Proiect realizat de Rcanu Victor

Cuprins
1. Aezarea geografic

economice
2. Limite-vecini
3. Geologie
4. Relief
5. Clima
6. Hidrografia
7. Vegetatia
8. Fauna
9. Populatia

10. Activiti

11. Transporturile
12. Activiti turistice

Delta Dunrii este limitat la

sud-vest de podiul Dobrogei,

la nord de cel al Basarabiei, iar
n est se vars n Marea Neagr.
Delta Dunrii este traversat
de paralela de 45 latitudine
N i de meridianul de 29,
longitudine E. Delta ocup,
mpreun cu complexul
lagunar Razim-Sinoe 5050 km,
din care 732 km
aparin Ucrainei, Deltei
romneti revenindu-i o
suprafa de 2540 km. Este
ncadrat
de limane i lacuri adiacente i
cuprinde sute de lacuri ntre
brae, dintre care cteva zeci de
mari dimensiuni. Datorit celor
67 milioane de tone
de aluviuni aduse de Dunre,
Delta Dunrii crete anual cu
aproximativ 40 m.

Substratul geologic
Delta Dunrii este plasat, din punct de vedere geologic,

ntr-o regiune mobil a scoarei terestre numit Platforma

Deltei Dunrii (regiunea predobrogean). Platforma Deltei
Dunrii vine n contact n partea de sud-vest cu Orogenul
Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care
este aproximativ paralel cu braul Sfntu Gheorghe.

Structura geologic a acesteia este alctuit dintr-un

fundament cristalin peste care se dispune o cuvertur

sedimentar reprezentat printr-o succesiune de depozite
paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene i
cuaternare, derminate prin forajele de mare i mic
adncime efectuate n zon. Depozitele de vrst
Paleozoic, ce aparin etajelor Silurian-Permian (438-230
milioane de ani), sunt alctuite din calcare, dolomite,
siltite, gresii litice cu intercalaii de tufuri.

Depozitele de vrst Triasic (248-213 milioane de ani)

sunt alctuite, la baz, din siltite feruginoase, argilite,

gresii, microconglomerate, iar transgresiv apar
dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne.
Depozitele de vrst Jurasic (176-142 milioane de
ani) sunt alctuite n principal din calcare (la baz), argile
calcaroase, gresii, precum i calcare cenuii i glbui (la
partea superioar).

Depozitele de vrst Cretacic (121-65 milioane de ani)

sunt alctuite, n principal, din argile i siltite feruginoase, cu

intercalaii de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce con in o
fitocenoz srac . Depozitele de vrst Neogen(13,5-1,8
milioane de ani) sunt alctuite dintr-o succesiune de
strate cu calcare, nisipuri fine cenusii, siltite i argile.
Depozitele de vrst Cuaternar(1,8-0,01 milioane de ani)
sunt alctuite, la baz, dintr-un strat de argile ro ii-carmizii
urmate de o succesiune de strate de pietri uri, nisipuri, siltite,
argile i strate de loess, iar la partea superioar se dispun aluviuni
de origine fluviatil i fluvio-lacustr.

Relief
Delta Dunrii, situat n partea de N-V a Mrii

Negre, reprezint din punct de vedere geomorfologic un

relief de acumulare dezvoltat la gura de vrsare a Dunrii
n Marea Neagr. Delta Dunrii este inclus la categoria
formelor de relief regionale de tip cmpie umed pe
depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de
fragmentare. Delta Dunrii este caracterizat prin forme de
relief pozitive numite grinduri i forme de relief negative
reprezentate prin depresiuni umplute cu ap (lacuri). n
prezent, delta se prezint sub forma unei suprafe e plane .

