploatate eficient), avem zone n care peisajele ncnt cu adevarat privirile celor care le
ptrund. Natura este cea mai mare bogtie pe care o avem si de care trebuie sa ne ngijim asa
cum se cuvine. Multe zone ale trii sunt extrem de rar ptrunse de turisti, iar promovarea lor este
o problem care trebuie s-si gseasc o solutie ct mai rapid.

Marea Britanie
Regatul Unit al Marii Britanii este format din Marea Britanie (Anglia, Scotia si Tara
Galilor) si Irlanda de Nord, si este unul dintre cele 28 state membre ale Uniunii Europene.
Marea Britanie este situat n vecintatea coastei de nord-vest a Continentului European.
Teritoriul su este compus din Insula Marea Britanie, partea de nord a Insulei Irlanda i un numr
de mici insule aflate n mrile nconjurtoare (circa 1000 de insule). Marea Britanie este
mrginit de Oceanul Atlantic i mrile adiacente acestuia - Marea Nordului, Canalul Mnecii,
Marea Celtic i Marea Irlandei. n Insula Irlanda, provincia Irlanda de Nord are o grani
terestr cu Republica Irlanda.

Marea Britanie deine 14 teritorii de peste Mri, rspndite pe tot globul. Acestea sunt de
o mare diversitate, de la minuscula insul Pitcairn, n mijlocul Oceanului Pacific, cu cei 47 de
locuitori ai si, pn la Bermuda, n Atlanticul de Nord, care are o populaie de 62.059 locuitori
i este unul dintre cele mai importante centre financiare din lume. Teritoriile de peste Mri sunt:
Anguilla, Teritoriul Antarctic Britanic, Bermuda, Teritoriul Britanic din Oceanul Indian, Insulele
Virgine Britanice, Insulele Cayman, Insulele Falkland, Gibraltar, Montserrat, St Helena i
Dependenele (Insula Ascension i Tristan da Cunha), Insulele Turk i Caicos, Insula Pitcairn,
Insulele South Georgia i South Sandwich, Zonele Basei Suverane din Cipru.
Rurile sunt scurte, dar cu debite importante, ceea ce le face navigabile : Tamisa,
Severn(cel mai lung), Trent, Shannon, Exe, Avon, Tees, Ouse.
Clima Marii Britanii este temperat, cu veri clduroase, ierni reci i foarte multe
precipitaii pe tot parcursul anului. Principalii factori de influen asupra climei constau n
latitudinea nordic a rii (ntre 50 i 60 N), vecintatea imediat a Oceanului Atlantic i, n
special, nclzirea apelor din jurul Insulelor Britanice de ctre Gulf Stream. Variaiile de
temperatur pe parcursul anului sunt relativ reduse. Clima Marii Britanii este influenat puternic
de masele de aer tropical-maritime, polar-maritime, polar-continentale i tropical-continentale.
Marea Britanie este situat la confluena maselor de aer tropical, n sud, cu masele de aer polar,
n nord. n aceasta zon, variaiile de temperatur creeaz instabilitate, ceea ce determin
caracterul celebru al vremii schimbtoare din Marea Britanie, unde, pe parcursul unei singure
zile, se pot nregistra toate tipurile de vreme.
Vegetaia este alctuit mai ales din pduri tipice pentru zona de clim temperat. 45%
din teritoriul britanic o reprezint punile, 25% - terenurile agricole, iar 11% - pdurile. Zonele
nalte ale Scoiei, cu vegetaia lor slbatic, ofer un tablou de o mare frumusee. Se afl aici cei
mai nali muni din Marea Britanie, ca i lacuri cunoscute (loch), dintre care cel mai celebru este
Loch Ness (396 km), peste care trece Canalul Caledonian.
Acesta i datoreaz faima monstrului Nessie, depre care se spune c ar tri n apele
sale. Cel mai nalt munte al Regatului este Ben Nevis (1344 m), aflat tot pe teritorul Scoiei. Un
alt loc remarcabil sunt micile insule cu denumirea de Hebride. nlimea reliefului scade de la
nord la sud, continund cu Cmpia Central a Scoiei, cu sol foarte fertil. Irlanda de Nord este
desprit de Scoia prin Marea Irlandei. n Irlanda de Nord sunt golfuri vaste i Lough Neagh,
cel mai mare lac de pe insulele britanice. n Anglia de Nord se afl masivul montan Pennin i
nlimi stncoase de calcar i granit, precum i lacuri de o mare frumusee. ara Galilor are
muni cu crestele golae, ruri, mari suprafee acoperite cu iarb, mult verdea i terenuri
lucrate de agricultori. O mare parte a teritoriului ei este ocupat de masivul Cambrian Mountains,
lacuri i cascade. Anglia Central are un relief plat, n zona coastelor de est fiind cmpii joase. n
sud-estul foarte populat al insulei sunt terenuri agricole de bun calitate i dealurile Downs. n
regiunile din sud-vest sunt mlatini, iar pe rmurile Oceanului Atlantic putei vedea stnci
impozante i aspre.

