Sunteți pe pagina 1din 18

Academia de Studii Economice

OBIECTIVE STRATEGICE
PENTRU GESTIONAREA
RESURSELOR NATURALE
RESURSA : AGREGATELE
MINERALE

Proiect realizat de Alergus Brindusa-Elena


-Facultatea de Economie Agroalimentara si a MediuluiProf.Coordonator: Ildiko Ioan

Introducere
Agregatele se utilizeaz la construcia de locuine, cldiri comerciale, ansambluri industriale
i ntro larg varietate de proiecte publice de infrastructur. La nivel local, problemele sunt
legate de impactul de mediu, reciclarea limitat, nevoia de consultare i de competen a
celor interesai de agregate, lipsa licenei sociale de operare.
Aproximativ 65% din agregatele consumate anual n Europa sunt utilizate pentru construcia
de cldiri. Pe baza datelor furnizate de European Aggregates Association (2010), aproximativ
3000 tone de agregate sunt necesare pentru fiecare nou coal, n timp ce un nou stadion
sportiv poate necesita pn la 300000 tone de agregate. Pentru aceast aplicaie specific
(adic, construcia de cldiri), agregatele sunt utilizate fie indirect, sub form de ciment i var
(forme calcinate ale calcarelor), fie direct, n betoane i mortare. n plus, agregatele din roci
carbonatice sparte sunt utilizate, sub form granular sau pulberi, pentru diverse aplicaii:
hrana animalelor, industria zahrului, industria sticlei, industria chimic (vopsele, plastice)
etc. Cererea de agregate este, de asemenea, strns legat de amploarea lucrrilor de
ntreinere a cldirilor existente i a proiectelor de inginerie civil n desfurare.
Noi termeni ca agregate reciclate i agregate artificiale sunt utilizai pentru a descrie produse
care au alte origini dect originea convenional a agregatelor din cariere i balastiere,
cunoscute ca agregate naturale sau primare. Agregatele reciclate se obin prin reciclarea
deeurilor din construcii i demolri, de exemplu, crmizi deteriorate, betoane sfrmate,
lucrri de zidrie, n timp ce agregatele artificiale sunt produse prin activiti industriale de
procesare sau reprocesare a deeurilor, produselor secundare i reziduurilor. Agregatele
artificiale sunt uneori denumite agregate secundare. In plus, deeurile extractive (sau
deeurile miniere), adic deeurile rezultate din prospeciunea, extracia, prelucrarea,
depozitarea resurselor minerale i operarea carierelor, pot fi procesate pentru producerea de
agregate.

Cariera Ruschita(Jud.Caras-Severin)- vedere aeriana

Aspecte economice
Acestea includ analiza pieei agregatelor i a fluxului de material , inclusiv prognoza cererii.
Maximizai disponibilitatea i accesul la agregate prin planificarea prealabil care protejeaz
resurse importante de epuizare, prin extragerea agregatelor ct mai mult posibil dintro zon
(eficiena resursei / problem tehnic) i utilizarea lor pentru cele mai valoroase aplicaii ,
adecvate calitii agregatului, prin gsirea aplicaiilor i a pieelor pentru toate materialele
extrase, precum i prin ncurajarea utilizrii de nlocuitori i a agregatelor reciclate.
Aspecte sociale
Un obiectiv este minimizarea impactului social i maximizarea beneficiilor sociale printro
planificare prealabil care separ utilizrile incompatibile ale terenurilor, prin crearea de
beneficii pentru comunitate n zonele afectate de dezvoltarea agregatelor, prin implicarea
comunitii i a operatorilor locali n activiti de planificare , prin contientizarea comunitii i
prin comunicare. Alt obiectiv este de a identifica i rezolva ngrijorrile legitime, printro
contribuie constructiv la un proces decizional care se adreseaz nu numai intereselor unor
prilor individuale, dar, de asemenea, se adreseaz i unei game largi de obiective i altor
interese.
Aspecte legate de mediu
Un obiectiv ar trebui s urmreasc reducerea la minim impactul asupra mediului prin (i)
utilizarea celor mai bune practici de management i folosirea unui sistem de identificare i
control a efectelor poteniale ale extraciei i prelucrrii agregatelor; (ii) asigurarea
conservrii mprejurimilor prin gestionarea zonelor tampon care menin sau sporesc
vegetaia; (iii) maximizarea reabilitrii zonelor perturbate i refacerea siteurilor abandonate;
(iv) planificarea procesului de refacere, ca parte integrant a procesului de proiectare a
carierei/balastierei; (v) folosirea proceselor de refacere intermediare, progresive sau
secveniale, n cazul n care este posibil; (vi) adoptarea unei flexibiliti suficiente pentru a
integra progresele tehnologice i schimbrile n nevoile locale; (vii) maximizarea gestionrii
deeurilor. Toate acestea pot duce la extracia redus de agregate primare i reducerea
deeurilor.
n plus, colectarea, dezvoltarea i utilizarea indicatorilor este important n estimarea
nevoilor viitoare, de exemplu, cte i ce tipuri de agregate sunt necesare pentru construirea
a 1 km de autostrad. Aceti indicatori sunt relevani pentru prognoza cererii de agregate, de
exemplu, n ceea ce privete planificarea construciei de osea/autostrad ntro regiune,
ntre regiuni ale unei ri sau ntre dou ri (aspect transnaional). Aproximativ 30000 de
tone de agregate sunt necesare pentru construcia de ansamblu a 1 km de drum naional. n
aceast aplicaie, agregatele sunt prezente n stratul de baz sau n amestecuri bituminoase
sau din beton a suprafeelor rutiere. Cantitile corespunztoare la 20% din consumul anual
european de agregate sunt utilizate pentru constructia de drumuri, piste, ci ferate i cile
navigabile.
Depozitele de minerale de constructii (agregate) posed trei caracteristici principale, i
anume locaia lor, aplicarea la scar regional i natura lor epuizabil. Datorit acestor
proprieti, existena depozitelor ca i extinderea i constituia acestora trebuie s fie stabilite
ct mai curnd posibil. Dac un depozit este sau nu utilizat mai trziu depinde de
planificarea utilizrii terenurilor lund n consideraie toate aspectele relevante. Informaiile
oportune i complete cu privire la depozite ajut la mbuntirea soluionrii potenialelor
conflicte n planificarea utilizrii terenurilor. Astfel, cooperarea serviciilor geologice cu
autoritile publice implicate n amenajarea teritoriului este de mare importan.