Teritoriul Deltei Dunrii se mparte n dou subregiuni

geografice i anume: Delta propriu-zis ce ocup o suprafa de

4.250 km2, aflat ntre braele fluviului, i zona complexului
Razim, cu o suprafa de 990 km2. Din punct de vedere fizicogeografic Delta se mparte transversal pe bra ele fluviului n
dou mari subregiuni naturale: delta fluvial i delta maritim.
Delta fluvial ocup peste 65% din suprafa a total i se
ntinde de la Izmail pn la grindurile Letea i
Caraorman. Aceast subregiune a Deltei Dunrii este
mprit n mai multe uniti naturale, in mai multe
depresiuni (Pardina ; Sireasa), Grindul Chilia, Grindul
Stipoc, Ostrovul Ttaru, si mici insule fluviale numite
ostrovuri (Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca) .

Delta maritim ocup mai puin de 35% din suprafaa

Deltei Dunrii, la rsrit de linia Periprava-CrianIvancea-Crasnicol-Perior. n aceast subregiune, ca i n

cazul deltei fluviale, ntlnim zone cu relief pozitiv i
negativ dar, spre deosebire de prima subregiune, fundul
depresiunilor este sub nivelul mrii n cele mai multe
cazuri.

 Complexul lagunar Razim

Sinoe, o componenta a
rezervatiei, este situat in
sudul Delta Dunarii si
ocupa o suprafata totala
de cca 1145 km2 din care
suprafata lacurilor este de
863 km2. Cea mai mare
parte a complexului o
constituie zona
depresionara, initial
ocupata de apele maritime
si care a fost segmentata
ulterior prin formare de
cordoane si grinduri.

La formarea complexului,

de peste 1000 de ani, au

contribuit atat prezenta
Dunarii cu depuneri de
aluviuni, cat si deplasarea
treptata spre est a
traseului curentilor
litorali, pe masura
avansarii Deltei. Formarea
propriu-zisa a lacurilor a
inceput cu izolarea
partiala a lacurilor Zmeica
si Golovita de Grindul
Lupilor si totala a lacurilor
Tuzla si Nuntasi de Gridul
Saele. Intr-o etapa
urmatoare s-a format
grindul Chituc care a
izolat partea sudica a
lacului Sinoe. In etapa
finala s-a definitivat
izolarea de mare a
complexului prin formarea
cordonului litoral dintre
grindul Chituc si grindul
Perisor.

Clima
Delta Dunrii se ncadreaz n spaiul cu climat temperat

semiarid specific stepelor pontice. Spaiile acvatice plane

i foarte ntinse, acoperite n diferite grade cu vegetaie,
ntrerupte de insulele nisipoase ale cmpurilor marine,
alctuiesc o suprafa activ specific deltei i lagunelor
adiacente, cu totul diferit de cea a stepelor pontice. Delta
Dunrii este considerat locul cu cele mai puine
precipitaii din Romnia.

Durata de strlucire a soarelui este mare, media

multianual fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600

ore n anii cu nebulozitate redus. Temperatura se
distribuie neuniform pe suprafaa deltei. Mediile
multianuale indic creterea temperaturii de la vest spre
est. La nivelul vrfului deltei (Tulcea) temperatura medie
multianual este de 10,94 C, n delta fluvial (Gorgova),
de 10,96 C, pe rmul mrii (Sulina), de 11,05 C, iar n
largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C.

Amplitudinile medii zilnice reflect diferenele mari

datorate naturii suprafeei active : la Gorgova variaz ntre

un maxim de 9 C (n iulie) i un minim de 3,8 C (n
decembrie), la Sulina ntre 2,8 C (n iulie) i 1,4 C (n
noiembrie), iar la staia Gloria ntre 2,3 C (n iulie) si 1 C
(n decembrie i februarie). Umezeala aerului nregistreaz
cele mai mari valori de pe teritoriul Romniei. Umezeala
relativ a aerului variaz iarna ntre 88 - 84% la Gorgova
i 89 85% la Sulina i Sfntu Gheorghe, iar vara, ntre 69 71% la Gorgova i 77 - 80%, la Sulina i Sfntu
Gheorghe.