2.Indicatori la nivelul economiei nationale

Stabilirea acestor indicatori este necesar pentru a scoate n evident informatii privind
aspectele principale ale activittii economic-sociale, cum ar fi : dimensiunea acesteia si evolutia
sa n timp, proportiile si corelatiile care se formeaz ntre diversele categorii economice etc. .
Astfel, dac aceste informatii capt o expresie cantitativ, este mult mai usor s realizm
corelati cu celelate date detinute. De exemplu, nu este suficient s spunem c ntr-o tar este
inflatie; este necesar s exprimm sub form cantitativ nivelul inflatiei. n felul acesta nu numai
c detinem o informatie mult mai bogat, dar putem s comparm nivelul inflatiei cu nivelul
prognozat, cu cel din perioadele trecute, cu cel din alte unitti teritoriale sau cu cel realizat de
ctre alti agenti economici. Mai mult, putem realize o corelatie cu ceilalti indicatori din
economie, cu modul n care acestia se influenteaz reciproc.

Suprafata
Specificare

Suprafa
(km)

Romnia

238391

Marea Britanie

229848

% (+/-)

103,71

Not: La fiecare tabel, coloana privind dinamica indicatorilor (%) se va realiza prin raportarea
Romniei la Marea Britanie.
Pe baza datelor din tabelul de mai sus, se poate observa faptul c suprafata Romniei
reprezint aproximativ 103,71% din suprafata Marii Britanii. Putem spune deci c , n ceea ce
priveste acest indicator, cele dou state analizate pornesc dup pozitii relativ egale, acest prim
criteriu de raportare neputnd reprezenta un criteriu definitoriu n diferentierea acestora.

Populatia

( milioane)

Specificare
Romnia

2000

Marea
Britanie
% (+/-)

2002

2004

2006

2008

2010

21,1938

20,5379

20,2469

2012
20,0767

22,443

21,7305

21,4517

58,8925

59,3705

59,9879

60,8468

61,807

62,7664

63,6957

38,1%

36,6%

35,76%

34,83%

33,22%

32,25%

31,51%

Se observ faptul c trendul populatiei este unul descendent n Romnia si unul ascendant
n Marea Britanie. Principalele cauze sunt usor de identificat, cel putin n cazul Romniei.
Acestea sunt reprezentate de sporul natural negativ existent la nivelul trii, asta n conditiile n
care rata mortalittii se mentine peste nivelul ratei natalittii n anii analizati.
Referitor la Marea Britanie, trendul pozitiv al populatiei este influentat n primul rnd de
sporul natural pozitiv. ns nu doar sporul natural determin cresterea populatiei, un alt factor de
luat n seam fiind numrul imigrantilor, acestia fiind considerabili datort nivelului de trai
ridicat din aceast tar.
De asemenea, se observ faptul c dea lungul celor doisprezece ani analizati,
populatia Romniei nu a reprezentat mai mult de 38,1% din populatia Marii Britanii, asta n
conditiile n care populatia Romniei numra 22,443 de milioane de locuitori (cea mai mare
valoare a populatiei n perioada analizat) iar cea a Marii Britanii 58,89 de milioane de locuiori
(cea mai mic valoare a populatiei n perioada analizat). La nivelul anului 2012 procentul
nregistreaz o scdere pn la nivelul de 31,51 %, datorit faptului c populatia trii noastre
atinge cel mai mic prag al populatiei comparativ cu perioada supus analizei, n timp ce Marea
Britanie nregistreaz cel mai mare numr de locuitori.
PIB (USD)
Specificar
e
Romnia
(miliarde)
Marea
Britanie