.
Transportul i eficiena resurselor
Agregate naturale poate proveni numai din cariere i balastiere plasate unde condiiile
geologice au dus la depozite adecvate. Obinerea accesului la aceste depozite din ce n ce
mai critice devine tot mai dificil din cauza utilizrii concurente a terenurilor n ntreaga
Europ, n particular n cele mai dezvoltate i dens populate regiuni. n general, o distan
economic de transport este limitat la 3050 km. Aceast distan este, de asemenea,
bazat pe considerente de mediu (emisii de CO2). Deoarece agregatele sunt grele i volu
minoase, este de dorit, din mai multe perspective, ca acestea s fie obinute n apropiere de
punctul de utilizare, n special n cazul n care transportul feroviar sau naval nu este posibil
(cum este cazul de obicei). Prin urmare, accesul la resursele locale de agregate este o
problemcheie, fundamental i critic. Accesul la surse locale poate ajuta la atenuarea
presiunilor economice i de mediu semnificative, impuse de transportul agregatelor de la
locaiile miniere la consumator/pia.

Fapte i date
Utilizarea de agregate este o funcie a strii economiei unei ri. Cnd o economie crete,
crete cererea de agregate, deoarece agregatele sunt eseniale pentru dezvoltarea
infrastructurii, precum i pentru activiti comerciale i construcii domestice. n economiile
foarte dezvoltate, cererea de agregate se stabilizeaz la un nivel ridicat (de exemplu,
Austria). n acest sens, gradul de industrializare sau de dezvoltare a unei economii este de o
importan fundamental (Gocht, 1983). Evident, schimbrile structurale ale economiei unei
naiuni sunt reflectate n dezvoltarea intensitii de utilizare a materialelor. Este un fapt c n
economiile naionale care sufer o schimbare de la sectorul primar la sectorul secundar,
consumul de materii prime crete n acelai ritm sau chiar mai mare dect performana
economic, reflectnd faptul c industrializarea este un proces material intensiv. La nivelul
Europei de SudEst, legtura dintre dezvoltarea economic i consumul de agregate,
depinde n mod critic de diferenele mari n stadiul de dezvoltare economic a diferitelor ri.
Avnd n vedere c rata de dezvoltare economic a noilor state membre ale UE este
considerabil mai mare dect cea a vechilor state membre, consumul de agregate n Europa
va crete substanial pe termen mediu. Aceasta ar putea nsemna c cererea medie pentru
agregate se va ridica de la nivelul actual de 35 tone / cap de locuitor la mai mult de 68 tone
/ cap de locuitor (estimare), indicnd o cerere n continu cretere pe viitor. Prin urmare, este
rezonabil s se anticipeze, n cazul n care criza financiar va fi depit, c cererea
european de agregate va ajunge la 4 miliarde de tone pe termen mediu, determinat n
principal de creterea economic din Europa Central i de SudEst.

EVALUAREA SITUATIEI ACTUALE DIN ROMANIA, (analiza SWOT pe


substante minerale utile)
Analiza SWOT crbune huil
Puncte tari:
- Existenta unei rezerve exploatabile de peste 300 milioane de tone, concentrata intr-un
zacamant unic, cu grad de asigurare de cca 100 ani;
- Infrastructur deja existent, atat ca facilitati de suprafata cat si ca lucrri miniere
principale de deschidere, utilizabile pe termen lung att pentru extracia propriu-zisa
ct i pentru transportul ctre beneficiari, pe calea ferat;
- Concentrare teritoriala a exploatrilor miniere ntr-o zon relativ restrns;
- Distan redus fa de beneficiari;
- Existena de personal calificat n activitatea minier, traditie si expertiza profesionala
la toate nivelurile;
- Contribuie esenial la securitatea energetic naional n situaii de criz a altor
resurse;
- Parametrii produselor realizate cu actualele tehnologii de exploatare i preparare
compatibile cu instalatiile de ardere a crbunelui, existente la beneficiari ;
- Instalaiile de preparare deinute pot realiza produse cu un coninut energetic mrit;
Puncte slabe:
- Condiii geologo-miniere dificile de exploatare (adncime mare de exploatare,
tectonica, stratigrafie, variabilitate) ;
- Grad ridicat de periculozitate a exploatarii din cauza coninutului ridicat de gaze
explozive al zcmntului, cu predispozitie la autoaprindere si explozii;
- Putere calorific sczut comparativ cu oferta internaional;
- Posibiliti reduse de mbuntire semnificativ a calitii productiei, la gura minei cu
actuala tehnologie de exploatare;

- Grad de mecanizare a exploatrii sczut, utilaje uzate fizic i moral;


