ENERGETICA Nr. 9 ‘SEPT. 3057 4620.9) (003) (10) A Xta sesiune partiala a Conferintei Mondiale a Energiei. Belgrad, 5—12 iunie 1957 Energia ca factor de dezvoltare a farilor slab dezvoltate din punct de vedere economic IOAN D. STANCESCU*) —,ueuresti Sooreat al Comitetsia Netinsl ntn petra Conferinta Mondils & Rete Numirul mare de rapoarie prezentate — 211 rapoarte din peste 30 de iri — si am, ploaren diseufillor purtate eonstitule un material eo urmenzi a {1 slstematie stuflac de eAtre Speetalisli nostel, in vedere valorificieit 1ui penten condipille romnesil. fn acest scop, =a onstitult im eadrul Comitetult! Najlonal Romain pentru Canferinja Mondial a Energiel, ‘orupe de studi eorespunziionre, ale eiror referate, imprownk eu concluzille generale ale comitetwal, vor 11 publieate In timpul shu 4 coloancle acestel revise. S-u considerat totus! ‘dl a prezenta tatre timp, pentru Jformarea elitorlior nostrl, o prima privire de ansamble supra desfaguriril sesiunit de igrad. En este meniti ea, impreuni ev lista rapoartelor prezentate, sh permit o snflclenth orlentare general sl sh furnizezo elementele necesare Celor ve dorese si aprofundeze anumite problems prin studiul personal al mpoartelor. schimb intens de informatii tehnice si eeonomice Intre sesi- Gapat_Conterinfei Mondiale a tnergel este de a constitui un organ de legitura intre dife & com- ritele ramuri ale tehnicii energi bustibililor, intre expertii diferitelor f si intre ingineri si tebnicieni, pe de o parte i personaln! din administratie, savanti si econo- misti, pe de alti parte. onform statutelor sale, sareina acestui or- ganism este de a studia modul in care sursele de cildur’ si de energie pot fi folosite in modul cel mai rational pe plan national si international. s Aa asigura materialul statistic si schimbul de informatii si experien neeesar §i de a organiza eonferinte si consultari cireulare prin eomitetele nationale ale tarilor afiliate, 2. Sesiuni plenare si parfiale Prima reuniune a Conferintei Mondiale a Energiei a avut loc la Londra in 1924 si a fost: gindit& ea un congres ocazional. Ba s-a bueurat: fotusi de atit interes ineit s-a hotarit organi- zarea ei ca wn organism permanent si ew intruniri periodiee. ‘Astfel, Ia fiecare G ani se fine o gedinfi plenar’, ea eare oeazie se face o inventariere a situatiel energetice de pe glob yi are loc un *) Cont. univ., director tehnie in Departamentul Izner aged Eleettice, Divectia Eleetritienri pe o tema energetic’ de anaamblu. unile plenare au loc, de obicei, sesiuni parfiale cu teme cn un caracter mai special. Sesiunile plenare tinute pink acum si temele lor au fost urmitoarele 1924 ~ Londra (Wembley): Sursele mondiale de energie $1 combus- tibit'si folosirew tor optima. 1930 — Berlin Problema energied ~ examinase multi- laterata. Economia ensrgetica nafionala. Sursefe mondiate de energie 31 impor- anja lor tr cursul dezvoltarl! tehinice 1036 — Washington : 1956 — Viena 1962 — Australia Sesiuni parfiale 1926 — Basel Amenajarea fortelor hidraulice si navi: ‘gatia interioard. 1028 ~ Londra: Combustbit 1929 — Bareelona: Amenajarea’ gi gospavtirireasurselor hidranlice 1929 — Tokio Amenajaren surselor de energie. 1933 — Sesiumes par. {laid seandi- navi: Problemele energetice ale mariéindusteié si ale trarsporturilor lerestre $1 marl- Lime. 1935 — Londra: Congresul ingineritor ehtinisti. 1938 — Viena: Alimentarea eu energie a agriculturtt, comerfulul si a consumatorlor eashiei fuminatul publie i edi feral. Economia combustibiliir ile ta 1989, Alimentarea ew energie a agricutlurit; armynizarea dezvollarit industriel cu cea a alimentarié en energie 1947 — Haga: 1951 — New Detht1951 — Rio de Janeiro: Planifiare energetio& tn fal tropicale 44 subtropteate. Energia’ ea factor de dezvoltare a dor stab derooltale din punct de vedere economi. Tendinfe economice tn producereatrans- portit sl utlizarea combustibililor $i energie Alte sesiuni parfiale sint proiectate la Madrid (1960) gi la Ziirich (1964). 1957 — Belgrad 1958 — Montreat Consiliul Executiv International Consiliul Executiv International este organul de conducere al Conferintei Mondiale a Energiei ca organizatie permanent, El este compus din 2 Fig. 1. Casa Comtetulul Centeal al Unfunii Sindicatelor, 11 care a avut loc Sesiunea partial a Conferinfei Mondiate 2 Bnorgiel de la Belgrad, delegatii comitetelor nationale si hotaraste asu- pra tuturor problemelor importante, in’ special asupra admiterii de noi membri, locul gi data sesiunilor plenare gi parfiale, probleme proce- durale ete. Actualmente, Conferinfa Mondial a Energiei nutiri 52 {ari membre. 11. DPSPASURAREA SESIUNH. PARTIAL BELGRAD 1. Tema si programul Ca temi a sesiunii partiale de la Belgrad, Comitetul national iugoslav a propus gi Consi- liul Executiv International a acceptat la timpul iu: Energia ca factor de desvoltare a farilor stab dezvoltate din punct de vedere economit Comitetul national iugostev a propus aceasté tomii, deoarece @ considerat cl o astifel de ana- lizi a problemei energiei va interesa multe fri de pe glob care s-au angajat pe calea industria. litrii sau se pregitese so fact in curind. Dar a socotit e& aceast’ temi va interesa in acelagi timp gi tri foarte dezvoltate din punet de vedere industrial, deoarece le oferi ocazia de a ENERGETICA “oN cunoaste posibilititile de dezvoltare gi structura unor piete cu mari posibilititi de absorbire pentru produsele lor de export. In mare, programul tehnic a cupring urmi- toarele capitole principale : Sectiad SecliaB . BI — Utilizarea integrald a resurselor hidraultce B 2 — Utilizarea integrald a combustibililor solizt inferior B 3 — Ufitizarea energiet nucteare B4— Energia si agriculture 153 — Energia pentru industria metaluryied, ehimiea si alte industri. Participarea gi cadrul organizato In total, s-au inaintat pentra aceasta sesiune in numir de 211 rapoarte din 31 fri, respectiv dle la 3forganiza{ii internationale. Repartitia, pe firile co contributie mai larg a fost urmatoarea : CASS. 25 RE.Germans 9 mtalia 7 Angie 16 Migosiavia 8 Anstria 3 Gehoslovacia 15 —_Polon 9 Inte 1 Franga {1 Spania { Ungaria Saponia 1 Romina. anemarea 1 SUA 41 Suedia 5 La sesiune au luat parte aproape 400 de delegati stritini venind din 46 de {iri si circa 500 delegati iugoslavi. In marea lor majoritate, finile au fost Teprezentate oficial de delegati ai guvernelor si ai comitetelor nationale. in ceea ee priveste participarea diferitelor tari citi delegatiile mai numeroase : Anglia 65,—“Ungaria— 30 Japonia 10 Franja 3 Gehosfovacia 1X Austria. URSS. 30 Polonia 47 Romie 8 REF.Germani2s—$.U.A 43 Suedie 5 alla 2 Spania 0 Este de remarcat ci o serie de delegatii au fost conduse de minigtri sau ministri adjunct ai energiei din {rile respective, ca de exemplu U.R. R. P. Poloni, R. P. Ungark sau an avut in component’ ior conduestori ai departamentelor de resort, ca de exemplu, Anglia, Canada, Cehoslovacia, Luxemburg. R.P. Mongoli ete. Delegatia R.P.R. # fost compusi din : Prof. ing. C. Dinewleseu, seetorul institutuius Politehn:e Bucuresti, embrucorespondent al -Acadernel K.P.E., presedintéle Comitetuui National ronin Finga: Mondial @ Energie. Prof. dr. ing. If. Bogdan, yetai Sectiel Petrol-Chimic din Secretariatul general al Consiliuial de. Minis. Ing. Gh. Covaci, membru mu Comitetul fica Ing. V. Boico, airectorut Combustibilitor din, Gomivetu! de Stat al Planifictit. Ing. H. Lancw, secretar genevat ia Ministerul Industrci Feirolulut 44 Chimie. Prof. dr. ing. Or. Mateescu, membru covespondent al Academie R.P.R. pentru Conte Stat al Plan’mitetatui de Stat at Apelor de pe lingi Consitiul de Mi- iste. Prof. dr. ig. R. Redulet, airectovut tnstitutui de al Xcademlet R.P.R., membru corespondent al Rear Conf. ing. I. D. Staincesew, director tehnic in De artamental Energiei Electrice din Minssterul Tndustrel Gree. Secretar al Comitetu'ul Mafionat romtn pentru Conferinta Mondial a Fnergel Delegatiei noastre i s-a adiugat, la Belgrad, ing. Emilia Comga care lucreazd actualmente In Bnergoproiect Belgrad. Delegatia R.P.R. a fost condusi de prof. ing. C. Dincuteseu, care a fost si delegatul oficial al Guvernului R.P.R. gi al Comitetului National Romin pentru Conferinta Mondial 2 Energiei. Tueririle sesiunii au avut loe in Casa Comi- tetului Central al Uniunii Sindieatelor. Aceasti clidire, eu marea ei sali de gedinte si eu ine’ perile anexe in care eran grupate toate activita- tle auxiliare, a oferit_o excelent haz desti. suririi Ineririlor, Pe ling aceasta, trebuie re- mareati impecabila organizare atit a desfigu- virii sedintelor ofieiale yi de Iueru, eit gi a ttturor servieiilor auxiliare, ineepind eu insta- latiile pentru transmiterea simultand eu fir sau prn radio a tradueerilor in cele patra limbi ofciale ale conferintei, eu funefionarea birou de traducere gi dactilografiere in limbi strdine si terminind eu atenta deservire enrent& cu materialele conferintei a fiectirui delegat. Se poate constata el, in aceast’ privinta, eompe- tenfa a fost intrecuti numai de amabilitate si bunivointi, care au constituit de altfel notele predominante ale generoasei ospitalitati intilnite Mrk exceptie, in tot eursul gederii in Tugoslavia. 3. Sedintele Consiliului Executiy International Activitatea a ineeput la Belgrad prin gedinta Consiliului Exeeutiv International al Confe- rin{ei Mondiale a Energiei din 4 iunie 1957, din a elirei ordine de zi refinem : — S-a anuntat c& publicarea dirii de seam’ a sesiunii plenare de la Viena din 1956 este in curs de terminare, Primele 9 volume sint tipi- rite, iar restal de 11 vor apare in citeva Ini S.a prezentat un raport de clitre Comitetul nafional canadian, in legitura cu pregitirile pentru sesitnea partial’ a Conferintei Mondiale a Energiei de la Montreal, intre 7 si 11 sep- tembrie 1958. — S-a aprobat propunerea Comitetului natio- nal elvetian de a amina sesiunea partial’ pre- viiznt% initial pentra 1960 in Blvetia, pentru annul 1964. — S-a acceptat in unanimitate invitagia Co- mitetului national spaniol pentra a se fine o sesiune partial la Madrid in 1960, -a filcut o prezentare de eiitre Comitetul national australian in legiturt eu pregitirile ENERGETICA | aly pentru sesiunea plenara a Conferinfei Mondiale a Bnergiei, care urmeazi a avea loc in Australia, in 1962. — S-a aprobat publiearea in 1958 2 anuarului statistic nr. 8 al Conferinjei Mondiale a Bner- — Dup& o lung discugie, s-a decis, cu o mic% majoritate, aminarea cererii de admitere ca membru al Conferintei Mondiale a Energiei a Comitetului national provizoriu pentru Con- ferinta Mondial & Energiei al Republieii Popu- Fig. 2 Aspect din sata de sedge lare Chineze. Au fost. 10 voturi pentrn aminare, 9 contra si 10 abtineri. fn a dova gedint& a Consiliaiui Executiv In- ternational, care s-a tinut in zina de 10 innie 1957, s-a examinat, intre altele, si raportul Comisiei formate pentru revederea procedurii discutiilor Ia gedinfele de Iueru ale sesiunilor plenare si parfiale. S-a hotarit distribuirea acestui raport spre studin Comitetelor natio- zale, wrmind ca hotirirea si fie luatt la viitoa- rea intrunire a consiliului. In aceasti sedinta sau acceptat ca noi membri R.P. Bulgari si Columbia. J. Deschiderea sesiunii si sedinfele plenare din Siunie 195 Iu ziua de 5 iunie 1 _ sesiumea a fost des- chist de ciitre ing. C. Milicevici, directorul een ral al Uniunii iugoslave de electricitate gi edintele Comitetului nat‘onal ingoslav al Gonterintel Mondiale a Bnergiel eare, duph ce a salutat pe participanti, a dat envintul vice- pregedintelui Consiliulni Hxeentiv Federal al Tugoslaviei, E. Kardelj Cuvintarea vicepresedintelui B. Kar delj. Dup’ ce aurat bun venit particfpantilor in numele poporului si guvernulzi Inugoslaviei, vice- pregedintele Kardelj a subliniat importan{a do- bindit& de Conferinfx Mondial a Energ’ei, atit prin rezultatele pozitive tehnice gi economice ale sesitunilor sale anterioare, cit gi prin fructuoasa co laborareinitiatt intre natiuniin domeniul ener getie.420 ENERG Dupi profundele transformiri sociale aparute in ultimii 150 de ani datoriti inceputului pro- gresului tehnic prin aparitia maginii eu abur, omenirea se giiseste actualmente, gratie dezvol- tarii fortelor de productie si unei haze energetic merent creseinde, in pragul unei noi ere a istori sale, mareati in domeninl telmicii prin saltul calitativ now datorit interventiei energiei nucle- are si automatizirii. In aceasti situatie, tre- bnie depuse, mai mult deceit. orieind, eforturi pentrn o colaborare din.ce in ce mai ampli gi intensa intre popoare, in Scopul utiliziirii fortelor lor materialé pentra progresul tuturor popoa- Fig, 3, De‘egati rominl cu menbri at Comitetutu! national ingoslav’ penta Conferinga Mondiala a Energie Do a ais nda: pra Cr Mau, ing, Zc et £D. Miloite, prevlitele Comtetuly Me. ae G2. ovat firilor, indiferent de organizatia lor sociali si de stat. Vorbitorul incheie aritind ei Tugoslavia va aduee intreaga sa contributie posibili in acest do- menin si ureazit in acest spirit succes conferintei. Cuvintarea dr. ing. Fr. Holzinger. Du vieepresedintele Consiliului Federal, Kardelj, a luat euvintul presedintele Conferinei Mon diale a Pnergiei, dr. ing. Fr. Hol . Dupl ce a subliniat rolul energiei ca fact voltare in general si important sesiunii partiale de la Belgrad, vorbitoral constata ca sesitmea se tine intr-o {ari cu o tradifie cultural’, foarte veche si care intertioneazi si realizeze acum, impreuni cu Republica Populari Romini, 0 mare operi tehnies, si anume, cea mai ma centraki hidroclectrie din lume construiti in comun de doud state: centrala hidroclectricd de la Portile de Fier. Cuvintarea ing. C. Miliccvici. Presi diniele Comitetului nafional iugoslav si viee- presedintele Consilinlui Executiv Internagional al Conferintei Mondiale a Energie: remar momentul potrivit al adoptitrii ea temi a. se- siunii, a problemei energiei in firile slab de: voltate din punet de vedere economic, deoarece, in actualele conditii ale expansiunii economics rapitle @ {drilor fnaintate, este mai necesar decit Nr. oricind ca, in interesul comun al tuturor, sii se reduci diferenta existent intre nivelele indus- triale si eeonomiee ale tirilor de pe glob. In acest: seop, este nevoie de o kirgire a colabor internationale si o solutionare international 2 finanfirii unor proiecte mari energetice, 2 ciror importanfi resul unei singure Dupi o serie de cuvintiri, in care reprezen- tanti ai guvernelor sau condueitori ai delega- fiilor au salutat deschiderea sesiunii si pe parti- cipanti, sedinta de deschidere s-a incheiat. A umat un cocktail de bun venit oferit de Comi- tetul national ingoslav, cu care ocazie au avut loc primele contacte personale intre partieipanti. Sedinfa plenar& de dup% amiazi a fost dedi- cath unor comuniedri energetice eu caracter general, in care oaspetii de onoare ai confe- i personalitiiti eminente din domeniul ia rintei energetic international au fost. invitati cnvintul. Releviim pe seurt citeva din idei expuse : Academician 4. . Academicianul A. Vinter, membru al Aca- demiei de Stiinte a U.R.S.S., a aritat ed efortul mare ficut pentru electrificare constituie unul din cei_ mai importanti factori ai progresului economiei sovietice. Cresterea rapid’ a electrifiedirii reiese din comparatia productiei de energic clectried eare, 1920, a fost de numai 0,5 TWh, in timp ce, in 1956, a atins 192 TWh. In anul in curs’ se -aait pe 211 TWh, iar in 1960 productia pro- va fi de 320 TWh, Pe cind in 1920 consumul de energie clectried nu era decit de 3 kWh pe locuitor, in cursul anului 1957 aceasta cif se apropie de 1 000 kWh. Numai Ministeral Centralelor Blectrice din U.R.S.S. (Biri a tine seama de centralele industriale gi cele comunale) e in curs de extindere peste 239 centrale electrice cu 0 putere instalati total de 25.000 MW. Acelasi minister va pune in exploatare in cursul anului 1957 peste 10.000 km de ini de 35—400 kV. Folosind bogata sa _experient&__proprie, -R.S.S. consider de datoria sa a ajuta farile slab dezveltate din punet de vedere economic, indicind edile cele mai potrivite pentru dezyol- tarea energetied si prevenindu-le de greselile posibile. Tarile slab dezvoltate pot beneficia de avan- taje indiscutabile in dezvoltarea lor energetic’, in senstil ed uu au nevoie si urmeze drumul sinuos pe care Lan pareurs in dezvoltarea lor firile inaintate, ei pot, pe baza experienfei existente, si ia in aceasta privinti calea cea mai sourt’ si eare conduce direct la tint’. In acest: scop, este inst necesar si inteleag bine rolul electrificdrii in dezvoltarea forfelor de produetie ale {iirii gi efectul ei economic general. In continuare, Vinter constata el, fir’ indoiali, toti cei care se ocupi cu’ problemele Vinter — U.RS.energetice sint convingi ci se apropie de o etapi in care dezvoltarea mai departe a energeticii implies 0 strinst colaborare pe plan interna- fional. Nici o singuri tari din Ime nu se mai poate dezvolta firdi si reeurgi. la patrimoniul spiritual al intregii omeniri. Sehimbul de idei si experienf nu mai cunoaste frontiere gi are loc pe scari mondiali. Fiecare popor aspirii sk participe la munea ereatoare pe plan mondial. Din punet de vedere tehnic, nimie nu se opine a {rile sh se intereoneeteze prin retelele lor eleetrice. S-ar putea ca in aceasti, privintt kWh si devin& odat% moneda cea mai bun’ in schimbul economic si comercial dintre tii. Este evident c% lirgirea colaboririi inter- nationale, prin exploatarea comuna a resurselor energetice naturale si intirirea legiturilor ener- getice dintre fri, este de dorit. De aceea, este esential de a organiza de pe acum cercetiri stiintifice in aceste directii. Nu trebuie, insi, hitat c& posibilitiifi mari se prezinti si pentru constructia de conducte internationale pentru transportul gazelor, al petrolului si, intr-un viitor mai indepirtat, si pentra oxigen si hidro- gen. Homi Bhabha —Indis. Cunoseutul _spe- cialist indian in energetica nuclear, Dl. H. T. Bhabha incepe prin a sublinia c& orice regiune slab dezvoltati din punet de vedere economic trebuie si-si prevadi realizarea unei alimentiri energie electrick care sh faeX fat tuturor cererilor. Misura in eare urmeazi a folosi in acest seop diferitele resurse energetice depinde de a tari la tari si trebuie bine studiat. in ceea ce priveste India, ea posed rezerve de uranin si de thoriu mult mai mari decit cele dle cirbune si petrol. De aceea, se preocups indeaproape de folosirea energiei nucleare, proiee- tind dezvoltarea unei industrii proprii pentru toate materialele necesare realiziirii unui pro- gram atomic. Un reactor experimental este in iunetiune, alte douk urmeazih in 1958, Bhabha fncheie aritind ¢ energia nuclear’ reprezinté cea mai nowi ramuri tehnologicit $i ci pe ea se va baza revolutia industriali asecolilui in enrs. Daca fiirile slab dezvoltate din punet de vedere economic nu vor si rimini in urmi, cum au fient-o in treeut, trebuie si, fini pasul en noua dezvoltare si si’o aplice elt mai adeevat in folosul economiei proprii. M. Sauvy —Franta. Savantul frances vorbind despre ,,Energia si oamenii” se refer in introducere It dezvoltarea si progresul om¢ ii si al nevoilor sale economice. Constati ci secoltil XTX-lea a condus la o adevirat’ eruptie demografic si ei, in cinda rizboaielor si a. emigratiei destul de puternice, populatia mai multor fiiri din Europa a crescut de 3 ori aceasti suti de ani. Aceasti erestere a popu- latiei, mai rapid% intr-un secol decit in cei 10 precedenti, corespunde cu o crestere neobis- nuit de mare a necesitiifilor de energie. (20 Pentru a demonstra efortul economic legat de noua dezvoltare a omenirii, Sauvy aratt ci, in general, o crestere anual de 1°, a popula~ ei implick investitii de 3—5% din venitul national pentru cuustructia clidirilor de locuit necesare gi a utilititfilor urbane gi rurale cores- punzittoare. Pe de alti parte, pentru a ridica cu 1% nivelul de trai, este necesari investirea a ine, 3—5% din venitul national. Accasta in- seamn’ eX, dact se tine seama de eresterea medie anuali a populatiei de 2,5% pe an si de dorinta de a ridica nivelul de trai, este necesar ase investi intre 15 si 20% din venitnl national mumai in acest scop. Vorbitorul incheie subliniind recunostinta. pe care omenirea o datoreazi tirilor calde din care a pornit prima civilizatie si pe baza clireia firile din zona temperata si-au dezvoltat stadiul lor inaintat actual si sper’ ck, printr-un ajutor si colaborare corespunzitoare, tirile calde ri- mase in urmié si-si poati dezvolta la rindul lor economia in viitor. Acest ajutor al {irilor mai dezvoltate ar constitui o frumoasi manifestare a solidaritstii mondiale, Di. Gunnar Myrdal, fostul secretar executiy al Comisiei Economice pentru Europa a ONU, a vorbit in legtituri cu problema energiei in firile slab dezvoltate din punet de vedere eco- nomic. In acestea se pune in general problema folosirii resurselor energetice pentru acoperirea necesititilor proprii in modul cel mai adecvat posibil. Unele dintre ele, insi, si anume cele bogat inzestrate cu resurse naturale, au oeazia de a exporta o marfi pentrn care cererea pe piata mondiali creste extraordinar. In ambele cazuri, trebuie rezolvati tsi. problema finan- firii investifiilor. Citeaz’ in legitur’ eu a doua categorie, cooperarea international’: pentrn