UNIVERSITATEA "Dunarea de Jos", Galati

Protectia spatiului
extraatmosferic
~Dreptul mediului ~

Student: Dragu Beatrice

Universitatea "Dunarea de Jos"
Facultatea de Stiinte Juridice, Sociale si Politice
Forma de invatamant: ZI
Anul III
Grupa 2

Recursul
Recursul este calea de atac prin intermediul careia partile sau Ministerul Public
solicita n conditiile si pentru motivele limitative determinate de lege desfiintarea unei
hotarri judecatoresti pronuntata fara drept de apel, n apel sau de un organ cu activitate
jurisdictionala.
n prezent recursul este reglementat de Codul de Procedura Civila.Hotararile date fara
drept de apel,cele date in apel , precum si in conditiile prevazute de lege , hotararile altor
organe cu activitate jurisdictionala sunt supuse recursului.Conform Art. 299 alin (2) Codul
de procedura civila, recursul se solutioneaza de instanta imediat superioara celei care a
pronuntat hotararea in apel. S-au mai facut unele precizari cu privire la obiectul recursului si
a termenului de recurs, prin Ordonanta de urgenta 59 din 25 aprilie 2001 (OUG 59/2001)
privind modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru
modificarea si completarea Codului de procedura civila.
Legea reglementeaza trei categorii de recursuri:
- Recursul util folosea direct partii si putea fi intentat n conditiile legii si n termenul
prevazut de lege
- Recursul interesul legii cel intentat din oficiu de reprezentantul Ministerului public ,
pentru eronata interpretare a legii dar care nu avea nici un efect asupra celor stabilite intre
parti
- Recursul n anulare se realiza la cererea ministrului justitiei direct sau prin procurorul
general pentru a denunta Curtii de Casatie orice hotarre sau orice act prin care instanta ar fi
exercitat atributii peste puterea precum si n cazul savrsirii de catre judecatori a unor
infractiuni n legatura cu instructia judiciara.
Atributele recursului
Recursul prezinta cteva atribute importante care sunt de natura sa-i configureze
ntreaga sa fizionomie , astfel cum ea a fost conceputa de legiuitor, n forme si modalitati
departe de a fi lipsite de critica.
Astfel din cuprinsul prevederilor Art.299-316 Codul de procedura civila recursul se defineste
prin urmatoarele atribute :
- este o cale extraordinara de atac - n sensul ca, pe de o parte pot face obiectul acestuia
numai hotarri definitive si n conditiile legii hotarrile altor organe cu activitate
jurisdictionala, iar pe de alta parte pot fi constituite ca motive de recurs numai cele aratate
expres si limitativ de art 304 Codul Procedura Civila fara a se produce probe noi, cu
exceptia nscrisurilor.
Aceasta calificare este partial corecta deoarece n prezent recursul corespunde, ntr-o anumita
masura, exigentelor firesti al unei cai de atac extraordinare numai n ceea ce priveste motivele
de recurs.
- este o cale de atac comuna adica se afla la dispozitia partilor n proces .
Conform Art .45 Codul de Procedura Civila , recursul poate fi exercitat si de catre procuror,
n conditiile legii.
- este o cale de atac de reformare deoarece se adreseaza unei instante superioare n scopul
exercitarii controlului judiciar si al casarii hotarrii nelegale sau netemeinice.
- este o cale de atac nondevolutiva- ntruct n principiu nu determina o rejudecare n fond a
cauzei.
De la acest principiu exista si o exceptie :
Recursul declarat mpotriva unei hotarri care conform legii nu poate fi atacata pe
calea apelului.