2000

2002

2004

2006

2008

2010

2012

37,3

45,98

75,79

122,69

204,33

164,79

169,39

1,49

1,62

2,22

2,48

2,68

2,29

2,46

(trillion)

Produsul Intern Brut (PIB) este un indicator standard utilizat n evaluarea performantei
economice a unei tri si adesea este utilizat ca indicator al bunstrii.
PIB-ul unei tri este definit ca fiind valoarea de piat a tuturor mrfurilor si serviciilor destinate
consumului final, produse n toate ramurile economiei n interiorul unui stat ntr-o anumit
perioad de timp.
n ceea ce priveste trile analizate, se observ faptul c evolutia PIB-ului a fost una aproape
simetric. n cazul Romniei acesta a crescut n intervalul 2000-2008 , ca urmare a cresterii
economice existente la nivelul ntregii tri. ns, odat cu nceputul crizei economice, efectele sau simtit si la nivelul trii noastre, PIB-ul nregistrnd o scdere n 2010 .
n ceea ce priveste Marea Britanie, trendul ascendent s-a oprit tot la nivelul anului 2008.

PIB/locuitor (USD/loc)
Specificar
e

2000

2002

2004

2006

2008

2010

2012

1662,22

2116,31

3533,27

5789,24

9949,35

8139,15

8437,43

Marea
Britanie

25361,94

27301,46

37021,15

40807,56

43486,91

36572,5

38648,9

% (+/-)

6,55

7,75

9,54

14,18

22,87

22,25

21,83

Romnia

Referitor la diferentele de valoare ale PIB/locuitor existente la nivelul celor dou state
analizate, trebuie precizate urmtoarele aspecte. n perioada analizat, nivelul acestui indicator a
nregistrat o crestere n Romnia comparativ cu Marea Britanie , crestere ce reiese din faptul c

nivelul PIB-ului n tara noastr a reprezentat n anul 2000 6,55% din PIB-ul Marii Britanii ,iar n
anul 2008 22,87 %.

Rata inflatiei
Specificar
e

2002 (%)

Romnia

22.5

Marea
Britanie

1.3

2004 (%)

2006 (%)

2008 (%)

11.9

6.6

7.9

1.3

2.3

3.6

2010 (%)

2012 (%)

2013 (%)

6.1

3.4

3.2

3.3

2.8

2.6

Inflatia este un dezechilibru major prezent n economia oricrei tri, reprezentat de o

crestere generalizat a preturilor si de scderea simultan a puterii de cumprare a monedei
nationale.
Se observ faptul c, n perioada analizat, cea mai mare valoare a ratei inflatiei a fost n

Romnia n anul 2002, atingnd valoarea de 22,5%.

n ceea ce priveste Marea Britanie, rata inflatiei se mentine n cote normale, cu o singur
exceptie, anul 2008, an n care s-au resimtit primele efecte ale crizei si care au generat de
asemenea o ndreptare a cettenilor trii spre consum, mrind astfel cererea de bunuri n
conditiile n care oferta rmne neschimbat. Acest lucu a dus la atingerea nivelului de 3,6% a
ratei inflatiei, nivelul cel mai nalt din perioada analizat.

Rata somajului
Specificare
Romnia
Marea Britanie

2000
(%)
7

2002
(%)
8,1

5,6

5,1

2004
(%)

2006
(%)

2008
(%)

2010
(%)