Precipitaiile sunt reduse cantitativ i scad de la vest spre est

datorit efectului suprafeei active specifice deltei, precum i al

Mrii Negre. La intrarea n Delta Dunrii (Tulcea) se
nregistreaz o cantitate medie multianual a precipita iilor de
450 mm, iar la Sulina, de 360 mm. n cea mai mare parte a
deltei cad ntre 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic i
cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm.
Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform n spaiul Deltei
Dunrii. La intrarea n delt, la Tulcea, mediile pe 90 ani relev
ca sunt 142 zile de var i 60 zile de iarn, iar primverile au
durata aproape egala cu toamnele. La Sulina aceleai medii
multianuale indic 145 zile de var i numai 15 zile de iarn,
iar primverile sunt mai lungi (122 zile) dect toamnele (83
zile).

Hidrografia
Principalele cursuri de apa

sunt cele 4 brate de varsare

ale Dunarii in mare. CHILIA cel mai nordic brat si cel
mai activ, cu doua grupari
de ramificatii si o microdelta
proprie. Lungime: 105 km
pana la Periprava; latime
maxima: 1.000 m; adancime
maxima: 39 m.
TULCEA - brat care se
intinde intre ceatalurile
Chilia si SF. Gheorghe (pe
malul drept, orasul Tulcea).
Lungime: 19 km; latime
maxima: 300 m; adancime
maxima: 34 m.

SULINA - cel mai scurt,

mai drept si mai amenajat

brat de varsare. Lungime:
64 km; latime maxima: 250
m; adancime maxima: 18
m. Canal de trafic fluviomaritim (la adancimea
minima obligatorie de 7,32
m, pot circula nave de
7.000 t)
SFANTU GHEORGHE - cel
mai vechi brat de varsare a
Dunarii in mare. Lungime:
64 km; latime maxima: 550
m; adancime maxima: 26
m.

Reteaua hidrografica secundaraa Deltei Dunarii

are, in linii mari, 4 componenete: foste brate ale

Dunarii, in curs de colmatare, garle, canale,periboine
(sparturi de litoral, guri pe unde se face schimb de
ape). Se alatura acestora formatiunile de natura
depresionar-lacustra simple: ghioluri (adancime 0,50-3
m), limanuri (la gura unor mici rauri), lagune (vechi
golfuri marine), mlastini (ape putin adanci care pot
seca), japse (ape de la viituri) si complexe: lacuri
depresionare (Padina, Sontea). Hidrografia Deltei
cuprinde totodata cordonul litoral corespunzator, zona
maritima situata in lungul tarmului, lata de 10-15 km,
cu o adancime mai mica de 25 m, influentata de
varsarea apelor dulci.

Vegetatie
Flora Deltei este reprezentat n mare

parte de o vegetaie specific zonelor

umede (stuful, papura, rogozul, n
amestec cu salcia pitic) i ocup 78%
din totalul suprafeei. Zvoaiele ocup
6% din suprafaa deltei, fiind pduri
de salcie, frasin, arin, plop, care cresc
pe grindurile fluviatile, fiind periodic
inundate, iar ochiurile de ap sunt
acoperite de o vegetaie acvatic i
plutitoare, ocupnd 2% din suprafaa
deltei. De asemenea, exist pduri
(Pdurea Letea i Pdurea Caraorman)
alctuite din arbori (stejar
brumriu, stejar
pedunculat, frasin, plop
tremurtor, ulm) arbusti (zlog, ctin
roie) i plante agtoare (hamei,
curpen).

Rogozul

Curpe
n

Hamei

Catin
a
rosie

La nivelul ierburilor sunt ntlnite elemente

floristicedin specii rareprintre care unele

protejate la nivel european :

Alior de
balta

Garofita

Obligean

Volbur

Centaurea

Siminoc

Pir de mare
Pipirig

A de
mare

Fauna
Delta Dunrii conine mai mult de 360 de specii de psri

i 45 de specii de pete de ap dulce n numeroasele sale

lacuri i jape. Acesta este locul unde milioane de psri
din diferite coluri ale Pmntului
(Europa, Asia, Africa, Marea Mediteran) vin s
cuibreasc. Speciile majore de peti n cadrul Deltei
Dunrii sunt tiuca i somnul. Fauna deltei este una bogat
i variat n specii de mamifere, psri, reptile, amfibieni,
peti, crustacee, melci, molute i insecte; dintre care
unele protejate