- Lipsa unor tehnologii performante adaptabile conditiilor de zacamant;
- Personal cu mentalitate rigid, imbatranit, erodat profesional;
- Dificulti n exploatarea selectiv a crbunelui;
- Cost de producie ridicat ;
Oportuniti
- Necesar crescand de surse de energie primar;
- Pia de desfacere relativ stabil;
- Posibiliti de crestere a veniturilor prin imbunatatirea calitii produselor;
- Creterea ponderii crbunelui n producia termoenergetic pe plan mondial;
- Costurile inca ridicate ale producerii energiei electrice din surse regenerabile;
- Perspectiva realizarii Complexului Energetic Hunedoara.
- Meninerea unei infrastructuri miniere adecvate exploatrii huilei astfel nct s fie
asigurat continuitatea produciei pe o perioad mare de timp;
- Posibilitatea implementrii proiectelor de captare a metanului din carbune si a
emisiilor de metan din zcmintele aflate n exploatare.
- mbuntirea calitii crbunelui vndut, cu mici investiii n retehnologizarea
sortrii de la fiecare exploatare minier
Ameninri
- Agravarea crizei economice mondiale;
- Vulnerabilitatea exploatrii crbunelui fa de caracteristicile i condiiile geo-miniere;
- Creterea costurilor de producie generat de obligativitatea asigurrii unor condiii
suplimentare de securitate i sntate n munc i de protecie a mediului;
- Vulnerabilitate social mare datorit caracterului monoindustrial al zonei, a
deteriorrii situaiei financiare i a restrngerii locurilor de munc n condiiile lipsei
unei alternative economice reale;
- Dependena produciei de asigurarea funcionarii celor dou termocentrale.
- Lipsa unui pre reglementat apropiat de costul de producie;
- Lipsa fondurilor pentru pentru dezvoltarea extensiva a exploatarii;
- anse reduse de asigurare a necesarului investiional pentru rentabilizarea minelor
viabile n condiiile actualei forme de organizare;
Analiza SWOT crbune lignit
Puncte tari:
- Zcminte de lignit aflate n exploatare, avnd cantonate rezerve de peste 500
milioane de tone;
- Se poate asigura exploatarea pe termen lung ;
- Existena de personal calificat i cu tradiie n activitatea minier ;
- Contribuie esenial la securitatea energetic naional n situaii de criz a altor
resurse;
- Infrastructur adecvat att extraciei propriu-zise ct i transportului ctre uzinele
de electricitate;
- Eficienta economica, nefiind necesare subventii.
Puncte slabe:
- Putere calorific inferioar altor materii prime energetice;
- Exploatare cu impact puternic asupra mediului;
- Utilaje mbtrnite fizic i moral;
- Cheltuieli mari cu munca vie;
- Realizarea unor lucrri de mare anvergur pentru descopert.
- Cheltuieli ridicate cu ecologizarea.
Oportuniti
- Cerere crescuta pe piaa de energie;
- Pia de desfacere stabil;
- Perpetuarea activitii miniere n zon cu consecine pozitive asupra comunitii;
- Creterea ponderii crbunelui n producia termoenergetic pe plan mondial;
- Costurile ridicate ale producerii energiei electrice din surse regenerabile;

- Perspectiva repoziionrii carbunelui ca sursa primara de energie strategic,


- Posibilitatea implementrii de proiecte de retehnologizare n vederea modernizrii i
dezvoltrii de noi capaciti de producie performante.
Ameninri
- Agravarea crizei economice mondiale;
- Creterea costurilor de producie generat de obligativitatea internalizarii costurilor
aferente descopertarii, inchiderii si reabilitarii postinchidere;
- Vulnerabilitate social ridicat datorit deteriorrii situaiei financiare;
- Dependenta cererii de lignit de funcionarea termocentralelor .
Analiza SWOT Sare
Puncte tari
- Baz de materii prime cantitativ si calitativ apreciabil;
- Rezervele deschise de peste 100 mil tone, pot asigura producia de sare la nivelul
cererii actuale pe o perioad de peste de 40 ani:
- Dotare tehnic adecvata realizrii actualelor nivele de producie;
- Posibilitate de asigurare din surse proprii a necesarului minim de investiii care s
permit desfurarea n condiii bune a activitii;
- Contributie importanta la bugetul statului si bugetele fondurilor speciale ( redevente,
taxe de perimetru, taxe, impozit pe profit, obligatii angajati si angajator, dividende,
etc.);
Puncte slabe
-Conditii dificile de zacamant;
-Acces necorespunzator la infrastructura de transport si utilitati;
-Lipsa infrastructurii de valorificare superioara a productiei;
-Tehnologii si utilaje cu productivitate redus, nealiniate la standardele de
productivitate actuale;
-Cantonarea capacitatilor productive in zone izolate, monoindustriale;
Oportuniti
-Existena unui avantaj competitiv natural pe pieele din rile vecine care nu dispun
de rezerve de sare;
-Extinderea pieei odat cu aderarea de noi state membre la UE;
-Existena unui potenial de valorificare a unor activiti conexe produciei de baz
cum ar fi: activiti turistice, balneoclimaterice, sportive i de agrement, religioase,
stocatea de gaze naturale in cavernele create ca urmarea exploatarii sarii in solutie,
posibilitatea stocrii de eeuri n minele de sare, etc;
-Perspectiva implementarii unei noi tehnologii de derocare si preparare primara a sarii
geme prin utilizarea dislocarii mecanizate in locul dislocarii cu explozivi.
Amenintari
-Fluctuatia cererii de sare pentru deszapezirea drumurilor n functie de factorii
meteo-climatici;
-Reducerea cererii de sare gem pentru industria alimentar i consumul uman;
-Cresterea treptata a tarifelor de transport si a costurilor energiei la nivelul pietei U.E.;
-Restrngerea pieei interne datorit declinului industriei chimice;
-Existenta in cadrul perimetrelor de exploatare concesionate, a unor lucrari miniere
vechi, istorice de sute de ani, care prezinta unele riscuri din punct de vedere a
stabilitatii zonelor respective si necesita cheltuieli pentru conservare;
-Concuren puternic pe unele segmente de pia, cum ar fi n Bulgaria, Ungaria,
Serbia, a firmelor productoare de sare din Belarus i din Ucraina, care la calitate
relativ similar livreaz la preuri mult mai sczute.
Analiza SWOT Substane nemetalifere i roci utile
Puncte tari:
- Existenta unui potential ridicat de resurse minerale sub aspect cantitativ si calitativ,
intr-o gama foarte variata, distribuite relativ uniform la nivelul tarii, cu un anumit
specific pentru regiunile de campie, deal sau munte;
- Zacamintele aflate in exploatare prezinta rezerve exploatabile cu un grad de asigurare

de 20 40 ani si chiar peste 100 de ani de exploatare, avand caracteristici calitative