7,7

7,3

5,8

7,3

4,7

5,5

5,4

7,8

2012
(%)
7
7,9

Somajul a cunoscut n Romnia un nivel ridicat, n primul rnd datorit restructurrilor

existente la nivelul marilor agenti economici. Acestea s-au fcut fie datorit introducerii unor noi
fluxuri tehnologice, fie datorit reorganizrii ntreprinderilor sau pur si simplu prin nchiderea
acestora.
n perioada analizat, Romnia a nregistrat o scdere a ratei somajului n perioada 20042008 pe fondul investitiilor straine care au antrenat forta de munc disponibil la nivelul
economiei.. De asemenea, un motiv al cresterii somajului l reprezint rentoarcerea n tar a
romnilor care lucrau n strintate si care datorit crizei economice sunt nevoiti s revin.
n ceea ce priveste Marea Britanie, aici ntlnim si alte probleme. O dat cu aderarea la
Uniunea European a celor 10 state n anul 2004 , tara s-a confruntat cu un val de imigranti atrasi
de conditiile mult mai bune oferite pe piata muncii. Astfel, acestia acceptau salarii mai mici
coparativ cu localnicii, motiv pentru care somajul a nceput s creasc. Aceste elemente dublate
de criza economic au fcut ca rata somajului s ating un nivel record n Marea Britanie de 7,9
% la nivelul anului 2012.

Rata de ocupare o fortei de munca

Specificar

2000
(%)

2002
(%)

2004
(%)

2006
(%)

2008
(%)

2010
(%)

2012
(%)

69,1

68,3

63,5

64,8

64,4

63,3

63,8

74

74,5

75

75,2

75,2

73,6

74,2

e
Romnia
Marea
Britanie

n perioada analizat, Romnia a avut o evolutie oscilanta, atingand cea mai mare valoare in
anul 2000 ( 69,1 %) si cea mai mica valoare in anul 2010 ( 63,3%). Si Marea Britanie a avut o
evolutie oscilanta, atingand cea mai mare valoare in anul 2006,respective 2008 ( 75,2 %) si cea
mai mica valoare in anul 2010 ( 73,6%).

Importuri, Exporturi, Balanta comercial

Importuri (1000 milioane ECU/EURO)
Specificare

2002

2004

2006

2008

2010

2012

2013

Romnia

21,1

30,6

49,0

69,7

56,4

66,4

69,6

Marea Britanie

683,7

701,9

986,2

893,3

761,5

893,9

857,8

% (+/-)

3,08

4,35

4,96

7,8

7,4

7,42

8,11

Importurile Romniei au reprezentat n perioada analizat ntre 3,08% si 8,11% din

totalul valorii importurilor Marii Britanii. Acest lucru se datoreaz faptului c populatia Marii
Britanii este de 3 ori mai mare dect cea a Romniei, motiv pentru care si consumul este mult
mai mare la nivelul acestei tri, asta n conditiile n care suprafetele celor dou state sunt relativ
asemntoare.
Cele mai mari valori ale importurilor s-au nregistrat n Romnia la nivelul anului 2008,
cnd acestea au atins pragul de 69,7 milioane Euro. n ceea ce priveste Marea Britanie, valorile
cele mai ridicate sunt la nivelul anului 2006, respectiv 986,2 milioane Euro.
n Romnia, trendul ascendent se mentine pn la nivelul anului 2008, cnd,
aceleasi efecte ale crizei se simt resimtite si n tara noastr.
Exporturi (1000 milioane ECU/EURO)

Specificare

2002

Romnia

19,4

Marea

654,4

Britanie
% (+/-)

2,96

2004

2006

2008

2010

25,5

38,8

53,5

50,9

664,6

919,8

877,7

709,7

3,83

4,21

6,1

7,17

2012

2013

60,6

68

820,1

774,4

7,38

8,78

Exporturile Romniei au reprezentat n perioada analizat un procent cuprins ntre 2,96% si 8,78
% din exporturile Marii Britanii. Acest lucru poate fi justificat prin faptul c dezvoltarea statului
folosit ca baz de raportare i permite s exporte produse de calitate superioar crora le poate da
valoare adugat mare.