ex- portal a cirea 5 TWh anual in Ttalia si R. F. Germani din noi_amenajiri hidroelectrice urmeazti a se face in acest cadrul Jugelexport si a ciror finantare neces cirea 400 milioane de dolari. Este un exemplu care indie cum amenajarea potentialului ener- getic poate fi promovaét prin colaborare inter national. Sir Harold Hartley — Anglia. Pregedintele de onoare al Conferinjei Mondiale a Energie’ considers deosebit de oportund tema acestei sesinni partiale, deoarece, in prezent, fiirile slab dezvoltate din punet de vedere economic luptit pentru mérirea atit a productiei a pro- duetivititii, pentru a face astfel fati eresterii populatiei si cerintelor unui nivel mai jnalt de trai. Subliniazi importanta si metodele planificirii Pe ‘scar nationali si arati rolul mare pe care energia il are in aceasti pnivinti. Atrage atenfia inst, ei este important ca dorinta de izare sk nu skibeascd efortul necesar - Citeazi astfel ei acum re) din produsele422 _ agricole si forestiere erau folosite ca hrand gi nu- mai 12% mergea la industrie, Aceast’ coti de 12% reprezenta insi 1/3 din materiile prime industriale. Rezult& ed neces pentru hrank ating deci aproape 70% din totalul economiei. Este posibil e& aceste cifre sii se fi schimbat intre timp, totusi, proportiile nu pot sk se fi schimbat ait ineit sit afecteze importanta acestei constatiri pentrn orice planificare. W. Cisler — 8.U.A. expune experienta ame- rican in eare finanfarea marelui sistem ener. getie actual s-a fieut in special prin emisiuni de bonuri sau alte forme de imprumut si atrage atentia asupra importantei ca investifiile in aceasti ramuri a economiei st fie fieute la timp. Daca se tine seama c& valoarea investi fiilor in industriile consumatoare de energie clectricd si in utilititile generale reprezint’ intr-o tari dezvoltatd de 4 pind la 15 ori valoa- rea investitiilor energetice, 0 riminere in urmé a, ultimelor are consecinte economice grave. Dar si invers, pentru o tari slab dezvoltati, trebuie sii fie clar ¢4 unui program de dezvoltare ener- geticl fi corespnnde wn efort: in celelalte indus- ‘trii gi utilitifi generale care, probabil, este ined sensibil mai mare decit raportul sus citat, vala- bil in conditiile din 8.0.A, le de lueru, intre Gu titlu de orientare general se va face in cele ce urmeazi osumark prezentare a rapo: telor generale si discutiilor din diferitele seot Seetia A: Bnergia ea factor al dezvol- economice a tarilor slab dezvoltate din punct de vedere economic Intenfia organizatorilor, anuntatt ia pro- gramul tehnic, de a subimparfi in aceasta sectie contributiile in mai multe grupe de subiee- te nia putut fi realizatii, deoareee s-a prezentat un num prea mie de ‘tapoarte pentru unele din probleme. De aceea, toate rapoartele ou caracter economic au fost tratate in comun in cadrul mare al Sectici A. Ca o apreciere global, se poate afirma ett cele ‘37 rapoarte prezentate in aceastt sectie con. stituieo contributie si un ajutor remareabil pentru tirile slab dezvoltate din punet de vedere economic, in ceea ce priveste planificarea dez- voltirii lor economice si pentrn stabilirea poli- tieii economice. Rapoartele prezentate au ariitat in special : 1. In viitorul imediat trebuie si se conteze pe 6 crestere importanti a cererii totale de energie utili, eare se va datora, mai ales, nevoi- lor de industrializare a {irilor slab dezvoltate economic. 2. Modul, ritmul si condifiile tehnologice in care va avea loe industrializarea firilor slab dezvoltate economic va cere o crogtere mai rapidi a ansamblului produgtiei nationale gi a lar __ENERGETICA consumului de energie deeit 2 fost cazul la firile occidentale. 3. O serie de tari slab dezvoltate au depus eforturi pentru determinarea unei corelafii intre consumul de energie si cresterea venitului national, ceea ce le va ajuta in planificarea dezvoltérii lor viitoare. Este insi probabil cai acest coeficient de corelaie va varia in timp. trebuie revizut 1a intervale relativ 4, Factorul limitativ, cel mai important in dezvoltarea energetici a tirilor slab dezvoltate nn sint nici resursele naturale, niei cunostinfele tehnice, ci, mai ales, necesitifile de capital. 5, Dati fiind rentabilitatea centralelor elec- trie moderne, se recomanda pentru firile slab dezvoltate economic de a incepe ined in perioada initial’ construcfia unei retele de intercone- xiune, respectiv a unei refele nationale ; finan- farea ‘acestora s-ar putea face din diferenta de pref de revenire a energiei produse in centrale foarte mari, fati de centrale mici. 6. Pirile slab dezvoltate trebuie si se pregi- teased repede in vederea folosirii energiei nucle- are. In agteptarea ca pretul ei de revenire si sead% corespunzitor in anii ee urmeazi, aceste trebuie si acorde, inainte de toate, multi atenfie pregiitirii cadrelor proprii de tehnicieni si si introduci tehnologia izotopilor in diferitele domenii ale viefii economice si sociale. 7. Folosirea energiei nucleare este legati de © colaborare international intenst atit in ceea ce privegte livrarea reactoarelor cit si a combustibilului nuclear imbogit 8. Utilizarea_energiei nucleare va aduce, datorit& investitiilor mai mari ale instalatiilor respective, solicitiri suplimentare de capital 9. Tirile slab dezvoltate economic trebuic si atace problema utilizirii cursurilor de api sub form’ complex’. 10. Se remarei, oX, in problema exportului de energie gi mai ales a colaboririi regionale pentru folosirea resurselor hidroenergetice, nut Sa prezentat un numér sufieient de rapoar' Cu ocazia discutiilor, s-a ridicat in primal vind problema: Ce se infelege printr-o tari slab dezvoltati. din punct de vedere economic? Raportorul general al acestei sectii, J. Stanov- nik, a aréitat c& este de acord cu fostul secretar al Comisiei Economice pentru Europa a ONU. Myrdal, ci printr-o astfel de {ard se infelege © fara siraci, Trebuie avute inst in vedere si elementele dinamice din dezvoltarea actuali a firilor slab dezvoltate si printre care cel mai important este independenta politics. Raportorul general remare’ in mod deosebit c& pentru a putea extinde folosirea resurselor energetice trebuie rezolvati problema finantarii investitiilor. Fri rezolvarea ei nn se poate iesi din stadiul inapoierii economice. In cadrul diseusiilor acestei secii a luat cavintul si delegatul romin ing. Stancescu, eareNr.9— 1957 ENERGETICA __428 a subliniat importanta economics pe care o poate prezenta producerea combinata a energie’ clectrice si clldurii in centrale de termoficare in farile slab dezvoltate. In astfel de fari nu existil, de obieei, factori care 8% frineze aplicarea principiului termofickrii, astfel ineit aceasta poate si fie conceputi de la ineeput in cele mai hune conditii. Procedind astfel, firislab dez- voltate, din punet de vedere economic, pot si se insetie imediat pe o directie sxperioara de folosire a eombustibilului, directie care, in ultima vreme, este recunoseuti din ee in ce mai mult ca un element earacteristie al gospodiriei energetice moderne pentru orice tari, indepen- dent de stadiul ei de dezvoltare economics. in aceasti sectie an fost prezentate dou rapoarte romines A — 12. Conf. ing. LD. Sténcesou : Impor- tanga economicd u° termoficirii in economia energetied romineased. A — 88. Ing. Saphier I. si Boico V.: Conside- vatiuni asupra corelatiei dintre cousumul de energie si volumul productiei industriale RP.R. Dintre ele, numai primal raport a fost Inat in consideratie Je stabilirea raportului general, intrucit cel de-al doilea raport nu a mai ajuns in timp util la Belgrad. Sectia Bl. Utilizarea complert a cursu- rilor de apa in general, cele 36 de rapoarte prezentate la aceastii sectie trateazi probleme relativ la uti- lizarea energie! apelor, in felul in care ele se prezinti in farile respective. 1. Se constati astfel tendinfa impinsi la extrem de a economisi apa in Italia 3i Spania, tiri in care amenajarea potentialului hidro- energetic este in curs de epuizare si care sint sirace in alte resurse energetice. 2. In tari dezvoltate din punct de vedere ecotiomie, ea de exempla U.RSS., SUA. gi altele, se realizeazi amenajari mari pentru utilizarea complex a apelor cu legiituri electrice hungi intre sisteme energetice depirtate. 3. in regiunea Alpilor se constaté o tendinti de stabilire de legituri internationale intre dife- ritele sisteme, pentru a folosi eit mai bine regi- mul diferit de variagie al apelor. 4. In fine, se constata eforturi facute de etre firi nedezvoltate din punet de vedere economic pentrn amenajarea eit mai repede posibili a potenfialului hidroenergetie pe prineipiul un judicioase folosiri a apelor, tari care au ins di fieultiti de infiintare in vealizarea proieetelorlo Discufiile wma si trateze in special urmi toarele 3 chestiuni : a) Discordanta dintre folosirea apelor pentru seopuri energetice gi pentru irigatii. b) Problema producerii de precipitapii ar ficiale, c) Posibilitafi reale gi obstacole pentra coope- rarea international in domeniul schimbului si exportului de energi Relativ la producerea de precipitatii artificiale este de mentionat ei, dupi raportul BI-17, s-au fleut inceredi in Birinei pentru produceres Ploii artificiale prin folosirea iodurii de argint. Prin dispersia de ioduri de argint in 800 kg mangal, gi anume corespunzitor la 2% iodurd de argint, s-au determinat artificial precipitatii de circa 600 milioane m? de api, ceea ce in- seamnii un cost de 0,005 pesetas/ms, De agemenea, s-au citat de Sir Hartley (An- glia) incerefirile’ ce an avut sueces in unde, in anumite zone, folosirea ploii ar aw adus o crestere a productiei agricole en 2%, in alt ordine de idei, este de mentionat pro- punerea delegatului ingoslav Dordevici de a face acumutiri secundare de energie prin inmagazi- narea de aer eomprimat in straturi aevifere si de a folosi apoi energia aerului comprimat pentru destindere in turbind en gaze in eireuit deschis. Acest fel de acumuliri ar putea si prezinte avan- taje mari fags de acumulirile hidraulice, putind fi amplasate in imediata apropiere a centrelor de consum, evitindu-se astfel cheltuielile gi pierderile transportului de energie. O centr Pe aceasti baz este in curs de construetie in apropiere de Belgrad. Alfi delegati au subliniat importanfa propunerii ingoslave, D. Marchal (Belgia), sugerind chiar ea propunerea si fie supusi spre dezbatere unui for international. In cadrul acestei sectii, dintre delegatii romini an luat cuvintul : Prof. Cristea Mateeseu care a ardtat ci i R.P.R. utilizarea apelor se face in diferite stadii, prioritatea fiind dati, de la eaz la caz, in funetie de sitmafia economies a perioadei res- pective, producerii de energie clectrick sau irigatillor. A citat exemplul CHE V. 1, Lenin dela Bieas. Prof. Dorin Pavel a vorbit despre iportant: centralei hidroeleetrice de la Portile de Fier si cii ei economic! deosebit de favo- Jn aceasti sectie R.P.R. a prezentat urmi- toarele dow rapoarte Bl ~ 37. Prof. dr. ing. D, Pavel gi ing. V. Horbunieo : Posibilititi de amenajare 4 centra- lelor pe Dunaire la Porfile de Fier. Bl — 38. Prof. dr. ing. D. Pavel: Utilizaren complex a resurselor hidraulice in R.P.R., care, ius, n-au putut fi avate in vedere la intocmirea raportului general, deoarece au ajuns prea tirziu, Ble au fost totugi tipiirite si distri- ‘buite in cursul conferintei gi apreciate ca un material informativ foarte interesant.424 RG Seetia B2. UVtilizarea compleat a com- bustibililor solizi inferiori Discufiile im aceasté sectie in care au fost prezentate 36 de rapoarte au fost duse in doud subseetii : B2-1 — Combustiilii sotizi inferiori ca resurse energetice. B22 — Polosirea eirbunitor inferior in pro- cese de preluerare. In prima subsectie s-au prezentat 19 rapoarte din 9 firi gi a reiesit triplul rol al edrbunelui in dezvoltarea industrial : — ca resursti energetick ; —combustibil pentru transport ; - ea materie prim pentru industria chimica. Date fiind cererile din ce in ce mai mari in toate cele trei domenti si cantititile limitate de cirbune superior, rezult% ci, pentru folosirea energetic’, trebuie si se mearg’ din ce in ee mai mult pe linia folosirii eirbunilor inferiori. Este nevoie sit se fuel cele mai mari eforturi pentru ridiearea produefiei de eiirbune in gene- ral, pentra ameliorarea procedeclor de preparare si pentru dezvoltarea de instalatii de ardere adecvate pentru cirbunii inferiori ce revin sectorului energetic. Totodats, trebuie ameliorats folosirea etr- Dunilor prin introducerea de procese energo- tehnologice, ca : folosirea pierderilor de eildura, termoficare ete., iar in toate centralele termo- clectrice trebuie’ ektutatk obfinerea unui randa- ment global eit mai ridieat prin ridicarea para- nuetrilor si ameliorarea ciclurilor termice. O posibilitate interesanti consti in alimentarea centralizaté eu caldurd a noilor si vechilor age- xianinte -omenesti. In discufiile din eadrul acestei subsectii a intervenit delegatul romin ing. I. Stancescu, care a subliniat aspectele tehnice ale folosirii termoficarii care, in condifiile firilor slab dez- voltate din punet de vedere economic, poate avea © eficacitate economics mai mare decit in. tari dezvoltate. Aceasta deoarece in perioada ini tial’ de dezvoltare, economia de combusti realizabilts este relativ, mai mare din cauzi ed, in astfel de tri, centralele termoeleetrice eu condensafie nu at ined grupuri atit, de mari si parametri foarte inalfi la care diferenta de economie de combustibil ineepe si devin’ mai miei, Totodaté, a ariitat ei, date find con- Aifiile speciale in R.P.R. in care prin planificare coxespunziitoare s-a obfinut o econcentrare mare de consum termic, s-au realizat si se proiecteazi centrale de termoficare eu aceiagi parameti inalfi ea gi in marile contrale eu condensati Pregedintele delegatiei romine, prof. Dinou- leseu, a expus in partea final’ a discufiei efor- turile fieute in R.P.R. pentru ameliorarea gospodiririi combustibilului in general gi reali- zivile in folosirea complex’ energetic’ a gaze- lor natural 1957 Tn aceasta subsectie, din partea R.P.R. au fost prezentate rapoartele : B2-18, V. Pimsner, 4. C. Vasileseu si P. Toanid: tn’ legituri vu posibilitatile folosirii energetice complexe a gazului natural, B2-27. Prof. dr. ing. I. Blum si dr. ‘ing. Lh. Piatkowski :Tn legituri cu procesele tehnologice specifice cirbunilor rominesti. Tn cadral subsectiei B22 au reiegit’ mari posibilititi eare existi in privinta amelior’ carbunilor inferiori sia folosirii rationale a produselor obtimute pe aceasti eale. Tn aceastit subsectie se prezentase raportul rominese B2-29, Prof. dr, ing. T. Bln si ing. M. Ro- senberg: Analiza posibilitatilor tebnice de pre- luerare “® etirbunelui bran lemnos _rominese. Seetia B3. Utilizarea energiet nucleare. In aceast seetic au fost prezentate un numir relativ mie de rapourte, dintre care majoritatea ant sosit cu mari intirzieri. Se consiati un acord general asupra faptului c& pentru folosirea energiei nucleare in fri slab dezvoltate din punct de vedere economic, nt intré in considerare decit tipurile de reactoare cele mai avansate si cele mai bine experimentate. Apare, in general, putin probabil ca fii slab dezvoltate sk se angajeze intr-un program de cercetiri pentru a realiza un tip propriu de reactor industrial; aceasta, eu atit mai putin, ev eit pentru a trece de la faza de cereetiiri la coa de aplicatie industrial’ a energiei nucleare, este nevoie deo industrie multilateral dez” voltati gi cu un inalt grad de experientit tehini Constructia gi exploatarea de reactoare mi experimentale “numai pentra seopuri stiintifice, nu este cousiderati ea 0 fazt necesar’ treeerii Ia exploatarea ent reaetoare destinate productiei de energie. in general, se consider’ necesar ea o {ari slab dezvoltat din punct de vedere economic si-si pund urmitoarele 3 probleme in legitur’ folosirea energiei nucleate : 1. Este indicat sa instaleze intr-un viitor apropiat centrale atomoelectrice ‘Rispunsul la aceasta intrebare este ci, dack se neglijeazi reactoare care s-ar instala numai din motive de prestigiu, eonstructia de centrale atomoelectrice nu ar trebui atacath decit dack in conditiile regiunii date ele pot concura eco- nomic et centralele clasiee Hotiritor pentra comparatia economies sint nifirimea si modul de variatiefal sareinii elee- trice, dobinda pentru finangare si costul combustibilalui_clasie in regiune, La prima vedere se pare ci, dim punet de vedere al inves- titiilor, dobinzile’ mari sint de natur’ a face centralele atomoelectrice mai putin apte sh concureze pe cele elasice in tirile slab dezvoltate. In ceea ee priveste méirimea sarcinii electrice sia factorului de. ineireare, dupi experienta Angliei, rezult c& la folosirea de uraniu natural in centralele atomoelectrice, acestea pot coneuracentralele clasiee incepind de la mirimea det50 MW a reactorului, fn aceasta privinta, o putere de 50 MW ar reprezenta o limita’ inferioari. Ramine de vizut dack in iri slab dezvoltate din punet de vedere economic se intilnese eon- de sareini electrice corespunzittoare. Dac nu este cazul a se instala centrale atomoelectrice tn viitorul apropiat, atunci, care este momentul cel mui propice pentru introducerea energie’ nucleare? Pentru a rispunde la aceast& problema trebuie studiatt dezvoltarea sareinii electrice in timp, variatia puterilor de virf gi puterilor minime §1 trebuie finut seama de tendinga probabil de sedere & pretului de cost in centralele atomo- electrice si de crestere in centralele clasice. Care este tiput de reactoare care urmeazil a fi ales pentru introducerea energiei nucleare? Gu eit momentul introducerii energie’ nucle- are este mai indepirtat, este mai greu de ris- puns la aceasti intrebare, deoarece nu se poate prevedea suficient dezvoltarea tehnicii reactoa- relor in acest ristimp. ‘In conditiile actuale, in tirile slab dezvoltate din punct de vedere economic, nu s-ar putea lua in considerare decit urmétoarele tipuri de reactoare pentru care exist 0 oareeare expe- rienfis : - Reactoare ricite ct gaz si moderate eu grafit, ca cele folosite in Anglia si Franta. Reactoare ricite gi moderate et api sub presiune (S.U.A). — Reactoare ricite eu apa si_moderate cu grafit, ca cele din U.R.S.S. gi S.U.A. — Reactoare ricite cu apa si mode grea, ca cele dezvoltate in Canada, Dintre reactoarele de mai sus, in conditiile centralelor atomoelectrice nu au fost_incereate decit tipurile folosite in. Anglia gi U.R. Mai este de rispuns la intrebarea da slab dezvoltati din punet de vedere trebuie sit utilizeze wranin natural sau uraniu imbogitit. Deoarece reactoarele ev ureniu natural pen- tra a fi economice implic& 0 putere minima de 30-MW, trebuie si existe sareini corespunzitoan Experfii englezi au aritat inst, in cursul diseu- {iilor, c& se considera totusi posibil_a se constru on stcoes instalatii de 20—40 MW, pe aceeasi baz ca reactoarele de la Calder Hall, care si Poati fi economice. Anglia ar fi dispust s% livreze astfel de instalatii si si asigure chiar combustibi- Tul nuclear necesar. Tn cazul necesitifii de reactoare mai miei rimine si se folosease’ combustibil nuclear imbogitit, care trebuie si fie insi importat corespunziitor, Trebutie tint ins seama ci pre- tut de import al uraniului natural este aproxi- mativ de 50% din cel al uraniului imbogiti in zina discutiilor sectiei B3 s-a distribuit participantilor raporttll sovietie B3-8, care ex- pune datele de bazi ale proiectului centrale’ te AB atomoelectrice de 420 MW acum in constructie in U.RSS. Problema formiirii cadrelor necesare intro- ducerii gi folosirii energie: nucleare a fost mult disetttata. S-a ajuns Ia coneluzia o& disponibili- tatea de reactoare pentru cerce! intiie mu este de mare folos pentru personalul necesar centralelor atomoelectrice, deoarece reactoarele experimentale au alte seopuri. D crede eX drumul just este dea specializa personal avind deja experienti de exploatare in eentra- lele electrice elasice, la eare urmeazi a se adiiuga un numir limitnt de fizicieni si ingineri ew'o specializare mai adine’. Se consider’ c& este important pentru firile slab dezvoltate din punet de vedere economic de a avea personal cu eunogtinte in tehnica nucle- ari, nu atit pentru cercetirile proprii, ei pentru a fi la carent cu solutiile posibile si a alege astfel in cunostinti de cauzi cele mai adecvate solufii pentru aplicarea in condifiile (aril res- peetive jie s-au prezentat un numi surpringitor de mare de rapoarte, din care, inst, zu att putut fi avute in vedere la, alektuire: raportului general deceit 55, provenind din 23 de tari, intrucit celelalte ‘au sosit cu mate intirziere. ‘Toate frile aint interesate agrieulturii lor si se faci cit mai reped slab dezvoltate din punet de vede sint inst si mai interesate, deoare mu se pine numai problema wnei ridicari a pro- duetivititii, cia miririi produetiei insigi, pen- tru a putea ridica astfel nivelul de tr La diseupii au participat 35 de delegati din 11 tari. Cu aceasti ovazie s-a aritat de partea ingo- ‘i importanta colaborarii internationale @ promovirii electrificirii agrieulturii, aducindu-se ea exempln central experimental de la Gornja Jasenica al ONU, care a fost inau. gurat in cursul coriferintei Delegatul suedez¥ Kaiser a aritat gradul inalt de electrificare a agriculturii im fara sa, in care 