Subiectele pentru testul la MIM/2014-2015

1. Motivele pentru care Gospodrirea Integral a Deeurilor este vital pentru o comunitate uman:
-Capacitatea depozitelor scade continuu, in timp ce construirea unora noi reprezinta un proces dificil
i scump.
Multe materiale care se gasesc in volumul de deeuri sunt resurse naturale rare, care trebuie
recuperate.
Activitatea de colectare i sortare a materialelor care se gasesc in volumul de deeuri pot fi o
oportunitate de a incepe o afacere.
Un sistem care nu se bazeaza pe o singura varianta, adica existena cel puin a unei alternative, este
mai flexibil la schimbari economice, tehnologice i legislative.
2. Reciclarea deeurilor este un proces care include: colectarea deeurilor, sortarea (separarea)
materialelor din volumul deeurilor, transportul materialelor i procesarea acestora in vederea valorificarii,
activitatea de marketing (identificarea cumparatorilor, negocierea preului i transportul materialelor) i
manufacturarea (reconfigurarea) de noi produse (cu materialele reciclate).
Reciclarea deeurilor este un proces care include colectarea deeurilor, sortarea (separarea) materialelor
din volumul deeurilor, transportul materialelor i procesarea acestora in vederea valorificarii, activitatea de
marketing (identificarea cumparatorilor, negocierea preului i transportul materialelor) i manufacturarea
(reconfigurarea) de noi produse (cu materialele reciclate).
Tratarea deeurilor devine din ce in ce mai complexa, iar piaa de tratare a acestora este determinata atat de
volumul lor, cat i de legislaia in vigoare.
Exista multe subproduse de proces a caror reutilizare este cunoscuta in practica economica i care pot
deveni surse de materii prime, reducanduse, in acelai timp, presiunea execitata asupra mediului inconjurator.
Din aceasta categorie fac parte unele materiale solide depozitate ca deeuri pe sol, ape reziduale cu coninut
de substane utile, gaze industriale ai caror componeni pot fi valorificai, etc.
Avantajele recuperarii au determinat arile vestice sa includa recuperarea i reciclarea substanelor utile din
deeurile industriale in strategia dezvoltrii economice.
Din punct de vedere tehnic, noiunea de reciclare semnifica aciunea de reintroducere, intr-o fraciune de
circuit sau intr-un ciclu de tratare a unor materiale care au mai parcurs, anterior, circuitul sau ciclul respectiv.
Prin urmare, reciclarea inseamna atat recuperarea, cat i reintroducerea materialelor intr-un circuit.
3. Compostarea deeurilor este: un proces de descompunere controlata a deeurilor biodegradabile,
rezultand un material tip humus (compostul).
Compostarea (fermentarea) deeurilor este un proces de descompunere controlata a deeurilor
biodegradabile, rezultand un material tip humus (compostul).
Deeurile potenial compostabile includ: deeurile de gradina, resturile alimentare, balegarul, hartia
contaminata cu anumite substane organice.
Compostarea se poate face la diferite scari, de la compostarea de gradina pana la staii uriae care deservesc
un ora, un jude sau chiar o regiune.
Pieele poteniale pentru compost includ: pepiniere, ferme agricole, unitai ale silviculturii, parcuri,
amenajari de construcii.
4. Procedeele de neutralizare a deeurilor menajere sunt:
1) Arderea (incinerarea) pariala sau in masa, avand ca subprodus principal energia termica (caldura).
2) Fermentarea (compostarea), avand ca subprodus principal compostul pentru agricultura.
3) Piroliza (degazarea), avand ca subprodus principal combustibilul solid sau lichid.
4) Reducerea chimica i biologica (conversia fotochimica, respectiv conversia fotobiologica), avand ca
subprodus etanolul sau gazul metan.

