Carticcica Cu de Toate

propuntor: AMALIA BULEA
prof.psihopedagogie special
an scolar 2010-2011
Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Comisia Metodica a profesorilor de psihopedagogie special i a profesorilor dirigini
profesor psihopedagogie speciala AMALIA BULEA
CUPRINS
1.Povestea............................................................
2.Personaje (fisele nr.1-8).........................................
3. Vreau sa stiu! -marul (fisele nr.9-11)..................
4. Vreau sa stiu! culorile din poveste......................
5. Vreau sa stiu! zapada(fisele nr.12-15)..............
6. Vreau sa stiu! apa(fisele nr.16-17).....................
7. Organizarea spatiala (fisele nr.18-24)..............
(fisele nr.41-46).............
8.Ma joc si colorez (fisele nr.25-34)..........................
9. Ma joc si construiesc (fisele nr.35-41)..................

fost odata o imparateasa si intr-o iarna, pe cand zapada cadea din inaltul nemarginit al cerului, in fulgi
mari si pufosi, craiasa sta intr-un jilt si cosea langa o fereastra cu pervazul negru, de abanos. Si cum cosea
ea asa, aruncindu-si din cand in cand privirile la ninsoarea ce se cernea de sus, se intimpla sa se intepe cu
acul in deget si trei picaturi de singe cazura in zapada. Rosul singelui arata atit de frumos pe albul zapezii,
ca imparateasa ramase incintata si gindi in sinea ei: "Ce n-as da sa am un copil alb ca zapada, rosu ca
singele si cu parul negru ca abanosul!"
Trecu timpul, dar nu prea multisor, si imparateasa nascu o fetita alba ca zapada, rosie ca singele si cu par
negru ca abanosul. Si-i dadu numele de Alba-ca-Zapada ...
Dupa ce o aduse pe lume, imparateasa muri.

Cum trecu anul, imparatul isi lua alta sotie. Femeia asta era cadra de frumoasa, dar nespus de trufasa si
mindra, si n-ar fi ingaduit nici in ruptul capului s-o intreaca alta in frumusete. Avea o oglinda fermecata si ori
de cite ori se privea intr-insa, nu uita s-o intrebe:
Oglinjoara din perete, oglinjoara, Cine e cea mai frumoasa din tara?
Si oglinda raspundea:
Maria ta esti cea mai frumoasa din intreaga tara!
Imparateasa zimbea fericita,
fiindca stia ca oglinda graieste numai adevarul.
Vezi insa ca Alba-ca-Zapada crestea si se facea pe zi ce trece tot mai frumoasa; si cand implini sapte ani,
era o minunatie de fata: frumoasa ca lumina zilei. Si frumusetea imparatesei incepu a pali inaintea ei.
Si intr-o buna zi, cand imparateasa intreba oglinda:

4
Oglinda-i raspunse:
Frumoasa esti craiasa, ca ziua luminoasa, Dar Alba-ca-Zapada e mult mai frumoasa!
La auzul acestor vorbe. Imparateasa se inspaiminta grozav si de pizma si ciuda odata se ingalbeni si senverzi, de ziceai ca-i moartea. Din clipa aceea, ori de cite ori o zarea pe Alba-ca-Zapada simtea ca-i
plesneste fierea de ciuda; si azi asa, mii- ne asa, pana ce incepu s-o urasca de moarte. Pizma si ciuda
cresteau in inima ei ca buruiana cea rea si se cuibarisera atit de adinc, ca imparateasa nu-si mai gasea
pace nici ziua, nici noaptea, in cele din urma chema un vinator si-i porunci:
Ia fata asta si du-o in adincul padurii, ca nu rabd s-o mai vad in fata ochilor!. Omoar-o si, drept marturie
ca mi-ai implinit porunca, sa-mi aduci plaminii si ficatul netrebnicii! Vinatorul nu iesi din vorbele imparatesei
si se afunda cu Alba-ca-Zapada in padure; dar cand scoase jungherul de la briu si se pregatea sa-i
strapunga inima nevinovata, sarmana copila incepu sa planga in hohote si sa se roage:
Vinatorule draga, cruta-mi viata si-ti fagaduiesc c-o sa-mi pierd urma in salbaticia asta de codru si n-o
sa ma mai intorc niciodata acasa!
Si pentru ca Alba-ca-Zapada era atit de frumoasa, vinatorului i se facu mila de ea si-i spuse:
Daca-i asa, fugi de te ascunde, fetita draga, unde nu calca picior de om! Iar in sinea lui gindea: Biata de
tine, pana la urma tot or sa te sfisie fiarele salbatice! ..."
Totusi, parca i se luase o piatra de pe inima ca nu trebuise sa-si minjeasca miinile cu singe nevinovat. Si
cum tocmai atunci trecea in fuga pe acolo un pui de mistret, il injunghie si, sco-tindu-i plaminii si ficatul, le
duse imparatesei drept marturie ca i-a implinit in totul dorinta.
Imparateasa ii porunci bucatarului sa le gateasca de indata, cu sare si tot felul de mirodenii, si atit de
neagra era la suflet, ca nu se dadu indarat sa le manince, incredintata fiind ca maninca plaminii si ficatul
fetitei.
Biata copila ramasese singura-singurica in padurea cea nesfirsita, si era atit de infricosata, ca privea la
multimea frunzelor de pe copaci, ca si cand si de-acolo ar fi putut sa se iveasca vreo primejdie si nu stia
in ce chip si-ar putea gasi scaparea . . . Intr-un sfirsit, incepu sa alerge si gonea intr-una peste bolovani
colturosi si printre maracini, iar fiarele salbatice treceau in fuga pe dinaintea ei, dar nu-i faceau nici un rau.
Alerga ea asa, cit o mai tinura picioarele, si-n geana amurgului dadu cu ochii de o casuta si intra inauntru
sa se odihneasca.
In casuta, toate lucrurile erau mititele, dar atit de gingase si sclipind de curatenie, ca-ti era mai mare dragul
sa le privesti. Pe o masuta acoperita cu o fata de masa alba erau rinduite sapte talere mici si langa fiecare
taler se afla cite o lingurita, o furculita, un cutitas si-o cupa cit un degetar. Iar de-a lungul unui perete se
insirau sapte patuceane asternute cu cearsafuri albe ca neaua.
Cum era tare flaminda si insetata, Alba-ca-Zapada ciuguli cite un pic din fiecare taler, ciupi cite o farimita de
piine si sorbi din fiecare cupa cite o inghititura de vin, fiindca nu voia sa ia toata mancarea numai de la unul
singur. Si fiindca se simtea grozav de obosita, dadu sa se culce intr-un patut, dar nici unul nu i se potrivea:
unul era prea lung, altul prea scurt si abia ultimul patut se nimeri sa fie pe masura ei. Fata se culca in el si
adormi.
Cind se intuneca de-a binelea, sosira si stapinii casutei. Erau cei sapte pitici, care sfredeleau muntii,
scormonind in maruntaiele lor pentru a scoate la lumina tot soiul de metale. Ei aprinsera cele sapte
luminarele si, de indata ce se facu lumina in casuta, isi dadura seama ca cineva strain cotrobaise peste tot,
fiindca lucrurile nu se mai aflau la locul lor, asa cum le lasasera la plecare. Si atunci primul pitic zise:
Cine a stat pe scaunelul meu? Al doilea urma:
Cine a mancat din talerul meu? Al treilea:
Cine a muscat din piinisoara mea? Al patrulea:
Cine a luat din legumele mele? Al cincilea:
Cine a umblat cu furculita mea? Al saselea:
Cine a taiat cu cutitul meu? Al saptelea intreba si el:
Cine a baut din cupa mea?
Primul pitic cauta in jur mai cu luare aminte si pe data vazu o mica adincitura in patucul lui.
Cine s-a culcat in patutul meu? se minuna el. Ceilalti alergara intr-o goana la patuceanurile lor si
incepura sa strige care mai de care:
Si-n patutul meu a stat cineva!
Dar cand cel de-al saptelea se apropie de patucul sau, dete cu ochii de Alba-ca-Zapada care dormea in el
adincita in somn. li chema pe ceilalti si cu totii venira in graba, scotind strigate de uimire. Apoi indreptara
spre Alba-ca-Zapada lumina celor sapte luminarele si ramasera s-o priveasca.
Doamne, Dumnezeule apucara ei sa strige tare frumoasa mai e copila asta!
Si atit de bucurosi erau, ca nu se indurara s-o trezeasca, ci o lasara sa doarma mai departe in patut. Iar cel
de-al saptelea pitic dormi cite un ceas in patul fiecaruia, si asa trecu noaptea. cand se lumina de zi, Alba-

