Diviziunea muncii sociale genereaz ordine social i moral (E.

Durkheim)
Conceptul despre srcie
-proces de degradare, slbire a legturilor sociale: rupturi conjugale,
descompunerea societilor, crize de idenitate, rupturi familiale
-aceste grupuri ajung s se descalifice i genereaz n societate o situaie de
srcie : fragilitate, dependen i marginalizare
-noua srcie: un proces de degradare a pietei muncii, de multiplicare a locurilor
de munca instabile, de cretere a omajului, de slbire a legturilor sociale.
Scaderea veniturilor conduc persoanele sa frecventeze serviciile de interventie
sociala.
La George Simmel, srcia ncepe odat cu asistarea social. Atunci cnd situaia
persoanelor necesit asistarea social, acestea sunt incluse n categoria sracilor.
Sracii sunt desemnai de ctre instituiile de asisten social. Faptul ca cineva
este considerat sarac nu inseamna ca apartine unei categorii sociale a saracilor.
Ceea ce ii face sa intre in aceasta categorie este faptul ca intra in asistenta
sociala. Acest grup nu este unit prin interactiunea membrilor sai, ci prin
atitudinea colectiva pe care societatea o adopta in raport cu ei. Saracii pot fi
definiti ca persoane recunoscute in situatii de precaritate economica si sociala.
Descalificarea social are ca i consecin etichetarea social. Etichetarea
altereaz identitatea i devine un stigmat pentru persoan i pentru relaiile cu
ceilali membrii ai societii.
Sunt 3 faze n procesul descalificrii sociale, 3 grupuri de persoane care
genereaz n societate situaia de srcie:
Fragilitatea (fragilii) presupune:
-precaritate economic (omaj)
-dificultile se inserie profesional, eec profesional, nesigurana locului de
munc
- pierderea locuinei, locuirea ntr-un loc degradat dpdv social,
-aceste persoane au sentimentul eecului, iar acest lucru e vizibil pentru toat
lumea
Fragilitatea interiorizat
-se negociaz situaia de fragilitate
Fragilitatea negociat
-justificarea situaiei precare i ncercarea de integrare social
-persoane judecate ca nefiind adaptate social (stigmatizai)
-cad ncet ncet n sfera asistailor sociali
-nu au chef s mearg la munc
-descurajare de a mai face ncercri pe plan social
-se resemneaz s mai fac avansuri pe piaa muncii
-existena lor depinde de asistena social
Dependena (dependenii de asistare social)
-frecventarea serviciilor de asisten social
-triesc din ajutor social
-menin legturi sociale cu asistenii sociali
-statutul de asistat social poate ocoli starea de srcie
-caut compensaii pentru eecul lor

Marginalizarea
-cei care nu sunt inclui n piaa de munc
-cei care au probleme de sntate
-absena locuinei
-problemele majore sunt alcoolul i drogurile
-sentimentul inutilitii pentru societate
Tipologiile interveniilor sociale
-Intervenia punctual fragilitate
-Intervenia regulat pentru dependeni (asistai social)
-Infra-intervenia- pentru marginali (neadaptai sociali)
Politicile sociale ca teorii sau modele de gandire stiintifica au la baza presupozitii
de tip relatii cauzale sau corelatii de anumite fenomene sociale, politice,
economice care presupun schimbarea unui regim intr-un interval de timp.
Politici publice:
-activitati care se bazeaza pe autoritati
-o reactie la problemele societatii
-sunt orientate spre un anumit scop
-cursul actiunii nu este o decizie singulara ci una integrata a statului
-presupun o decizie de a face sau a nu face ceva statului respectiv
-actiunea este dusa la indeplinire de grupuri de actori sociali
O politica publica este un ansamblu de masuri luate de autoritatea legala care
vizeaza imbunatatirea conditiilor cetatenilor.
Tipologia politicilor publice se face in functie de teoria schimbarii sociale. Prin
urmare orice tip de politica poate fi de tip coercitie. Politica de constrangereconstrangere a comportamentului.
O politica poate fi de tip reglementar. Ex: codul rutier
Un alt fel de coercitie este codul fiscal.
Alte tipuri de politici sunt competitive limiteaza licentele/autorizatiile
Politicile protective apara pe consumatori de produsele nocive ale unor
producatori.
Politica distributiva-ofera autorizatii de constructie
Aceste politici presupun ca statul sa poata beneficia de protectie sociala.
Politici constitutive-culegeri privind puterea de stat.
Care sunt ariile de interes specifice politicilor sociale?
-practici administrative, educatie, angajare, servicii comunitare, locuire, asigurari
sociale.
O alta directie o reprezinta interesul special pt. probleme sociale cum ar fi
deviante de orice natura: criminalitate, batranete, somaj.
O a III-a categorie se refera la lupta impotriva discriminarii si sustinerea
persoanelor dezavantajate social cu privire la rasa, etnie, gen, saracie, inegalitate
economica. In Romania politicile sociale se aplica de guvernul Romaniei si
institutiile subordonate acestuia. Interventia statului are loc ca o implicare directa
in procesele de organizare a vietii sociale.
Revenirea indivizilor si a grupurilor in comunitate si apoi in societate are loc pe 2
planuri complementare:
-planul de solidaritate adica participare si incorporare

-planul sociabilitatii care presupune participarea la schimbari in cadrul unor

grupuri restranse
Pluralitatea sociala se realizeaza pe 2 axe:
-pe axa distributiei resurselor si a bunurilor
-pe axa sacrificarii sociale adica a distribuirii indivizilor pe scara politicii sociale.
Aspectele privind excluziunea sociala si descalificarea sociala au fost folosite in
ideea de combatere a saraciei.