Din mamifere putem aminti :

Mistret

Nevastuica

Vidra de
ru

Dihor ptat

Nurca

Iepure de cmp

Parcul naional adpostete i asigur condiii de hran i

cuibrire mai multor psri migratoare, de pasaj sau

sedentare protejate la nivel european. Cteva din speciile
de psri semnalate n arealul deltei:

Grli mic

Acvila de cmp

Fluierar de
munte

Ra suliar

Ciuf de cmp

Gsc de var

Ciocrlia de
cmp

Din petii care triesc in Delta Dunrii putem

aminti :

Rizeafca

Rspr

Zvrlug

ipar

Sabi

Fusar

Boar

alu

Reptile i amfibieni

arpele de alun

Vipera de step

oprla
multicolor

n rezervaie este

semnalat prezena mai

multor nevertebrate rare,
printre care : melcul
acvatic dungat,
melcul cu crlig,
croitorul mare al
stejarului, dou
libelule i cinci specii
de fluturi.
Croitorul mare al stejarului

Populaia
Populaia Deltei a fost totdeauna rzlea, mediul semi-acvatic

nepermind densiti importante (densitatea medie este de 5

locuitori/km2). Vara, afluxul de turiti tripleaz populaia, care
la recensmntul din 2002 se meninea la 14.583 locuitori,
dintre care 12.666 romni (87%), 1438 lipoveni (10%), 299
ucraineni diveri alii (1%). Delta a fost dintotdeuna un mediurefugiu pentru populaiile iniial greceti (grecii-pontici erau
aproximativ 2100 n 1910, mai numeroi dect lipovenii),
ulterior romneti (dicienii, denumire care provine poate de
la Vicina), apoi lipoveni. Aceste populaii s-au amestecat, lucru
dovedit i de vocabularul limbilor vorbite n delt, ndeosebi
termenii pescreti.

Activiti economice
Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii

umane din regiune. Un hectar de trestie da

atata celuloza cat dau 10ha de molid(Ion
Srbu, Geografia fizic). Rezulta ca
reexploatarea stufului si papurei constituie o
alta ramura a activitatii umane.
Pe unele grinduri se practica cultura plantelor,
pe altele exista izlazuri pentru cresterea
animalelor.
Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o
alta preocupare a localnicilor.

Rezervatii naturale
Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice,

cat si pentru diversitatea si originalitatea florei si a

faunei, in perimetrul Deltei au fost constituite
rezervatii naturale strict protejate ce insumeaza 9%
din teritoriu, in numar de 18: - Rosca - Buhaiana Hrecisca - rezervatie faunistica de 15.400ha in jurul
lacului Matrita intre grindurile Letea si Chilia. Aici se
cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din
Europa, colonie de egrete, lopatari si starci galbeni;
- Perisor - Zatoane - rezervatie faunistica de
14.200ha, in estul lacului Dranov la sud de Sf.
Gheorghe. Aici cuibaresc cele mai multe lebede,
pelicanul cret, etc.

- Periteasca - Leahova - rezervatie faunistica

de 3.900ha situata in complexul lagunar

Razim - Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai
populata regiune cu pasari de coasta;
- Padurea Caraorman - rezervatie forestiera
pe grindul Caraorman - asemanatoare cu
Letea;
- alte rezervatii: Popina - rezervatie
faunistica, Uzlina - rezervatie faunistica,
Grindul Lupilor - rezervatie faunistica, etc.

Transport
De regul, accesul in Delt se face ajungnd

in Tulcea, aici existnd o serie de modaliti

prin care se ajunge acolo :
Transport fluvial calatori catre Delta Dunarii:
transport fluvial de calatori intre Tulcea si
localitatile din Delta-Dunarii : Sulina, Sf.
Gheorghe si Periprava
Traversarea Dunarii cu bacul pentru vehicule,
masini de mare tonaj, si pasageri intre Galati
si localitatea IC Bratianu din Judetul Tulcea.