5
ca-Zapada deschise incetinel ochii si, vazindu-i pe cei sapte pitici, se sperie rau. Dar ei se aratara
prietenosi si incepura s-o intrebe cu blindete:
Cum te cheama, fetito?
Alba-ca-Zapada raspunse ea.
Si cum se face ca ai ajuns in casuta noastra? o mai intrebara ei. Atunci Alba-ca-Zapada le povesti de-a
fir-a-par totul: cum maica-sa vitrega a pus s-o omoare, dar vinatorul se indurase de ea si-i lasase viata, si
cum gonise toata ziulica prin padure, pana ce daduse peste casuta lor. Dupa ce o ascultara fara sa scape
vreun cuvintel din istorisirea ei, piticii ii zisera:
Daca te invoiesti sa vezi de gospodaria noastra, sa gatesti, sa faci paturile, sa cosi, sa speli, sa
impletesti si sa tii totul in buna rinduiala si curatenie, apoi poti ramine la noi si n-o sa duci lipsa de nimic.
Da, primesc cu draga inima! raspunse Alba-ca-Zapada, si de atunci ramase la ei.
Ea ingrijea acum de toate treburile casei, si-n fiecare dimineata piticii plecau in munti sa scoata aur si tot
soiul de alte metale si, cand se intorceau seara acasa, gaseau mancarea gata aburind pe cuptor. Peste zi,
fata raminea singura-singurica si, din aceasta pricina, piticii cei buni avusesera mereu grija s-o povatuiasca:
Pazeste-te de mastera, ca n-o sa-i fie greu defel sa afle ca esti la noi! Si cine stie ce pune iar la calp! Nu
cumva sa lasi pe cineva sa intre in casa!
Iar imparateasa, fiind incredintata ca mancase plaminii si ficatul fiicei ei vitrege, se credea iarasi cea mai
frumoasa femeie de pe lume. Si intr-o zi, apropiindu-se de oglinda, o intreba :
Oglinda din perete, oglinjoara, Cine e cea mai frumoasa din tara? Atunci oglinda ii raspunse:
Frumoasa esti, craiasa, ca ziua luminoasa, Dar colo, ascunsa-n munti, Sta Alba-ca-Zapada, la cei pitici
carunti Si-i mult, mult mai frumoasa!...
Imparateasa se sperie din cale-afara, fiindca stia prea bine ca oglinda nu minte. Si-si dadu pe data seama
ca vinatorul o inselase si ca Alba-ca-Zapada era inca in viata.
incepu ea atunci sa se framinte si sa chibzuiasca in ce chip ar putea s-o piarda din nou caci, atita vreme cit
nu era cea mai frumoasa din toata imparatia, pizma ii chinuia sufletul fara ragaz si n-avea clipa de liniste. In
cele din urma nascoci ceva: isi vopsi fata si se imbraca intocmai ca o batrina negutatoreasa, ca nimeni n-ar
mai fi putut s-o recunoasca.
Schimbata astfel la infatisare, o porni peste cei sapte munti si, intr-un sfirsit, se pomeni in fata cascioarei
celor sapte pitici. Batu la usa si striga din toata puterea:
De vinzare marfa frumoasa, de vinzare! Alba-ca-Zapada isi arunca o privire pe geam si intreba:
Buna ziua, tusica draga, da ce ai matale de vinzare?
Maxfa buna si frumoasa! se grabi sa-i raspunda negutatoreasa. Cingatori de toate culorile.
Si vicleana scoase una, impletita din matase pestrita.
Se vede cit de colo ca-i femeie de treaba gindi fata asa ca n-am de ce sa n-o las inauntru! Ca doar no fi foc!..." Trase zavorul, o pofti sa intre si-i cumpara cingatoarea cea frumoasa.
Vai, ce pocit ti-ai pus-o, fetito! Ia apropie-te, sa te gatesc eu cu ea, asa cum se cuvine! o imbie cu
blindete femeia.
Alba-ca-Zapada n-avea de unde sa banuiasca c-ar paste-o vreo primejdie si o lasa sa-i puna cingatoarea.
Dar babusca o incinse repede cu ea si-o strinse atit de tare, ca fetei i se taie rasuflarea si cazu jos ca
moarta.
Ei, de-acum n-o sa mai fii tu cea mai frumoasa! hohoti imparateasa si o sterse repede pe usa.
Nu mai trecu mult si, spre seara, venira acasa cei sapte pitici. Si cum se mai speriara, bietii de ei, cand o
gasira pe iubita lor Alba-ca-Zapada zacind la pamint, fara simtire, de parc-ar fi fost moarta! O ridicara de jos
si, vazind cit de strins ii era mijlocul, taiara in doua cingatoarea. Fata prinse a rasufla iar si incetul cu incetul
isi reveni in simtiri. Le povesti ea piticilor toate cite s-au intimplat si acestia ii atrasera din nou luarea-aminte:
Negutatoreasa ceea nu era alta decat haina de imparateasa. Fereste-te, barem, de-acu incolo, fata
draga, si nu mal lasa pe nimeni sa intre cand nu suntem noi acasa!
Si tare multa dreptate aveau, ca femeia cea neagra la inima nici nu astepta sa treaca bine pragul palatului
si se si duse glont la oglinda si-o intreba:
Iar oglinda pe data ii raspunse:
Frumoasa esti, craiasa, ca ziua luminoasa, Dar colo, aseunsa-n munti,
Sta Alba-ca-Zapada, la cei pitici carunti, Si-i mult, mult mai frumoasa! . . .
Imparateasa ramase ca stana de piatra cand auzi asta si simti ca-i navaleste tot singele-n cap, ca un virtej,
de cita spaima si minie clocotea in ea. Va sa zica, tot nu scapase de Alba-ca-Zapada, tot vie era netrebnica
asta!.. . Ei bine, de data asta m-oi stradui sa nascocesc ceva fara gres, ca sa-ti vin de-a bine-lea de hac!"
Si cum la farmece si vraji n-o intrecea nimeni, haina de imparateasa mesteri un pieptene otravit. Dupa
aceea isi schimba hainele si lua infatisarea unei batrine girbovite de ani. Si iarasi o porni peste cei sapte
munti, la cei sapte pitici carunti. Ajungind ea la casuta lor, ciocani in usa si striga:
Marfa buna de vinzare, marfa buna! Alba-ca-Zapada cata afara pe geam si spuse:

6
Vezi-ti de drum, femeie, ca n-am voie sa las pe nimeni inauntru!
Da de privit, cred ca ai voie sa privesti, nu-i asa? ... Si scotind pieptenele cel otravit, il tot plimba pe sub
ochii fetei. Atit de mult ii placu pieptenul, ca Alba-ca-Zapada se lasa amagita si deschise usa. Dupa ce se
invoira din pret, batrina o momi cu cele mai dulci vorbe:
Ia vino incoa la baba, sa te pieptene, ca sa fii si tu o data pieptanata ca lumea!... Biata Alba-ca-Zapada
nu se gindi la nimic rau si se lasa pieptanata. Dar de-abia ii trecu babusca pieptenele prin par, ca otrava si
incepu sa lucreze prin toate madularele, aratindu-si puterea ucigatoare si biata copila cazu jos, fara viata.
Acu s-a sfirsit cu tine, frumoasa frumoaselor!... rinji la ea femeia cea haina, si-n timp ce grabea sa se
indeparteze de acele locuri, sufletul ei negru clocotea de-o bucurie draceasca.
Dar spre norocul fetei, inserarea cobori curind si cei sapte pitici sosira acasa. De indata ce-o vazura pe
Alba-ca-Zapada zacind fara viata, banuira ca mastera trebuie sa fi pus iar ceva la cale si, cercetind copila
cu grija, dadura peste pieptenele cel otravit. Cum i-l smulsera din par, Alba-ca-Zapada isi veni in fire, ca si
cand ar fi dormit numai nitelus, si prinse a le povesti cele intimplate. Dimineata, piticii o sfatuira din nou sa
fie cu ochii in patru si sa nu mai deschida usa nimanui, fie ce-o fi, si apoi se dusera la treburile lor.
In ast timp, imparateasa ajunsese la palatul ei si, asezin-du-se in fata oglinzii, se grabi s-o intrebe:
Si oglinda ii raspunse ca si altadata:
Frumoasa esti, craiasa, ca ziua luminoasa, Dar colo, ascunsa-n munti, Sta Alba-ca-Zapada, la cei pitici
carunti, Si-i mult, mult mai frumoasa! . . .
Auzindu-i spusele, imparateasa incepu sa tremure toata si sa clocoteasca de minie. Netrebnica asta
trebuie sa moara, chiar de-ar fi sa platesc moartea ei cu pretul vietii mele!" Se strecura apoi intr-o odaita
dosnica, in care nu calca picior de om, si amesteca de ici, amesteca de colo, pana ce plamadi un mar
otravit. La infatisare, marul era nespus de frumos: alb ca spuma, pe o parte, si rumen pe alta, ca oricine l-ar
fi vazut i se trezea numaidecat pofta sa-l manince. Dar cine ar fi apucat sa muste numai o data din el zile
multe nu mai avea si cadea mort pe loc. Dupa ce sfirsi de mestesugit marul, imparateasa isi boi fata si se
imbraca in straie de taranca. Si schimbata astfel, trecu peste cei sapte munti, grabindu-se sa ajunga la cascioara celor sapte pitici. Aci batu la usa, dar Alba-ca-Zapada scoase capul pe fereastra si spuse:
Nu pot lasa pe nimeni sa intre, ca nu-mi dau voie piticii !
Alta paguba sa n-am! raspunse taranca. Slava domnului, gasesc eu musterii pentru merele mele! Da