Prin urmare datorita acestei ultime ipoteze se poate vorbi chiar de efectul devolutiv al
recursului .
- este nesuspensiv de executare- acest lucru rezultnd din interpretarea per a contrario a
dispozitiilor art.300 alin. (1) Codul de Procedura Civila potrivit carora recursul suspenda
executarea hotarrii numai n cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de
constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avnd o asezare fixa , precum si n cazurile
prevazute de lege.
- este o cale subsecventa n sensul ca survine, de regula numai dupa judecarea apelului
adica nu poate fi exercitat , omissio medio , lasnd n afara apelul. Acest principiu este
aplicabil si atunci cnd sentinta a fost atacata cu apel numai partial, aspectele sau capetele de
cerere neapelate putnd face obiectul recursului.
Recursul este o cale extraordinara de atac, el putand fi exercitat numai pentru
motivele expres si limitativ prevazute de lege .Acesta poate fi exercitat numai impotriva
anumitor hotarari, care nu sunt susceptibile de apel sau in legatura cu care s-a pronuntat deja
instanta de apel. In recurs nu sunt admise probe noi, cu exceptia inscrisurilor.
Recursul este o cale de atac comuna, deoarece se afla la dispozitia partilor din proces.
Instanta, chiar admitand recursul, nu va proceda la o noua judecata in fond, ci va reforma
hotararea doar in raport cu motivul (motivele) invocate de parte, cu exceptia cazului cand
recursul s-a exercitat in conditiile Art. 3041, Codul de Procedura Civila , si anume atunci
cand recursul este prima cale de atac, in lipsa apelului, situatie in care recursul trebuie sa aiba
un efect devolutiv.Recursul se solutioneaza de catre instanta ierarhic superioara aceleia care
a pronuntat hotararea atacata.
In principiu, exercitarea recursului nu suspenda punerea in executare a ho-tararii
atacate, exceptand urmatoarele doua situatii:
- cand obiectul litigiului il constituie demolarea de constructii sau ridicarea unor plantatii sau
a altor lucrari prinse de sol;
- cand partea solicita suspendarea si instanta de recurs admite cererea, dar numai cu plata
unei cautiuni;
Este o cale de atac subsecventa. Astfel, cand legea prevede si calea de atac a apelului,
recursul nu poate fi exercitat omisio medio (adica evitand apelul).
Aspecte specifice ale judecatii in recurs
Termenul de recurs, daca legea nu prevede expres altfel, este de 15 zile. Incepe sa
curga de la comunicarea hotararii atacate. Uneori, legea prevede un termen mai scurt. De
exemplu, in materia conflictelor de competenta sau a ordonantei presedintiale, termenul este
de 5 zile. Alteori, legea prevede ca termenul de recurs incepe sa curga de la pronuntarea
hotararii (in materia perimarii judecatii sau a de-clinarii competentei).
In materie de recurs opereaza cele trei situatii de echipolenta ca si la apel, cand termenul
curge de la un alt moment decat cel de la comunicarea hotararii.
Fiind tot un termen pe zile, in baza Art. 101, Codul de Procedura Civila ., el se calculeaza pe
zile libere. Ca si la apel, sub sanctiunea nulitatii recursului, acesta trebuie sa fie depus la
instanta al carei hotarare se ataca. Motivele de recurs pot fi depuse si direct la instanta de
control judiciar.
Obiectul recursului il constituie urmatoarele categorii de hotarari:
1). Hotararile care, potrivit legii, nu sunt susceptibile de apel:
- Hotararile in materia conflictelor de competenta, in materia perimarii;
- Hotararile date in cazul renuntarii la dreptul dedus judecatii;
- Hotararile date pe baza unei tranzactii;
- Hotararile date in materie de contencios administrativ;
- Ordonanta presedintiala;
- Incheierea pentru luarea masurii asiguratorii a sechestrului;
- Hotararile date in materie comerciala;
- Hotararile date in conditiile art. 2821, Codul de Procedura Civila;

2) Hotararile date in apel.