99% din locuitort titizeazd curent electric. Delegatul polonez Krakowiak a indicat ei electrificarea rural va fi complet in 10 ani in Polonia, Delegatul sovietic Baum a vorbit de impor tanita energie’ solare gi de posibilititile folosi ei in agricultura. Perspectivele utilizirii ei s vaste atit pentru folosirea imediat’ (centrale si aparate), dar mai ales pentru apliedyi eare si condued le schimbarea climei unei regiuni sau la_prelungirea perioadelor culturilor agricole. Delegatul englez Golding 2 atras atentia, eu prilejul discutiei, eit in farile Asiei in care traiegte Taajoritaten populatie: din lume, ca si in unele fiiri din Africa gi in anumite reginni din America de Sud, nu problema electrifiedrii agriculturii ca eleetrificarea . Tarile economic in acestea426, _ este problema esenfiaki ci aceea a procurinii apei. In aceste zone electrificarea, in masura in care poate fi realizati, trebuie si aibi ca, prim sop functionarea pompelor pentru ali- mentarea cu api, a asiguririi Huminatului gi a rigului artificial. Pentru astfel de zone, 0 importanpi deosebit’ ar avea-o construcfia de centrale miei eare ar folosi resurse energetice locate. Tn aceasta rominese BA-28, Ing. A. Semuk gi ing. M. Weise : Sis- tem de indici pentru electrifiearea agricoli. si rurali in R.P.R. Sectia derurgied, secjie sa prezentat raportul 5. Energie pentru industria ai- industria chimicd gi pentru alte indust In aceasti seetie rapoartele au fost grupate in dou subseetii. BU-1, Productia rafionali de eildur’ in dustriile metalurgice, chitaice gi altele din fArile slab dezvoltate din punet de vedere eosnamic, gi B5-IT. Folosirea energiei eleetrice in_in- dustriile metalurgice, chimiee si altele din {frile slab dezvoltate. ‘In prima subsectie au fost prezentate 7 rapoarte care trateuzi in special problema combinirii producerii edldurii si energiei in industria ofelului gi a fierului si in parte in industria chimic’. Se subliniazl faptul eX turbinele eu gaz se fn mod deosebit de favorabil pentru respectiv reetperarea, elildurii. De asemenea, se atrage atentia aupra importantei valorifiedrii pierderilor de eilduri din cuptoa- rele Siemens Martin prin eazane reeuperatoare. In subseefia B5-2 au fost inaintate 9 rapoarte care adne indicatii pretioase asupra procedeclor clectrolitice pentru obfinerea si imbogitirea metalelor, ca gi pentyt obtinerea hidrogenului ca element de bazi in industria azotului ete. 6. Inchiderea sesiunii in ziva de 11 iunie 1957 a avut loe, de ase- menea in prezenta vicepreyedintelui Consi liului Exeeutiv Federal E. Kardelj, sedinga, fes- tiv de inchidere a sesiunii, Cu aceasti oeazie s-au citit o serie de rez0- lutii de mulfumire fata de fara gazda gi de toti contribuit esenfial la reugita acestei ENERGETICA Nr. 9— 1957 7. Cilitorii de studii Dupa sesiue, Comitetul national ingostay a organizat 6 cAlAtorii de studii, in cursul edrora au putut fi vizitate o serié de interesante voutrale hidro- si termoelectrice, ea gi unele fabriei si combinate importante. Ruta gi programul acestor edlfitorii, care s-an bucurat de o largi participare, au fost asttel alese ineit participanfii au avut ocazia si vada multe din frumusetile naturale eu care Tugo- slavia este atit de inzestrata. ‘Trei din delegatii romini au Iuat parte, im- preund eu participanti din alte 11 gxri, Ia’ una din eilitoriile de studi. HT, CONCLUZI Sesiunea parfiaki a Conferintei Mondiale a Energie’ din innie 1957 de la Belgrad a avut importanti deosebit&, atit prin numarul si calitatea rapoartelor ‘prezentate si a_partici- pantilor strdini gi iugoslavi elt si prin opor- tunitatea gi interesul tematieii ei Nu ne-a fost posibil a prezenta in acest eadrn restrins decit unele aspecte de ansambiu, intre- gul material urmind a fi corespunzitor si aprofundat studiat. Totusi, in afara interesului ¢i general, se poate sublinia de pe acum inte resi] ei deosebit, pentru participarea- romi- neased, care, organizatt pentru prima dat% pe o baz mai latg’, atit ea numar de rapoarte pre- zentate, cit si’ ca participanti, a avut ocazis unui intens contact si schimb de vederi cu elita energeticienilor din lume. Totodati, si aceasta mai ales in cursul eAli- toriei de studii, a avut Joe un activ schimb de experien& cu specialistii iugoslavi, eare prin explicatiile verbale si bogatul material docu- mentar distribuit, ne-at dat posibilitatea unei informiri foarte complete asupra situatiei ener- getice a farii si a condifiilor de proiectare i realizare a modernelor jnstalafii vizitate. Pentru a fi complet, accast sumari darw de seam’ trebuie si menfioneze in final yi bogatul program cultural i de receptii de care s-au bucurat participan{ii in tot timpul sesiunii si 84 accentteze ined © dati ospitalitatea desi- virgit& intilitt in toate ocaziile152.9 2662.62 Principiile fluidizarii gi importanta lor pentru rezolvarea unor probleme de termoenergetica I, BLUM si H. MANDEL*) — Bucwesti Se truteuza sumar bsele teoretive ule fluidizarid sl se arate influenfa anumitor para snetri ‘asupra procesulai in pat fluid. Dintre mulliplete posibititagi de aplicare ‘metodet th pat fluid, sint Tnale tn considerafie gasifiearea st ardérec, ardiindn-se reulisdrile de pind fiewm tn acest domentu, precum 38 perapectivele de viitor ale fluidisdrit pentru termotehnica Dezvoltarea industriei chimico-tehnice in ulti- ele decenii a determinat aparitia unor metode noi avind drept scop o erestere a productivits tii instalatiilor, eeea ce duee implicit lx ieftinirea productiei. O astfel de metoda este si fluidizarea si ea se poate defini ca ,,mentinerea in suspens acrodinamie stabili a unor particule solide sau ichide, prin insuflarea nui eurent ascendent de gaz”. Inventatoral procedeului, F. Winkler, pro- punind metoda de fluidizare pentru procedeele chimico-tehnologice si realizind-o pe seark indus- triali, a aritat si multiplele posibilitifi de aplieare in industrie. De In ineepat, fluidizarea a fost aplicati in Germania, la guzifiearea eir- bunilor bruni, Ulterior, procedeul s-a extins la foarte multe reaetii catalitice si necatalitiee, atit in chimia organic, cit si in cea anorganied. ‘Termotehnica, in rezolvarea problemelor de andere si gaz'fieare, a primit un ajutor pretios din parter procedeului eu pat fluid, Finidizarea a perms yi in acest domenin ridicarea produc- tivititii instalatiilor, miegorind mult cheltuielile de investifie. T. Aspecte teoretiee ale tuidizirit a) Prineipiul metodei. Procesele chimieo-teh. nice bazate pe reaefii eterogene (intre solide si gaze) sint limitate in desfagurarea lor de aparifia iinet pelicule gazoase, euasi-stationare, In pe- Hienla gazoasd amintita transferttl de substanti se face prin difuzie, iar transferul de calduri prin conduetibilitate. Ambele moduri de transfer sint lente si influen(eaza viteza de reactie, conform legit maselor. Avcelerarea reactiilor poate fi realizata prin miirirea suprafetei de contact intre reactanti, iar acest Iuert. se face prin insuflarea unui curent gazos in interiorul masei de particule ee urmeazi si reactioneze. Curentul de gaz este astfel ales, ineit si menting particulele in sus- pensie si si creeze agadar o stare de amestecare continu, aerodinamie in echilibru Pentril infelegerea fenomenilui s& presupy- nem un tub'desehis Iz artbele capete, in inte- riorul ciruia se giseste o tabli perforata pe care se agazii materialil ee urmeazi a fi fluidizat ) Ing. 1, Blun, profesor faTnstitutul Politehnic Bu rostl, setul Sectlel combustibili SoliziTa. Institutet de Ener- yelled al Academie) J2P.R, fog. H. Mandel cereetator prin. ipat ia Tnstitutul de Fnergetied al” Academiel R.P.R. de obicei clasa granulometrics 10-300 u}. Trecind wn curent gazos ascendext prin int riorul tubului, particulele tree printr-o serie de faze reproduetib‘le in functie de viteza curentului de gaz. Dae& viteza de eurgero nu depageyte cea. 0,3 m/s, stratul rimine imobil. Dack viteza gazului ereste, partielle incep st semigte, stratul incepind sh crease’ tn grosime. Mirind mai departe viteza de insuflare, volumul dintre gaz si particule devine sufici pentru ea particulele sii mu se mai sprijine intre ele. In aceasta stare particulele se gisese in sfluidizare linigtitat” (strat fluid) gi cele douk faze (gaz-: solid) prezinti caracteristicile unui lichid. Mirind mai departe viteza de iusuflare a agentulii gazos (2—3 m/s), are loc o miscare violenté a particulelor in strat, cauzind o fier- bere & stratului. Aceastd stare este denumita nfluidizare turbulent” (strat fierbator). Masa particulelor este stribatut® in avest caz de bule de gaz, in mod aseminator unui lichid care fierbe. Mirirea vitezei de inguflare~ peste viteza caracteristic’ fluidizirii turbulente duce la erea- rea unei faze de suspensie dispersd in care are Joo transportul pheumati b) Determinarea vitezei earacteristice fluidi zit, Desi s-a consaerat un mare numir de Terri studiulni teoriei stratului fluidizat si apliedit sale in practic, ping in prezen lipsese date care si permitd rezolvarea problemei pentru con- ditit practice. Eeuatiile de ealeul propuse de diferiti cercetitori contin, in majoritatea cazu- rilor, numai coeficienti empiriei. Se defineste ca ,,vitezt eritied” a gazului, viteaa ce corespunde trecerii stratului de parti cule in stare fluida. Determinarea vitezei critiee poate fi fieut pe baza forfelor ce actioneazt asupra partie lelor. Fortele ce actioneazi sint analoage celor ee exista la depunerea particulelor solide intr-un mediu lichid : gravitatea, forta de impingere de jos in sus (conform prineipiului tui Archimede) §i rezistenta mediului [3]. Eehilibrul acestor forte se exprimi prin relatia : eat 6 (% = w) a18, _ LENERGHTICA Nrg—1 In care : ©) Pierderea de presiune in strat. Pierderea weste viteza medie a gazului, mls; de presiune AP se determin’ cn’ ecuatia Ini a diametrul. partieulei sferice sau dia. Darey-Weissenbach, Tnlocuind lungimes tubu- metrul echivalent al particulelor nere. Tui Z si diansetrul D, care imtervine in aceasti gulate, m3 eonatie ca valori determinate, prin_valorile Yp — sreutates ‘specified a particulelor, eorespunziitoare, coustante, in ‘eonditiile stra- Kegim? ; tnlui fluidizat si anume Z =H (1— 9) si dy greutatea. speci ui, kg/m; avem : @ — coeticient de re: depinde de oa 8) regimul hidrodinamic al deplasiii si 2 de’ proprietitile fizice ale gazului si in care + en deste coeficientul de frecare ; Neglijind forfa de impingere de jos in sus (y, H — inilfimea stratului fluidizat ; este de cea, 1000 ori mai mic decit y,)objimem, — @ ~ volumul liber al particulelor ; din ecuafia (1), valoarea urmitoare ? 4 — aiametra yactienolor solide. 0 =f Set, (2) Gp Benatia (2) este asemiindtoare ew formula lui Newton-Rittinger pentru viteza ciderii libere a corpurilor in orice mediu. Coeficientul de rezistenti se poate exprima mai uyor in funetie de numarul lui Reynolds : +2, (3) p=a iD sint cocficienti experimentali, iar Iti Reynolds se exprima prin rekafia : in care v este viseozitatea cinematic Peutrn a a gaailui. pane in evidenti legiturn’ dintre vites tile fizice ale gazului yi ale particulelor si carae tevul regimului | hidro- dinamie, introducem valoarea Jai din ecuatia ied ° #] in cazul eind yp) yp si » sint eonstante, patem exprima viteza critied astfel : Ad", (6) in ware A si m depind de caraeterul deplastrii gazului si au o Valoare eonstanté in limitele aceltiagi regim hidrodinamie. Pentru determinarea vitezei medii a gazului iu strat se intrebuinjeazi relagia W, = Wee (7) eare Wp, este Viteza medie calewlats penten ectiunea total a aparatului, iar @ — fracfiunea liberd din volumul stratului. Eeuatiile prezentate au valabilitatea cores- punzitoare stirii fluidizate a stratului, pentra toate vitezele gazului. w=B -; ) im cae Introducind valoarea W? in ecuatia (8), obtinem : AP =H. (1-9) %, (10) i Baw fost unificati in in care eoeficientii constants C. . De (uy in care AP este piewtera le presiune 5 G = greutatea Fi P sectiumea transversaki a stratului ; C — — coeficient, in funetie de pierderea de presiune, veetirile au aritat e& pierderea de presiune 2 oh to wn mys Fig. depinde in toate cazurile de viteza curentulni ascendent. In fig. 1 se poate observa caracterul curbei AP =f (W,). Diferitele porfinni ale eurbei reprezinti di ritele stiri ale stratului. In functieNe. 9 — 1967 de viteza_medie a gazului W,, stratul se poate giisi in patrn stiri diferite, dupa cum am mai ardtat, dintre eare primele ‘trei se vad in fig. 1: a) stratul imobil pe portiunea A — B; b) stratul fluid pe portinnea B—C'—D; c) stratul fierbitor in’ portiunea D— 8; @) suspensie sau curent Difazie, in eare se deplaseaza atit faza solid’ eit si cea gazoasi, de la # in continuare. Calenlul pierderii de presiune se poate fac entru lucriri practice, cu ajutorul formulei | ApP=& F deoarece s-a constatat pe ale experimental C are o valoare practic egal eu unitatea. 4) Transmisia de edldurs. O proprietate im- portant a patului fluidizat este faptul ed reali- zewzi 0 echilibrave aproape complet a temperaturii in inte- riorul stratnlui fluid, datoriti migearit in? tense a particulelor solide. Acest Iueru este deosebit de in portant in eazul utili- zirii_procedeului_ de fluidizare la reactii in care au loe sehimburi de c&lduri, deoarece se asigurd’ un mers uniform al reactiei pe intreaga suprafati. Din punet de vedere spatial s-au stabilit, [6] trei zone de temperatura, Incru care se poate observa in fig. 2. Zona A — B — C reprezinth portiunea sehin bului de catdura la pere(ii reactorului gi in care are loc o cireulatie descendenti de particule. Zona B— B—C — reprezinta portiunea de amestecare de Ia baza stratului, unde au loc schimburile de eildura ireversibile, Yona A—A—B—B reprezint’ portiunea een- tralia stratului, practic izotermic’. ‘Transmisia de cildur’ propriu-zisi are loc in zona A — B—C, Aici transmisia de eil- duri se redi de obieei eu ajutoral ecuatiei : g= 2A One ch in timp ce in cazt? mediitor stationare (AM). poate fi considerati egali ca MO.ue hee in azul de fati trebuie si se introducs tempe- ratura medie integrali, in Iungul eonduetei ‘J : a1(' (49, = 4" soar Transm‘sia de cilduri redata prin eoefieientul de schimb superficial poate fi nati drept con- Auetibilitate termied prin stratul eu grosimea 8 ENERGETICA 429 din apropierea peretelui gi et coeficientul de conduetibilitate % pentra mediul de eurger: de unde Acest Iueru este valabil gi in eaz in reactor a partienlelor fluid cireulant ¢ ale medinlai ce influ iluidizarea IL. Factori practi (0 Din punet de vedere operativ, in procesul de fluidizare trebuie si se fini seam de o serie de considerente practice pe care le vom expune mai jos. a) Dimensiunile particulelor. Pentru ca flui- dizarea si se desfagoare in conditii bune, es ecesuri 9 uniformizare perfect a stratului. Acest Iuern depinde, in atari de dimensinnile camerei de reactie si de raportul dinire diame- trul acesteia gi inaltimes patului fluidizat, de dimensiunile granulelor, respectiv de raportul dintre diferitele clase granulometrice, Tn general, se _considert optim pentra o fluidizare uniform’ elasa granulometrick 0,0L iar proportiile dintre partienlele ft ease’ anumite limite. aceste limite, exist b) Distribuires suflajului, Pentru o seari de fluidizare uniformi este important modul de distribuire a suflajului la patrunderea Ini in strat. De obicei se utilizeaz’ un gritar ori- zontal, acesta reprezentind limita inferioark a stratului, La alegerea mirimii si desimii des- chiderilor pentru mtroducerea suflajului nu este Fig. 3. necesari 0 prea mare serupulozitate, deoarece determinanti in acest eax este rezistenta, la curgere a patului fluid. In cazul camezelor de reactie eu seefiuni mari, se fau misuri suplimentare pentru asigurarea distribuirii uniforme a suflajului. Astiel, ea mijloe simpla si eficace se introduce sub zona, de fluidizare propriu-zisi un strat special d umplnturi, in, granule sferiee, astfel alese. ine430, si nu intre in stare de fluidizare ta suflajul gazolor (fig. 3). Deoarece aceste umpluturi pot, fi exeeutate fird dificultiiti dintr-an material rezistent_ la temperatura (ceramic), procedeul este indicat pentru procesele ce se’ desfigoar’ la temperaturi ridicate, la care gritarele meta- lice ar putea crea dificultati, ¢) Indepartarea prafului, Gazul iese in mod continun pe la partea superioar’ a camerei de Spatiul liber de deasupra stratului zat functioneaz& ca o camer’ de sedimen- tare, in care se depun particulele mai mari ce au fost’ antrenate de curentul de gaz. Pentru a intensifiea aceast’ depunere se prevede uncori © Tirgire a sectiunii transversale deasupra stratuloi fluid. Datorit& freeitii mecanice intre particule, reulti 0 cantitate anumiti de praf, cantitate determinat’ de duritatea, forma gi porozitatea particulelor. Din aceasta’ cauzi, gazul care iese este intotdeauna inedreat eu praf. Pentru despri- iuire se monteazi direct 1a reactor separatoare de diverse tipuri aetionate prin fort centrifug’. ‘Numai un separator nn este niciodat’ suficient si cel mai adesea se prevad gi filtre electrice, chimice sau fesituri filtrant @) Alimentarea reactorului. fx cazul gazi- fiedrii gi arderii, introducerea substantei solide (cArbunii) se face mecanic, eu ajutorul melcilor. Substanta solidi se introduce aproape de baza stratului, iar nivelul stratului fluidizat se men- tine constant eu ajutorul releelor. TH Gazifiearea in pat fluid Gazificarea, adick producerea unui gaz ce re 1a bazit oxidul de carbon prin oxidarea par- tial a unni combustibil, a devenit astizi un proceden clasic. Procedeul ce sti la haza gazificdrii clasice const in treeerea unui curent de aer sau vapori de api prin masa ineandescent& a combustibi- Inlui, Reactiile principale sint : 1) tn eazul gazutui de aer : im zona de oxidare C + 0, im zona de Feducere CO, 10g sp #7 850 Keal/krmol ; € = ",CO~ 38 790 keal/knol b) fn cazul gazului de apa: C440 =Co+n, In afara reactiilor de mai sus, mai sint reaetii secundare ce duic la formarea metannlui, hidro- genulni sulfarat, a hidrocarburilor nesaturate ete. Producerea gazelor clasice de gazogen este limitat& de viteza de reactie din stratul com- bustibil si, in ultima instant’, — dup’ eum s maj aritat —de existen{a peliculei gazoa cuagi-stationare. Gazifiearea in pat fuidizat are de scop s& inltiture inconvenientele amintite, intrueit ea 28.980 keal/kmot ETICA _Nr.9~ 1957 mm este decit un caz special al fluidizitr'i; im cele ce urmeazi ne vom mérgini si artim unele earacteristiei specifice de functionare, Instalatiile de gazif.eare cu pat fluidizat se caracterizeazt [11] printr-o presiune ridicath de insuflare. Daci pentru gazogenele clasice era suficienti o presiune de 200—300 mm eol. api, in cazul gazificirii in stare fluid’ este necesard o presinne de 2.000—3 000 mm col. ap. Vitex Fig. 4 corespunziitoare acestei presinni este de 2—8 m/s. Aerul este introdus in dowd etape. O primi cantitate, reprezentind 75—852%, este introdusi pe la’ partea inferior prin’ grit ir sestul aerului se introduce printr-un sistem de duze Ia inditime: m, Aerul secundar are rostul de a gazifica particulele de eirbune din. straturile superioare in fig. 4 se arati schifa unui gazogen ce functioneaz& prin fluidizare. Grosimea stratului de edirbune este de 0,5 min stare de repans si 1,5 m in timpul fui Particulele de cdrbuni se gisese intr- migcare i, pe méstira consumirii parti ear bonoase, particntele de zgurit, find mat grele coboari’ prin masa de eirbune pe gritar, de unde sint evacuate ctl ajutorwt] unet bate ratative ricite in interior ew api O mare parte a centisit este insi evacuate gazul pe la partest superioara si ea este retinutit in cicloane si fultre speciale. Gazele, Is iegirea lor Gin_gazogen, an temperatura de 800—850°C. si edidwra lor fizica se poate recupera eu ajutoral cazanelor de abwsi, montate imediat dupi camera de react'e. Abtfel de cazane pot produce 0,6—0,7 t abur pentrn 1000 Nm’ de gaz. Gazifiearea et aer si abur duce la formarea umui gaz en o putere calorified inferioar’ de 1000 1200 keal/Nm*. Puterea calorific, relativ redusit a gazulni, se datoreste cantitatiico, — 10% Go’ — 219% H, — 13% cH 1% Ny — 55% Puter viti prin intrebuinfarea oxigenului ca agent de ea calorifick a gazului se poate imbun’- insuflare, In agest cuz se obtine un gaz eu 0 putere calorified de cca. 2.000 Keal /m Analiza_gazului obfinut prin instflane de oxigen 98% gi abur este urmitoarea : 0, — 25,20%, Hy, — 13.70% U,8 — 0,709 GF, — 0,90%, 8 — 28,108, Ns = 040% iar puterea calorified inferioari este de 2 085 keal/Nm3, ‘Productia unui astfel de gazogen, cu diametrul de 2,6 m, este in medie de 22/000 m* N/h. Dack avem in vedere ek un gazogen clasic, de acelasi diametru, produce eca. 1500 m*N/h, crosterea de mai’ mult de 10 ori a productivi- tifii apare deosebit de apreciabilt. Randamental de gazifieare a instalafiei_ cu pat fluid este de 55—65% , fata de 65—75%, in cazul gazogenelor clasice. Aceasti sedidere a randamentului este compensat% insi de mérirea productivititii si de micgorarea costului instalagiei Pentra exemplificarea micsor%rii costului in- stalatiei, 8% considerim c& o intreprindere are uevoie de 44.108 keal/h. Dack se Iucreazi cu gazogene clasice sint necesar 34000 m°N/h gaz, cu o putere ealorified de cea. 1300 keal/m?N, coea ce corespunde unei producti