pana una-alta, hai de ia si tu unul, ca nu-i pe bani! . . .
Nici nu ma gindesc sa-l iau raspunse Alba-ca-Zapada n-am voie sa primesc nimic.
Ce, te temi sa nu mori cumva otravita? . . . strecura ea, cu viclenie, intrebarea. Fii pe pace, copilito! . . .
Iaca, tai marul in doua: bucata asta rumena maninc-o tu, iar pe cealalta oi manca.-o eu.
Dar vezi ca marul era cu mestesug facut, ca numai partea cea rumena era otravita.
Alba-ca-Zapada rivnea de nu mai putea sa guste o data din mar, si, cand o vazu pe taranca muscind din el,
nu mai putu rabda si, intinzind mina pe fereastra, lua jumatatea cea inveninata. Dar n-apuca sa-nghita
decat o imbucatura, ca si cazu jos fara suflare. Imparateasa ii arunca priviri ca de fiara si, beata de bucurie,
striga printre hohote de ris:
Alba-ca-Zapada, rosie ca singele si neagra ca abanosul, de-acu piticii n-or mai putea sa te invie! ...
Pleca de acolo cit putu de repede si, cand ajunse la palat, intreba iar oglinda:
Si deodata auzi vorbele dupa care tinjise atit:
Maria ta e cea mai frumoasa din intreaga tara!
Abia acum isi gasi linistea inima ei cea pizmasa, pe cit poate fi linistita o inima pizmasa ...
In faptul serii, cand piticii se intoarsera acasa, o gasira pe Alba-ca-Zapada zacind pe jos, fara pic de suflare.
Era moarta ca toti mortii. O ridicara, cautind sa vada daca nu gasesc vreun lucru inveninat, ii desfacura
cingatoarea, o pieptanara, o spalara cu apa si cu vin dar totul fu zadarnic. Copila cea draga era moarta ca
toti mortii si moarta ramase! . . . Atunci o asezara pe o nasalie si, stringindu-se toti sapte in jurul ei, plinsera
amar si-o jelira trei zile incheiate. Vrura dupa aceea s-o ingroape, dar fata arata atit de frumoasa, de parca
s-ar fi aflat doar in somn, si-n obraji a.vea aceiasi bujori rosii dintotdeauna, asa ca piticii nu se indurara s-o
coboare in pamint.
Nu, in adincul cel negru al pamintului nu o putem cobori! Ar fi mare pacat! . . . graira care mai de care si,
asternindu-se pe munca, ii facura un sicriu de clestar, ca sa poata fi vazuta de oriunde te-ai uita la ea.
O culcara apoi inauntru si deasupra ii scrisera numele cu slove de aur, precum si ca a fost fiica de imparat.
Apoi urcara sicriul pe-un virf de munte, de-l asezara acolo, si de fiecare data raminea cite unul de veghe.
Vietatile padurii incepura a veni si ele s-o jeleasca; mai intii se arata o buha, apoi un corb, si-n urma
acestora, o hulubita. Si asa ramase Alba-ca-Zapada multa, multa vreme in sicriul ei de clestar si nimic nu-i
stirbea din negraita frumusete. Parea ca-i vie si doarme, ca era tot asa de alba ca zapada, de rosie ca
singele si cu parul negru ca abanosul.
Si s-a intimplat ca un fecior de crai sa se rataceasca in padurea aceea si, dind peste casuta piticilor, sa le