3) Hotararile date de catre alte organe de jurisdictie decat instantele de jude-cata, in
conditiile legilor speciale.
4) Unele incheieri judecatoresti care se ataca separat de fond si mai inaintea judecarii
fondului:
- Incheierile prin care se dispune suspendarea judecatii, pentru asigurarea unor dovezi pe
cale principala;
- Incheierile prin care se lamureste dispozitivul hotararii pronuntate sau prin care se ia act de
renuntarea la judecata;
Subiectele recursului sunt: partile, Ministerul Public sau alte autoritati pre-vazute de
lege (autoritatea tutelara).
Motivele de recurs sunt expres si limitativ prevazute de lege , in total 10 motive:
1) In cazul in care instanta care a pronuntat hotararea nu a fost alcatuita cores-punzator
normelor referitoare la completele de judecata.
2) Cand la pronuntarea hotararii nu s-a respectat principiul continuitatii, adica hotararea a
fost data de catre alti judecatori decat aceia care au participat la punerea concluziilor in fond.
3) Cand s-au incalcat reglementarile cu privire la competenta.
4) Cand s-a savarsit un exces de putere, adica cand s-a incalcat principiul se-paratiei
puterilor, instanta rezolvand o cerere ce trebuie rezolvata de o alta autoritate publica.
5) In cazul in care nu s-au respectat alte reguli de procedura pentru care Art. 105, Codul de
Procedura Civila prevede sanctiunea nulitatii.
In cazul acestor cinci motive, instanta de recurs procedeaza la casarea hotara-rii atacate.
Pentru urmatoarele cinci motive, instanta de recurs va proceda la modifi-carea hotararii
atacate.
6) Cand instanta care a pronuntat hotararea atacata s-a pronuntat plus sau ultra petita.
7) Cand hotararea atacata nu cuprinde motivele care au stat la baza ei sau aceste motive sunt
contradictorii.
8) Cand instanta a pronuntat o hotarare gresita, intrucat neintemeiat a schim-bat natura
actului dedus judecatii sau intelesul neindoielnic al acelui act.
9) Cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal sau cand instanta a aplicat gresit
legea.
10) In cazul in care instanta nu a examinat un mijloc de aparare al partii sau o dovada care ar
fi fost hotaratoare pentru pronuntarea unei solutii corecte.
Judecata in recurs
In recurs, judecata incepe cu un raport prezentat de catre judecatorul din complet care
a fost desemnat sa-l intocmeasca.Recursul nu suspenda executarea hotararii atacate.
In recurs nu sunt admise probe noi, cu exceptia inscrisurilor. Totusi, daca se propun probe
noi, iar instanta de recurs le considera intemeiate, aceasta nu le va retine ea insasi pentru o
noua judecata, ci, casand hotararea, o va retrimite primei instante.
Dezlegarile date de catre instanta de recurs in legatura cu problemele litigioa-se sau in
legatura cu necesitatea unor noi probe, altele decat inscrisurile, sunt obliga-torii pentru
instanta la care se trimite cauza pentru judecare.
Solutiile la care poate ajunge instanta de recurs sunt:
1) Respingerea recursului;
2) Admiterea totala/partiala a recursului;
3) Inadmisibilitatea recursului (pentru ca a fost exercitat omisio medio);
4) Tardivitatea recursului;
5) Respingerea recursului pentru lipsa de calitate procesuala a partii;
6) Respingerea recursului ca nesustinut in materie de divort;
7) Anularea recursului ca netimbrat;
8) Anularea recursului ca nemotivat;
9) Respingerea recursului ca neregulat introdus;
10) Inchiderea dosarului;

In cazul in care instanta admite recursul, ea are doua variante:

a) Modifica hotararea, daca retine unul dintre motivele de la punctele 6-10;
b) Casarea hotararii cu retinerea cauzei pentru judecare, in cazul primelor 5 motive de recurs;
Totusi, instanta de recurs, casand hotararea, o va trimite spre o noua judecare in urmatoarele
situatii:
1. Cand instanta a pronuntat hotararea fara sa fi abordat fondul litigiului.
2. Cand partea nu a fost citata sau nu a fost citata corect si din acest motiv ea a lipsit la
administrarea probelor si la punerea concluziilor in fond.
3. Cand instanta care a pronuntat hotararea a facut-o cu nerespectarea regu-lilor de
competenta.
4. Cand instanta de recurs considera ca sunt necesare probe noi, altele decat inscrisurile.
Hotararea instantei de recurs poate fi atacata pe urmatoarele cai:
a) Contestatia in anulare obisnuita sau de drept comun, pentru unul dintre cele doua motive
ale acestuia.
b) Contestatia in anulare speciala, pentru unul dintre cele doua motive preva-zute de lege.
c) Revizuirea, daca exista vreunul dintre cele 8 motive prevazute la Art. 322, C.pr.civ.
d) Recursul in anulare (4 motive), daca procurorul general al Parchetului de pe langa CSJ
intelege sa exercite acest recurs.
Recursul in anulare
Este reglementat prin dispozitiile Art. 330-3304, Codul de Procedura Civila .
Elementele distinc-tive ale recursului in anulare sunt urmatoarele:
- recursul in anulare poate fi exercitat numai impotriva unei hotarari judeca-toresti devenite
irevocabile si daca prin acea hotarare s-a abordat si rezolvat fondul litigiului, asa incat nu sunt
susceptibile de atac hotararile pronuntate in materie necontencioasa.
Pentru unul dintre motivele aratate de lege s-ar putea, totusi, exercita recursul in
anulare impotriva unei ordonante presedintiale care a devenit ea insasi irevocabila prin
masurile dispuse de instanta.
- recursul in anulare poate fi exercitat numai pentru unul dintre urmatoarele patru motive:
a) Instanta a solutionat cauza prin depasirea atributiilor puterii judecatoresti (prin exces de
putere), prin incalcarea principiului separatiei puterilor in stat.
b) Daca hotararea pronuntata este esentialmente ilegala sau e vadit netemeinica.
c) Daca un judecator a fost condamnat definitiv pentru o infractiune in legatu-ra cu pricina.
d) Atunci cand CEDO a constatat incalcarea unor drepturi si potrivit legii romane persoana
este indreptatita la o reparatie, fie si numai partiala, pentru prejudiciul ce i s-a cauzat.
- poate fi exercitat numai de catre procurorul general al Parchetului CSJ, din oficiu sau la
cererea ministrului Justitiei.
- se solutioneaza de catre CSJ cu citarea partilor.
- recursul in anulare, in noua reglementare, poate fi exercitat in termen de 1 an, dupa caz, in
raport de motivele aratate de la data ramanerii irevocabile a hotararii atacate, de la data
ramanerii definitive a hotararii atacate, de la data ramanerii defini-tive a hotararii de
condamnare a judecatorului sau de la data comunicarii catre Statul Roman a hotararii Curtii
Europene.
- nu suspenda executarea hotararii atacate, dar, la cerere si cu plata unei cautiuni, Instanta
Suprema va putea dispune suspendarea.
- se judeca de urgenta cu precadere, inaintea altor cauze.
- daca procurorul isi retrage recursul in anulare, la cererea partii, instanta poate sa continue
judecata.
Contestatia in anulare
Se caracterizeaza prin atributele rezultate din reglementarile cuprinse in Art. 317-321,
Codul de Procedura Civila