a 23 gazogene. Gazogenul clasic costind cea. 600 000 lei, costul total al instalatiei se ridied la 13 800000 loi, Folosind tekn'ca patului fluid, sint necesare namai dowd gazogene de acelasi diametru, avind o productie de 22000 m?N/h si gazul produs 0 putere caloritick 1000 keal/N’ m*, Costul celor douk gazogene se poate ridica la, 2000000. lei, De aici rezultt e% utilizares gazogenului cu pat fluid aduce in acest caz 0 reducere a costului de instalare cu 85% Se cunose §i unele perfectionari in domeniul rii in pat fluid. © perfectionare a sis- initial de gaziticare Winkler este gazo- geaul Koppers-Totzek, caracterizat prin injec- tarea intr-un spatiu sierie sau cilindrie a unui amestec de cirbune, oxigen si vapori de api, eu ajutorul unor tuburi diametral opuse [12]. Se pare ci introducerea reactantilor prin tuburi diametral opuse favorizeaza starea de fluidizare. Schifa unui gazogen de acest fel este ariitath in fig. 5, Trei aparate de acest fel, preluerind zilnic 45 t eirbune, funcfioneazi in Finlanda, Un gazo- ENERGETICA 431 gen asemiinitor proiectat pentru 100 t/zi este in curs de montare la Uzinele Chimice din Mazingarbe (Pas-de-Calais). O alt& metods {6} se refer la un procedeu de obfinerea continu a gazului de ap’, prin com- — Dinarea mai multor paturi fluidizate, fair a mai fi nevoie de a intrebuinja oxigenul ea in eazat procedeului Winkler. Dup& cum ge vede in fig. 6, fluxul tebnologie este urmitorul : praful de eirbune aflat in bunkerul a cade in camera de cocsificare d, unde are loc procesul de Pirogenare in strat fluid. Agentul de fluidizare Aoaz a Veber AI i? az Fig. 5. Fig. 6: ~ boseie petra pra de citbane: b ~ pra do cot: « ‘ent deat gael So conics @ = cates de toma {ater de Gb a Pru core f= earora Go fablate ‘auto fo gpd genta dp utase a tors 9 poke Ter; 2 vaporl dn apa s sar yagi 4 = EA A, este in acest caz gazul de coesificare, recireulat prin intermediul rezervorului (, de citre pompa P. Din camera d coesul este impins de etre un curent de aer in camera g, unde cocsul este ars partial si adus la ineandescenfi, De a'ci cocsul este trecut in camera de distribuire ¢, existind posibilitatea sh fie retrecut in camera @ sau si intre intr-un al treilea pat fluidizat f, unde are loe gazificarea intr-un curent ascendent: de vapori de api. Avantajul metodei deserise consti in faptul c& procedeul utilizeaz’ aerul si nu oxigenul, iar fabricarea gazului de ap% se face in mod con- ‘tinun si nu pe faze ea in instalatiile clasive.139 EN Arderea in pat fluid Arderea ciirbunilor pe gritare mecanice obig- nuite nn satisface intratotul cerintele unei solicitiri termice mirite. Pe aceste gritare stratul de e&rbune este compact. si opune o rezistenfii mare la trecerea aerului, Daci se incearcd mirirea solicitarii termice a focarulni prin ridicarea depresiunii de aspiratie sau prin suflaj, se ereeazi in interioral stratului de ed bune »,pilnis”, care due la formarea unor eanale prin eare se introduce aer fals, miegorind astfel ficacitatea instalatie, ‘Termoenergeticienii an chutat si au gsit o now metod’ de ardere, esential diferi ob'snuite, ew gritar meeanic sau en eombustibi pulverizab. Aceas este arderea in pat fluidizat, dere in dou’ trepte” (U.R.S.8. (Franta_ si Anglia) [13] (14). Deosebirea principal intre gazificarea in pat finid — expust anterior — yi procedeul ,Tgni- fluid” consti in introducerea unei cantitifi suplimentare de aer — suflajul seeundar — in interiorul euvei de fluidizare. De aceea, uneori se face o delimitare intre zona de gazificare in pat fluid san_,,prima treapti” si spatiul de ardere sau a ,,dowa treapta”. Prima treaptit” de stratul incandescent de cixbune. Aici are loc pregitirea pirogenetici (usearea si degajarea gudronului) si guzifiearea. In spafiul imediat, superior, sau a ,doua treapti”, se ard atit gazele de piroge- nare, cit si oxidul de carbon rezultat din gazi- ficare, precum si praful de cirbune antrenat. Lamintit mai sus intra in spatiul de .) san ,,lgnifluid” 000°C. ura menfionati conferk o mare rapiditate in aprindere. Rapiditatea combustiei rezulti din ecuatia care determina timpul de ardere : in care: 2 este timpul total de ardere ; t timpul necesar pentru inedlzirea a- ” mesiecului pind la temperatura de aprindere ; tig —- timpul necesar amestecirii combus- tibilului eu acral; fag’ — timpul_necesar pentru consumarea reactiei de ardere. In cavul nostra, al arderii in pat fluid, varia- bilele an urmiitoarele valori iy = 0, deoarece gazele si praful de eir- bune intr’ cu o temperatura supe- rioar’ celei de aprindere ; im = 0, deoarece in stare de fluidizare amestecarea este aproape perfectt ; hee 0, deoarece la temperaturi ridicate viteza de ardere este foarte mare, mpul neeesar fiind de ordinul su- imilor de secundi. ERGETICA in concluzie, !— timpul total de ardere — are valori de ordimul sutimilor de secunda, ceca permite 0 marire apreciabili. a solicitiirii termice. Ins de ardere in pat fluid nu se dife rentiazi prea mult de cea de gazificare mentiona- tii in capitolul precedent. Camera de combustie este constituita dintr-am eilindru c&ptugit, en cirimidi refractari, Baza inferioar’ a cilin- drului este pardositi eu dou tilpi de edirimidi refractar’, deasupra edrora sti un taluz natural de particule de cérbuni. Intre cele doui talpi se giscste wn griitar mecanic catenar, care serveste It evactarea zgurii, Suprafata grita- rului este de 0,25 x 2,45 m3, iar patul de com- bustibil atinge initial cea.’500 mm. Alimen- tarea en aer se face sub griitar, ew ajutorul unui motor special, prin intermediul unui rezervor de amertizare. velul patului fluid este reglat dupa neces titi, en ajutorul unui releu ce deserveste servo- motorul care controleazi alimentarea. Alimen- tarea cu combustibil se face eu ajutorul unr melei, iar cantitatea de eirbune si acr sint reglate automat sau manual. © astfel de instalaf‘e industr’ali a fost mon- tatit de citre Societatea francez’ de constructii abeock-Wileox in localitatea La Motte d*Aveil: ans, in La Mure (Isér). Focarul in. pat. fd de- serveste 0 cildare acvatubulari: Babeok-Wileox cu o suprafatt de inedlzire de 170 m* si o produe- fie nominal de aburi de 3 t/h. Focarul era alimentat en mirunti de antracit clasa granulometric’ 0—25 mm. Cantitatea de combustibil consumat a fost de 1500 kg/h si a variat putin eu natura eirbunelai si ew gran- latia. Aprinderea se fuce en lemne, Se introdue, gvitarnl fiind oprit, cea. 15 kg lemne. Se in- sufli putin aer, jar cind masa a ajuns ineandes- centi se arunci 120 kg marun{i de antracit (clasa 2—4 mm). Progresiv se introduce com- bustibilul de regim (0—25 mm) gi se mireste presiunea de insuflare pini se atinge viteza critied de fluidizare. Tntrediga perioadi de aprin- dere nu dureazi mai mult de 1 1/2 ore in casul antracitului gi ea este mult redusi in cazul unor combustibili maiveactivi. In consecingii, perioad de porhire a cildirii este foarte seurti. Au fost ficute incerciiri si eu alti combustibili si in toate cazurile sau obtinut rezultate satis- ficdtoare, S-a constatat eX umiditatea nu in- fluenteazit operatia din focar, exceptind eazurile eirbunilor foarte umezi. S-a Inerat en elirbuni ayind cenugi intre 12 si 15% gi in acest caz, Viteza de inaintare a gritarului a fost de 25 m/h, Mirindu-se viteza la 75 m/h, s-a reugit si arderea cirbunilor cu un conjinut de cenug de 35-40%, ‘Temperatura patului fluidizat a fost reglat’d dupa fuzibilitatea cenusii, nedepiisindu-se tem- peratura de inmuiereNr.9— 1957 Coneluziit Din cele expuse mai sus se desprind urmitoa- rele coneluzii : 1. Fluidizarea constituie un procedeu eu deosebit de multe posibilitati de aplieare indus. trial’, ou avantajul redneerii prefului de cost in productie. 2, In domeniul termotehnicii, fluidizarea des. chide largi perspeetive fn privinta ridiedrii solicitirilor termice a instalatiilor de ardere gi gazificare, 8, Arderea gi gazificarea in pat fluid pot so- Tufiona in modu) cel mai favorabil utilizarea, rezervelor de combustibil inferior (ligniti) pe care le posed tara noastr’. Procedeul en pat fluidizat a fost aplicat pentra prima oari in R.P.R. de edtre Institutul de cercetiri miniere (ing. M. Tonescu si.A. Valeriu) la obfinerea semicoesului, iar reztltatele e&pit- tate sint promititoare. Sprijinirea mai departe a cercetirilor teo- retice gi practice in domeninl fluidizarii va da posibilitatea rezolvirii unor probleme impor tante legate de utilizarea eombustibililor solizi. Bibiiogratio [A] Mitt Tonesew si Anghel Valeria: Aplicatile tidizaslt in_domeniul vatorifiesrit ctrbianilor, Rev Minetor, 1956, nr. 5. Bucuresti. [2] Suciu’Gh.: Tiuidizarea, Manualut ing, chimist, vol 1V Ed. Tebilea, Bucurejt, 1854 ( 8] Mutienoo 1.'p., Traver 'D. G., Runianfeoa E. 8.5 Folosirea cataiizatorutui ‘sn "strat. fluidizat pentru exidarea $O,, Himleeskala Promisiennost, 3955, 5 8, Moseove. 614.4.008 :20.6 ETICA 433 4] Cibrovski J. + Fluldizarea pe scard industrials, Preemysl Chemiezny, 1954, nr. 12, Varyovia, 5] Siemens W. + Metoda fluldiziril, Chemlker Zeltung 79 (1055), nr. 24, Heldelberg. 6] Schaub F.: Aplicdrile s1limitele de aplicare ale yehnicl Dazate pe paturi fluldizate, Chemle Ing, Techn, 1952, nr. 2, Frankfurt a. M. 17] Singer I: Bazele teorelice ale procesclor de fluldizare, Chem. prum. (R. Geh.), 6 (£956),nr. 1, Praga [ 8] Bsayan 1, Rey. de ehimle, 1955, nz, 7,’ Bucurestt [ 9) JHeek J. Folosirea tehnieli de fluidizate pentra gart- flearea’ combustibililor prat in generatoral Winekler, Paliva, XXXIV (1954), nr. 1, Praga, [10] Bena J.+ Tntroducere "in teoria stratulul luldizat, Paliva, XXXIV, (1954), nr. 7, Praga. [11] Sigacov N.: Bazele tabricarii gazelor combustible, Energetics, Moscova-Leningrad, 1948. [12] Migeal J.: Stadiut gi tendinjele actuate tn gazitiearea integrald a huilet extrase, Conferance Internationale sur la gazeification Integrale de lo houille extralte, Ligge, mal 1954, Belgla Pavlovici 1. V.: Renultatele cercotarii arderii earbu- nillor bruni inten focar in dou’ trepte eu strat flu dlizat, Trad. BIDI, anatelor romino-sovietiee, seria teh 58, pag. 79-08, Bucurestt x X10 howl tehnied de ardere, Journal of the Inst, of Fuel, iunle, 1956, Londra. [15] Todes O. 34. :Problemele de bazA ale absorbfiei st catall- zei fn straturile In migeare si suspensie A.N.S.S.S.R., Metoile gi procese de tebnologie chimlct, Irdateletv ANS.SSR Moscova, 19 wr J. Procese chimice in_ pat fluidizat, Chem. Eng. 8.U.A. 62 ~ (1955), nr. 7, New York. [17] Ju Chin Cha, Jemes Kalit, Wetteroth W. : Transfert de substan{a in pat tluidizat, Chem. Eng. Progress, 1953, nr. 9—4,, New-York. [18} Merekel 7, : Gaziflearen efrbunelut thLulsiana (Missourt, Brennstoff-Chemie, 1956, august, Essen, U9] x x. x : Fluldlzarea sl chimizarea efsbunflor, LR. ‘Bucuresti, seria tehmles, nr, 16, 1955. [ 4 113) ta} 16] Ve Indici de consum de calduré pentru apa calda in scopuri igienico—sanitare gi menajere M, VOINES $4 Articotut GH. COLT*) — Buewesti de fafa constituie 0 prima contribufle la determinarea indieilor de consum de cau pentru apa cata tn seopurt igienteoroantlare 1 menafere, in condifle noaste. Se Dublien tn Dederea dscufiel speeatsttor, le edror ofereaft sau eomplelart sini solteltate pe Aceasta eale*), Consumul de cildura ce poate fi acoperit prin termoficare urband este aledituit din urmitoarele componente : a) cilduri pentru inedlzire ; b) c&ldur’ pentrn ventilatie ; ¢) cilduri pentru alimentare eu apa caldi, in seopuri igienico-sanitare gi menajere, adiet ne- cesititi de cfldura legate de asigurarea condi- +) Aceastd luerare prezintf tn parte sf rezultate din Iuera- rile eu acelagi titlu Intoemite in eadrul Catedrel de termoteh ued a Facwtait de instalafit si utila) a Tnstitutilul de cons- Uructii Bucuresti s1 Iastitututal de stud sl proteetari ener- etice Bucuresti, *) Ing. Mireea Volnea Sef de prolect Ja Instit. de studi s1 fectiri Energetice (18,P.1.) Ing. Gh. Colt proivetant LSP tillor normale de munca gi trai ale populatici, ecea ce subliniaz’ importanta social a termo- ficdrii urbane. Ultima eategorie de consum se deosebeste a consumul pentru inedlzire si ventilatic atit prin modul de utilizare, eit si prin caracterul stu de consum uniform repartizat in tot eursul anului, Consumul de cilduré pentru api cald% con: stituie unelement a cirui mirime si varia intervine in dimensionarea instalatiilor de ter- moficare, atit in ceca ce priveste instalatiile de producere, cit gi cele de transport gi distributie. Determinarea miirimii gi Variatiei_ consumului de ap& cald& se face in mod normal pe bazit de Gate de exploatare a mor sisteme de termo- fieare,434 ENERGETICA Ne. — 1957 Tatela 1 Consumul anual de edldurk pentru spélare corporala - is meee cezaia | _——*Y Com i | an cal In comma | renin f=" | cis enameled a9 cadSnentrsaplare corns || | Rese | tr ct | | Tevngntsn) pave | tur | cuaua | PO | Beat j ps | sib | bros | neuiccs | tae, ee A. Loeutnfe i { | | ] i 1, Gu bale, dug st robinee \ | a) bale 9 diy | j saath 40 | a0 | 158 | so | 50 | 215000 = en Bf tmp | Sie] Psst | 2 robinete : | | ee {a | 6 | 26 | 1 | ro | seac0 = copit }oa5 | 4 | os | 38 | t000 | “5480 2, Cu dug 9 robinete: @) dus | aut 0 0 ss | 20 | 50 | 5000 = opi a | as i2 | 70 | x00 | 1400 | 2) robinete: | | ; 33 | 6 | 26] tm | x0” | 7320 3 | 1 | 4 | 36 | t000 | 470 8. Gu robimete de apa calda | sau 3% ‘ 26] 17 | 1000 | 13600 = copii 35 1 aa {26 | * 100 860 [— Tat Te Tao | - — 7 B. Canine pela: | r | 1. Gu dusuri comune sf robinete | | ) au, , 4 | w | 36 | 2300 so | 5850 | 2) robines ; | 6 26} 170 | 100 | 8500 | 2, Curobinete B | 6 26 | 17 | to | 4250 | Canine de student, got profane ee o wo ‘0 | suo | | sa | 7 Dagon comune | | | | | _ 2 Robinete | as 6 26 | 17 | 100 | 6950 D. Hotelari | | 1. Cu bale gl dus 40 | 30 | 154 j1o000 | 100 | 3000 2. Gu dus | 40- | “wo | “36 | 2390 90 | 1470 5. Cu robinete f 33 |’ | "55 | “a8 | r00 | 1600 | E, Intreprindert gt institutt: 1.°GW grad mare de murdarire (2uy) 40 so 41 | 2600 209 gac00 2! Gu grad mic de murdarire (4u3) 40 so ar | 2600 43 | 19300 5. Ropinetelainstituit 3 tots | to | a8 | 865, F. Spitate i | ( 1! Baie ou aus: j | | @) aul | tt on o | am | ae loom | so | axe | = robinete 8 6 | 26 | azo | 1000 | 1530 | » copit: | | ‘bale eu duy se | 100 48 | 9100 wo | a7) = robinete ) 3 1 | od oe | 1000 78 | ©) maternicag | | ? mivate at day | 40 | s00 | 158 |x0000 | 100 | 1000 | = robinete | 3 6 | ag 8S) | x60 | 200 | G. Graainiye de eoptt: | | 1. Robinete 35 1 | 04) a5 | 250 | 260 | Ht crege | / je Bate ew duy 3s | 0 | 48 | gt00 | go | 2700 2, Robinete 35 1 0.4 26 | 250 65, { 1. Cluburi, teatre (pentru artist) ete. | | 1. Cu sill de sport (august. wi roblnete) | 7 jas | 172 exo 21 Fard sAll de sport (ea roblhete) 4) ‘a | fio | 200 176 K. Bal publce j | [eT Ca bale eu dus 1 | so | 1050 |iosoo | 2 | $09 2 Gu duy | | a0 | or | 5660 18 4 L. Seolt } 1Duy 38 15 7. | 480 38 2. Robinete ® | 2 | 09] “es 40 ~ Toad generatNr. 9 — 1967 EN ‘In tara noastri, in lipsa unor astfel de date, datorita inexistenfei de sisteme de termoficare urban, acest eonstm se poate determina, pentru studii gi proiectare, pe baz de indici Seopul acestui articol este de a expune indicii de consum de eilduri pentru apa caldi tn scopuri igienico-sanitare gi menajere, eu ajutorul cdrora si se poati determina mirimea consumu- Ini orar si amual de cildurd pentru apa calda, In literatura de specialitate stritins sint indi- cate valori pentru indici de api eald& pentra seopuri igienico-sanitare si menajere. Acestea corespund insi unor conditii adesea deosebite de cele din tara noastri, in ceea ce priveste mirimea, freeventa, temperatura, diagrame de funetionare ete. Din aceste motive a fost necesar si se stabi Tease’ valorile corespunziitoare pentru acesti indiei, Determinarea acestor indici s-a fiieut prin calcule analitice gi constructii grafice, ce au avut ca bazi date statistice etlese gi prelu- crate in mod corespunziitor, tinind seama de normele in Vigoare 0.8.A.C., S.T.A.8., precum gi de cole igienico-sanitare ‘emise de’ celelalte foruri de specialitate. Tn cadrul acestei Ineriri se vor prezenta Consumal anual de eAldurk pentru Denies conmusisorulys de ap elas BRoeTICA 435 valori pentru indici specifiei de consum de ap& cald& pe procese de utilizare, pe tip de consumatori gi indiei orari gi anuali raportati la cota aferenti wei populatii de 1 000 locuitori. 1. Modul de determinare a indicilor de eon- sum de ealduri pentru apa caldi si rezultate 1A. Indiei specifici de consum de apa calda pe procese de utilizare, In cele ce urmeaz’ se examineaz% consumurile de ap% cald pentru scopuri igienico-sanitare gi menajere, avindu-se in vedere numai natura procesului de utilizare, nefinindu-se seama deocamdati de simultan tatea gi freeventa acestora, Consumul de api cald& pe procese poate fi impirtit in urm&toarele grupe mai importante = — spilarea corporala ; — spiilarea (exclusiv’ tierberea) i rufelor j — prepararea mincdrii ; — diverse, Pentru stabilirea indicilor specifici-de eonsum de elldurk pe procese, s-a plecat de la cantitatea si temperatura apei calde pe proces (baie, dug ete.) direct la consumator, aga cum sint date usearea splitare sl usearea rufelor (exel. Hlerheres) abete hGH ttt Seg ES Nee lpn a emer] Dent] eit, | naw | ale 160 foes, eae tin| [ome fasta | SP | 7 reyes i | 1, Locuinte | | } | Spire mannali Fas | 20 | a 200) 12 | 780. | 61 000134 000 2. Camine nefamitit \ 4 Spitare manuala 45 | 29 90-200) 12 | 740-4700 10.40), 5) Spalare mecanics | 3040 | G0=300) do 2600 | t 8B0— 4180 ©) Useare | 380 onary | g0mano) th 30 | Ass F000 3. Camine de studens | | | | 4) Spalare mecanica | 7040, free-tia | go | 2600 | 40 300~ 15.000 2) Useare | x30 3har|fo0=340) to | 880 | “280 “R830 | 4. Hatt engerie de at i. | | \ | Spllare mecante zo f 40 || ai0-390) 40 | 2600 | 6 250~ 9400 5) Useare 130 | 34a"] B40m830, fo | a80 | t500~ Doro) | 5. spitate | | pn Pkt | | |B Spare mecanes x0 | 40 ,} 380-580, 40 | 2600 | 8 900- t2-800 9) Useare vib | Shae] siicaso) 10 | an | 80 “Soy | = Gop | | @ Spare mecanien | pao-aao) 40 | 2600 | 3650-4300 | 5) Uteare 10 | 250-389] 1 EH B80 TM | 2 Materninag = | | @) Spilare mecanici zo | 40. | ra0-o00) 40 | 2600 | 1870— 2200) 9) Creare 130 | 342%] 420-000) 10 | m0 | 450 60) ©. rege | | | a) Spilare mecanics 70 | 40._| 720-960] 40 | 2600 | 18700~ 25 000 |B Ghee 130 Shae] aocoeol fo | aan | "4500 Sn) 7, Mestaurante cantine ee. (prosop, fete de. mast) | |” a) Spilare mecantet mm | 40 | x5-20"8] 40 | 2600 | 8600-400 3 ieee co | Mae [ichoe| to | soz 1580 I Tota | 3) Aer, mijkcg vate *) pentru o masi serviti, 265-—240 200, I _Lin normat'vele din fari, iar, pentru eazurile. unde nu existau astfel de norme, s-au luat, valori din literatura de specialitate, eare ait fost interpretate pentre condifiile specifice de la noi. Cantitatea gi temperatura apei calde uecesare in fiecare proces sint treeute in tabelele 1, 2, 3, L-eoloanele 2 gi 3. Pentra determinarea consumului de eilduri pe proces s-a considerat e& apa réce, folosita in sebimbitorul de cilduri Ia consumator, are 0 femperaturh de + 5°C in timpul virfului de iamnd (utilizati la stabilirea consumulni maxim, orar) si o temperaturi medie anuali de + 8°C (pentru determinarea consumulai anual de cil- dura). In tabelele 1, 2, 3 gi 4, coloanele 4'gi 5 sint date valorile cantitifilor de apk si ale consuma- lui de cilduri pe procese, co se preiau din re- feaua de termofieare pentru o diferent’ de tem- peraturi a apei din reteaua de termoficare de 65°C gi o temperaturé a apei reci de -- 8°C. Se mentioneazit ci toate vatorile determinate se referd numai Ia epnsumator, adie’ nu euprind pierderile fn refea, In aceste valori s-au inclus pierderile in instalatia de preparare a apei calde la consumator gi distribufia interioara (randa- ment 0,96). 1.2. Indici medii anuali de consum ai apei calde raportate 1a 1960 ioouitori, Indicii modi annali Conswn Case de Tocult Gantine (In Intreprindert 1 Spitate Grese 5. Restaurante ‘i Bufete, ¢ fetaril ete 136 LENERGETICA eld de consum de ealdura pentre apa ealds in seo- puri igienieo-sanitare gi menajere se utilizeazi Ja determinarea coustmulni mediu anual de c&ldur’ cn ajutorul ciruia se stabileste eonsumul annal de combustibil aferent. Pentru determinarea indicilor meilii_anuali s-astabilit in primul rind freeventa de utilizare 2 proceselor peittru o perioadis definitk (luni, an), care depinde de specifienl acestora. Freeventa proceselor de utilizare a apei ealde a fost sta- diliti pe baza normelor in vigoare, pentru cazurile in care s-a dispus de date, si prin adap- tarea la condifiile din tara noastr a valorilor din literatur’, pentru celelalte cazuri. Valorile freevenjei proceselor sint trecute in tabelele 1, 3 i 4, coloana 6, si 2, coloana 4. ‘Apoi s-a determinat, pe baza STAS 1343-55, cit gi a datelor statistice colectate si preluerate ‘in acest scop, componenta medie a populafiei pentru 1 000 loenitari (pentru oragul Buenresti), finind seama si de activitatea social-eulturals @ acestora Pornind de la eomponenta medie a populatiei si finind seama de valoarea i freeventa pro- ceselor, s-a determinat in tabelele 1, 2, 9 gf 4, coloana 7, consumn] anual de cilduri pe procese, aferent cote’ de consum pentru 1 000 locuitori, Din insumarea consumului anual de eilduri pe procese rezulti consumul anual medin — nel a (Ne, de ratlt Be] pentru cota, | ] | a pent" ta io) seo) g9.on0 300 | 11200 sto | tao so) tas son ssn | 108 af | Tabelu 4 Alverse seonuti i | Sass do [cote eas get amoom | Aorocen tel ins / gohan a Ce eT 1. Garafe $1 depouri > i 4, Turisme 20 300 Bn2 0 8720 oo | tee | 2! Autobuze, autocamioane ao | gio | ns) a0 | UE Piseine ‘unctionare norma | Umplert period a | Obeervatie + * te jal de fwaesionare, ** 37 umgterTobela 5 Consuinot cussion rar de edldush_pentr 1000 de loeuitori —— —— ! Cooma atin ero | tae te | conan | eee Ses oe | vee” i | IA. case we toewt | | 1. Gu robinet de apa eal, preparares nine | | | i i | 1174-1 364 94,00— 109,00 10, Taan—1a50 | 4030 1h8 | 10 | sy—t95, 2, Cx robinet de apa ealda, preyaraeea | Tare manwala si dus: | i wait © 590-128 | 6000~ zo | wo 6) copii. 