superioare, permitand valorificarea lor integrala, cu pierderi minime de exploatare ;
- Zacamintele concesionate aflate in exploatare prezinta un grad de cunoastere al
rezervelor ridicat, la nivelul categoriilor rezervelor probabile si rezervelor dovedite,
ale caror studii de fezabilitate au fundamentat posibilitatile de exploatare in conditii
economice acceptate;
-La numeroase zacaminte, dupa obtinerea licentelor de exploatare, s-au efectuat lucrari
pentru imbunatatirea metodelor de exploatare, tehnologiilor de prelucrare, protectia
zacamintelor si a mediului;
- Majoritatea productiei sectorului, este realizata de operatori care dispun de tehnologii
de exploatare moderne, utilaje si instalatii performante de mare productivitate, la nivel
european, forta de munca calificata, expertiza si traditie in domeniu;
- Activitatea in domeniu este in general profitabila, este generatoare de locuri de
munca la nivelul intregii tari si sprijina comunitatile locale;
- Contributie semnificativa la bugetul de stat si la bugetele locale, reprezentand
redevente, taxe de exploatare, garantii de mediu, chirii, impozite, etc.
Puncte slabe:
-Activitatea de extractie a substantelor minerale utile se desfasoara de regula in cariere
si/sau balastiere, ceea ce presupune afectarea unor suprafete insemnate de teren, cu
destinatie agricola sau forestiera, usor perturbabila de factorii meteorologici si climatici;
-Infrastructuri de transport deficitare, cu o dotare tehnica de exploatare si preparare
scazute nemodernizate, mai ales in cazul carierelor si / sau balastierelor cu o capacitate
redusa sau medie;
Oportuniti:
- Stabilitatea pietei materiilor prime pentru industria materialelor de constructii ( lianti,
ceramica fina si bruta, sticla, materiale izolatoare, industria pietrei si rocile
ornamentale);
- Perspectiva unei cereri in continua crestere de materiale pentru constructii si implicit a
unor produse miniere, care vor trebui asigurate prin extractia si prelucrarea unei game
variate si a unor cantitati insemnate de substante nemetalifere si roci utile;
- Extinderea domeniilor de utilizare a produselor miniere in afara sectoarelor
traditionale, inclusiv pe piata externa;
- Posibilitati crescute de accesare de fonduri europene pentru activitati de extractie si
prelucrare a substantelor minerale utile;
-Implementarea de catre Romania a legislatiei, normelor si strategiei Europene in
domeniul exploatarii resurselor minerale;
- Oferta tot mai variata de tehnologii avansate si eficiente de exploatare si preparare;
- Atragerea in circuitul economic a noi si variate resurse minerale, a haldelor de steril si
deseurilor industriale, prin activitati de reciclare si valorificare; dupa amendarea unor
prevederi excesive din legislatia NATURA 2000 ;
-Implicarea mai activa si eficienta a autoritatilor locale in dezvoltarea activitatilor de
exploatare a unor resurse locale;
Ameninri:
- Agravarea crizei economice mondiale care poate afecta puternic consumul ;
- Posibile blocaje financiare prin neplata sau intarzierea platii contravalorii produselor
miniere livrate in termenele stabilite prin contractele comerciale catre beneficiarii privati
si in special beneficiarilor cu capital de stat ( Companii nationale sau Autoritati de Stat);
- Cresterea treptata a tarifelor de transport si a tarifelor la energie, impuse de necesitatea
alinierii la nivelul pietei U.E.;
- Mentinerea si / sau cresterea nivelului redeventelor miniere, taxelor si impozitelor;
- Dificultati la obtinerea avizelor/autorizatiilor pentru realizarea accesului la terenurile pe
care se desfasoara lucrari de explorare sau exploatare;
- Inregistrarea unor perioade de stagnare sau intrerupere a activitatii de exploatare, in
special iarna, datorita scaderii activitatii pe santierele de constructii;
- Concurenta neloiala a exploatarilor ilegale, in special de agregate minerale din partea

unor agenti economici cu capital privat care alimenteaza piata neagra si evaziunea
fiscala;
- Aparitia pe piata a unor materiale de constructii sintetice, care sa inlocuiasca produsele
traditionale;
Analiza SWOT ape minerale
Puncte tari:
apa, n accepiunea general, tinde sa devina o resurs critic iar apa mineral natural
este o component sigur i protejat n mod natural;
apa mineral natural, este resurs mineral natural regenerabil n timp real;
impactul exploatrii apei minerale naturale asupra mediului este minim;
existena dotrii tehnice de ultim generaie in ceea ce priveste imbutelierea si
comercializarea, rezultat al unor investitii de cca. 2 mld. euro;
existenta unor rezerve inepuizabile cantitativ si de buna calitate;
asigura un potential ridicat de dezvoltare a activitatilor orizontale (turism balnear,
terapie, imbuteliere, etc.);
existenta legislatiei si infrastructurii institutionale care garanteaza calitatea apei
minerale (H.G. nr. 102/2005, laborator de analize).
Puncte slabe:
eterogenitatea sistemului de licentiere afecteaza predictibilitatea n strategiilor in
domeniu;
necorelarea duratei licentei de exploatare (de 20 de ani) cu perioada de recuperare a
investitiilor;
necesitatea proteciei severe a arealului resursei, implica costuri suplimentare;
Oportuniti:
recunoatere internaional a calitii apelor minerale din Romania (unele branduri au
o notorietate multisecular);
sprijin din partea comunitilor locale, ndeosebi n acele localiti care sunt
dependente de aceast activitate;
atractivitate pentru investitori;
trendul continuu crescator al cererii de ape minerale;
creterea continu a cererii de ape minerale la export;
Ameninri:
inexistena unui organism naional de control care prin activitatea sa asigure calitatea
surselor de ap mineral natural;
concurenta apelor minerale din import si a apei de consum imbuteliata:
Analiza SWOT polimetalice
Puncte tari:
-Baza de materii prime cu termene de epuizare relativ indelungate constand in
resurse variate, dispersate in 145 de zacaminte, cu 28 milioane tone rezerve posibil de
exploatat, 25 perimetre au avut licente de exploatare, dar sunt in prezent inchise sau in
procedur de inchidere;
-Infrastructur existent (retele de lucrari miniere; amplasamente pentru incinte, utilitati
si uzine de preparare, cai de acces);
-Posibilitatea amplasarii liniilor moderne de prelucrare pe siturile existente;
-Exista mine ale caror metode de deschidere si pregatire se pot adapta pentru
introducerea tehnologiilor moderne de exploatare;
-Exista posibilitatea realizarii unor concentrari tehnologice de tipul: o uzina- mai multe
mine;
-Exista infrastructura de invatamant capabila sa pregateasaca in scurt timp personal
calificat pentru activitatea minier;
-Minele sunt situate in zone monoindustriale in care consultarile comunitare sunt
favorabile activitatilor de exploatare miniera;
-Existenta unor zone punctuale ce pot fi exploatate rentabil, pe durate determinate.
Puncte slabe:

- Conditii de extractie dificile;


- Genereaza poluarea accentuata a apei si solurilor;
- Continut redus de substanta utila a zacamintelor, improprii exploatarii la capacitati
mici;
- Tehnologii si echipamente uzate fizic si moral , grad de mecanizare a exploatrii
sczut,
minele necesita reproiectarea sistemelor de deschidere si pregatire, adaptarea la utilaje
performante;
-Lipsa industriei post-extragere (industria metalurgica (pirometalurgica) si-a restrans
sau, sistat activitatea);
-In prezent nu exista mine cu utilitati in functiune (statii de ventilatie, retele de
alimentare, statii de pompare ape de mina);
Oportuniti:
- Piata minereurilor neferoase inregistreaza un trend crescator;
- Reluarea activitii miniere cu consecine pozitive asupra comunitilor din zonele
traditional monoindustriale;
- Meninerea unei infrastructuri pentru exploatarea minereurilor polimetalice, adecvata
atat din perspectiva tehnologiilor moderne de exploatare- prelucrare cat si a masurilor
de protectie a mediului;
Ameninri:
- Abandonarea unor rezerve exploatate initial in mine de mare adancime;
- Abundenta si diversitatea ofertei pe plan mondial;
- Aparitia pe piata a unor materiale sintetice care inlocuiesc produsele traditionale;
- Cresterea gradului de reciclare si substituire.
Analiza SWOT aur-argint
Puncte tari:
-Existenta unor resurse totalizand 760 mil tone minereu;
- Exista infrastructura de prelucrare prin procedeul CIP-CIL ;
- Exista capacitate de gestionare a deseurilor miniere pe termen mediu;
- Exista cercetari geologice in zona de oxidare cu posibilitatea dezvoltarii unor exploatari
la zi;
- Exista mine a caror lucrari de deschidere si pregatire se preteaza tehnologiilor moderne
de exploatare ;
- Exista posibilitatea realizarii unor concentrari tehnologice de tipul: o uzina- mai multe
surse;
- Exista infrastructura de invatamant capabila sa pregateasaca in scurt timp personal
calificat pentru activitatea minier;
Puncte slabe:
- Minele deschise in adancime se afla in proces de inchidere;
- Nu exista instalatii tehnologice de mare capacitate pentru prelucrarea minereului
(concentratului) aurifer;
- Industria metalurgica (pirometalurgica) si-a restrans sau sistat activitata;
- Reluarea exploatarii subterane necesita aport investitional mare;
Oportuniti:
- Piata minereurilor aurifere este stabila si crescatoare in ultimii ani;
- Prelucrarea deseurilor din iazurile vechi de decantare si a stocurilor de pirite aurifere
arsenioase, conduc deopotriva la ecologizarea unor mari suprafete ocupate de aceste
depozite;
- Consecine sociale pozitive pe fondul lipsei locurilor de munca;
Ameninri:
- Agravarea crizei economice mondiale;
- Riscul inchiderii definitive a unor rezerve, deschise initial in minele de adancime;
- Riscul unei perceptii ostile datorit utilizarii cianurii in procesul de prelucrare;
Analiza SWOT minereu cuprifer

Puncte tari:
- Exista resurse apreciabile de minereu, cifrate la 443 mil tone;
- Exista cercetari geologice in zonele de oxidare cu posibilitatea dezvoltarii unor
exploatari la zi;
- Exista exploatari la zi ale caror lucrari de deschidere si pregatire se preteaza
tehnologiilor moderne de exploatare;
- Exista posibilitatea realizarii unor concentrari tehnologice de tipul: o uzina- mai multe
surse ;
Puncte slabe:
- Nu mai exista instalatii tehnologice pentru prelucrarea minereului cuprifer, acestea au
fost demolate;
- Rentabilizarea minelor viabile necesita aport investitional mare pentru redeschidere si
retehnologizare;
Oportuniti:
- Piata minereurilor cuprifere este stabila, crescatoare in ultimii ani;
- Prelucrarea deseurilor din iazurile vechi de decantare si a stocurilor de minereuri
cuprifere, conduc deopotriva la ecologizarea unor mari suprafete ocupate de aceste
depozite;
- Reanalizarea la nivel european a surselor interne de producere a materiilor prime
minerale;
- Consecine sociale pozitive asupra comunitatilor la reluarea activitatii de exploatare;
Ameninri:
- Agravarea crizei economice mondiale;
- Riscul unei perceptii ostile datorita impactului de mediu;
- Realizarea productiei miniere la limita de profitabilitate este dependenta de mentinerea
nivelului actual al pietei;
Analiz SWOT uraniu
Puncte tari :
iniierea proiectelor integrate de deschidere de noi zcminte i construirea de uzine de
preparare/rafinare ;
resursa energetica primara care asigura un pret scazut al energiei electrice produs n
centrale nuclearo-electrice;
Puncte slabe:
condiii de extracie dificile;
probleme poteniale de sanatate si securitate in munca (exploatri miniere subterane);
zcmnt cu coninut redus de substan util;
distane de transport mari ntre sucursala minier i uzina de preparare, ce implic
nregistrarea unor cheltuieli mari de transport;
grad avansat de uzur fizic i moral a utilajelor din cadrul uzinei de prepare;
tehnologie de prelucrare nvechit ;
Oportuniti:
- leader pe piaa de profil din Europa ;
- cerere intern de concentrate tehnice n cretere ;
- continuarea activitilor miniere pentru asigurarea securitatii energetice (memorandum
guvernamental aprobat in 5 mai 2010);
-atragerea n circuitul economic i a altor resurse de uraniu cu prelucrarea/prepararea n
instalaii cu tehnologie avansat;
Ameninri:
- constrngeri bugetare care nu permit alocarea resurselor bugetare la nivelul solicitat, n
vederea urgentrii finalizrii obiectivelor de investiii i implicit a neasigurrii stocului de
concentrate tehnice de uraniu care pe de-o parte ar proteja Romnia n faa unor oscilaii
mari a indicatorului de pre de uraniu pe piaa SPOT i ar conferi o siguran n
alimentarea reactoarelor n funciune, capacitatea de producie putnd fi redus sau mrit
n funcie de oscilaia preului uraniului de pe pia;
- lipsa finanare pentru investiiile pe mediu (datorit lipsei de finanare, lucrrile privind

realizarea unor staii modernizate de decontaminare a apei de min nu au fost ncepute);