Balanta comercial (1000 milion ECU/EURO)

Operatiunile de comert exterior (international) sunt reflectate n balanta comercial; ea
cuprinde valoarea total si pe grupe de mrfuri (agroalimentare, materii prime, combustibili,
produse chimice, masini etc.) a exportului si, respectiv, a importului. Aceasta poate fi echilibrat
cnd exportul si importul sunt egale, excedentar, cnd exportul depseste importul si deficitar,
n situatia invers.
Specificare

2002

2004

2006

2008

2010

2012

2013

Romnia
Marea

-1,6

-5,1

-10,2

-16,2

-5,5

-5,9

-1,5

-29,2

-37,3

-66,4

-15,6

-51,8

-73,8

-83,4

Britanie

Se observ faptul c n cazul celor dou state analizate, balanta comercial este una deficitar,
ambele realiznd importuri mai mari dect exporturile.

3.Indicatori la nivelul agriculturii

Potential agricol
Suprafata agricol pe categorii de folosint (1000 ha)
2000

2002

Suprafaa
agricol
Teren arabil

14857

14818

Vii i Livezi

527

Romania

9381

9376
483

2004

2006

2008

2010

2012

14130

14039

13634

14156

13733

9146

8798

8915
429

8939
469

8721
463

463

446

Puni i
Fnee

4949

4959

4786

4631

4450

4547

4489

Suprafata agricol a Romniei are aproximativ aceeasi structur n cei 12 ani supusi analizei,
suprafata medie pe categorii de folosint fiind urmtoarea:
- Teren arabil 9039,4 ha
- Vii si livezi 468,5 ha
- Psuni si fnete 4687,2 ha.

Marea Britanie

2000

2002

Suprafaa
agricol
Teren arabil

16964

16976

5876

5786

Vii i Livezi

52

50

49

45

46

46

46

11036

11140

11183

11699

11633

11208

10924

Puni i
Fnee

2004

2006

2008

2010

2012

17051

17838

17684

17224

17182

5819

6094

6005

5970

6212

Din analiza suprafetei agricole a Marii Britanii se constat faptul c cea mai mare suprafat este
ocupat de psuni si fnete, principalul motiv fiind acela c agricultura se bazeaz n principal pe
cresterea animalelor. Astfel, n medie, n perioada analizat suprafata aferent categoriilor de
folosint este urmtoarea:
- Teren arabil 5966 ha
- Vii si livezi 47,7 ha
- Psuni si fnete 11260,4 ha.
Romnia
/Marea
Britanie
Suprafa
a agricol
Teren
arabil
Vii i
Livezi
Puni i
Fnee

2000
(%)

2002
(%)

2004
(%)

2006
(%)

2008
(%)

2010
(%)

2012
(%)

87,57

87,28

82,86

78,7

77,09

82,18

79,92

159,64

162,2

153,2

146,68

145,22

153,19

141,62

1013,46

966

875,51

1042,2

1006,52

1006,52

969,56

44,84

44,51

42,79

39,58

38,25

40,56

41,09

Analiznd comparativ cele dou tri, se constat urmtoarele aspect: n primul rnd suprafata
agricol a Romniei este mai mic dect cea a Marii Britanii , unul din motive fiind legat evident
de suprafata mai mic a trii noastre. Astfel, la nivelul anului 2008 suprafata agricol a
Romniei reprezenta 77,09% din suprafata agricol a Marii Britanii.
n al doilea rnd se observ o diferentiere a suprafetelor repartizate pe categorii de
folosint. Astfel, n tara noastr preponderent este terenul agricol, iar viile si livezile ocup
suprafete mult mai mari n tara noastr n timp ce n Marea Britanie preponderente sunt psunile
si livezile.

Suprafete irigate(1000 ha)

Specificare

2000

2002

2004

2006

2008

2010

2012

Romnia
488
327
96,5
257
83,3
165,9
Marea
Britanie
Se observ, n cazul Romniei, o fluctuatie a suprafetelor irigate ca urmare a evolutiei
conditiilor meteorologice. Astfel, perioada 2006-2010 este o perioad abundent n precipitatii,
motiv pentru care suprafata irigat este mult mai mic comparativ cu restul anilor analizati
n ceea ce Marea Britanie, lipsa datelor face imposibil aprecierea acestui indicator.