1463-1 593 26,35— 28,70 10 150 —168; 3. Gu robinet de apa cata prepaaren mines, bale | i dus si spalatorle manual: i i | i alah © anizuns [rss2.00—129100 | 10 8) copit 2dt0—23i0 [398,00 121000 | 40 | 258-279 4, Mom, yi 04 wseitorie de rate inatviduats pe bioe del | Toca: oa 200-3474 | 207,00~20300 | 0 Beant 288-3085 | “aRo0"oz00_|__ 0 Polat A = oT oan25— 224630 | 1B. Gaming de nefamilistt { t 1. Cu robinet apa calda, spalare manual, find prepararea’ | mines 901 020 } to | gsctod 2. Hem, c dity_comun viva iaa | 500—00;10 10 | saomttt 5, Mem, cu prepararea mincitii, spalitorie mecanted) |____ sl uscatorie'la tocuinta 2s26—ssa6 | _18,60— 345 | 10 _| 232-300) [roar I 80,15—110.75 (© Caimine stant, lead Interale, geot Prespstonale ( CaneG tobinet ae. apa ealdty dug coma, spitstorte Inecanich st cu wseitorie ay—2762_|_v200—11320 | __t0 | 224—279 Foul 32,00 115.20 DD. Hoteluri i 1°Ga robinet de apf ead, dus, spalttorle mecwited 96 | ' tweitorie aer—i 719 | 25,70~33,00 15,4. | 285—a00! |__ 2, Tem, cu baie si dus _ 5010-0080 |_17,80—20,05, 15.4 | 386—450 Tota D — ; $3.50 =35,05 _ | Spilale (excluiv spilarea Tafelor) i 32,80 ‘adult sou | “830 148 | acs [ Sool Gu sata de ginmastien 8844 | 05 | AM. Teatre, eluburiets. [| pe Gitopietede aps cali shduyuri | 0 [No Indreprindert si tnstitafit I NG arad mare deme 2250 257 | i Gu grat miede murdinire | 430 725 i Total ws | [Diverse2%, constant ain cara totale 733,80 | 83—) Totalgeneral 3367.76 |% q x » : 0 i 5 6 os & eee Oey rr % fo| 6. a 4 q % Q & 6 6 I 4 + & aS pane 2 nya 1 = a Oa bm eke 9 Fe ee hel gr wD. i hya8h U e 8 i. x e oD) 4 d 4 ‘ fi 6 E 4 2 a 6 e 8 & e 6 2 8 & % ty 1 | 2 ? 6 4 e 0 [ae 3 @ 8 4 $e oR Fig. 1. Diagrame orare procentuale ale conumulut zilnic de apa ealda : eters: — aisle; ¢— materntil: J ~ mlltor Petfemautames = saragey = koe} a ttrepentru 1000 locuitori, Astfel, pentru 1000 locuitori rezulti urmatoarele valori : Consum anual: — maximus 92 Seay 852 Gealjan. 1.3. Indiei orari de consum de edldura pentru apa calda in scopuri igienico-sanitare gi menajere, raportafi Ia 1 000 locuitori. Indicii orari de con- sum de eilduri pentra api cald& in seopuri igienico-sanitare gi menajere se folosese 1a determinarea consumului orar de eilduri ce hey a POE Fig. 2. Varlajia orari a consunulul zilnie de ealdurs pentra ‘0 ai medie si 1 000 de locultor!. intervine in dimensionarea sursei de producere, cit si a refelei de transport, distributie gi a, racordurilor la consumatori. La determinarea eonsumului orar de eitduri sa considerat e& apa rece folosita in sehimba- torul de cilduri 1a consumatori are o tempera- tari de +5°O, in timpul virfului de iarnk. Diferenta de temperatura apei din refeava de termoficare s-a considerat de asemenea de 65°0. inind seama de repartitia celor 1 000 locui- tori, de natura gi freevenja consumului pe diversele tipuri de consumatori (loeuinte, coli cte.), sa caleulat consumul zilnie al unei zile medii de iarna, aferent unui consumator gi eotei respective din 1600 locuitori. Aceste valori s-au treeut in tabela 5, coloancle 2 gi 3. Pentru determinarea consumului maxim orar de eildur’ pe tip de consumator, s-au folosit dia- gramele orare procentuale din fig. 1, in care se da variafia orar’ de consum de edildur& pentru diferite tipuri de consumatori, in procente. ENERGETICA 439 Din diagramele procentuale s-a stabilit durata de utilizare zilnieck a consumului maxim orar pe tip de consumator. Aceste valori ale duratei de utilizare s-au trecut in tabela 5, coloana 4. Prin raportarea consumului de cilduri zil- nie al unui tip de consumator la durata de utilizare a consumului maxim orar gi la eota aferenti din 1000 locuitori, result valorile consumului magim orar pe tip de consumator. Acestea sint trecute in tabela 5, coloana 5. Pentru determinarea consumului macim orar specific s-a construit diagrama totali a variafiei orare a consumului de edldurd pentru apa caldi, pentru 0 zi medie gi 1 000 locuitori (fig. 2). Din aceasté diagrama rezult&, pentru o zi medie si 0 componenfi medic, urmétoarele valori: consum orar maxim 284 Keal/h Iocuitor; — consum orar mediu 140 keal/b locuitor. 2. Coneluzii In cadrul acestei Iueriri se prezintd indieii de consum de ckldurk pentru prepararea apei calde necesare pentru scopuri igienico-sanitare si menajere. Acesti indici se refer’ la consumul anual si maxim orar, pe proces gi consumator, caleulati pentru o populatie medie a oragului Bucuresti. Indicii sint caleulati la consumator, Inind in considerare randamentul schimbitoralui de cildura si distributie la consumator. In valo- rile indicate nu sint euprinse pierderile in reteaua termicd exterioari a consumatorului. Din examinarea acestor valori, rezulti urma- toarele valori mai importante pentru indicii de consum de ealdur’ pentru producerea apei calde in scopuri igienico-sanitare si menajere — consumul anual 0,90 Gealjan tocuitor ; orar 280 Keal/h locultor ; — durata de utilizare a consumutut mediu 3380 h/an. = consumul maxi Alegerea unei valori intre cele dou limite se face in funetie de gradul de dotare a consuma- torilor, cu aparate de ap’ caldi. Din’consumul anual de eildur pentru apa cad’, 59—66,5% revine din spilarea corporal’, 16,2—25,1% pentru spilarea gi uscarea rufelor, 11,2—12,6% pentru prepararea mincrii (joash temperatura), cca. 4,7% pentru diverse (garaje, piscine, frizerii, magazine ete.). Consumul de cilduré pentru apa caldi repre- zint& 0 cota de cea. 25% din consumul total de termoficare urban’ gi cca. 15% din consumul orar.EN 1410 In econcluzie, luerarea de fati constituie o prim’ contributie in determinarea indicilor de consum de cilduri pentra apa calda in seopuri igienico-sanitare gi menajere, indici ce se pot utiliza, pind la obfinerea unor date de exploata- re, Ia aleituirea studiilor si proiectelor de termo- ficare urbani, Bibliografic [1] Avramenco F. + Metodica norm‘rovanta i norm rashoda topliva na otoplenle 1 hozlalstvennobitovte nudjt, Gosplanizdat, 1948. [2] Hornstein H,: Curs de tnedizirl centrale si ventilate. [3] Kopiev S, F. 3 AMimentarea eu edldurd. [4] Metentieo Z. A. Probleme fundamentale ale termo- cenergeticil Industrlate, Normatlv privind stabilirea consumulul de api a dusuri, Buletiawl CSAG, nr. 9/1954 [6] +" *: Norme de constum de’ apa calds, TEP, Kier. oe 621.3.016/018 1621,517,582/55 forme de coustum de apa caldd, TEP, Moscova. forme de conswm pe procese, TEP, Kiev. Norme Informative ee au stat a baza determi narit consumulti de apa ealdd, pentru termotiearea orajulul mnuneltorese Ones. [10] Orlov A, I+ Inetlzire st ventilate sew V3 Curs de ineslzire 1 conditiontel ‘Richuinien fur die Ermittlung des Brennstott- fur Raumbehelzuyg, — Warmvrasserbere!- tungssilagen und KUchenbetrleb, Halle, 1955. 113} Sokulov E. 1, Gromov N. K Sofonov A, P,: Exploa. talia teplovih setel, Gosenengoledat, 1055, Moscova. {14} Staskieviel: Alimentarea cu gaze a oragelor TIT — Con: ‘lucte de gaze si normele consumalul de gaze, 1952, {15] Sandor C. : Curse instalalit sanitare in clade. [16] Stetngau: £.0.+ Problemele alimentaril cu energie im prolectares otaselor, vol, 1/EES, 1954, Bucuresti. [17] Subin 5, P, ; Protectarea retelelor termice urbane (dupa Hindow), pag. 148. [18] Gillot R. + Bains, Douches et Piscines Paris, 1942. [io] "2 ISPE si TcR: Stuait Puterea gi energia intr-un regim sinusoidal cu amplitudine gi faza variabile in timp. Aplicat DINU MARTAG*) la erorile contoarelor electrice Bucuresti I. Notiunea de ,regim electric’ si clasificarea regimurilor A. PUTEREA § ENERGIA INTR-UN REGIM SINUSOIDAL CU AMPLITUDINE ‘St FAZA VARIADILE IN TIMP Se examineaci un regim sinusoidal tn care altt amplitudinea elt $¢ Jace variaza tn timp, In cadrut acestul regim se studiazd expresia puterit active $1 « energiet active. preciom sl erortle conloarefor de induclle functiontnd tnir-un asemenea regim. Se da un exentpla de caleul tn ear ‘0 arald e croarea suplimentard « cOntoarelor de inducfie este negltjabil Prin nofiunea de regim electrie al unor mérimi electrice — curent, tensiune, for{% eleetromo- toare — se infelege earacterul variatiei in timp a acestor marimi. Fie un numar n de mirimi electrice notate cu : a, (i =1,2)...4n)- Aceste’ mirimi pot reprezenta atit curenti clectrici, cit gi tensiuni sau forfe electromo- toare. Fiecare din aceste mfrimi variazk in timp, intr-un anumit mod definit prin formula : i(t) (¢ = 1,2, () an). Se spune ci toate cele n miirimi @, considerate Jao parte dintr-un acelagi regim dack toate func- fiunile f, (1) au acceagi forma oricare ar fé %. Regimurile electrice care se studiaz’ in electro- tehnict 51 in radiotehnio’ se pot clasifica astfel a, Regimuri stationare gi b. Regimuri tran- aitorii, a, Regimurile stationare so earacterizeazt prin accea ch funcfiile de timp care reprezint’& Giferitele mérimi sint fie funefiuni periodice, +) Ing. $ef. de proieet LS.P.B, fie constante, Aceste regimuri presintii un caracter de stabilitate in raport cu timpul gi ele pot dura indefinit. Regimurile stationare studiate in eadrul electrotehmicti si radioteh- nici sint urmiitourele : 1. Regimul continuw definit prin: a = Ay (2) unde A, reprezinti constante (i = 1,2,3, .. 2 egimal periodic sinusoidal ex ampli- tudine gi fact -onstante detinit prin : A, sin (ot + 9) (3) ude A, si 9, =1,2,3,.- 92). 3. Regimul periodic nesinusoidal ow ampli- tudini gi faze constante detinit prin: veprezint& constante (i 2 = J Aix sin (kwt + 9u)s a)Nr.9— 1957 unde Ay gi 2. reprezinti nigte constante (= 12,3, 0 hk =2,2,..., 00). 4. Regimul periodic sinusoidal eu faz oon- stant gi amplitudine modulata sinusoidal : 2, A; sin (at + 9), unde g, sint nite constante, iar A, ftnegiuni definite prin : Avy (1+ m, sin (QF Q)] (6) astfel incit funefinnile «, se pot serie gi in felul urmitor : = A,g [+ main (Ot + I} sin (wt + ge (7) Aici Ag, m,, Qgi }, sint constante (i = 1,2,3.. vey) ; Marimea Q se numeste pulsafie de modu- latie, iar m&rimea «"—pulsatie purtitoare. practic se consider’ cazurile in care QX Dact P(t) si Q(t) nu sint constante ci sint functiuni arbitrare, aga cum este cagul in regimul cereetat in prezenta lucrare, functiunea p(t) isi pierde caracterul periodic. Valoarea medie a funetiunii p(t) nu mai este o constanta in- dependenté de intervalul in care s-a considerat aceasti medie. Aceast% valoare medic, fntr-un interval Ty oarecare, are expresi din generalitate, si n med p(t) 4 fro a *\ P(t) cos 2at dt— | 9) sin 20 at. 3) De asemenea, energia intr-un interval 7, oarecare are expresia : Wi = Tyined p(t) =\ pit) at =| P(t) at — 1% | P(t) cox 2ot at — Q(t) sin 2etdt, (44) Se va nota: » wie \Po at, (45) n wee \ P(t) cos 2atat, (46) we { Qt) sin Qot at, (47) Vom ardta in cele ce urmeazi e& dact Ty > on = 2, atunci WY? gi WE devin neglija- ENERGETICA Nr.9 — 1957 bilofat&de Wi", Pentru aceasta se va calcula in prealabil o limit superioar’ pentru expre- siile WY" gi WE". 2. Caloulul unci limite superioare pentru ea- presiile WY" gi We" gi evaluarea raporturilor Wee (WE? gi WELW" {20 cos 2at dt =| 20. wre I 2 sin Q0t at = In, — Be (48) Primul termen al membralui doi devine prin transformiri suecesive : BD tr, = [Bt sin 204)" = 220 sty 1, = = TEED sin 20fy. (49) b lp 4) P(t) sin Qet at. (50) Se imparte intervalul 0+ Ty in 2n—1 a ! TRE BUN AE tor te Fig. intervale, dup’ cum se vede in fig. 1 (Se men- fioneazis ‘ek t, = 0 gi f, = Ty). In intervalele in care: b 0. Tn intervalele in care : St 8 Fret met O14 2 Ure med Aalto Pint 2 OL Ky Pmal Se vede ci eroarea suplimentara a contorului datorité regimului cu amplitudine gi faze varia- bile este termenul : T Inu Ac = — Zit (37) 10) Ki Pow t (38) is Fle Myax Valoarea maxim a vitezel de rotate a contorului in intervalul de timp considerat. Se poate scrie aproximativ (relafie ce devine viguros valabili pentru contorul ideal) e& : Eo Pras (39) Pentru suplimentul de eroare se poate deci serie : n, |Ae| < 2Pna, Pred (40) Se vede ci pentru timpuri ¢ suficient de lung’ in raport cu timpul 7 7**, suplimentul de eroare devine neglijabil gi se poate spune despre contorul de induefie cit el se comportd practic la fel in regim cu amplitudine gi fazd constanté ea gi tn regim ou amplitudine si jazd variabila. ‘Un exemplu numeric va intéri cele spuse mai_ sus. Fie un contor de induefie avind urmitoarele date P, = 600 W (puterea nominal) ; Bf, = 0,5 X 10° Nm (cuplul activ nomi- na)? I x 10°5 kg m* ‘EK, = 3600 rot/kWh ='10°* rot/WS; Rezult& : = ™ (5). (41) Din (15) gi (41) reaultit : a= fe (%). (42) Din (24) remulta: tet BT Pay ci se 10° 60 10-8 38 = 48 Xm xX 10 0,151 (43) Sa consider’im un caz deosebit de defavorabil in care : Pas 10. Pet Rezult% din (40) ek: [ae] < 2, (as) Pentru ca Ae si fie sub 0,5% este suficient a timpul in care se misoart energia si tie mai mare decit 302 s, adick cca. 5 minute. Dupi acest timp sporul de eroare nu depiigeste 0,5% si dupf 0 or’ limita lui superioara seade ‘stb 0,42 Yoo. Bibliografie [1] Goriunao: Contoare electrice, EE‘S., 1954.621.2.001.003 Influenta diferentierii cu acumulare, asupra calitative a energiei produse intr-o UHE calculului economic al inaltimii barajului si puterii instalate ved Metoda de ealeul a! tnalyimti economice a barajetor, COZELCIUC") — Eucureytt care neglitea:d efectul tacului asupra califafit produetiel de energie, implied aprozimajit marl tn cazul UHE de mare ‘eadere side aceea poate conduce (a rezultale inexacle, Se propune 0 mefoda de ealeul batald pe diferentierea calitatind a energiet. Se propune deschiderea unel diseufi: pe aceasta temd. [J2gtin metal folate pentru detorminaren indlfimii economice a barajelor gia puterii instalate a uzinelor hidroelectrice de de- rivafie en acumulare se bazeazi pe aprevicrea economic’ a efectului care se obfine pe intreg sintemul energetic, datorita unor eresteri de putere maxim asigurati AP,, i a unor spo- rari globale de energie medic’ anual’ AE, ce se obfine fntre doui variante de inaltime a barajului studiat, Aceasti: metod implies, anu- mite aproximafii care pot fi neglijate in eazul vznelor baraj saw al uzinelor” de derivatic mixte de mick ekdere H,, ~ Hye, 5 insi care pot conduce la rezultate inexacte’i caztl uzi- nelor dee&dere mare gifoarte mare, cind H,, 5 H,,. Una dim aceste aproximarit consta in"aceea eo nu se fine seama in’ suficient’ wisnri de influenta laculsi asupra calititii prodnofiei de energie a uzinei, cees ce de fapt dezavantajeaz’ realizarea unor importante acu- mokiri cu earacter anual gi superanual 1a uzinele ce dispun de eideri mari, Ultima afirmatie pare a fi paradoxalt, fiind bine cunoseut faptul ed fiecare m? de apa acu mulaté este cu atit mai interesant din punet de vedere energetic si economic eu eit poate fi utilizat In o cddere mai mare, Totust, o examinare mai atent&a problemei, it condifiile ariitate mai sus, neconduce la acceagi concltzis Pentru usurinta expunerii si mai ales a ur- miririi rationamentelor, se red po scurt in primul rind prineipiul ealenlului tehnico-eco- nomie gi apoi modui cum se conduce ace calcul pentru stabilirea inditimii economice a barajelor. Dack exist douk solutii rationale pe baza edrora se poate realiza acelasi obiect (0 wzint electric, metalurgicd, chimic& ete.) gi eirora le corespund investifiile Z, I, si cheltuielile anuale Oy Cy astfel incit I, > Ly si Cy < Oy varianta optim’ va fi datt de ‘valoarea in- dicelui 7, care araté timpul in eare diferenta de investifii I,—I, va putea fi recuperatt prin diferenta de cheltuieli anuale C—O, si 2 e&rni expresie este : 7, = GG (ani). a *) Inginer protectant 1.8.0.8. Stabilirea valorilor practice ale acestui indice, care trebuie Iuate in considerare la eompararea solufiilor, intri in competenta forurilor eco- nomice stperioare si se dan pe ramuri ale economici nationale. La conditiile din U.R.S.8. se recomandi 7’, = 15 ani pentru UHE, care se construiese in regiuni eu resurse hidroenei getice bogate si 7, = 25 ani pentru regiuni unde se face o primi UHE eu scopul de a stimula dezvoltarea economics a regiunii [6]. Pentru aplicafiile efectuate in eadral acestui articol vom considera orientativ drept limit’ economies 7, 0 ani, Aplicind acest criteriu la ealeulul inilfimii economice a barajelor, vom arita, in cele ce urmeazi, metoda propriv-2ist folosit% in acest seop. Bentru diverse inilfjimi ale barajului, res- pectiv diverse volume utile ale lacului, se cal- culeazi puterea asigurat’ maxim% P,,, ce se obtine in perioada de etiaj a unui an’ secetos sau chiar a unni gir de ani |, produ de energie in anul medit £,,, Investitia in baraj si in restul uvrajelor uzinei Ig, precum si eheltuielile anuale titecte si indirecte Cz. Inind in considerare douk variante consect- tive de inilfime a barajului, se determina spo- rurile ce regultd pentru cele patru elemente : AP,,, AE, Iz, Ag. Se caleuleazi apoi investitiile "AZ, corespunzitoare unei centrale termoelectrice de inlocuire a sporului de pu- tere maximé asigurati AP., si, in sfirgit, chel- tuielile anuale AG, din sistemul energetic in legitur& cu aparifia sporului de putere AP., sia sporului de productie medie AZ,. Gum in general Ig> Tp si Cg < Gp, va- rianta optima se determink caleulind pe’ baza relajiei (1) timpul de recuperare a sporului de investitii in UHE fata de o OTE de inlo- euire Alg~ Af, Aer — AG g (2) Caleulul se conduce in acest mod din treapti in treapté, pin’ la varianta cu inaltimea ba- rajului pentru care Z, <15—20 ani. Din cele aritate pink acum se vede ck elementele de comparatie cu sistemul energetic sint AZ, = =f (AP,) gi AO, =f, (AP, AB,), adicdNe9— 195 EN int ultimS anal'zi, sporul de putere maxim asiguratii AP,, si sporul de productie ain anal mediu AE,. Pentru a putea oferi o imagine mai complet asupra celor doi factori care intervin in eal- culul iniifmii economice a barajelor, yorn ana- liza cazul a trei wzine hidroelectrice ea acu- mulare avind cideri si debite medii diferite, astfel ca puterile lor medii si produetiile de energie # fie eit mai apropiate. Vom admite de asemenea in mod teoretic ed in toate cele trei cazttri existi aceleasi conditii geomorto- logiee pentru baraj §i Iacul de acumulare, adick Ia o anumit& indlpime de baraj rezult& aceleagi investifii gi volume utile in lae. Ca o completare la datele wuptinse in tabela 1 trebule adau- gat cf v.lorile coeficlentului de utilizare stocals\ natural Al rfulul in anul mediu, sau determinat folosind curbele ='(a, Kp din fig. 1, stailite pentru condiille reale ate tunul lu de munte din R. P. R. Pentru coeticientul de supra- fechipare K s-au luat In varianta 7 valor! variabile In funclie de 2 $1 tipul ualnel, conform indicatilor generale din litera tura de specialitate [34,5]. In varianta 2, la ealeulul yuterit ‘maxime asigurate s-a tinut seama de eresterea debitulul mediu asigurat si. caderil medil, Tot tn fig, 1, este dati si eurba f= 1 (a) pe baza carela se determing valoarea debitutul asi- gavat te ‘anul secetos. La calculul puterii asigurate s-a Aprovimat ciderea asigurati prin cAderea medie. Pentru Tella 2 7 — — __Uaina A ~ Taine Urine © cane senor eer bres | Thittinea construetivd @ barajulul, m | 7 | | esderen mete etd a win Hy [00 | aos | | _ 4 a_|os a | 2 22 |_Notumol uit af faulul Ws hme o | | | |w | | | eeercenta de acumuare a= Wa Wo oao_| 012 | 020 0085 | Cocrictentul_de supracchipare Kj = Pact Pa # - g =| | [Sint meta Wy = 8.88 One | a6 [ase ase roe eos |_Goericiontal de mitizareastoculul e= We Wom@K) | 4 | 1 ooss | 1 | 0,825 _| 0,875 | atliant energetic Wa=eWy. hm 4136 | 120 | 240, [sx | ast | Stocul_anuat deversat Wa. hm? |= | - 6 = wr ~Deoitul meta wena Qu = € Op mils «| a [2m | s | ma | oe [ena astgrat tm anol sector Qaim de mem | ae | ass |_ase |_az9 | 105 | s20 |_Paterea medica uzinel Pa = 8.3m Hay 96 sas | 1sa4_| 12.95 | 1900 | soa | 12.76 | ayy = Bi Ps Pas = Posy 22H, sew | 98 | 45a | o68 | «52 | 150 | 246 ! Que Hing 2? |_Produetia tm anal mediu 2 = 8760 Pay GWh Vaies |aiz7 | si34_| 1190 | 06 ae | Stecul acumulat anual m lac Wae=aWa bm? | 80 ¥ 39___|_ 60 90 425 | ineraia acumulat tm tae Ea 0.00272 Waray GWn | 82.6 m2 [ssa |e | wes | Diferente tntre cele dud variante la | Rn ia 3 Gee ae ow 1“ 2s os | — Idem, datorits cresterti depitului medin vtilizat 5 Ade tims GW ee 2s ea | produstia totals m anut nei Ay = 8700-88, ae ain gw itasy wh 1 3s 16 | se ei et BA naa 6s [= ue mg eet 874 ~ 2 oy lack ss 5Tacul wzinel € sa considerat (oarte acoperitor 3 umpleri, dlesi in perioada critics de lara nu se poate conta declt pe 1~ 1.5 umplerl. Toate celelalte aproximatil admise in ealeulul sampl-teat mu schambaesent.al rezaltatele, astfel ea sit ‘modsfice eal tat coneluz ie i i 4 oo WO oe Os oe Oe as Fig. 1. Vatiatia eoeficientulul de utilizare € si a coeflelen- tulut de regularizare @ tn fanefie de coeficientul de acumu- are a: Wy ~ otuma wl lal ~ cel ana mat We ~towal eosin stat fm UHR: Ky MEOH Ped Dacd se examineazi acum din punct de ve- dere cantitativ si calitativ efectul suprainal. tarii_constructive a barajului cu 10 m, res- pectiv al realizirii unui supliment de Volum util AW, = 20 mil. m4, pentru ecle trei wzine studiate ‘mai sus, se constati e& pentru valori apropiate ale productiei totale de energie in anul media, la uzina’ baraj € eu Hs va apare un spor anual de energie sensibil mai mare decit in eazul wzinei A eu H..