7
ceara gazduire peste noapte.
A doua zi, cand o porni la drum, vazu sicriul din crestetul muntelui si pe frumoasa Alba-ca-Zapada si citi cu
nesat ce sta scris deasupra, cu slove de aur. Si cum privea ca vrajit si nu se putea desprinde de locul acela,
incepu a-i ruga pe pitici:
Dati-mi mie sicriul si-o sa va dau in schimb tot ce vi-o pofti inima!
Dar piticii ii raspunsera:
Nu ti-l dam nici pentru tot aurul din lume.
Daca vazu asa, feciorul de imparat ii ruga cu si mai multa staruinta si ardoare:
Atunci indurati-va si mi-l daruiti, ca de cand i-am zarit chipul, nu mai pot trai fara ca s-o vad pe Alba-caZapada. Si v-asigur c-o voi cinsti mereu si-o voi pazi ca pe faptura care mi-e cea mai scumpa pe lume!
Auzindu-l cu cit foc vorbea, inimosii pitici se indurara de el si-i daruira sicriul. Feciorul de imparat isi chema
slugile si le porunci sa ia cosciugul pe umeri si sa-l urmeze. Si cum mergeau ei asa, se intimpla ca unul
dintre slujitori sa se poticneasca de-o buturuga si, din pricina zdruncinaturii, bucatica de mar pe care o
inghitise Alba-ca-Zapada ii sari afara din gitlej. O clipita doar sa fi trecut si domnita deschise ochii, ridica
usurel capacul sicriului si se scula in capul oaselor. Si era din nou vie., de parca s-ar fi trezit tocmai atunci
din somn.
Vai, doamne, unde ma aflu? striga ea nedumerita.
Cu ochii razand de bucurie, feciorul de imparat se apropie de dinsa si-i spuse:
Cu mine esti, cu mine!
Si-i povesti toate cite s-au intimplat. Iar la sfirsit, adauser
Imi esti mai draga decat orice pe lumea asta si, de te-ai invoi sa ma insotesti la curtea tatalui meu, binear fi, ca ard de dorinta sa-mi fii sotie.
Alba-ca-Zapada ce era sa mai spuna, ca si ei ii cazuse drag . .. Porni impreuna cu el si facura o nunta de
se duse vestea, cu mare alai si voiosie.
La nunta o poftira si pe mastera cea haina, ca de, tot o socoteau un fel de ruda . . . Dupa ce s-a gatit ea cu
vesmintele cele mai de pret, s-a apropiat de oglinda si a intrebat-o:
Si oglinda pe data i-a raspuns:
Frumoasa esti, craiasa, ca ziua luminoasa,
Dar tinara domnita e mult, mult mai frumoasa! ...
Atunci dracoaica de femeie incepu sa blesteme de ciuda si sa urle ca scoasa din minti, si deodata simti ca i
se face frica, dar o frica atit de ingrozitoare, ca nu stia ce sa mai faca si-ncotro s-o apuce. La inceput se
codi sa mearga la nunta, dar, cum nu-si gasea o clipa de liniste, gindi ca trebuie neaparat s-o vada pe
tinara imparateasa.
Si de cum pasi in sala tronului, dadu cu ochii de Alba-ca-Zapada si, recunoscind-o, inlemni de spaima si
ramase teapana. ca o momiie.
Spaima pusese stapinire pe toata faptura ei; din pricina asta, imparateasa se uritea vazind cu ochii. Si atit
de pocita se facu, ca nici ea singura nu mai cuteza sa se priveasca in. oglinda.
Isi lua lumea in cap si o tinu tot intr-o goana, pana se pierdu in adincul padurii salbatice, ca sa-si ascunda
acolo uritenia. Si de atunci, nici unui om nu-i mai fu dat s-o vada si nimeni nu mai stiu ceva despre soarta
ei.
Iar Alba-ca-Zapada trai in bucurie si fericire, impreuna cu tinarul imparat, si, daca n-or fi murit, cu siguranta
ca mai traiesc si-n zilele noastre ..