Mecanizarea
ncrctura pe tractor = (teren arabil + vii + livezi)/numr de tractoare.
Specificare

2000

2002

2004

2006

2008

Romnia

Marea Britanie

teren arabil + vii + livezi

(mii ha)
Numr de tractoare

9908

9859

9344

9408

9184

160053 169240 171811 174563 174790

ncrctur pe tractor
(ha)
(teren arabil + vii +
livezi)
Numr de tractoare

62

58

54

54

52

5928

5836

5868

6139

6051

ncrctur pe tractor

Se observ faptul c numrul de tractoare nregistreaz o crestere n perioada 2004-2008, ca

urmare a investitiilor realizate n agricultur. Concomitent cu acest dotare a agriculturii, apare si
o renoire a parcului de tractoare, de aici si fluctuatia ce reiese din datele statistice.
Aceast revitalizare a agriculturii prin renoirea numrului de tractoare se datoreaz
proietelor europene care permit finantarea unor astfel de investitii.
Chimizare

Specificare

2002

2004

Romnia
2006

2008

2010

Azot(t)

299.195

270.131

252.201

279.886

265.487

Fosfat(t)
Potasiu(t)

138.137
24.060

94.073
15.800

93.846
16.837

102.418
15.661

103.324
18.405

Consum total
ngrminte
chimice (t)

461.392

380.004

362.884

397.965

387.216

Suprafaa agricol
(mii ha)

14.818

14.130

14.039

13.634

14.156

Substan activ la
ha (kg)

31,13

26,89

25,85

29,18

27,35

Specificare
Azot(t)

2002

Marea Britanie
2004

2006

2008

2010

1.066.493

1.138.220

1.008.000

913.000

1.036.000

Fosfat(t)

245.140

273.390

224.000

129.000

215.000

Potasiu(t)

348.782

379.487

317.000

208.000

325.000

1.660.415

1.791.097

1.549.000

1.250.000

1.576.000

Suprafaa agricol
(mii ha)

16.976

17.051

17.838

17.684

17.224

Substan activ la
ha (kg)

97,9

105,04

86,84

70,69

91,5

Consum total
ngrminte
chimice (t)

Referitor la consumul de ngrsminte, se observ o fluctuatie a acestuia n perioada

analizat, cea mai mare valoare fiind nregistrat n Romnia la nivelul anului 2002 cnd
cantitatea utilizat a fost de 461392 tone. Aceast fluctuatie se datoreaz si faptului c suprafata
agricol variaz.

n ceea ce priveste Marea Britanie, consumul total de ngrsminte chimice are o valoare
mult mai mare, fiind de 4-5 ori mai mari dect cel de la nivelul Romniei.

Prin raportarea consumului de ngrsminte chimice la suprafata agricol, se observ o

chimizare mai puternic n Marea Britanie care nsa prezint o usoara scdere de-a lungul
perioadei cel mai probabil datorit preocuprilor de dezvoltare durabil. Din acest punct de
vedere Romnia este mai bine plasat prin chimizarea redus, ea putnd fi eligibil pentru
agricultura ecologic.
Efective de animale
Efective de
animale

2000

2002

2004

2006

2008

2010

2012

Bovine

3051000

2800000

2897000

2862000

2819000

2512300

1988939

Porci

5848000

4447000

5145000

6622000

6565000

5793400

5363797

Oi

8121000

7251200

7447000

7611000

8469000

9141500

8533434

Capre

558000

525100

678000

687000

865000

917300

1236143

Bovine

11133000

10343000

10551000

10579000

10107000

10112000

9900000

Porci

6482000

5588000

5160600

4933000

4714000

4460000

4481000

Oi

4226400

35834280

35848000

34722000

33131000

31084000

32215000

Capre

77164

74784

89000

98000

95000

93000

98000

(capete)
Romnia

Marea
Britanie

Din datele prezentate mai sus reiese faptul c efectivele de animale au o valoare oscilant
n perioada analizat.
Conform datelor obtinute se observ c cea mai mare pondere o are efectivul de oi att
pentru Marea Britanie ct si pentru Romnia iar cea mai mic pondere efectivul de capre.
n ceea ce priveste bovinele, numrul de capete existente la nivelul Romniei este de 5 ori
mai mic dect cel existent la nivelul Marii Britanii. Aceeasi proportie se pstreaz si n ceea ce
priveste efectivul de oi.
Singurele similitudini se regsesc la numrul de porci, valorile n cele dou tri fiind
aproximativ egale.