OBIECTIVE STRATEGICE ALE INDUSTRIEI MINIERE


Obiective strategice generale:
- Asigurarea resurselor minerale necesare dezvoltarii durabile a tarii, cu prioritate din
producia intern;
- Armonizarea interesului naional cu necesitatea atragerii de capital de investiii i cu
incadrarea n cerinele de sustenabilitate;
- Atragerea in circuitul economic a unui numar cat mai mare si variat de resurse
minerale;
- Reducerea dependenei de importurile de resurse de energie primara i de materii
prime minerale.
OBIECTIVE STRATEGICE SPECIFICE SI DIRECTII PRIORITARE
Cercetare i dezvoltare tehnologic
Atingerea obiectivelor strategiei necesit pe langa expertiza acumulata si formarea
profesional i recrutarea unei noi generaii de specialiti practicieni i cercettori. Mediul de
afaceri are de asemenea, o contribuie important in acest domeniu alturi administratia
centrala din Romnia, -Ministerul Economiei, Comertului i Mediului de Afaceri, Ministerul
Educaiei i Cercetrii i Autoritatea Naional de Cercetare tiinific -ANCS.
ANCS va trebui s investeasc n programe de cercetare in sectorul resurselor
minerale. Trebuie pus n aplicare un program de cercetare in sectorul resurselor minerale, cu
scopul de a dezvolta produse noi i inovative, procese i servicii care s cuprind toate
aspectele legate de lanul de utilizare al resurselor minerale.
O colaborare mai strns ntre grupurile de lucru din cercetare i din industria
extractiva (si cele conexe) poate fi sursa unor noi oportuniti. Alturi de alte state membre,
Romania va milita pentru includerea vizibil de propuneri din sectorul resurselor minerale
n cadrul Programului-cadru al UE PC8 (2014-2020), astfel nct acesta trebuie s devin
un obiectiv cheie.
Obiective prioritare pentru cercetare-dezvoltare:
- minerit invizibil si inteligent;
- procese tehnologice, automatizare si optimizare inovativ;
- utilizare eficienta a materialelor, energiei si a apei;
- minimalizarea emisiilor de gaze;
- procese chimice i biologice de imbogatire;
- sisteme de date geodezice si modelare multi-dimensionale;
- tehnologii de explorare inovative;
- extragere si imbogatire bazate pe high-tech a metalelor;
- reciclare, materiale noi si alternative;
- cuantificarea si managementul impactului asupra mediului.
Cercetare generala programatic
Programul de cercetare general trebuie sa stea la baza fundamentarii i susinerii
politicilor i strategiilor nationale de dezvoltare a sectorului minier, identificarii tendinelor
noi, a directiilor critice n domeniul consumului, extractiei, valorificarii resurselor miniere si
aspectelor sociale. In acest scop sunt necesare:
studii economice privind dimensiunea cererii de materii prime minerale, dinamica
achizitiilor si tendintele pietei care vor sta la baza elaborarii strategiilor, modelelor
alternative i metodologiilor pentru susinerea politicilor de dezvoltare nationala;
studii pentru diversificarea, protejarea i punerea n valoare a bazei de materii prime
minerale, fezabile si adaptabile la conjuncura de piata;
studii interdisciplinare privind capacitatea de productie corelata cu impactul social si

gradul de epuizare a rezervelor;


studiul impactului de mediu asupra ariilor afectate in contextul modului si principiilor
de exploatare a unui zacamant prin optiunea, in subteran sau la suprafata;
Cercetarea geologica
Programul de cercetare geologica trebue sa conduca la constituirea bazei nationale de
date cu privire la resursele minerale, sa clarifice asupra perspectivelor de identificare a noilor
zacaminte sa conduca la finalizarea lucrarilor geologice in zonele cu perspective de
conturare
a unor rezerve valorificabile.
Cercetarea geologic poate fi structurat astfel:
studii de reevaluare si valorificare a fondului de date acumulate in ultimii ani,
sistematizarea si interpretarea acestuia, in corelare cu datele existente anterior, in
scopul evaluarii gradului de cunoastere a teritoriului si a perspectivelor de punere in
evidenta a unor zacaminte noi;
studii de reevaluare a fondului national de rezerve de substante minerale utile, tinand
seama atat de conjunctura actuala si tendintele pietei cat si de evolutia tehnologiilor de
extractie si prelucrare;
studii de sinteza pentru evaluarea gradului de cunoastere a conditiilor de geneza,
metalogeneza si dezvoltare a faciesurilor purtatoare de mineralizatii, in vederea
localizarii ariilor de perspectiva si fundamentarii programelor de cercetare viitoare.
studii in vederea evaluarii, din punct de vedere cantitativ si calitativ, a depozitelor
antropogene (tehnogene) rezultate din activitatea de extractie si preparare a
minereurilor (Iazuri de decantare, halde de steril);
Cercetarea sectoriala, arii tematice de cercetare tiinific, dezvoltare i inovare
tehnologic
Cercetarea sectoriala trebuie sa conduca la diversificarea si perfectionarea optiunilor
tehnologice de productie si valorificare a produsului minier, sa promoveze recuperarea
substantelor minerale utile din toate sursele disponibile (inclusiv zacaminte izolate, depozite
antropogene, deseuri sau ape uzate), sa detalieze cadrul tehnic atat la scara macro, pentru
operatori mari cat si la scara micro pentru IMM-uri.
Arii tematice de cercetare tiinific, dezvoltare i inovare tehnologic:
- cercetri privind elaborarea de noi tehnologii n scopul valorificrii superioare a
substanelor minerale utile i utilizarea metodelor biotehnologice pentru tratarea deseurilor si
epurarea apelor reziduale;
- optimizarea fluxurilor de productie din punct de vedere al asigurarii utilitatilor de baza:
energie, microclimat, transport;
- adaptarea metodelor de deschidere, pregatire si exploatare, in conditiile reevaluarii
rezervelor din zacamant si tinand seama de schimbarile intervenite pe piata producatorilor
de masini si utilaje miniere;
- analiza stabilitatii fizice si chimice a perimetrelor miniere si depozitelor de steril i
studierea comportrii n timp a reabilitarii perimetrelor miniere si depozitelor de steril
tinand cont de conditiile meteorologice si a potentialului local;
- studii i cercetri privind realizarea la nivel naional hrilor specifice privind
emanaiilor de gaze din lucrrile miniere subterane i a zonelor de influen asupra
comunitilor locale, stabilirea cadrului legislativ necesar clasificrii;
- dezvoltarea de tehnici, proceduri, tehnologii noi n scopul creterii gradului de securitate
i sntate n munc, creterii randamentului la lucrrile de mpucare i reducerii pierderilor
de substane minerale utile;
- cercetri noi asupra cauzelor apariiei fenomenelor tranzitorii specifica atmosferei
subterane, metode de prevenire i combatere a lor n cazul exploatrii subterane a
substanelor
minerale utile; profilaxia i combaterii fenomenelor de combustie spontan a substanelor
minerale utile (crbune, sulfuri, etc.), cu proprieti de oxidare din subteran, suprafa i
depozite
- optimizarea reelelor de ventilaie n care sunt prezente atmosferele potenial explozive i