Este o cale extraordinara de atac pentru ca poate fi exercitata numai impotriva anumitor
hotarari si numai pentru motive expres si limitativ prevazute de lege. De asemenea, este o
cale de atac comuna, pentru ca se afla la dispozitia partilor si este o cale de atac de retractare,
pentru ca se adreseaza chiar instantei care a pronuntat hotararea atacata.
In principiu, e o cale de atac nesuspensiva de executare, instanta putand totusi sa dispuna
suspendarea hotararii atacate la cererea partii si cu plata unei cautiuni.
Legea reglementeaza doua forme de contestatie in anulare:
A) Obisnuita (de drept comun)
B) Speciala
Situatiile (motivele) exercitarii caii de atac a contestatiei in anulare obisnuite sunt:
a). Cand partea nu a fost citata sau nu a fost citata legal pentru ziua cand s-a judecat pricina.
b). Cand instanta a incalcat regulile cu privire la competenta, indiferent daca ar fi vorba de
competenta generala, materiala sau de cea teritoriala exceptionala.
Contestatia in anulare speciala priveste numai hotararile instantei de recurs si poate fi
exercitata pentru unul dintre urmatoarele motive:
a). Cand instanta de recurs care a pronuntat hotararea a savarsit o greseala ma-teriala (o
greseala de procedura, nu de fond, dar care a determinat o solutie gresita).
b). Cand instanta de recurs, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte a omis sa
cerceteze unul dintre motivele de recurs care ar fi fost determinante pentru solutionarea
cauzei, cu conditia ca acest motiv sa fi fost invocat de parte si el sa fi avut relevanta pentru
solutionarea recursului.
Obiectul contestatiei in anulare il constituie hotararea irevocabila. Daca partea are la
dispozitie mai multe moti-ve pentru contestatia in anulare, ea trebuie sa le invoce deodata,
nefiind posibil exercitarea contestatiei in anulare in mod repetat, pentru diverse motive.
Termenul in care poate fi exercitata contestatia in anulare este, dupa caz:
a) In cazul hotararilor judecatoresti susceptibile de executare silita, contestatia poate fi
exercitata inaintea de inceperea executiei, pe toata durata executiei, pana la ultimul act de
executare.
b) In cazul hotararii judecatoresti nesusceptibile de executare silita, contestatia in anulare
poate fi exercitata in 15 zile de la data cand partea a cunoscut hotararea, dar sa nu fi trecut
mai mult de 1 an de la data cand a devenit irevocabila.
Intampinarea la contestatie este obligatorie.
In raport cu motivele contestatiei solutia instantei poate fi urmatoarea:
- pentru lipsa de citare sau citare defectuoasa se rejudeca fondul litigiului si se pronunta o
alta hotarare.
- pentru incalcarea reglementarilor cu privire la competenta, admitandu-se contestatia, cauza
se trimite la instanta competenta.
- pentru savarsirea unei greseli materiale, admitandu-se contestatia, se reju-deca calea de atac
a recursului.
- pentru omiterea unui motiv de recurs, se completeaza hotararea in urma examinarii si a
acestui motiv.
In cazul contestatiei in anulare, partii care a recurs la aceasta cale nu i se poate agrava situatia
in urma rezolvarii contestatiei. Hotararea data in urma rezolvarii contestatiei in anulare poate
fi atacata prin aceleasi cai de atac prin care a fost atacata si hotararea care a facut obiectul
contestatiei.
Revizuirea
Este reglementata de Art. 322-328, Codul de Procedura Civila.
Atributele acesteia sunt:
- este o cale de atac de retractare, indreptandu-se impotriva instantei a carei hotarare se ataca;
- este o cale de atac comuna, pentru ca sta la dispozitia partilor;
- este o cale de atac extraordinara, pentru ca poate fi exercitata numai pentru unul dintre cele
opt motive prevazute expres si limitativ prin lege.

In principiu, este nesuspensiva de executare, dar executarea poate fi suspen-data la cererea