Transportul cu microbuzele din municipiul Tulcea

catre localitati adiacente , prin curse regulate

sau ocazionale
Transport aerian calatori catre Delta : Localizare:
3 Km. Sud fata de localitatea Cataloi si la 17 Km.
fata de Municipiul Tulcea.
Aeroportul dispune de: aerogara cu capacitate de
75 de pasageri ; salon de regrupare cu o
capacitate de 40 de pasageri ; salon oficial 5 * cu
o capacitate de 15 pasageri
Transport feroviar

Activitati turistice

Bogatia de atractii turistice

naturale din Delta Dunarii

determina turistii sa caute,
pentru vacanta, aventura in
acest tinut minunat.In Delta
Dunarii totul contribuie la
relaxarea mintii si a trupului, o
bucurie a spiritului pentru cei
care iubesc natura si o
respecta.
Orasul Tulcea, desi nu este situat in
Delta, detine institutiile care
coordoneaza activitatea economica si
turistica din aceasta zona.
De asemenea, exista muzee
interesante, precum: Muzeul de Istorie
i Arheologie, Muzeul de Etnografie i
Folclor, Muzeul de Art din Tulcea sau
Muzeul de Istorie Natural.

Portul Sulina

 Un drum pana la Tulcea

deschide turistului zeci de

variante pentru calatoria in
inima Deltei . Salupele
rapide isi asteapta clientii
pe faleza din Tulcea. Traseul
trece printr-o suita de mici
canale si ghioluri situate in
apropiere de Tulcea.
Punctul de rezistenta il
constituiecanalul Cu
barca prin padure, un
ochi de apa care si-a sapat
drum printr-o padure de
salcii, care lasa turistului
impresia ca se plimba
printr-o padure scufundata.

Turistii care isi doresc

un sejur de cateva zile

pot merge cu vaporulpasager de la Tulcea, pe
bratele Dunarii. In
fiecare localitate
intalnita exista pensiuni
cu preturi de pana la 50
de lei pe noapte, care
ofera, optional, plimbari
pe canale, mese
traditionale de peste si
partide de pescuit, in
functie de priceperea
turistului.

Sulina,Sf. Gheorghe, dar siJurilovca-Gura

Portiteisunt optiuni pentru turistii indragostiti

de mare, care vor sa cunoasca ceva si din
minunile Deltei. Pentru preturi intre 100 si 400
de lei pe noapte, turistii beneficiaza de cazare
in hoteluri, vile de vacanta sau pensiuni,
avand la dispozitie trei dintre plajele virgine
ale litoralului romanesc, dar si posibilitatea de
a merge in fiecare zi in Delta pentru activitati
specifice.

Curiozitati din Delta

Chiar daca povestile pescaresti starnesc zambete de

neincredere, totusi, cateva curiozitati merita amintite:

cel mai mic peste semnalat este
unguvid(Knipowitschia cameliae), care a avut o
lungime ce nu depasea 3.2 cm si a fost semnalat
recent la Portita;cea mai mare stiuca(Esox lucius)
pescuita in Delta Dunarii cantarea 18 kg si peste 1 m
lungime;cel mai mare crap(Cyprinus carpio) pescuit la
Sfantul Gheorghe a avut o greutate de 48,5 kg, iarcel
mai mare somn(Silurus glanis) pescuit in Delta Dunarii
a atins greutatea de 400 kg; cele mai longevive
animale din Delta Dunarii sunt broasca testoasa de
uscat (Testudo graeca ibera) si broasca testoasa de apa
(Emy obicularis ), care pot atinge cca 120 de ani.

Bibliografie
Ionesi, L. (1994). Geologia unitilor de platform i a

orogenului nord-dobrogean. Editura Tehnic, Bucureti

Cote, P. (1973). Geomorfologia Romniei. Editura
Tehnic, Bucureti
Romanescu, Gh. (1995). Delta Dunrii privire
geografic. Editura Glasul Bucovinei, Ia i
Http://www.info-delta.ro
Http://www.deltadunarii.ro
Google Earth