Animale la 100 ha
Animale la 100 ha = (numrul de animale pe fiecare specie/suprafata agricol)*100
Animale la 100 2000
2002
2004
2006
2008
2010
ha
Romnia Bovine

20.53

18.89

20.50

20.39

20.81

17.74

2012
14.48

(Capete Porci
la
100
Oi
ha)
Marea
Britanie

39.36

30.01

36.41

47.17

48.46

40.92

39.05

54.66

48.93

52.70

54.21

62.52

64.57

62.13

Capre

3.75

3.54

4.80

4.89

6.39

6.47

Bovine

65.62

60.92

61.88

59.31

57.15

58.7

57.61

Porci

38.21

32.91

30.27

27.65

26.66

25.89

26.07

24.91

211.08

210.24

194.65

187.35

180.46

187.49

0.45

0.44

0.52

0.55

0.54

0.53

0.57

(Capete
Oi
la
100
ha)
Capre

Maximul atins de Romnia n ceea ce priveste numrul de animale la 100 ha a fost :

- la Bovine de 20.81 n anul 2008;
- la Caprine de 6.47 n anul 2010;
- la Porcine de 48.46 n anul 2008;
- la Ovine de 64.57 n anul 2010.
Se poate observa faptul c la oi Marea Britanie are de aproximativ 5 ori mai multe capete
la 100 de ha. n ceea ce priveste capetele de bovine la 100 de hectare Marea Britanie are de 3 ori
mai multe efective de animale n timp ce numrul de porci la 100 ha relev faptul c Romnia
creste mai multe capete dect Marea Britanie. Caprele reprezint un alt capitol la care Romnia
depseste Marea Britanie, tara nostr avnd de pn la 11 ori mai multe capete la 100 ha .

Rezultate economice
Productii medii la principalele culturi vegetale
Producii medii la
2004
2006
principalele culturi
Gru
3477
2773
Porumb
4549
3575
Romnia
Sfecl
de zahr
(Kg/ha)
32393
29431
Floarea
soarelui
Legume
Gru
Porumb

2007

2008

2009

1610
1702

3422
3227

2430
3416

26327

34889

38607

1682

1554

730

1446

1442

16700
7775
-

8426
8036
-

11125
7224
-

12883
8281
-

12680
7926
-

Marea
Britanie
(Kg/ha)

Sfecl
de zahr
Floarea
soarelui
Legume

58714

56488

53864

62680

59500

8254

9500

9500

9500

9500

n ceea ce priveste productia medie la principalele culturi vegetale, aceasta variaz din
mai multe considerente , dintre care trebuie remarcate conditiile meteorologice, gradul de
chimizare al solului, mecanizarea precum si sistemul de irigatii.
Romnia este a patra ar din coada listei de 10 ri n ceea ce privete produciile medii
la cereale: doar Bulgaria, Letonia i Lituania au producii medii la cereale mai mici dect
Romnia.
Desi Romania are un potential agricol foarte mare, astfel ea ar putea produce hrana
pentru 80 de milioane de locuitori, statul roman nu foloseste indeajuns de mult acesta
oportunitate.

Productii totale/locuitor la principalele culturi vegetale

Producii
2004
2005
2006
totale/locuitor
la principalele
produse
Produci
i totale 7812428 7340664 5526190
Romni gru
a
Produci
(tone)
i totale
1038849
Porumb 14541564
9
8984729
Produci
i totale
Sfecl
de zahr

672723

729658

1152200

2007

2008

2009

3044460

7180980

5202526

7973258
3853920

7849080

748839

706660

816814

Produci
i totale
Floarea
soarelui
Produci
i totale
Legume

Kg/loc

Marea
Britani
e
(Kg/Ha)

Produci
i totale/
locuitor
la gru
Produci
i totale/
locuitor
la
porumb
Produci
i totale/
locuitor
la sfecla
de zahr
Produci
i totale/
locuitor
la
floarea
soarelui
Produci
i totale/
locuitor
la
legume
Produci
i totale
gru
Produci
i totale
Sfecl
de zahr
Produci
i totale/
locuitor
la gru
Produci