sau toxice n scopul prevenirii, limitrii i combaterii fenomenelor de explozie care pot s
apar la exploatarea n subteran a substanelor minerale utile;
- dezvoltarea i aplicarea unor tehnici noi (inclusiv gazeificare) n ceea ce privete
extragerea i valorificarea gazului metan din crbune, din stratele de roci i substane
minerale
utile purttoare, inclusiv cercetri privind metode noi de valorificare a gazelor combustibile la
concentraii mici din curenii de evacuare din subteran, la minele de crbune i petrol la
nivelul staiilor principale de ventilaie;
- cercetri privind dezvoltarea unor metode neconvenionale de recuperare a energiei
termice din subteran, respectiv a energiei geotermice;
- cercetri privind identificarea unor destinaii noi a reelelor de lucrri miniere subterane
(de exemplu: depozite subterane, fitoculturi, etc.);
- cercetri privind dezvoltarea de tehnici i metode noi privind depozitarea de CO2;
- cercetri privind valorificarea substanelor minerale utile pentru reluarea exploatarii in
perimetrele aferente minelor inchise sau in conservare, utilizand metode de exploatare cu un
randament crescut si cu costuri investitionale minime.
Productia miniera
Romania si-a asumat integral proiectul de declaratie sustinut la Intalnirea pregatitoare
interguvernamentala a celei de-a 19-a Comisii privind dezvoltarea durabila-Sectiunea
mineritcare
a avut loc la New York, in martie 2011, ca urmare prioritatile din declaratie sunt preluate
ca obiective strategice general valabile pentru productia miniera.
Obiective prioritare:
Maximizarea beneficiului economic
Prin acordurile si avizele emise de institutiile statului, se va solicita agentilor
economici sa promoveze cele mai bune practici disponibile in activitatea de extractie si
prelucrare / preparare a substantelor minerale utile, inclusiv in reconstructia ecologica a
zonelor afectate de activitati miniere.
O companie modern, eficient i de nalt productivitate, trebuie sa adopte cele mai
adecvate cunotine i tehnologiii, trebuie s utilizeze cele mai bune practici i cele mai
moderne metode de management, in scopul maximizarii beneficiilor economice din
exploatarea unei substante minerale, pentru toate partile interesate.
Transparena n comerul internaional de substane minerale utile
Este nevoie de mbunttirea permanenta a cunostiintelor asupra schimbrilor care
apar pe pietele globale ale materiilor prime minerale si de pericolele care amenint principiile
competitivittii. Uniunea Europeana si statele membre trebuie sa ceara si sa promoveze
transparenta, pentru a evita msurile care distorsioneaz comerul internaional cu materii
prime. Asigurarea accesului la materiile prime de pe pieele internaionale n cele mai bune
condiii posibile pentru toi concurenii, este facilitata de dialogului ntre productori i
consumatori. Interesele tarilor mai putin dezvoltate trebuie luate in seama in cadrul acestui
dialog.
Urmarirea ciclului complet: minerit -perioada de tranzitie- postminerit
Institutiile competente din Romnia trebuie s:
1. ofere reglementari si norme legale clare pentru activitatile de extractie, de
inchidere si post inchidere;
2. aiba permanent capacitatea institutional de a monitoriza si aplica
prevederile cadrului legal pentru activitatile de inchidere si postinchidere;
3. solicite prilor interesate s fie consultate n dezvoltarea obiectivelor i a
planurilor si lucrarilor de nchidere;
4. se asigure c este elaborata o documentatie de nchidere completa i este
depusa garantia financiar adecvat, nainte de aprobarea permisului de
explorare/ exploatare sau a licentei, pentru o min nou;
5. dezvolte abordri proprii pentru finanarea nchiderilor, mai cu seam a
motenirilor din trecut, sub forma site-urilor de activitti miniere conexe

abandonate, inclusiv a instalaiilor aferente, a depozitelor de deeuri.