= = 405 m si anume AB,.=16 Gwh/an fats de AE, 4 = 1,4 Gwh/an. Dact se face 0 analizd calitativi a energie acumulate anual in lac AE,,, a eirei valosre tebnick gi economies este incontestabil superioari energici AH, se observ un tabloa complet invers, Uzina @ ispune de AB, = 6,5 Gwh/an, iar uzina A de AZ., = 22,4 Gwh/an, Comparind variatia sporarilor de putere maximi asigurat in cele trei eazuri, se observi ci nu apar diferente atit-de mari ca la energii, AP.,, = 6,5 MW, AP, =6 MW. | were. ‘Constatirile de mai sus se explick relativ uyor daei se fine seama de structura formu- lelor de caleul al sporurilor de energie gi putere. Astial, caleulind diferenfa dintre expresiile ener- giilor medii anuale pentru variantele 1 i 2 ‘vom: obfine relatia : AE, = 8760 P, = 8760 x 8,3 (Qu: AH,4 AQn Bz) = 5(Qur Hn + AQn Hus). (3) ENERGETI din care se observa c& primul termen£Q., AH, roprezinti cnergia dati numai de eregterea oi- deri medii datorits supraintitirii barajului si este absolut independent de ciderea total’ a wzinei. Evident e& pentrn acelasi AH, 1a 0 uzini baraj de tipul O acest termen va fi mai important decit la 0 wzini de derivatie de tipul <, datorité diferenfei mari intre debi tele medii. Cel de-al doilea termen EAQ,, Hn tine seama de ciderea totali a uzinei ‘si de cregterea debitului mediu utilizat, adic’ de efectul cantitativ al regularizirii’ ins, in cepind de la regulariziri anuale ou a>0,16 side la valori obisnuite ale coeficientului ‘de supraechipare K, ~ 3 (tig. 1), in cazul riului cercetat nu mai apar sporuri de debit mediu, deoarece ¢ = 1 gi prin urmare cel de-al doilea'termen din relafia (3) se anuleazt, De- oarece in condifiile din jara noastra cazurile cu «> 0,16 se intilnese mai des la acumulirile din regitinea superioaré a riurilor de munte (Bistrifa, Arges, Ialomita, Lotra, Sebes, Somes, Jin ete.) gi la uzine de tipul A, B,’rezulti c& la aceste uzine vor apare intotdeauna in situafi? similare cu cele examinate mai sus, sporuri de energie medie anuali mai mici deeit la uzine baraj de tipul G, fie e& acestea sint in regiunea de deal (de exemplu pe Bistrif Somes, Olt, Jiu, Lotru ete.), fie oi sint in regiunea de ges (Siret, Prut, Mureg). De ase- menea, se poate spune ei la studiul uzinelor cu acumuliri mari sporurile de energie medic anuali nu constituie singurul element carac- teristic care si reflecte valoarea acumulirii. Din expresia sporului de putere maximi asi- gurati AP, =Z, SP ung = Zs (Qon AE + MQuy Hus) (4) se vede cl are aceeasi structur ca si relagia (3), eu singura deosebire ck apare un alt fac- tor Z, iar in locul debitului mediu utilizat Q, apare debitul medin asigurat Q,,. Fac- torul Z este strins legat de zona in care se prevede incadrarea uzinei in curba de sareini a sistemului (adicd de coeficientul de supra- echipare Kj) gi variaz% in funcfie de tipul uzinei, mirimea acumulirii si valoarea indi- cilor economici ai amenajirii. Fueind abstractie de variatia factorului Z pentru uzinele A gi 0, vom observa ci la uzina € termenul Q,,, A, va fi mai mare decit la uzina A, datorité di- ferenfei mari intre debite. Analizind cel de-al doilea termen AQ,,. Hy 8 constati ci nu mai pot apare sitagii cind acest termen si se anuleze —ca in cazul relatiei (3) —de- oarece debitul asigurat ereste gi la valori «> > 0,16, fiind independent de puterea maxima a uzinei.*). De exemplu, comparind numai si +) Trebuiereniareat Lotugi ed pentrurturi ca Arges, Ilomifa Lotra, Sadu, Sebes, R. Mare, sporurile de putere asigurata ce provin din termenul Aq Hy, Incep si seadd sensibil la Valorl a 0,5 ~ 0,7, tinzind eltre zero pentru a= 1 [3].Nr.9— 1957 E mle celor doi termeni, pe baza cifrelor din tabela 1, vom observa ck valorile objinute sint practic egale, iar dack vom fine seama gi de factorul Z, rezulti pentru uzina A valori ceva. mai ridieate fati de uzina 0. Se vede astfel e& sporul de putere AP,, este un element eare {ine seama de efectul calitatiy al laculuiprin interme- diul debitului asigurat gi al cdderii medii totak Analizind pentru fiecare tip de amenaj in parte raportul dintre sporul de energie m die anuali AE, gi sporul de energie acumulata anual in lac AB.,, se constath ela uzina C predoming efectul eantitativ al aeumulirii, de- oarece la acelasi AW,, raportul AZ, : AB, = 12,5, iar la uzina A de mare cadere pr domina efectul calitativ al acumulirii, acelasi raport find 16:1. Cu aceastit ocazie ar trebui mentionat ci uzinele de tipul A se dimensio. neazi la 7 = 2000 —3 000 ore/an, in timp ce uzinele baraj de tipul @ gi mai ales acelea care nu sint legate de alte amenajiri in amonte sau aval, cum este cazul de fa{d, se dimen- sioneazi economic la 7 > 3.000 ‘ore/an. De aici reiese ck o aceeasi cantitate de energie inmagazinati in dou’ lacuri cx acclagi volum va fi mai pretioas’ sub aspectul energetic xi ecgnomic la 0 tizin3 de mare eidere de tipul 4 In concluzie, finind seama de cele aritate mai sus, rezultt cf pentru uzinele de mare cidere metoda de calenl economic al inaltimii barajelor, care se bazeazi numai pe aprecierea sporurilor de putere asigurat’ AP. gi a spo- rurilor de energie medie anuala AB, va_con- duce la rezultate inexacte intrucit nw refleeti suficient de bine caracterul calitativ al ener giei acumulate in lac, Rezult’ de asemenea c& in asemenea cazuri trebuie si se tind seama in caleule si de diferentierea calitativi.a energiei*), Din contra, la uzinele baraj unde predomini efectul cantitativ al acumulirii, neglijarea as- pectului calitativ nu va conduce la erori im- portante si simplified in acelagi_ timp calculele. 1, Metode de diferengiore a energiei In privinta sistemului propriu-zis de caleul aldiversclor categorii de energie diferenfiat’%, posibilitigile existente sint numeroase gi ¥: riate. Deoarece in acest domenin nu_ exist’ norme riguroase, metodele de diferentiere fo- losite actualmente diferi de la autor la autor [1, 8, 9, 10, 11] gi de lao fara Ia alta, Ad- mitind 0 impirtire a productiei anuale medii a UHE in cel pujin dou categorii de energie : asigurati, acumulati, de virf, de iarni, pe de © parte gi neasiguratt san sezonieri, de bazi, de vari pe de alt& parte, vom examina mal jos citeva metode practice de diferenjiere energiei. *) Sistemul de ealeule economice bazat pe diferentferea ener- lei nu constitule o noutate prin faptul in sine, find larg rs- pindit tntr-o serle de fari cu o veehe tradifie in domeniul constructillor hidroenergetice. 153 O prima modalitate, gi relativ cea mai simpli, se bazeazi pe ideea impartirii produetiei anuale a UBE in energie asigurath gi neas'gurat& sau sezonier’. In acest seop, efectuind calculele de regularizare dupi metoda firului intin pentru diverse variante de volum util, se eon- struiese curbele de asigurare a debitelor gi res- pectiv a puterilor medii lunaré ale cursulni de api. Plecind apoi de la o anumit& asigurare, care se alege in funetie de importanta UHB fagi de sistemul energetic si variazi in limitele de 80—95%, se determin puterea medie asi- gurati si cele doud categorii de energ:e. In fig. 2, a s-atrasat o curbi de asigurare a pe terilor medi ziln’ce regularizate pentru va- ranta eu volumul util W,. Aria oa’bedd’o re- prezint& energia din anu) mediu al eursului de api regularizat, iar ariile aa’ba gi oabedd’o ~ energia pierduti prin deversare gi respectiv, energia efectiv produsi de UHE. Practie, fo- losind punctul ¢' cu aceeagi asigurare (de ex. 90%) pentra toate variantele de volum util, puierea medie asigurata va fi dati de ordonata ce’, iar energia anuali asigurati a uzinei va fi dati de aria oredd’o, situati sub orizontala Restul din produetia uzinei, adiek aria raber va fi energie sezonierA neasigurata. Un punct slab al acestei metode de diferen- tere consti in faptul cd energia asigurati, aya cum a fost definits mai sus, mu este omo- geni din punctul de vedere al consumulti, cova ce poate provoca dificult%ti la aprecierea valorii sale economice. Astfel, in zona din jurul punetului c’ unde P, Py, iar uzina va trebui si funetiones cu P,, 4 de ore pe zi pentru a miegora pier- derile’ prin deversare*), Rezult% c& in acest timp energia produsi va fi de baza gi va avea o valoare economici mai mic decit energia de virf.O caracteristict important& a acestei_me- tode consti in faptul c& determinarea energiei asigurate a uzinei este independent’ de va loarea puterii maxime asigurate. O a doua modalitate de diferentiere se ba- zeazi pe ideea impirtirii, produetiei din-anul mediu a UHE in energie asigurati de virf cu t <24 ore de utilizare zilnied si in energi de bazit cu 24 de ore de utilizare zilnics. Inainte de a trece la expunerea propriu-zish a acestei metode este necesar% o scurt& explicagie in legiituré cu puterea maximd asigurati. *) De fapt in intervalul ob’ uzina va produce o energie ceva ‘mai mare deoarece va functiona cu puterea Instalati P; care ‘iferd de Pg, {lind mult mai mare decit aceasta Ta uzincle pe firul apel sau cu acumulare zilnle-siptaminalA s mal apro lata de valoarea puterii maxime asigurate Pay la uzinele fu acumuldrl mati, tn special la uz nele de derivalle de mare eddere, Pentru simplificarea expunerii s-a folosit totusi hnumai termenul Pg, finind seama c& aceasta neglijare voit nu influenfeaza asupra concluziilor articolulu'.NER Puterea maxima asiguraté P,, se determini pe baza incadrarii In carba de sarcink proba- bilé a sistemului, din z'ua cea mai incdrcati de iarni, a energiei ziln’e asigurate. Asticl, ETICA ty ce caracterizeazi energia de virf ziln‘cd. Revenind la problema diferenf‘erii energiei se vede c& in punetul e’ din fig 2, 0 energia zilnie’ este exclusiv o energie de virt, produsa ho (ow) 2? RRR \ aK \\ 8 MOT Is 0 oT, 40 qd Fig. 2. Curbe de asigurare a puterilor medii regulasizate in anul medi : 4 variante Wy =60 bm anal media; 8 Wy =S0%0% an din: € = variate Wy ~50 ha? sees de feed in aout media; & ~ vaeiaota Wy = 50 m sreatral de ark din asa med. admitind ca gi in cazul precedent o asigurare de 96%, vom gisi pe cuba abed din fig. 2,0 ‘un punt ¢’ a cArai ordonath oc’ este egult cu puterea medie asigurati P,.,, gi chad ii corespunde energia zilnic asiguraté By.y= 24 P,.,, Dack prin incadrarea acestei energii la curbei de sareini corespunde puterea atunei timpul sin de utilizare zilnied va Pas va defini energia de virt a uzinei studiat Evident ci pentru fiecare UHH proiectatad previzut& a fi construiti intr-un interval de timp dat, vor corespunde alte zone din curba de sarcini gi deci alte valori pentru timpul la puterea P., int, ore. Daci se ia in consi- derare intervalul de timp ed se constata ci in orice punct P,< P,., si deci Ey < Egon adied in tot acest interval energia furn'zati de UHE este o energie de virf cu t P.,. Analizind acum intervalul de timp b'C’ se Vede ch acesta corespunde unei produofii de energie intermediarl, desemivirt cu 24>-1>+,, mergind de la t = 24 in punetul ” pin’ fa in punctul ¢', Pentra simplificarea calculelo’Nr. 9— 1957 economice, aceasts energie poate fi imparpita de asemenea in cele dont categorii definite mai sus, Astfel, serfind pentru un punet oareeare 1 de pe portianea de curb’ be bilangul ziln'e al energiilor gi al puterilor maxime, obtinem : Ean = By, + By, Ea, Ex () Pu te 24 sau (6) unde P,, gi Py sint dows puteri medii_tic- tive ce ‘caracterizeazi cele dou’ categorii de energie. In fig. 2, b aceste puteri au fost repre- zentate astfel: P, = uw, P, ww gi Py = = uv. Rezolvind sistemul de ecuatii (6) in ra- port cu mirimile cznoseute P, si P,, , obtinem : (Pur — Py) (7) (24P,, — toy Pas) Cu ajutorul acestei relatii se poate construi punet eu punct curba b’e care imparte aria b’bce’b" in energie de virf b'cc’b’ si energie de bazii D’beb'. De asemenea, toati aria oabedd’o se imparte astfel in energie de virt D’edd’s’ gi e- nergie de bazi oubeb'o. Totodata, trebuie men- tionat ed toata energ’a de virf caleulat’ pe baza relatiei (7) este o energie as'gurati. Acest Iueru se vede ou ugurinfi din relaf'a (6), puniad con- ditia P,>-0, precum si din fig.’ 2,6 de unde reiese ch energia ziln'e& de virf maxima cores- punde punctului c' unde P,—04i P,.=P,.=P,, Avantajele acestei metode constau in fapttl e& se t'ne seama mai bine de calitatea energiei in funefie de modui de ineadrare a uzinei hi- droelectrice in curba de sarcink. Totusi, se poate ridiea obiectiunea ei prin impirfirea_energici in baz si virf se negl'jeaz& faptul ch si o parte din energia de bazi este asigurati: gi anume, aria oreb’o cuprinsi, sub orizontala re, De fapt, insi, aceasta obiectiune poate avea 0 valoare practi’ numai in cazurile eind apar pe curba de asigurare a_puterilor medii situafii ca in fig. 2, b, cind P,, P., iar mirimea ariei orcb’o este foarte mick fatit de aria energie’ asigurate oredo gi de aceea poate fi neglijat caracterul de ,,asigurare” al acestei energii de bazi. Trebuie mentionat de asemenea ei dup aceasti metods de dife- renfiere, rezultatele caleulului sint influentate in mod 'sensibil de ipotezele de ineadrare a u- zinei in eurba de sarcini a s'stemului, adie’ de raportul P,, : P, « 8au, cu alte euvinte, de timpul #,,.Astifel, la oaceeasiregularizare, calitatea gi can- ERGETICA 455 renfiere rezulti ci prima, cu energie asigurata si neasigurat’, scoate in relief calit&tile acumu- lari, conducind la rezultate oarecum indepet dente de legitura uzinei eu sistemul energetic, in timp ce a doua metodi fine seama gi de acest aspeet al energiet acumulate. Ca 0 remarek ge neralii ar trebui aritat e% ambele metode nu fin seama in suficient’ miaurk de faptul ed in Semestrul de iarni octombrie — martie apare in sistem un apel de putere gi energie mai mare decit in semestrul de vari aprilie — septembrie, deoarece regularizarea se face pe tot anni, Pleeind de la observasia ed regularizarea duy firul intins arat& pentru un anumit volum util numai posibilititile maxime de egalizare a de- bitelor sau, et alte cuvinte, —valorile medii ale puterilor asigurate, pe un interval mare de timp, mergind la acumuliri superanuale chiar Ia cifiva ani secetosi consecutivi — gi finind seama de faptul e& 0 regularizare ev eatacter energetic, iarmi—vari, ar corespunde mai bine cu necesititile consumului, se propune mai jos o metod’ de diferentiere a energiei bazatd pe aceasta idee. Anume’ se propune ca regu- larizarea energetied a laeului pe un gir de ani sii se fact astfel ea la diverse volume utile sb se scoati cit mai bine in relief posibilititile acnmnlirii in semestrul de iarni gi nu pe tot anul sau pe toat& perioada de etiaj. Apoi, pe baza debitelor gi a puterilor regularizate, si se fack dou’ curbe de as‘gurare a puterilor medii, pentru cele dous semestre ale anului (fig. 2,¢ gi 4). Stabilirea puterii max'me as'guarate urmeazi sii se faci pe baza curbei pentru semestrul de ian, iar comparatia variantelor, pe baza dife- rentelor obtimute la energia asigurat gi neasi- gurat% iama gi vara. 2, Evaluarea economic a energiei diferenfiate Avind oareeum precizate ideile asupra unora din metodele de diferentiere a productiei UHE. care evident nu epuizeazi problema, vom exa mina acum gi.citeva din modalititie de apre- ciere coonomick a diferitelor eategorii de energie. ‘Astfel, dup TL. Musil [9], suprainiltarea unui baraj este rafionali gi economics atit. timp eit energia suplimentar acumulata are un pret de cost mai redus decit energia produs’ intr-o central termoclectrici. Dupi H. Barrows [10], dife rentierea energici UHE se face in doua eategorii : asigurata gi neasigurati, raportul dintre valoarea, lor economies find cuprins in limitele 1:2 ~ :5. Dupi L. Reiss, flicindu-se o diferengiere a energie’ dupii structura consumului, pe baza curbei de durati anuali, a puterilor medii zil- n'ce [8], in energie de virf cu 7 = 500—3 000 orejan gi energ'e de bazi cu T'>3 000 ore/an, se indied pentru conditiile din Republ'ca Ceho- urmiitoarele limite pentru raportul dintre156, . ___ . prefurileacestor energii 1 ;4—1 ; 6.Dupinormele si recomandirile elvetiene din 1949 [11] pentru compararea tehnico-economici a proiectelor de UHE, diferentierea energiei se face mai com- plex, tinindu-se seama de dons aspecte : carac- teristicile consumului si caracteristicile hidro- energice ale uzinei, Astfel, inlegiturit cu uzin& se calenleaz’ : I —energia acumulati in lac ; II —energia din anul secetos de calcul, in regim natural, acumulare ; —energia suplimentara dintre anul mediu si anul secetos, Piri lac ; in legitur’ eu caraeterul consumului anual si siptiminal, produetia UHE se imparte in: IIT — energie de iarna (octombrie— martie) ; energie de vari (aprilie—septembrie) ; energiadin zilele Ineritoare (5,5 x 10—13 ore); — energie de noapte gi sfirgit de skpta- mini, Iv ~ Prin urmare avem de-a face eu 1 4 2-2: categorii de energie, tarifate in mod corespun- nitor. In mod practic, directivele previd tabele cu prejuri convenfionale pentru grupele II gi TV, variabile pentru fiecare luna anului, Pentra, orientare s-au treet in tabela 2 preturile medii semestriale in franci elvetieni/GWh. Tabeta 2 ston de calcul [Suplimext pt, anal mottal Boorse de NERGETICA . - __Nr.9 = 1957 Valoarea energiei acumulate in lac se apreciaza, in funefie de puterea instalata, pe baza relatiei Oj. (franei) = 10 P, (kW) si se ia in considerare numai de Ja acumuliri anwole in sus. In privinta metodelor de diferentiere fo- losite in U.R.SS., dispnnem numai de date ‘are permit aprecierea valorii economice a ener giei legate de sistemul energetic, adiei prejul de cost al energici pentru diverse tipuri sim: rimi de OTE gi CET la diferite ore de utiizare anuali a puterii instalate. Reprodueem mai jos, dupi V. A. Kufenov si E.0. Steinhaus [6], in- dieii de cost ai energici produse in OTE si CET In 7 000 gi 3.000 ore de utilizare anuali, Preful de cost global al energiei produse in centrale termoelectrice este dat aici sub forma : p= Ko + Kb (8) unde K, reprezint% o parte fixi care depinde in special de mérimea gi parametrii centralei, find proportionali cu puterea instalaté Psi E,b—o parte variabili care depinde mai ales de orele de utilizare a puterii instalate, adica de consumul de combustibil. Din analiza da- telor pentru CTH, cuprinse in tabela 3, rezulttt urmitoarele rapoarte earacteristice intre pr furile de cost ale diverselor categorii de energie —la acclagi tip de central, insi Be = 3000 51 7000 ore/an —1/1,5 — Zinio central mick eu — 3 000 drejan si o centrali mare eu 7 = 7000 ore/an —- 1/2 15,3; —numai la partea variabili: (X,b) intre o ntrali mick cu 7 = 3000 arejan gi o cen- tral mare cu 2 = 7000 ore/an —1/1,7. Tipu gf mrinea estalel | ovestis. | ‘retalde costs| vette, | pretat de cot, | Obwervattt | | cone | ana] eis | Se rel de pres.mijlocle — A so foasraso| 124 [ana 4,05 of i nel de presmiterle = 114. b= 0,30 cop/kwh | CTE | mari de pres. mijtocie — B_ ma |agyare| 15 |e 440 tw mee rari de tnalta presiune ~ ¢ 15 _|324280| | o4seaa | | | lel de pres. mijtocle o15 | 69 +390! jes Oe pre ee ek —— | = 0,82cop/kWh | CET | mari de pres. miflosie 5 | a4 +96 ve carbune de \ 1 de tune 3 ee | mart de tnatta pre as | 19 424 0 . b= 1,46 copikwh | lel su | 5a | = pt. cirbune bran al = i ijloci 86 an | ' UHE ~ \ mari 2 | | | —__| LL =| \ rari in cond, f tavorabile 2 | |Nr.9— 1957 3, Metoda propusi pentru ealeule economice eu energia diferenfiati In mod practic, pentru calculele economice cu energia diferenfiata, se propune ca aprecierea cheltuielilor anuale intr-o CTE de inlocuire a sporurilor de putere si energie ce se obtin la UHE studiati (termenul AG, din relatia (2)) si se fact pe baza unor relafii care sh eu- rindi cele dows eategorii de energie, sub forma : AO; = agAP., +p, AE, + PhAB, (9) sau: . ACp= Py, AB, + my AEy (10) spre deosebire de relafia : Ay = ap AP), + py AE (ay care este folosita in metoda de ealeul fri di- energiei. Notatiile folosite mai sus AP,, ; (MW) —sporul de putere maxima asiguratt ; AE,, (GWh) —sporat de productie in anul mediu ; AE,, (GWh) —sporul anual de energie asi- guratt ; AB,, (GWh) —sporul ‘anual de energie se- zonieri (neasignrati) ; partea fixi a cheltuielilor anuale in CTE, legatit de pu- ter Py (lei/kWh) — partea variabilis a pretului dle cost, corespunzitoare unei energii ca 7 < 3.000 ore/an ; Pw» (leifkWh) —idem, pentra’o energie ow 7 > 7000 orejan; Pee» (lei/kWh)— protul de cost global al ener- giei produse in OTE la T.