1557813

1340940

1526232

546922

1169940

1098047

167000

12000

29842

28215

37093

26477

363

341

256

141

333

241

675

482

417

179

364

370

31

34

53

35

33

38

72

62

71

25

54

51

220

167

191

144

177

163

154730
0

148630 147470 132210 172270

0
0
0
0

1437900

904200

868700 740000 673300 750000

833000

253.65
57

243.65
57

241.75
41

216.73
77

282.40
98

235.72
13

148.22

142.40

121.31

110.37

122.95

136.55

i totale/
locuitor
la sfecla
de zahr

95

98

15

08

74

Se observ o oscilatie a productiilor totale pe locuitor att n cazul Romniei ct si n

cazul Marii Britanii. Aceast oscilatie este explicat prin faptul c de-a lungul anilor att
populatia care este folosit ca baz de raportare este variabil ct si productia.
n ceea ce priveste productia, trebuie luate n considerare si randamentele diferitelor culturi,
randamente ce depind de mai multe variabile ca rotatia culturilor, gradul de mecanizare, gradul
de chimizare , conditii climatice etc. .

Productii medii la principalele produse de origine animal

Producii medii la
principalele produse
de origine animal
Carne
de vit
Romnia (hg/An)
Carne
(randamen de porc
(hg/An)
t)
Lapte
(hg/An)
1 hg=0,1 kg Ou
(100
mg/An)
Carne
de vit
Marea
(hg/An)
Britanie
Carne
de porc
(hg/An)
(randamen
Lapte
t)
(hg/An)
Ou
1 hg=0,1 kg (100
mg/An)

2004

2005

2006

2007

2008

2009

1590

1500

1377

1383

1390

1630

815

811

826

830

829

825

7793

7889

9146

8486

6918

6391

83643

70438

74700

64864

75742

68943

3066

3157

3203

3314

3275

3312

768

769

765

779

784

797

68246

72448

72339

71765

71864

71011

168471

154401

159617

163601

159714

115941

Randamentul productiei medii la carne de vit si la ou este dublu n Marea Britanie coparativ cu
Romnia. n schimb, randamentul la lapte este de aproximativ 10 ori mai mare n favoarea Marii
Britanii.
Singurul domeniu n care randamentele Romniei la productia medie de produse de
origine animal sunt superioare, este reprezentat de productia de carne de porc, productie care
ns depseste doar cu putin productia Marii Britanii.
Producii totale/locuitor la principalele produse de origine animal
Producii
totale/locuitor
la principalele
produse
Carne de
vit (t)
Romni Carne de
a
porc (t)
Lapte (t)
Ou (t)
Produci
a
de
carne de
vit
total/
locuitor
Produci
a
de
carne de
porc
total/
locuitor
Produci
a
de
lapte
total/
locuitor
Produci
a de ou
total/
locuitor

2004

2005

2006

2007

2008

2009

161618

190196

159313

164642

149660

155199
470567

374039

436424

451832

470223

439029

5504100

5552200

6662242

6289845

6125042

5809156

369050

365500

371450

326124

344849

310561

75

88

74

76

69

72

174

203

210

218

204

218

2554

2576

3092

2919

2842

2696

171

170

172

151

160

144

Carne de
vit (t)
Marea Carne de
Britanie porc (t)
Lapte (t)
Ou (t)
Produci
a
de
carne de
vit
total/
locuitor
Produci
a
de
carne de
porc
total/
locuitor
Produci
a
de
lapte
total/
locuitor
Produci
a de ou
total/
locuitor

719000

762000

847281

882000

862000

849860

708000

706000

696549

739000

740000

720253

145550
00

144730
00

143160
00

140230
00

137190
00

13236500

637125

625000

610648

593171

613480

613480

118

125

139

145

141

139

116

116

114

121

121

118

2386

2373

2347

2299

2249

2170

104

102

100

97

101

101

n timp ce productia total/locuitor din Romnia cunoaste adevrate fluctuatii ca urmare a

inconstantei n oferirea de conditii propice obtinerii unor randamente superioare, n Marea
Britanie se observ faptul c productia are un trend ascendent, fr oscilatii ale productiei.