partii si cu plata unei cautiuni.
Poate fi exercitata impotriva unei hotarari irevocabile sau definitive, daca prin aceasta
hotarare s-a solutionat fondul sau s-a trasat un diferend juridic intre parti. Legea prevede aici
o singura exceptie, si anume ca nu pot face obiectul revizuirii hotararile de divort sub
aspectul desfacerii casatoriei, Vor putea face insa, obiectul revizuirii hotararile pronuntate in
legatura cu cererile accesorii sau hotararile prin care se rezolva partajul bunurilor.
Motivele revizuirii pot fi invocate separat, prin cereri succesive, atunci cand competenta de
rezolvare a acestora apartine unor instante diferite.
Cele opt motive de revizuire ar putea fi grupate in urmatoarele categorii:
a). Unele motive sunt intrinseci hotararii atacate. Dispozitivul hotararii cu-prinde elemente
potrivnice, instanta s-a pronuntat plus si ultra petita in una si aceeasi cauza sau s-au pronuntat
doua hotarari potrivnice.
b) Alte motive sunt extrinseci hotararii atacate.
Astfel, putem intalni situatii in care obiectul pricinii nu se mai afla in fiinta si, prin urmare,
nu se poate executa silit hotararea.
c). Unele motive sunt de ordin procesual
Lipsa de aparare a statului, a altor persoane de drept public sau utilitate publica, a minorilor, a
interzisilor judecato-resti ori a absentilor sau apararea lor cu viclenie.
d). Motive de fond
Faptul ca hotararea cuprinde dispozitii potrivnice.
Termenul de revizuire este, dupa caz:
a) De regula, termenul este de o luna, care incepe sa curga de la data comu-nicarii sau
pronuntarii hotararii, de la ultima hotarare, in cazul pronuntarii a doua hotarari cu acelasi
obiect, de la data descoperirii unui inscris nou (in inteles restrictiv, nu o alta proba, cum ar fi
un martor), decisiv pentru solutionarea cauzei.
b) Termenul este de 6 luni de la data dobandirii capacitatii in cazul lipsei de aparare sau daca
apararea incapabilului sau a absentului s-a facut cu viclenie.
c) Termenul este de 15 zile, cand partea a fost impiedicata sa se prezinte la instanta si sa
instiinteze despre aceasta instanta. Cele 15 zile curg de la incetarea cazului de forta de
majora.
Procedura revizuirii se caracterizeaza prin:
- competenta rezolvarii cererii de revizuire apartine, de regula, instantei careia a pronuntat
hotararea atacata. Totusi, pentru motivul de revizuire constand in existenta a doua hotarari
judecatoresti contradictorii, competenta apartine instantei ierarhic superioare acelora care au
pronuntat hotararea.
- partea trebuie sa faca o cerere de revizuire, aratand si motivele de revizuire.
- in conditiile Art. 103, Codul de Procedura Civila , partea poate sa solicite repunerea in
termen de revizuire.
- intampinarea este obligatorie.
- in principiu, daca nu se face o cerere, judecata unei cereri de revizuire, nu suspenda
executarea hotararii judecatoresti atacate. Cererea de revizuire va fi rezol-vata de aceeasi
instanta care a pronuntat hotararea atacata si in aceeasi compunere a completului de judecata.
Solutia instantei de revizuire in raport de motivele de revizuire va fi, dupa caz:
1. Pentru situatii de minus petita se completeaza hotararea.
2. Pentru situatii de plus sau ultra petita se modifica hotararea.
3. Daca obiectul pricinii nu mai exista, va fi obligata partea la plata contrava-lorii acestuia.
4. Pentru motiv de condamnare a judecatorului cu privire la o infractiune ce are legatura cu
pricina, se va pronunta o noua hotarare.
5. Se pronunta o noua hotarare in cazul descoperirii unui inscris, in cazul im-piedicarii partii
sa se prezinte la instanta sau in cazul lipsei de aparare sau de aparare cu viclenie.
6. In cazul in care exista doua hotarari potrivnice, instanta ierarhic superioara va anula cea
de-a doua hotarare pronuntata.

Hotararea instantei de revizuire va putea fi atacata prin aceleasi cai de atac prin care poate fi
atacata si hotararea care face obiectul revizuirii.
Recursul in interesul legii
Prezinta urmatoarele caracteristici:
1. Nu e propriu-zis un recurs calificat ca si cale de atac, pentru ca nu se ataca o hotarare
judecatoreasca determinata, ci se urmareste doar interpretarea si aplica-rea unitara a legii (pe
intreg teritoriul Romaniei).
2. Prin definitie, recursul in interesul legii nu pune in cauza hotararile obtinute de anumite
parti, ci modul in care diferite instante au interpretat si au aplicat legea intr-o situatie
determinata.
Recursul in interesul legii poate fi exercitat numai de catre procurorul general al Parchetului
CSJ, din oficiu sau la cererea ministrului Justitiei. Acesta se solutioneaza de catre CSJ in
sectii reunite.
Deciziile CSJ sunt obligatorii pe intreg teritoriul Romaniei.