Ziua de 1 Decembrie 1918

incununeaz deci lupta

romnilor transilvneni pentru
Unitate Naional i marcheaz
momentul crerii Romniei
Mari, situndu-se Poporul
in romn a stiut
atunci sa valorifice
continuarea precedentelor
admirabil conjunctura
aciuni unioniste ale
frailor
din
internaional
favorabil
creat n
urma primului
Basarabia (27 martie
1918)
i
rzboi mondial i a
Bucovina (15 / 28 noiembrie
destrmrii imperiilor
arist i Austro-Ungar.
1918).

Marea
Adunare
Naional
de la Alba
Iulia
Marea Unire din 1918 a fost i rmne pagina cea
mai sublim a istoriei romneti. Mreia ei st n
faptul c desvrirea unitii naionale nu este opera
nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui
partid; este fapta istoric a ntregii naiuni romne,
realizat ntr-un elan nit cu putere din strfundurile
contiinei unitii neamului, un elan controlat de
fruntaii politici, pentru a-l cluzi cu inteligen
politic remarcabil spre elul dorit. [...]

Marea Unire nu a fost rezultatul

participrii Romniei la rzboi. Nici partizanii
Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au
avut n vedere revoluia din Rusia i
destrmarea
monarhiei
Raionamentul
lor austro-ungare.
s-a nscris formulei
tradiionale a raportului
de putere interstate:
victoria Antantei ne va
da Bucovina, Transilvania
i Banatul, victoria
Puterilor Centrale ne va
da Basarabia; o biruin
o excludea pe cealalt,
astfel c nimeni nu
vedea cum ar fi cu
putin ca toate aceste

Nu o victorie militar a stat la

temelia Romniei Mari, ci actul de
voin al naiunii romne de a-i da
armtura teritorial-instituional
care este statul naional.

O necesitate istoric naiunea trebuie s triasc

ntr-un stat naional - s-a
dovedit mai puternic dect
orice guvern sau partid,
culpabil de egoisme sau
incompeten, i, punnd n
micare naiunea, i-a dat
acea for uria ca peste
toate adversitile s dea
via aspiraiei sale: statul
naional.
1 decembrie a fost adoptata ca zi nationala a
Romaniei in 1990, reprezentnd sarbatorirea
marii adunari de la Alba Iulia unde s-a votat
unirea Transilvaniei cu Romnia si care
simbolizeaza unirea tuturor romnilor intr-un
singur stat national.

Anul 1918 reprezinta n istoria poporului romn

anul triumfului idealului national, anul ncununarii
victorioase a lungului sir de lupte si sacrificii
umane si materiale pentru faurirea statului
Acest proces istoric,
national unitar.
desfasurat pe ntreg spatiul de
locuire romnesc, a
nregistrat puternice seisme
n 1784, 1821, 1848-1849, ca
si evenimente cardinale cum
ar fi unirea Moldovei si
Munteniei n 1859,
proclamarea independentei
absolute a tarii de sub
dominatia otomana,
consfintita pe cmpul de lupta
de armata romna n razboiul
din 1877-1878, precum si
adunarile reprezentative,
democratic alese ale
romnilor din teritoriile aflate
sub stapnirea straina de la
Chisinau, Cernauti si Alba

ZIUA NATIONALA A
Cei dinti care ROMANIEI
au pus n
aplicare dreptul la autodeterminare
- Unirea Basarabiei au fost romnii dintre Prut si Nistru.
Primul pas a fost facut la 21
noiembrie/4 decembrie 1917 cnd
Sfatul Tarii a proclamat "Republica
Democratica
Moldoveneasca"
urmat de cel din 24 ianuarie/6
februarie 1918 cnd s-a adoptat
declaratia
de
independenta.
ncununarea acestor actiuni s-a
mplinit la 27 martie/
9 aprilie 1918, cnd Sfatul Tarii de la
Chisinau, ales prin vot universal,
direct, egal si secret a decis cu
majoritate de voturi unirea cu
Romnia a Republicii Democratice
Moldovenesti
(Basarabia)
"n
hotarele sale dintre Prut, Nistru,
Dunare si Marea Neagra si vechile