5. Conceptul de ecologie industrial este definit ca fiind:

Ecologie industrial (Industrial Ecology), definit ca fiind "studiul modului n care fluxurile de materiale i
energie sunt transformate n cadrul activitilor de producie i consum, efectele acestor fluxuri asupra
mediului i influena unei varieti de factori asupra sistemului.
6. Instalaiile cu pierderi libere sunt: sunt instalaii n care s-a reuit recuperarea a pn la 90% din
pierderile lor de baza.
Aceasta implic o varietate de clasificari a managementului scurgerilor (emisiilor), pentru reducerea
pierderilor (emisiilor) solide, generate de reducerea consumului de energie i ap.
n acest moment, pot fi dezvoltate multe afaceri pentru identificarea practicii de implementare a procesului,
de luare a msurilor pentru ndeplinirea planului de dezvoltare durabil.
Pentru a fi foarte profitabile, aceste msuri trebuie s reduc costurile operaionale i s evite uzura total.
7. Analiza de inventar const n:
Avnd fixate scopul i domeniul de valabilitate al analizei, am continuat studiul fcnd analiza inventarului.
Aceast etap formeaz nucleul LCA i este activitatea ce consum cel mai mult timp.
Analiza inventarului const n trei pai:
definirea sistemului i a limitelor sale;
colectarea datelor;
procesarea datelor.
Am definit sistemul prin urmtoarele operaii: pregtirea materiilor prime, mbogirea i omogenizarea
minereului, elaborarea i rcirea fontei i transportul fontei n depozitul pentru alimentarea cuptorului. Figura
5 prezint schema de fabricare a fontei, care este baza analizei de inventar.
Sursele folosite pentru colectarea i prelucrarea datelor necesare pentru realizarea LCA pentru fonta includ:
propriile noastre date experimentale, msurtori i valori tehnologice provenite de le instalaiile de fabricaie
a fontei i oelului, date rezultate din calculul balanei de materiale i energetice, date tehnice de proiectare,
documente standard, statistici de mediu, enciclopedii tehnice, baze de date LCA publicate i alte surse.
8. Intrrile n procesul de analiz a ciclului de via sunt: Energie, materii prime
9. Iesirile din procesul de analiz a ciclului de via sunt: Ape reziduale, emisii in aer, deseuri solide, alte
evacuari in mediu, produse utilizabile
10. Raportul de mediu reprezint: Parte a documentatiei anumitor planuri sau programe, care identifica,
descrie si evalueaza efectele posibile asupra mediului ale aplicarii acestora si alternativele sale rationale,
lund n considerare obiectivele si aria geografica aferenta.
11.Avizul de mediu reprezint: Act tehnico-juridic eliberat n scris de autoritatea competenta pentru
protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului n planul sau programul
supus adoptarii
12.Autorizarea de mediu reprezint: Parcurgerea etapelor procedurale avnd drept scop obtinerea
avizului,acordului si/sau a autorizatiei de mediu.
13. Evaluarea impactului de mediu reprezint: Proces menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca, n
functie de fiecare caz si n conformitate cu legislatia n vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice,
cumulative, principale si secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si mediului; evaluarea
impactului asupra mediului face parte din procedura de autorizare.
14.Acordul de mediu mediului reprezint: Act tehnico-juridic emis de autoritatea competenta pentru
protectia mediului, conform dispozitiilor legale n vigoare, care acorda dreptul de a stabili conditiile de
realizare a unei activitati nca din etapa de proiectare, care sa asigure ca instalatia corespunde cerintelor
legislatiei n vigoare. Acordul poate fi eliberat pentru una sau mai multe instalatii ori parti ale instalatiilor
situate pe acelasi amplasament.
Acordul de mediu, ca etapa procedurala a autorizarii proiectelor publice sau private este obligatoriu,