< < 3.000 orejan, In legiturt ou alegerea efectivas a valorilor corespunziitoare pentra indicii a, Pyy Dey Pee ar putea tine seama de faptul ea in gistemele energetice, unde nu existi suficiente centrale specializate de viri (hidro sau termoelectrice), acoperirea cererilor meren sporite de putere si energie [2] se poate face prin construirea unor OTE mari de baz’, eu parametri superior, avind 5 500—6 500 ore de utilizare anuali si care produc energia la un pret de cost sciizut, urmind ea necesitifile de putere si energie de virf si fie acoperite prin CTE existente, mai mici san mai vechi, care produe energia, 1a un pret de cost mai Tidicat. In acest caz, sporurile de putere asigurati ce apar la UHE, ar trebui comparate ca investi{ii in sistem eu 0 CTE nou’. Tntrucit energia AD, rat gi poate fi folositt la virful de Gislocuirea in sistem energetie a unei_puteri AP.,, aprecierea cheltaiclilor anuale din. sis- tem "legate de producerea acestei energii ar trebui feut& la preful de cost al energici de virf produse in CTE mici, existente. Energia sezonieri “AZ, nefiind asignraté, rezult& o& nu ‘ty, (leifkWan). ENERGETICA dislocuieste putere in sistem gi deei prin pro- dueerea acesteia se realizeaz& numai o econo- mie de cheltuicli anuale, proportional’ en eco nomia de combustibil, Tntr-adeviir, 1a produ- cerea acestei energii (de obieei in semestrul de vari) UHE trece de ta un regim de vif la_un regim de baza, iar in CTE din sistem se miegoreazi produofia’ de energie. De aceca eva- luarea economies a energie AB, ar trebui fi cuti la preful pirtii variabile din costul energiei produse la'o OTE mare, de baz. Mai jos se dau numai orientativ preturile de cost ale ener giei produse in citeva tipuri de OTE *). Tabela 4 | Porleiiewn | 0,40! 0, | Prete fe leew an [360 oo : {_ __| Pe lei/kWh | _0,22| 0,20 - J a0 snw pe | puretikwn | 0,28) 0,23], 20) - BORN Pe | Te eiEW am [960/900 400 (| pereiwn"” |"o0! 0,10/ 9.10 Ftetpen 100 MW ‘pe crebune | a7 lel/kW an ye Tei Whe | = 100 MW = pe gaze Itatele calculului inilfimii economice a ba- rajului, dup’ metodele cut si fri diferentieren energici, pentru dou’ cazuri concrete de uzine hidroclectrice cu urmitoarele caracteristici —barajul, aductiunea gi nodul de presiune sint situate in condifii geologice similare, in: amplasate pe riuri diferite ; —se consider acciagi indiei de comparatie ou sistemul energetic si anume o CTE pe edr- bune avind : ip = 4.000 lei/kw instalat ; ay =400 lei/kW an; P, = 0,20 ei [kWh 5 p, = 0,18 leifkWh; p, = 0,88 lei/kWh ; —aloulul cheltuielilor anuale in CTE de inlocuire sa fkeut pe baza relatiilor (11) si (9), iar diferenfierea —in energie asigurati de virt gi energie de bazi —ex ajutorul relatiei (7) considerind t,, =6—7 orejzi, in ipoteza regularizirii dup’ firal intins, ‘Din examinarea datelor cuprinse intabelele 5516 se constati urmitoarele. 1. Reprezentind pe o diagrami variatia vi lumului util in funetie de timpul de reeupe- rare 2 = {(Z,) gi admitind ca limit economies T, = 15 ani, se observi ck dup% metoda de *), Gifrele din tabela 4 nu reprez'nt& valorile reale ale prefului de cost af energ ei, ci valoti convent onale care S-aul folosit fn ¢xemplul de calcul,rane 2 sty | 05 | 06 HaGh | ar | aie | ast | 230 BGR) EMSs | he Bs | grace el sal ag] ao | Seem, || REG ad lal eat a (Arte | 3 : lg (ove ACu(10et/an) Aig = Aly AC — ACuY Ty fani) Ala ~ Air ACr— ACut 7, (ant) 10,6 t | 0,28] 0,40) 0,60] 0,80 aa | [oo2.3 [aos (300.4 js03.e | 300 | Hoe? laons laan2 | 277 (eu i aa | Pa rw) BES (omy (Gun) Sb (ews |, Allg (6Flel) | Ade vidi | “eta |e | As |} Alu Alp | 830 a a Ber Aey | hl Gea] 2 | Se and Be] 183] 288 | st laces Alem ela | Era, So] to | 507] “hse | shad ; 188"| one Observe 11) fori dlferentiorea energiet — relafia (11); 2) cu diferenfierea energici — relatia (9). caleul fird diferenfierea energiei va rezulta eco- nomic% o acurmilare mai mare pentru uzina C (a, = 0,63) cu ederea mijlocie gi 0 aeumu- lare ‘mai mick pentru uzina D(a, = 0,52) eu c&derea mai mare, desi costul kilowatului su- plimentar instalat —euprinzind gi sporul de investitie pentru baraj —i, = Aly :AP,, , este mai mic la uzina D fati de 0 la a >'0,6 si practic egal pentru ambele uzine la « = 0,45 — — 0,60. Acest rezultat curios se explicd ugor daci se fine seama de faptul ci in timp ce prcducf'a enval& total a uz'nei Deste de 1,7 ori mai mare fa{i de uzna €, sporurile di energie medie anuali ME, dintre diverse vi NERGETICA. Nno 957 riante sint la uzina D de 2 ori mai mici in valoare absolut& fafé de sporurile corespun- zitoare la uzina C. 2. Repetind aceeagi operatie pentru datele rezultind dupi metoda cu diferenfierea ener- giei reiese pentrawzina C—2,, ~ 0,68, adic 0 valoare pufin mai mare decit fn cazul precedent, iar pentru uzina D — a. = 0,72, adie’ 0 acu mulare mai mare cu 0,2W,. Se yede de aseme- nea e& ay > a. Cereetind variatia raportului AE, : AB,, se observiiett lauzina C acest raport este 3:1, iar la uzina D 6:1, ceea ce denoth utilitatea diferentierii energici la wzinele de mare cidere, O observatie care s-ar putea face in logiitura cu ambele metode de calcul economic, cu gi tri diferentierea energici, const’ in faptul ca neglijeazd aspectul tehnie gi economic ail rerervei de putere si energie din sistemul energetic, care ar putea fi agiguratt in UHE cn acu’ mulare. ‘De asemenea, ar trebui subliniat cu aceasti scazie ch sistemul de regularizare pe un 3iF de ani, bazat pe metoda firului intins, nu scoate suficient de bine in relief rolul energetic al scumukirii, Cercetind de pild’ in eazul uzi- nelor € si D variatia sporarilor de energie a: gurata de virf AB, fati de sporurile de energie cfectiv acumulate in lac AB,,, se constatd ch aceste dow mirimi sint apropiate la acumuliri mici a < 0,4, insi pe m&suri, ce cregte acumu- larea AE,,3> AB,. Examinind datele cu- prinse in tabela 7, pentru zona de acumulare ce @ reiegit economica in baza calculelor efec tuate in tabelele 5 gi 6 («= 0,6 —-0,7), se constata ci sporul de energie efectiv acumulati este de 3 ori mai mare decit sporul de energie asiguratii AE, la uz‘na si de 4,7 ori mai mare in cazul uzinei D. Prin urmare, daeii s-ar opeta fn ealcule cu aceasta energie s-ar justifica acu- muliri gi mai mari, Cu aceast’ ocazie ar trebui FicutS observafia ck in conditiile unor calcule evonomice bazate pe relatiile (9), (10) si in- deosebi (11) gi tinind seama de regimul hi- @rologie al cursutilor de api din tara noastri, c& practic mciodati nu se vor putea a gi propune acumuliti energeticecu 0,8, chiar daci aceste acumuliri se realizeazh in conditii economice avantajoase, iar stocul acumulat poate fi utilizat la o cidere foarte mare. 278 sina p| AE: (GWh/am)| 948 2784 Abs (GWhin| 48 785 785 79 8Remareind in alt& ordine de idei ct posi- libita{ile din fara noastr’d pentra realizarea in condifii tehn'ce gi economice avantajoase unor acumuliri superanuale, pe riuri la care se pot amenaja cideri importante, sint destul de limitate, dup pirerea autorului, asemenea cazuri ar trebui examinate gi in lumina celor aritate mai sus, Problema realizirii unor aca- muliri mari se va ridiea in mod deosebit: de acut in viitorul nu prea indepirtat, oind vor fi amenafate si numeroase uzine avantajoase pe firal apei sau uzine fluviale eu acumolari zil- nice co se caracterizeazs prin productii_ri- dicate vara gi producti sedzute in semestrul de iarn%, ocea ce va provoca un deficit impor- tant de’ energie iarna, Scopul principal pentru care s-a examinat influenfa energiei efectiv acumulate nu este acela de a stimula realizarea in orice condifii a unor lacari mari eu « > 0,8, ci mai ales acela de a scoate in relief gi acest aspect al problemei, precum gi pentru a arta oh desi metoda de caleul eu diferentierea energiei justifies acn- multi mai importante fafi de alte metode im care se neglijeaz’ diferenticrea, ea este to: tugi suficient de acoperitoare. 4. Coneluzii In acest articol s-a incercat s& se sublinieze importanta diferentierii calitative a energiei produse in UHE cu acumulare de mare cidere, in calculul economic al inilfimii barajelor gi s-au examinat citeva modal.tati de diferentiere. De asemenea, s-a propus o metodi de calcul economic pe baza relafiilor (9) gi (10). In re- munat, diferenfierea energie’ prezint’ urmi- toarele caracteristici —reflecti mai fidel avantajele tebn'es gi eco- nomice ale acumulirilor UHE cu ofderi mari, conducind finalmente la realizares justificati a unor importante lacuri de refinere ; —permite abordarea gi rezolvarea mai ugoara a cazurilor particulare cind P; = const. ; Woy rar sau W,, = const. var. O observatie important eare ar trebui sem. nalat% eu aceasti ocazie este aceea c& rezul- tatele caleviclor in eare se opereaza cu diferente de investifii, cheltuieli anuale, energii ete. sint puternic influentate de mici variatii ale indi- cilor de cost gi ale parametrilor folosifi. De accea, in asemenea cazuri trebuie precizate cit se poate mai minutios toate elementele care intervin. In logiituri eu precizarea metodei propuse, in vederea aplicafiilor practice, ar fi util s& se supun’ unei discutii mai largi problemele 5i- dicate — modul de diferentiere, indicii de cost. ipotezele de apreciere economics a diferitelor categorii de energie ete. Consideratiile expuse in acest articol se refer’ la stabilirea marimii retentiei gia indtimii eco- nomice a barajelor in ipoteza o& variaz’ ambii parametri W, = var. si P,, = var. Urmeazii a intr-un alt articol si se examineze mai atent influenta diferentierii energiei asupra calculului puterii instalate optime gi cazurile particulare ‘enunfate mai sus (17, = const. 3i P, = const.) Bibltografie U1] + + +: Studi gf luerdrt intocmite tn cadrel Institute ll de studil $1 proiectarl energetice din Bucuresti 1956 si 1957, [2] Stancestu D. I. sé Voinea M_ + Artleole privind “deter ‘minarea consamulul anual de combustibll al centrale lor termociectrice eu"condensatie cu diferiti parametri sl puterl unitare, Energetica, nr. 7, 9/1956. 3] Pave’ D.: Tidroenergetica yenerald’ Bucurestl. 1951. 14] Zslotareo 7. L: Centrala ) 1éroclectried tn sistemul elec- ‘troenergetic, Moseova, 1939. (5) Zolotarev T. Tidroenergetica Morcova, 1950.1 [6] Kutenop V. A. si Steinhaus E. 0. : Problemele prolec- aril tehnico-economice ale marllor uaine hidroeleetrice ‘in sisteme energetice Moscova, 1953. [7] Mostkoo M. A.+ Principiile proicctirilhldroenergetice, Moscova, 1948. [8] Reiss L.: Despre centrale electrice de virf, Energetiea, C. 8, R. nr. 9/1952. [9] Musir 1. : Praktische Energwirtschaftslehre Wien, 1949. [10] Barrows 17. : Water Power Engineering New York, 1943. [11] *** :Richtiinlen fur die vergleichende Beurteiiung der relativen Wirtschaftlichkeit- yon Wasserkraft — Vorprojekten, Zirieh, 1949.Energetica generalé. Dare de seami pe 1955 a Federapict profestonale « produed torilor si disteibuitoritor de eieetrieitnte din Helgia (F.P.F.) O2E, an 9-(49°6), me, 41, pag, 329-530 Darea de seam a federatici, care cuprinde si rapoartele asoviatilor tatelate: Soctetatea pentru coordonarea produciet Si transportulut energie! slectriee (CPTE), « Unlunil exploa- {atorifor de centrale electrice din Belgla (UEEL) 31 Asociagla centralelor electrice industsiale din Helgia (ACETB), div 0 privire de ansambiu asupra structurlt si dezvoltaril sect: vulut eleetroenergetie din Belgla, Extragem urinitoarele date caracteristice privind situatia 0 31.12.1955 = pute-ea insia’at’ disponibita beuta: 3063 MW; = puterea instalata : 3549 MW, ew 9 MW mai molt decit in 19545 =‘puterea iutalati disponibila neté, exelusiv rezerva ventru cazuri aecidentale sf tn accepia unei hidraulicitati medii : 2 753,8 MW (eu 16,4 SEW, adied 046% in plus fatd de 1959) Din aceasta : 02,7% tu eentrale i sistem, restul Intereo- neetabile ; 8% in unitati sub 20 MW, 59.1% m unitafi peste Too MW, 87,0% fn centrale termoelectrice pe earbune, 9.5% ive earbuini si gaze s1,7% in centrale hidroclectrice Sareina de vint realizatd la 21.12.1955 :2 100 MW. Productia bruta realizata in'1055 : 1,7 TWh, eu 6% mai sult ea tn 1954, Programul de inyestiti belg. (11,2% tapi de £954), ind in'1999 se prevede iustalarea a ined 850 MW. Prefurile de vhizare a energlet : consum industrial 1.18 fr, belg. /kWh (fafa de fr, Delg. 1,53 in 1954), consum do mesti2,01 fr, belg. /kWh (lel 1a paritate 0,195, respectly pa). calizat ta 1 2, x 108 fr DOCUMENTARE sistemele Electrical Caleutul probabilitag rezervelor de putere energetlee, Kist K, si Thomas G. T. Engineering, 75 (1956), nr. 9, pag. 806~811 Departamentul hidro-si electroenergetic din Los Angeles Introdus ealeulul probabitieasior Ia stabilires rezervel tur nante de putere, necesare in diferitele situatil de exploatare, Ja aledtuicca programulul anual de reparafil st la prolectaren de perspectiva a sistemelor energetice ‘Studia s-a Inceput prin esaminarea statisticli avariitor Ja prinelpatele echipamente eneryetice din ultimit 8 ani, Detininad tactoral de probabilitate statistica pentra durata ule oprire m_avarie a fiecirul clement diz sistem, autordl fenunté principiile multiplicarii $i adungeit factoritor de pro Dabilitate in explostare. ‘Opering cu diversit factor! de probabiitate, se erectweaz caleule de siguran}i iu exploatare, Avestea contin compo heute ale producerii si transmiterii puteril electrice in retea, pentru diferitele puncte ale sistemulul de bard de 138° kV "Autorul exprimd im exemple numerice calealul factorilor ude probabilitate pentru lesirea din funefiune a unor unitati energetice, row Gariticare subterand In Anglia, Ma stermann, fh, Engt., Lond., vol. 47 (1956), ar. 434, trad.” ta AFch. ‘Energlevirisch., vol 11 (4987). hr. G, pag. 205 —215, 11 tg, Din 1949 s-au gazificat subteran in Anglia, 1n 50 de tneer cari in 6 straturl alferite, peste 5 C00 t edrbune, TLegaturile drepte dintre sondaje se transforma, pe masur’ ce procesul de gazificare Inainteaza, in eulburl eliptice, Con- ‘connitent, puterea calorficd initijiald a gizulut de 1000 kea fm? Seade, se formeazd cuiburi de cocs, lar temperatura gazalsi reste, Gazal consta dintr-un amestec de materil vola ale cirbunelui, gaz de gazogen i gaz de api. 90—00% 1. 617 vb, pilterea ealorified a edrbunelul gazitieat poate fi valoriticals, ined 10% apar sub forma de ealdura sensibila tn gaz. Siluafia eamparativa a diverselor tipurl de centrale eleeirice, Costul gazului de 13~3,5 d pe 25000 keal este inferior Wlectsical Jourial, 27.4.10:6, pag. 25%, yecenzat In Mick celui din uzine de gaz eare cost 3,5 — 1,5 d, dacd este produ, iigitd swieisehatt, an 55 C188), ne. 8 pag. 261 iin edebund Indigent spin la Wa lin carbune Impartat fang E20 is. Tipuré de centrate - oe cu. abor cx rune Yea mente] | atine, | tana. | Haat emai | Atomoctetricn | "NO |S Sidon | atten | eerie | Molton | Mtg | Costurl deinvestili, kW 0—300 50 100-200, 70 100 Costurl varlabile, { {| penny/kWh Ot 03 06 06 | 008 0,05 | 0,05 | 0,05 Capacitate de produetie | ‘specified, kWh/kW an 3.000 $000 | 8000 | S009 10-8000 3000 | 3.000 2900-300 Coeficient de dispontbi Late, In % so-90 | S090 | 89-90 | 30-90 10-98) 30 | 20-30, 9-30 Sareina uzttali bazi aed | viefsau | vant sau | Wirt tt raport eu productia | rezervd | rezervs Timp de porsire Doh an | ism | 10m | tom em tom, tom Gradul de adaptabititate | la sareini variable redus | foarte redus|_—_ bun bun foarte bun foarte bun! suficfent | sutietent Ampliseze dependent deldependent delenit /netngroait dependent dependent dependent uetngracit combust, [condiite de! ! Geoqatie geogratie | geogratic cima aps derieire|siguranta 31 Joare mitt Ligaze detam| de apa ae | i Nore | Randament, 95 a» 20 30 2) ow | m9 Patere de taitate, MW | 300 100 x | i | so) mo | os Desens Centya si) produse i gaze de tm) radioactive | inoperant | inoperant - - i 1 ~ is ital nytt do oie potas ee ee le oe ce sma Ta a silnaiayi vir la nga psa ee o fours cecoree tnt se tied Expres in wUlzree entzlelt Be tr) aper ca cemale de zh osNe. 9— 1957 Goze nawurale, Boras 1. si Glark L. 7, Industr Heat Eng. (956), nr. 129, pag. 214-216, Se prezinta o recenzie a conferintel finute eu ocazia eelel ‘Je-a 02a aniversici a ,,tnstitution of Gas Engineers” de 1a Jondra, in anal 1956, Lierarea cuprinde o privire de ansambl asupra ealltatilor, ransportuul, depozitaril sf fotostril gazelor hattirale, So di ‘dinaifiiea productiel de gaze naturale tn 108 -N- m®/an, in principalele (ari produedtoare, cu exceptia URS. st PR. 3950 _Ws 1058, 100 SUA, 240 000 274.000 291 000 02 000 312000 Venezuela 75 800 18100 20.900 20700 21 G00 Oriental miposia ~ 85 000 canada 2400 2700 3000 2100 3100 Mexie 1700 2400 2500 alia 510 9401500 2.400 3.000 Boat np Despre proleetareaechipamentelor termoonergetiee nol, Gheltman-A. E. sl Tukerman R. V., Eneghe tea, ne. 6 (1957), pag. 3-8. exsni.z2001.1 In urma schimbarll perspectivel balantei de combustibil 4 U.R.S.S. se impune ¢ noua orientare si in constructia de cchipament termaenergetic Dac echipamentele energetice erau construlte pind acunt in serie pentra toate conditille U.RS.S. actualmente se Impune o oarecare Individuallzare a construiril agregatelor ‘ie foarte mare putere, tn functie de conditille specific foculu lande urmeaza si functloneze. Astfel, sar plrea indicat ea o turbind de 200—300 MW Ia parametri supracritiel si fie caleulata Ia 0 contrapresiane ridicatd pentri cart eind ur- ‘meazi a se instala la sud sa 0 contrapresiune se&zuta pentru conditiile nordulul. De ‘asemenea, randamentu! economic trebule strins legat de numarul de ore de funejionare a agre- gatulul i regimen respectiva, care diferd foarte mult de Ta'un sistem energetle la altul, E, 8 ne 0 centratd termocleeteiek de 60 MW tn Sahara, Usine Nouv. sol. 12 (1956), mr. SI, pag, 95. In lulle 1956 s-a inceput in Algeria, 1a 8 km de Colomb- Lucehar, construcjia unel eentrale termoclectrice de 69 MW. In ea. doi ani centrata va produce 200 GWh anual, lime lund alit regiunea tnvecinats, elt gi oragul Oran, Prin inter ‘ven{ia noi centrale, preful actual de 9,36 vaseade Ia 3,70 — 3 LLkWh. uncle neeesar va fi livrat din bazinal carbonifer din rogiune, care are 0 producfic actual de 350000 t pe an si rererve de eca, 1 mri t, 1628 hs. .-Rugiairea” tineriloringiner! tn exploatare, P.. ied s, Electr. Eng, vol. 70 (1057), pag. 188 cxn.sns..007 Articolu analizeaz& cauzele pentiriet de ingineri tn explon. tarile de energie electrics, Acestea sint: conservatorism si rutind la intreprinderi, lipsa de promovare a tendintelor de studil si perfeefionare tehnied a ingineraiui dupa ee acesta este rins tn angrenajul produeflet gl lipsa de preocupare de a atrage pe tineril ingine*! prin burse de scolarizare inet din timpal studilor, Drept wrmare, in ramura_exploatitilor energetice se manifest ,raginirea” tinesior ‘Hind atragi de ramura electronica, unde se folosese metode eu totul diferite pentru atragerea gi mentinerea tinerlor inginer, F, 624 ert, acestia acm, ENERGETICA 461 Termoenergetica Gr. si Monastirskala A. R., Teploonerghett Pag. 6—10. Profectarea si construirea de GET industelale, numai din considerente de alimentare eu eilduri a thtreprinderiior $1 coloniiior muneltoresti, au condus a sola{if care uu sint i toate caztrile dintre cele nai economice. Distan(a dintre CET si consumatorit de bazi, Industelall se alegea #1 in funetie de heeesitatea termoricaril urbane, De asemenes, schema ter- mick a CET cu turbine cu dona prize reglabile nu mai eares- punde tendintelor actuale ale eneryetiell sovictice Autoril analizeaza eiile de marire a effeacitatil CET indus. le si perspectivele de marile a puterii acestora, tn funclie de factoril prineipali care Intervin, ca: incadzarca CET in sistem, distan{a optima a CET de consumatori, randamentele agregatelor ete. In concluzie, autor subliniazs : 4a} accesitates folosiil, pe 0 seard nial mare, aturbinetor contrapresune pentru acopeivea sarciallor tehnlogie i ») necesitatea dezvoltiei celulul depreincalzireregenerativ a apei de alimentare, chiar s1 pentru turbine ct contrapre Siune si combinarea turbinelor eu contrapresiune eu ele ct prize: ‘) reducerea parametrilor aburului livrat intrepriaderilor si 4) necesitatea armoniztrii schemel termice 4 CET «tu sistemul energetic E, 625 oe. 78 (1956). Conducti pentru eivhaue, Mech. Engineering, vol nr. 11, pag. £040 1041, Intre mina de erbunl si CET Eastlake a Societijii de clectricitate din Cleveland a fost asezatit 0 conduets cu un iametra interior de 254 mm si o lungime de 200 km, eare uurmeazd a transporta anual 1,3 mil, t de cdrbuni ew o viteza medic de 8,5 km/h (GArbunele este micinat la mind sl va flIntrodus m conducts 1m Suspensle in apa, pompat, urmid ea ajuns la destinatie si fie uscat sl introdus direct tm arzitoare. Instalatia a fost reallzati dupa 5 ani de luerirl de eerostare. Corozlunca 1 ‘uzura cer pere|i gros, alesi pini a 22 mm, eeea ce a complicat sudura, executati exclusiy electric si'printr-un procedeu special, Oportunitatea tehnie& sl economicd a acestel prime insta. lnfil de acest fol in S.U,A! rimine a fi dovedita. E, 626 Pulverizarea_combustibitulut Hehid eu ajutoral gazu de mare preslune, Grosvenor G, Combustion, vol 27 (1953), mr. 4, pag. 51-53, Incepind din anul 1949 s-au feu de etre 6 intrepringere siderurgied din S.U.A. incereiri de a regla forma f4cirii cuptoarelor de ofel eit se poate de bine, dup’ nevoile tehnologice, Gentrul fliejrit trebule si radieze cit se poste de multi eAlduri, in timp ee temperatura medie a flécarli joaeh tun rol mal redus. Ineeredeile s-au concentrat asupra modulus de pulverizare a combustibilulal Hehid, pentra eare s-au feut incereirf de. folos! aeral comprimat, aburul sau gazul natural de presiune mare (10,5 at), Prin pulverizare cu gaz natural s-a reugit si se reducd consumul de calduri pentru 0 tona de ofel toplt, de la 1,24 18 1,165 Geal. Aceste valori rezult§ tn cazul cind se urmareste th primul rind productia cuptorulai 31 nu numal economia de combustibil. In acest al dotlea caz S-ar putea reallza indlei de eonsum de 0,5...0,7 Gealjt In continuare, se deseilu in articol arzitoareie folosite 1s aceste incercitl E627 eum, Grup turbogenerator de 450 MW in centeala Sporn, Electr, ‘Wid., vol. 146 (1956), nr, 22, pag. 70. coin Al dollea grup turbogenerator de 450 MW, actualmente cea ms} mare unitate din lume, este in curs 'de montaj fo462. centrala Sporn din SUA. El urmeazé a intra In funetiune {in toamina anulul 1939, marind pucerea Instatata a centrale! la 1050. MW. Grupul consumi 1360 t/h abur de 245 at 565°C, ceea ee corespunde unul consum anual de eizbune de 1.9 mil. t Cazanele de abur sint asezate i aer liber otek i Caucete de avarfore a ceranclor froutale ale eazanelor TP-210-1 datorltd elreulajit sabe wapel, Jirnow N. P. Teploe herghetiea, nz, 1 (1957), pag. 1217 Pe raza materialelor publicate In legiturd et efreul pei tnt cazanele de parametri suprainalji, instaiave la C Cerepete sl a experientel de exploatare, se stabilese cauzele dle avariere a eeranelor frontale provenite din slaba clreulatie ‘apel, Se expitne modalitatea de tnldturare a aeestor avaril, care se reduce in bund masurd Ta revonstruirea anumitor detalll ale ecranult, E02 ge, Congumul de edlduri pentru pornirea, opriren $1 menjineren ageeystelor CTE In reverv ealda, Ghirsfeld V, 1 ‘Teploenerghetiea, ne, 3 (1057), Bag, 60— 64. eammans Din analiza graficelor de sarcini clectrice ale CTE din R.E.G., Elvetia, Ttalia s1 Franfa, rezulta ef golal de noapte, ceare diireazi cea, 5 ore, Impune oprirea totala a unor agre: ate sau pasiratea lor in rezerva ealda, {In artleol se analizeazs pos bile eonuomice 3Itehniece de oprire a agregatelor. Exist trel variante 1) oprirea majini ; 2) mers in gol la turatle redust ; 5) funcfionarea generatoralvl tn rogim de motor sineron si vventilarea {urlnei ea abur, Prin compararea sl echivalaren color tre varlante pentru o Lurbina de 30 AW si eu un gol de noapte de 5 ore, rerulla, In ‘ordine urmitoarele consumuri de ealdurd : 8.108, 81.10 s1 18,6108 kel . ‘elings aceste cifre, se adaugi consumul de ealduri necesar rmenjineril tn rezerva’ cada degazoarelor, conductelor ete, {mel 1520.10 keal, Indiferent pentru care variant’. E. 630 as Nol scheme hidraulice de reglare a turbinclor de termiotieare, Galperin LL, Teploenerghetica, nr. 4 (1957). 