ZIUA NATIONALA A ROMANIEI

- Unirea Moldovei Respectnd aceasta hotarre Comitetul Executiv al
Consiliului
National
din
Bucovina,
mandatat
de
Constituanta sa fie unica structura cu drept " de a hotar
sau a trata asupra poporului romn din Bucovina", a
convocat un Congres general al Bucovinei pentru 15/28
noiembrie 1918 n Palatul Mitropolitan din Cernauti. Au
fost alesi ca delegati oficiali: 74 romni, 7 germani, 6
polonezi si 13 ruteni de peste Prut, la care s-au adaugat 5
deputati de drept. Pe lnga reprezentantii oficiali, o mare
multime de oameni s-aPresedintele
adunat n jurulCongresului,
cladirii din dorinta
Iancu
de a fi partasa la maretul
eveniment.
Flondor,
a dat citire motiunii n care
se afirma ca Bucovina este parte
organica a Moldovei n care se
gaseau "gropnitele domnesti" si a
fost smulsa samavolnic din trupul
Moldovei, ca romnii bucovineni au
ndurat multe opresiuni din partea
"crmuirii habsburgice, dar n-au
pierdut nadejdea ca ceasul mntuirii,

Acum cnd "ceasul acesta

mare a sunat" si cnd toate
neamurile din monarhia austroungara si-au cstigat "dreptul de
libera hotarre de sine", cel dinti
gnd al lor se ndrepta spre
Romnia.
Pe
temeiul
acestor
adevaruri, "Congresul general al
Bucovinei,
ntrupnd
suprema
putere a tarii si fiind investiti cu
puterea legiuitoare, n numele
suveranitatii nationale, hotarm:
Unirea neconditionata si pe vecie
a Bucovinei n vechile ei hotare
pna la Ceremus, Colacin si Nistru
n zilele cnd romnii din Bucovina si rosteau
cu Regatul Romniei".
hotarrea de Unire cu Romnia, n Transilvania se
pregatea ultimul act al marii epopei nationale. Multimile
se ndreptau spre Alba Iulia n conditii ct se poate de
prielnice: aparatul de stat austro-ungar fusese nlocuit
de administratia romneasca.

ZIUA NATIONALA A ROMANIEI

Unirea Transilvaniei
La 1 Decembrie 1918, n inima Transilvaniei, la
Alba Iulia, votul Marii Adunarii Nationale pentru unirea
Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu
Romnia, aclamat de o impresionanta adunare populara,
ncununa celelalte acte de unire de la Chisinau (27
martie/9 aprilie 1918) si Cernauti (15/28 noiembrie 1918)
prin care

Basarabia si
Bucovina
reveneau n
hotarele
Romniei.

ZIUA
NATIONALA A
ROMANIEI,

1 DECEMBRIE
Romnia ntregita cuprindea n hotarele sale
istorice o suprafata de 295049 kmp fata de 137000
kmp nainte de 1918 si o populatie de 18.057.028
locuitori (n 1930) fata de aproximativ 7.250.000
locuitori n 1913. Romnii reprezentau 71,9% din
totalul populatiei, maghiarii 7,9% germanii 4,4%, evreii
4% etc. Constitutia din 1923 stipula n primele doua
articole: "Regatul Romniei este un stat national unitar

ISTORIA IMNULUI
NATIONAL AL
ROMANIEI
Ideea unui imn national a
aparut n prima parte a veacului
al XIX-lea cu ocazia festivitatilor
oficiale la care participau
domnitorii romni. Prin 1862 a
fost organizat un concurs public
pentru imnul noului stat
constituit prin unirea Valahiei cu
Moldova.
Cstigatorul acestuia a fost
compozitorul Eduard Hbsch cu
piesa "Mars triumfal si primirea
steagului si a Mariei Sale Printul
Domnnitor". Aproape 20 de ani mai
trziu, poetul Vasile Alecsandri
scria "Imnul regal", care devenea
imnul de stat al Romniei, fiind
intonat pentru prima data n 1884.

Acordurile lui s-au

auzit n Romnia
pna n 1947.

Versurile
imnului
national actual al Romniei
apartin lui Andrei Muresanu
(1816-1863), poet romantic,
jurnalist,
traducator,
un
adevarat tribun al al epocii
Revolutiei
de
la
1848.
Muzica a fost compusa de
Anton Pann (1796-1854),
cunoscut poet si culegator
de folclor.
n perioada comunista au fost
intonate mai multe imnuri de stat.
Amintim aici pe cel datorat poetilor
Eugen Frunza si Dan Desliu, "Te
slavim Romnie" (1953-1977) sau
pe cel care i-a urmat pna n 1989,
"Trei culori cunosc pe lume", care
era o varianta modificata a unui
cntec patriotic al compozitorului
Ciprian Porumbescu.

La multi ani, dragi romni!

Proiect realizat de
Eleva: Murean Raluca
Clasa: a XI-a C