conform legii protectiei mediului n urmatoarele cazuri aferente activitatilor cu impact asupra mediului:
pentru investitii noi;
pentru modificarea celor existente.
Acord de mediu Decizia autoritatii competente pentru protectia mediului, care da dreptul titularului de
proiect sa realizeze proiectul. Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat n scris, prin care se
stabilesc conditiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al protectiei mediului
15.Impactul semnificativ asupra mediului reprezint:
Efecte asupra mediului, determinate ca fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea,
amplasarea si caracteristicile proiectului sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri si programe,
avndu-se n vedere calitatea preconizata a factorilor de mediu.
16.Bilanul de mediu este: Lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice atestate conform legii, care
contine elementele analizei tehnice prin care se obtin informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor
negative cumulate, anterioare, prezente si anticipate, n scopul cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe
un amplasament; n cazul n care bilantul de mediu identifica un impact semnificativ, acesta va fi completat
cu un studiu de evaluare a riscului.
17.Autorizaia de mediu este: Act tehnico-juridic eliberat n scris de autoritatile competente pentru protectia
mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati existente sau
pentru punerea n functiune a unei activitati noi pentru care anterior a fost emis acord de mediu.
Autorizatia de mediu reprezinta o alta etapa procedurala a procesului de autorizare. Termenul de autorizatie
de mediu este definit n Legea protectiei mediului:
18. Studiul de evaluare a riscului este: Actul normativ n vigoare care reglementeaza procedura de realizare
a bilanturilor de mediu este Ordinul nr. 184/1997 al ministrului apelor (padurilor) si protectiei mediului.
Studiu de evaluare a riscului
Lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice atestate conform legii, prin care se realizeaza analiza
probabilitatii si gravitatii principalelor componente ale impactului asupra mediului si se stabileste necesitatea
masurilor de prevenire, interventie si/sau remediere. Studiul de evaluare a riscului face parte din evaluarea
impactului asupra mediului. M.O. nr. 184/11.03.1997
19.La schimbarea titularului unei activiti cu impact asupra mediului, la modificarea ori ncetarea
unor astfel de activiti, pentru vnzare de aciuni, vnzri de active, fuziune, divizare, concesionare,
dizolvare urmat de nchidere, lichidare n condiiile legii este necesar s se obin:
Autorizatia integrate de mediu
20.Fazele analizei ciclului de via sunt:
1. Definirea scopului si obiectivelor studiului
2. Inventarierea tuturor intrrilor i ieirilor din aria ciclului de via al unui produs (Life Cycle Inventory
Analysis)
3. Evaluarea impactului asupra mediului (Life Cycle Impact Assessment)
4. Analiza imbunatatirii ciclului de viata (Life Cycle Improvement Assessment)
5. Analiza sociala i de mediu a ciclului de viata (Social and Environmental Life Cycle Assessment)
21.Ploile acide sunt rezultatul polurii cu:
SO2 : Aceste efecte pot determina
necroze,
incetinirea fenomenului de cretere a plantei,
creterea sensibilitaii la condiiile climatice excesive.
in comunitaile de plante apar schimbari ale echilibrului intre specii,
dispariia unor specii determinand alterarea structurii i funciilor intregii comunitai.
Efectele toxice ale bioxidului de sulf sunt resimite, pe langa de flora i fauna, i de

litosfera (SO2 produce acidifierea solului) i de infrastructura (degradarea construciilor, intrucat calcarul,
CaCO3, trece in gips, CaSO4, care este mai sensibil i permite infiltrarea apei).
Nu trebuie neglijat faptul ca bioxidul de sulf, fiind foarte solubil in apa, contribuie la producerea ploilor
acide.
Organizaia Mondiala a Sanataii recomanda ca limita a mediei anuale, valoarea de 30 g/m3 de aer.
NO2 : Oxizii de azot (NOx) provin, in special, din arderea combustibililor fosili,din traficul auto i din
diverse procese industriale (cum ar fi fabricarea acidului azotic, HNO3 i a fertilizanilor cu azot).
Sunt toxici, mai ales bioxidul de azot (NO2),care provoaca asfixiere prin distrugerea alveolelor pulmonare,
caderea frunzelor copacilor, reducerea vizibilitaii (smog fotochimic).
In prezena bioxidului de azot, din gazele de eapament se formeaza, prin mecanisme fotochimice, ozonul
Combinaia NO2 + SO2 + O3 este considerata cel mai distrugator poluant pentru culturi, deoarece distruge
membrana celulara a frunzelor.
Deasemenea, NO2 determina,in mare masura, formarea ploilor acide.
Ca nivel maxim pentru NOx se recomanda 95g/m3 pe interval de 4 ore.
22.Efectul de ser este rezultatul polurii cu:
CO2 :
plante polimeri glucozici
CO2 , H2O