10~16. age cexanianoong In orticol se analizeazs nol scheme de reglare hidrauliee ale urbinclor eu abor de termofieare, Se compari scheme de reglare hidraulice cu compensate sl Kari compensare atit pentru tiparile de turbine existente, ett sf pentru nol tipur B. 031 Utlizarea ealewlelor tehnleo-eeonomiee im rofelele termice, HasilievV. I, air. 4087), Dag. 28-32, 21.9.2 02.92 00021 Alegerea plerderiior specifice de presiune pentra re\eiate temlce, respectiv a vitezelor economice pentra stabllirea ‘lametrului conductelor, se poate considera ea o problema ‘analog eu sedderea de tenslune optima pentru determinarea Seefiunit condustoarelor retelelor electrice, | In articol se stabileste analogia diatze eheltuielile anuale gi jarametril optimi al rejelelor termice sl electrice care Intervin ‘n ealeulele tehnico-economice. Tn acest fel, ealeutele tebnic economice ale rejelelor termice se pot simplitica considerabil, B63 ge Automatizarea centralelor clevsiee industrlale de mieX putere, K 145k, Energetika, Praga, anul 7 (1957). 4, pag. eas, s1n28: on1—s2 zi, problemele tehnice si econamee tn leg turi cu apliearea regiajulul automat la Cazanele mei arzind eirbune sl in special edtbune pe gratar. Dacd la aceste eazane se aplica sistemele obisnulte de reglare ale instalajllor mari, ENERGETICA Nr.9— 1957 costul instalafiet de reglare poate atinge 25% din costul caza- rului, fn timp ce, fari a se putea da o limita precish, valoarea amaxiend rationala este de 10—154%- In continuare, se dau pentru cazul arderii fe e&sbune pe gratar trel scheme de reglare, 1 anime: doud pentru 0 Daterie de veh unltath roglate ta comun de un singur regulator primar, in functie de presiune sl ac{lonind numai asvpra tirajulut sau combinat supra tirajulal si vitezei gritarvlut (Inedrearea tiind manual) S10 sehemnd pentru reglarea individuala, © a patra schema priveste cazavele eu arderea de cirbune prat. La unele cazane miict antomatizarea nu devine rentablla side aesea instalarea aparatelor de masurd si reglare trebule Studiata de Ia eaz Ia e22, Pe baza datelor de experien{a ai. CSR, fa Werabul stiaine, ee eiteazd date ale unor eazuri conerete privind reztitatele objinute prin auxomatizarea de ccarane cu debite de 3 — 25 t/h, Se constata astfel, in general, © economfe tn exploatare de 3—-10% prin introducerea regla- jolui automat, ‘a finalul artleolalui autorut trateaza problema punerit In ftunetiune a sistemelor de reglare sl problema stabilitatit reglajultl, dind formule aproximative pentra cateulul stabil tafitsistemulu, F633 em, Electroenergetica Supermendus, un nou matertal magnetic eu elelu de histeresis dreptunghialar, HL. B. Gould si D. HL Wenty, Electr. Eng., vol. 76 (1957), pag. 208 vines Este vorba de un alia} cx 2% Va, 499 Fe sf 49% Co, Garacteristici : permeabilitate maxima 66 00D 1a» ‘avtuctic dde 20 000 gauss ; remanen}s 24 150; for{a coercitiva. 0,25 01 : saturatie 24 000: gauss, Proprletati record faa de alte allaje 4) forj8 coereitiva minim’ ;) plerderi prin histeresis minime ; f) cea mai mare permeabilitate maxima; d) permeabilitate maxima 1a cea mal mare indac{le, e) remancn}é maxim’ : 2) cicla de histeresis dreptunghiular eu cea mal mare vasiatie de flux de la remanenja negativa la sataratie pozitiva, De rece acest allaj se edleste in aer tneet, el poate fi laminat la rece la grosimi mergind de la 2 mm 1a'25 1nm {41a tratamente termice intermediate. Tn actualul stadiu de dezvoltare, acest material How spare ca foarte indicat pentcu transformatoare de Torta, transformatoare de lmpuls, amplificatoare magnetiee, diafragme de receptoare telefonlce, dispozitive cu memorie magnetiea ete E 6a Rolul intreruptorului i vid_pentra eptleatt IW, Rittenhouse, Electr. ag. 202, energettee, Eng, vol. 76 (195%), e218 Se prezintt dezvoltarea tntreruptorilal in vid, al carat principlu este de muita wreme canoseut, dar a ean aplicare Industriaia a fost ping nu de mult Hitats de aitieultayile tehnologice de a crea sudurl etanse intre metal sf stield si de degazare a electrorilor. In prezent, ca urmare a pro- freselor fnresistrate In aceste ‘omen, legate de vtilizarea eestor intreruptoare in. industria radiotehnica, a devenit osibila intrebuinjarea 1or yo in Industria encrgetica. Au fost construlte serif mici§1 s-au efectuat mmeercari wepetate de Fupere a unel sarcini inductive de 700 A la 15 kV $i cos @ = 0,22, eu un intveruptor In vid avind o deschidere intre con tact’ de-eca. 5mm, Incerearile au dat satistaciie deplina Intrerapere’ are loe bruse, ceea ce poate ocaziona supraten: siuni de comutatie im elrcuitele inductive, In situatia ac. {uall, intreruptorul in vid apare ca foarte potrivit pentru intrefuperca curentilor capacitivi §) in asocierea sa eu un separator obisnult pentrw a da un ansamblu separator de fareind, Aparatul se bucura de abseaja practigi a necesIta4Il orieareipreveaparide mtretinere avanta} fala de mtreruptorul {m ulei sau cu aer), dar are inconvenient! unui cast destul de ridicat,care Insa este probablt cl va seidean viltor.pe masurs te telnologia de fabricatie se va leftini, ca urmare a treceril 1a seril mal mari E 635Ne.9 — 1957 Intreruperea eurentulul de sarelnd in SF 6, Brow E. st Strom A. P.. Electr. Eng," vol. 7 (1957), ag. 187. Hexativorara de sulf este un guz care are proprietatea dubls lea fi un bun dieleetrie si un bun agent we tntrerupere, i Special pentru eurenjli eapacitivi ai baterillor derivatie sat pentru Jini in gol, Intreruptorarele de inalta tensiune amplute ‘cu acest gaz au Tost constraite pentra ruperea unor curengi de valor, mijloci, F636 Cieva probleme {undamentale ale llmitael scurtelreul(ior, Eisler J., Acta Tehnlea Ac, Se, Hungatieae, vol, XVI (1957). nv, £2, pag. 105115, ‘ups un seurtistorie al dezvoltarll problemel, autoral grat nnecesitatea limitarit eurentilor de scurteiresit, din punet de vedere tehnle si economic. 100 ore ccanurllor In care este lecesart Iimitares curen{llor de scurt- ‘lreuil, m eare Se propune eriterlul pentru stabilires Noon Ny. este puterea de seurteireutt ; Niow — buterea de serviciu nominal a care este dimen. sionata instalatla; tensfunea de seurteireuit @ transformatorulul de puterea Nao Se dau exemple numerice de folosite a eriteriulut sf stut expuise metode sb scheme electrics penttU Tlmitarea eurenttlor die scurteireult (folosirea pe seard lang a fuztbitelur, scheme electrice cu reactoare shuntate de fuzibile sau intreruptoare ete.) #637 ap. Cable: de 138 AW pentru allmentorea insulet Vancouver, ‘Water Power, vol 8 (1950), ur. If, pag. 437~438, 2 fig Columbia Rritanled are resurse cuergetice importante pe de alld parte insula Vancouver, situat la 80 km de litoral, ‘duce lips4 de energie. Distanta totall euprinde traversarea a ‘nal inultor insule, precum si trecerea peste diferite strimtorl, lntre care cea mal mare este strintoarea Georgia de cca, 23 ein Sighine,| Alimentarea eu energie electrica a insulei este peewizuta ‘afi faeuta cu un eablu de 120 MVA, la 0 freeventi de 60 Hz, Aviud n vedere ei lensiunea de transport pe litoral este de 23) kV, lar pe insula de 132 kV s-a previizut 0 statie de Lrans- formaré de 230/138 KV mainte de. traversare. Cablul utitizat este un cablu monofitar cu gaz sub presiunea de 21 kmjemt, Sectiunea finali a cablului este de 2,25 emt, E 638 as. Problemele aetuale tn eonstructia. statillor de putere mare si ‘curenfi mari, la tenslunt ping Ia 30 KV, Parschatk F., Elektrotechnisehe Zeltsehritt — A," 77 (956), ar. 33, pag. 864-870. Cu toate ef Lenstanca de $0 KV pltrunde din ee In ce tn domentul tensitnilor de distribufle, tensiunea de 6—20 KV constituie ined baza distribufiel in refelele oragenesti, indus- triale si rurale. “Articolul trateaz constructlle corespunzatoare curentior foarte mari, eu ajutoral adoua exemple de scheme moderne fo refea anigeneasc% gl 0 distributie industriala cu contrala propre, Inrojeaua ordyencased. supraplnereaa reitensiunl, 110 kV, 80 KV $i 10 KV. se face tn mod reusit prin separarea barclor in 10 KV 1 buclarea se deplaseazt Ia planul superior de ten- slune, Ia $0 sau 110 kV, efeaua de 30 kV este si ea paral separatd sI abia Ia {10 kV bucla este completa. ‘Pentru generatoarele mari se recomanda scheime bloe, legate Airoct Ia tensitunea coa mal tnaltd, 110 kV. ENERGETICA _Ab3, In refeaua de £0 kV sint 2 plane, unul secfionat sf unul buclat, dar previzut eu bobine de reactant Ta schema allmentaril Industeiale deserisi un articol, se yprnetiea mai multe sec{iuni de bare de 6 kV, sectionate in lung si funcfionind cu eupia Inckisé, prowauti et protectie Toate pleedrile de 6 kV au bobinede reactants, 7 Sint date uncle solutit interesante de racordare a servicillor Interne ale blocului generator-transformator. Pentra vatorile mari de caren, #2 realizat 0 construefie Interesanta (vert Schema}. penth legiturle ‘wedi generstor de 143. MVA. Z BB cou eae #508 1c Hiitia Sus Iutreraptoral pentru un curent nominal de 12 KA Ia 10 kV, ntreruptor rapid eu aer comprimat, are un separator conectat tn paratel, In acest fel, prin intreraptor tree maximum 6 Kc. La declangare rupe mai intil separatoral si apoi intreruptorul, aria avelangate tnehide mal inti intreruptoral si apoi separa torul, ‘Pajerea lui de rupere, de 1 500 MVA, se obtine prin rupere ddubla pe faza E630 ant. ‘Stajlle de serviell interme In eentratele termoelectries Keiper K., Blektrotechuische Zeitschrift — A, 78 (1957), nr. 8, pag.123—198, Aruicolul trateard constructia statillor de servtetl interne tn centralele noi din R.P.G. ‘Se expune o schemi de prinetpiu tip pentru serviciite interne ale unel centrale de 100 MW eu doul cazane la flecare turbo- fagregat. Plecare eazan, cu stajia sa de mati sijoasa tenslune, asiguri 1/2 din puterea generatorului. Bara de 5 kV este all- entati detransformatoral de 10,5/SkV pentru servicil ausilia- re, logat tn derivatie fara Intreraptor, Cite un transformator de 300 KVA de 5/0,38 kV alimentenzi fiecare seclie $1 un transformator comutabll poate daservi ambele secjil (© alld schema pentra serviciile auxiliare, indicat pentru canutile de extindere a centralelor, pastreazi barele genera- toavelet, Barele de serviell interne de 6 kV, sectionate, sint allmentate dela baza de 25 kV a generat oatelor si ea seqyonati longitudinal. Cite dowd eabluri, unul in faneyiune si umul in reverva $i cite un transformator ae 25/6 KV alimenteard fiecare secjiune, La efderea unei sectli din barele genera toarelor, serviciile auxiliare tree automat pe cealalta bari. ‘Nuse construiese bare duble la servictile interne, eu exeeptia parelor pentru serviciile generale Oricit de mare arfi puterea centralel se obignuieste timitarea pater de seurteireuit pe barele serviclifor interne, 1a valvares ‘de 200 MVA. ‘Se prezintd un tip de colula deschisi pentra serviciile interne, eu perefl despar}itori sub bare sl chiar intre separator ae bare ‘Sint deserise gi colulele eapsulate. Se dau inticaii pentru aparatajul de misurd sl echipa- mentele ae protectic ale statilor de serviet! interne, ‘Articolul trateaz’ si problema spatiului sia ventilate, aritind unele dlspoziti! ale distribajillor sceundare sf catiilor terminate, E610 an464 Stabilitaten statiod a Tiniel de transport eu compensatoare sinerone de regia) tnstalate in stall Intermediare, Sco ov HLL, Electeestvo nr.5 (1957), pag. 25~30, 8 fig Schema propusi de Baum ined in 1921, pentru marires capacitatit de transport a liniilor lungi, mu 9 pucat fl aplieat sin caua paterisoarte mar pe eareo necesita compensatos rele sinerone. Sozeceo trocere in revista a lueririlor efectuatein U.RyS.S.. peatru erearea Unor regulatoarede exctlatie sensible la vitera sichiar acceterajia de variatie a marimll de impuls. Asemenea Fegulatoare permit objinerea unor puteri relativ reduse a compensatoarelor sinerone instalate fm stajiile intermediare. Rezultatele obtinute pe un model electrodinamic si In ccoudiiile exploatini experimentale a unel centrale hidroctec- trice dovedese posinititatea tehnica de marire a eapacitatil de transport a Iinillor Tungt eu ajutorwl compensatoarelor sin- crone intermediare jnzestrate cu regulatoare eleetronice de excitatie Se araid ci asemenea scheme sint in special economice tn carat unel prelevart de putere in aceste statil intermediare can ap. Stabilitaten statied dups deconectaren regulatoarelor automate de tensiune fa o parte dn generatoare, Vainstein 1. M,, Blectrleeskle Stanil, nr. 3 (1957), pag. 47-49, Un caleul mai exact al stabititayit statice necesita conside- area funefiondelf simbltane atr-un sistem energetic, auit a xoueratoarelor cu dispoaitivele de reglare automat a tensi- lunii tm turetiune, eit s1 a generatoarelor Ia care aceste dis- poritive, dintr-un motlv garecare, nu sint in funetiune. Folosindu-se de mijloace si aproximasil tntrebulnjate in riod curent tn asemenea probleme, autorul demonstreazit 0 Inetoda ce permite calcularea stabilitatit statice a sistemtelor ‘in care numaio parte din generatoare lucreaza cw dispozitivele dlp reglare automat in funetiune. Printr-un exemplu de cafeul se Hlustreaza influen|a pozitiv exercitati de dispozitivele de reglare automata a tensiunil, faflate in funetiune numal la o pare din generatoare, asupra stabilitapit statice a intregutul sistem, Mcodica propusii permite descoperirea rezervelor Inc uofolositedestabititate statied existenteinsistemeleenergetice. Fe O2 ap. Coneetarea nesinerond Ia refeaua centralelor eleetrice. Barean LD. Bolareviel V. 1. slGlazov Ay P, Electriceschie Stantii, ar, 3, (19574, pag. 44—46, Folosirea reanclansirii automate repetate, #iré controlul sineronismului la Linlife eu simptu elrcult pe care se transport putert mari, ridied simpitor siguranta sistemului, ‘Tn mod oblgnult, se ealculeaza valoarea euentilvi la conee- tare, in situatia unghivlai maxim tntre veetoril tenstuall ; de asemenea se caleuleazt curentii si im regim minimal Experlenja conectiril nesinerone a eentralelor electrics, £0 diterite regimuri, a aritat cd domeniul de aplicare este Timitat de determinarea regimurilor de lueru ale centrale Confruatarea ealeulelor cu datele experimentale au aritat determinate pe eale analiticd depagese pe cele experimen- tale, ew 14-18%. Aceasta se datoreste si meluaril In consi- slerare a sarcinil, rezistenjel lintel ete. Inarticolsearatd rezultatele experientelor efectuateintr-un sistem energetic, experiente eare conduc Ia concluzia lirgirit ‘lomentulul de apllearea reanclangarii automate, fara controlul sinerontsmulut, Pots on Experienfe Heute euproteetia diferentiald In transformatoare, Scharr F, Bult. del'Assoc. Suisse des Blectriciens, ot, 3 (4957), pag. 10-19. Cu ajutorul unel statistict in care se prezinta perturbatfile survenite in stajla de transtormatoare a uzinel Goesgen, auto- rul demonstreaza ed, pe ling protecjia Buchholz, transfor- matoarele trebule si fie previzute sl eu protectie diferentiala, ceare-este senstbild gl la defecte ce se produe In afara cuvel de ule, ENERGETICA ___ Nr 9 — 1957 Se dau cu amnunte reglajul releclor diferentiale gi paneres lor in funefiinie, Tn incheiere se arati teei tmeeredri exper- mentale de declansare Ia exre seleele diferentiale au facut fa} Eau np. Problema standardizirit unul sistem pentra electritiearen dilor ferate In S.U.A,, Perkinson T, F, Electr, End. vol. 76 (1957), pag. 181. Articolul aratii aspectele cele mal importante ale standar dizi antl sistem pentru electriticarea eallor ferate, Pe ling faptul ef, intoemal ea sl in Europa, sint dezvoltate diferite ssteme (eurent conumut 3000, 2 400, 1 500 si 050 V s1 cures flternatiy monofazat 25 Hz, 11000 Vj, mai exists sl aspectul nogativ Tocal al marelul numar de companl de’ transport artleulare, care pledeazi impotriva standardigarii. Desi Ts ora actual Ia transporturlle pe calea ferati dieselizarea domina datorits autonomiei flexibilitalis1 economiel de exploatare rezultind din reducerea costuriior fixe, exists totusisectoare din ce in cemaf insemnatetn care electtificaree Dare mai adecvat, Standardizarea unul sistem wafe ar favo- riza desigur electrificarea. Din comparatfa diferitelorsisteme, Si Unind cont si de practiea european, aulorul consider ‘i Sistem monofazat de 60 Hz eu redresoare cu are pe locomo- tiva (sau in vitor eu semiconductoare) si cu motoare de curent continua de joasa tensiune ejtecelcaretrebule standardizat 4n Statele Unite intr-un viltor elt mal aproplat. E645 Speakerfonulsistem Bell, Clemency W. F, Romanoy FF, Rose A, Fy Electr. Eng, vol. 76 (1957), pag, 189, cxsns.cont Pini tn prezent stat m funeflune cea, 75.000. speakerfoane in Statele Unite. Este vorba de un nou sistem de tclefonte la care muinile sintlibere, Speakerronul eontine in plus fa}2 de un telefon obignuit un mlerofon, o chele de comutatie st tun buton pentru volum-controlul’ difuzorulu, acesta din turmé find asezat ntr-o cutie separati. La dorinta, prin ridl- area mleroreceptorulvl obignult de pe fured, se comuld automat convarbirea pe telefon, Sistemul mal are miet Imper fec{iuni ee trebuie eliminate, totus! este wtllizat din ee tn ce mai mult m birouri, precum 1 centralele electrice pentre legatura intre camera de comanda si diverse puncte din een tral, E64 Hidroenergetica Comprexul bidroeneryetie Batak din R. P, Bulgaria, P aj ev ‘A, Ghldrotehnika i Melioratia, An, 9 (1957), mr. 2, Pag. 48-52, oan.an.2 027.8046) Gel mai mare complex hidroenergetie in constructie tn momentul de fats tn F.P.Bulgarla este complexul Ratak cu 0 putere otald instalalii de 166 MW, 0 productie medic anualé de 614 GWh/an $1 3 770 ore ulilizare pe an. Complexul prevede executarea atreitrepte. In prima treapts, se deriveard apele riurui Devinska in rit Pescera, In acest scop, se construieste barajul Kolaroy de anrocamente cu masea de Deton armat ;indifimen barajulul este de 47 m, lar lungimes la coronoment 200 m. Lacul are cota de retentie 1 526 md.M. are un volum de 65 mil. m2, Debitu) de 10 m/s este derivat printen tunel sub presfane, de 2,10 m diametru si 12 km. Tungime. Tuneful este betonat pe toati lungimea, grosimea de beton variind intre 20 sf 80 em, In interior s-a aplieat un strat de torket de7 em grosime. Galeria forjatt de 2,30 m @ este blindata, grosimea blindajutul varlind antre 10 sf 36 mm la 0 grosime a eSmasutetii de beton de 50 em, Uzina Batak este subterand st cchipaté. eu trel grupurl de 10.000 kW, Twerind sub 0 exdeve brut de 420 m, ‘in treapta a doua se ereeazs lacul Batak eu un yolum de 300 000 000 m4, printr-un baraj de pamint de 80 m tnalhime 51 180 m lunginne, Ta lacul Batak debugeazt cele trelcaptari Secundare, anume : — Bistrija de 31 km, din care 24 km tn tunel gi 7 km 10 canal deschis.