Obiective prioritare pentru Substanele Minerale Utile
Obiectivele prioritare pentru lignit
-concentrarea activitii n perimetrele miniere cu potenial de eficien economic;
-extinderea perimetrelor existente n vederea exploatrii raionale si valorificrii
superioare a zcmntului n concordan cu cererea de lignit la nivel naional pentru
perioada
strategiei;
-asigurarea bazei materiale pe termen lung prin deschiderea unor noi perimetre n
condiii de eficien economic;
-masuri legislative pentru achizitionarea proprietilor imobiliare (terenuri, gospodrii)
necesare dezvoltrii exploatrii n cel mai scurt termen, dup o just despgubire;
-continuarea programului de reabilitare, retehnologizare si modernizare a fluxurilor
tehnologice mijloacelor de producie corelat cu asigurarea bazei materiale pe termen lung;
-atragerea de surse de finanare de pe piaa de capital
-refacerea mediului n cel mai scurt timp n zonele care nu mai sunt afectate de
activitatea minier si diminuarea maxim a impactului asupra mediului natural n zona de
activitate;
-atenuarea problemelor sociale determinate de ncetarea activitii ca urmare a
epuizrii rezervelor n anumite perimetre sau din alte cauze;
- perspectiva repoziionrii crbunelui ca sursa primara de energie strategic.
Obiectivele prioritare pentru huil
- restructurarea activitatii de exploatare in entiti separate viabile/neviabile, cu
afilierea celor viabile la structuri noi care s permit funcionarea n condiii de
rentabilitate;
-retehnologizarea exploatarilor miniere viabile in vederea eficientizarii activitatii de
extractie;
- msuri legislative pentru ncurajarea exploatrii gazului metan din crbune in
perimetrele concesionate (CBM);
- prelungirea termenului de operare a concedierilor colective pn n anul 2018;
- perspectiva repoziionrii crbunelui ca sursa primara de energie strategic.
Obiective prioritare pentru sare
- optimizarea si modernizarea fluxurilor de productie in concordanta cu cererea
cailtativa si cantitativa a pieei interne i externe;
- implementarea unor tehnologii noi de exploatare, cu randamente superioare;
- valorificare a unor activiti conexe produciei de baz (activiti turistice, balneoclimaterice,
sportive i de agrement, stocarea de gaze naturale, posibilitatea stocrii de deeuri n
minele de sare, etc.);
- finantarea partiala a proiectelor de investitii de pe piata de capital- listare la bursa;
Obiective prioritare pentru uraniu
-exploatarea pn la epuizare n condiii de eficient acceptat a zcmntului CruceaBotusana;
-construirea unei noi uzine de preparare a minereurilor de uraniu, Uzina TG Feldioara,
jud. Braov;
-proiectarea- cercetare i punerea n funciune a unei instalaii pentru prelucrarea ,
prepararea produsului rezidual minier din halde i iazuri de decantare;
-construirea unei noi uzine de rafinare a concentratelor tehnice de uraniu-uzina YC
Feldioara, Jud. Braov;
-deschiderea i exploatarea zcmntului uranifer din Carpaii Orientali.
Obiective prioritare pentru apele minerale
-elaborarea legii apelor minerale naturale, de izvor si geotermale;
-infiintarea unui Laboratorul Naional pentru Apele Minerale;
- demararea unor lucrari de cercetare in perimetre noi prin programul national sectorial
de cercetare (ape minerale naturale plate, ape balneoterapeutice);

- eficientizarea activitatilor de protectie si exploatarea a surselor de ap mineral;


- promovarea si valorificarea apelor minerale balneare;
-I -dezvoltarea sistemului informational pentru monitorizarea integrata a parametrilor
cantitativi i calitativi de exploatare;
Obiective prioritare pentru substante nemetalifere si roci utile
- Incurajarea investitiilor care se conformeaza celor mai bune practici in domeniu si
standardelor de siguranta internationale;
- Incurajarea utilizarii de catre operatorii minieri a tehnologiilor moderne, utilizate la
nivel european, pentru realizarea productiei miniere, in scopul modernizarii industriei miniere
si a exploatarii resurselor naturale in conditii de eficienta, la costuri competitive, cu maxima
siguranta si cu minimizarea impactului asupra mediului;
- Iincurajarea opratorilor economici pentru promovarea de investitii in zonele cu
potential minier nevalorificat in totalitate sau slab valorificat.
- Continuarea exploatarii resurselor minerale in conditii de performanta din punct de
vedere al protectiei zacamintelor si a mediului;
- Incurajarea activitatilor prin care sunt atrase in circuitul economic substantele minier
existente in asa zisele depozite istorice de deseuri ( halde de steril si iazurile de
decantare ).
Selecie de termeni i definiii
Agregat: Material granular, fie existent ca atare n natur (nisip i pietri), fie produs prin
concasare (piatr spart), care, n stare liber sau cimentat (cu ciment, var sau bitum), este
utilizat n construcia cldirilor sau a structurilor de inginerie civil
Agregat artificial: Agregat produs prin activiti industriale ca procesarea sau reprocesarea
deeurilor, produselor secundare i reziduurilor
Agregat natural: Agregat provenit din resurse minerale care au suferit numai un proces de
prelucrare mecanic.
Agregat primar: Agregat provenit din depozite minerale naturale i utilizat pentru prima
oar.
Agregat reciclat: Agregat rezultat din reprocesarea deeurilor de betoane i nveliuri
asfaltice.
Agregat secundar: Agregat derivat din deeurile operaiunilor miniere sau ale proceselor
industriale (ex. mine de crbune, zguri de furnal, cenui de termocentral, nisipuri
caolinoase, deeuri istoase, deeuri din construcii/demolri, inclusiv din sistematizarea
drumurilor), dar excluznd creta i argilele exploatate n primul rnd ca agregate.
Balastier: Lucrare de suprafa, deschis, din care este extras o resurs mineral, n
acest caz nisip i pietri
Carier: Lucrare minier de suprafa, de unde sunt extrase agregate minerale. Opus unei
mine, care este definit ca o lucrare subteran.

BIBLIOGRAFIE :
www.Sarmaproject.eu
www.Minind.ro

Strategia Energetic a Romniei pentru Perioada 2007-2020,


actualizat pentru perioada 2011-2020
http://www.minind.ro/dezbateri_publice/2011/Strategie_2007
Strategia de Securitate Naional a Romniei
http://www.presidency.ro/static/ordine/SSNR/SSNR.pdf
Strategia Naionala pentru Dezvoltare Durabila a Romniei
Orizonturi 2013-20202030
http://www.mmediu.ro/vechi/dezvoltare_durabila/sndd.htm
Comisia European, Comunicare a Comisiei, EUROPA 2020, O
strategie european
pentru o cretere inteligent, ecologic i favorabil incluziunii,
COM(2010) 2020 final,
Bruxelles, 3.3.2010
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=COM:2010:2020:FIN:RO:PDF