amidon + O2
hv celuloza
Dioxidul de carbon provine, in mare parte, din arderea combustibililor fosili.
Reducerea suprafeelor impadurite determina creterea concentraiei sale in atmosfera, peste limitele
normale, ceea ce duce la perturbarea echilibrului ecologic, prin manifestarea efectului de sera i modificari
ale climei.
CO2 este principalul poluant atmosferic ce determina fenomenul de carbonatare a betonului (degradarea
betonului).
23.Gaura din stratul de ozon este rezultatul polurii cu: CFC
24.Smogul fotochimic este rezultatul polurii cu:
NOx : Oxizii de azot (NOx) provin, in special, din arderea combustibililor fosili,din traficul auto i din
diverse procese industriale (cum ar fi fabricarea acidului azotic, HNO3 i a fertilizanilor cu azot).
Sunt toxici, mai ales bioxidul de azot (NO2),care provoaca asfixiere prin
distrugerea alveolelor pulmonare, caderea frunzelor copacilor, reducerea vizibilitaii (smog fotochimic).
In prezena bioxidului de azot, din gazele de eapament se formeaza, prin mecanisme fotochimice, ozonul
Combinaia NO2 + SO2 + O3 este considerata cel mai distrugator poluant pentru culturi, deoarece distruge
membrana celulara a frunzelor.
Deasemenea, NO2 determina,in mare masura, formarea ploilor acide.
Ca nivel maxim pentru NOx se recomanda 95g/m3 pe interval de 4 ore.
25.Efectele depozitrii necontrolate pe sol a deeurilor solide sunt:
Solul constituie capitalul cel mai preios de care dispune omul.
Solul nu este un rezervor inepuizabil; el este limitat ca intindere i are caracter de fixitate; odata distrus,
el nu se va mai putea reface aa cum a fost, pentru ca nu se pot reproduce condiiile i istoria formarii lui.
Efectele depozitarii necontrolate pe sol a deeurilor solide se reflecta prin
impactul asupra stabilitaii terenului, calitaii solului, florei, faunei i aezarilor umane.
impactul asupra apelor de suprafaa i subterane in cazul depozitarii deeurilor sub cerul liber.
in cazul depozitelor descoperite, aciunea apelor meteorice i a curenilor de aer influeneaza
calitatea factorilor de mediu.
Deeurile solide industriale pot conine anumite substane care
prin contactul direct cu apa de ploaie, pot fi solubilizate i antrenate in sol, dar i in apele subterane

i de suprafaa.
aceste substane pot patrunde in lanurile trofice (filierele prin care un organism viu ii procura
hrana), ajungand in toate formele de viaa.
Curenii de aer (in special cand vremea este uscata)
pot transporta la mari distane praful format prin dezagregarea mecanica i chimica a deeurilor
industriale depozitate deschis.
din gudroane, pe langa mirosul dezagreabil degajat in timp, se pot antrena vapori ai compuilor
organici uor volatili, cum sunt naftalina i fenolii.
anumite elemente din deeurile industriale (preponderent calciu i magneziu i, intr-o proporie mai
mica, metale grele) pot fi antrenate in apele subterane i in cele de suprafaa, dar in concentraii mai
scazute decat cele existente in efluenii evacuai direct in mediu.