PERSONAJE
Obiective operaionale:
S recunoasc personajele
S numeasc personajele
S rspund la ntrebri
S coloreze respectnd spaiul grafic
S numere n concernul 0-10
S-i exprime/ verbalizeze sentimentele, tririle
n raport cu personajele din poveste
S se identifice cu anumite personaje (autocunoaterea
prin discriminarea personajelor negative de cele pozitive)
S povesteasc dup imagini
Fia de lucru nr. 1,2,3,4,5,6,7,8

FI DE LUCRU Nr.1
Cerina: S stabilim mpreun care sunt personajele ntlnite n povestea

*Alba ca zpada i cei apte pitici*
1.O feti frumoas i cuminte pe care o chema..
Cine era Alb ca zpada i cum este ea descris?
Alb ca zpada era fiica unui rege, i tria intr-un castel
alturi de tatl su i de mama sa vitreg.
Ea avea:
o piele alb ca ..................................,
buze .............ca sngele,
un pr ......................ca abanosul.
2.Mama vitreg, regina, era o femeie frumoasa, dar rea ,nfumurat, cu puteri de vrjitoare.
Aceasta o invidia pe Alb ca zpada pentru frumuseea si blndeea ei, dorind ca doar ea s fie cea
mai frumoas din ar.
Regina,avea o ...........................
pe care o ntreba n fiecare diminea
-
Oglind,............................................................
..........................................................................
..........................................................................
Ce-i rspundea oglinda?

................................................................................
...............................................................................
...............................................................................

3. Prinul , o ndrgete foarte mult pe Alb ca zpada i dorete s o ia de soie , dar mama
vitreg nu este de acord cu acest lucru
Reuete pn la
urm prinul s o
salveze pe Alb ca
zpada?
4.Piticii, care o primesc pe Alb ca zpada, in casa lor, o ngrijesc i ncearc s o apere
de regina-cea-rea.
10

FI DE LUCRU Nr.2
Cerina:
S nvm mpreun numele piticilor!Coloreaz
Doc = Inteleptul
Happy = Bucurosul
Sneezy = Hap-Ciu
Sleepy = Somnorosul
Bashfull = Rusinosul
Grumpy = Morocanosul
Dopey = Mutulica
11

12
FI DE LUCRU Nr.3
Cerina: Privete cu atenie imaginile. Numr piticii i dac ii aduci aminte cum
i cheam, numete-i!
1
.........
............................................................................................................................................................

13
FI DE LUCRU Nr.4
Cerina: Citete ( ascult ) ntrebarea, apoi rspunde :

1.Care personaj i-a plcut cel mai mult? De ce?
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
2Care personaj nu i-a plcut ? De ce?
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
3.Cu , care personaj din aceast poveste ai dori s semeni? De ce?
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
Deseneaz acest personaj

FI DE LUCRU Nr.5
Cerina:
Ajut-m s neleg !!!

1. Ce se ntmpl n aceaste imagini? explic apoi coloreaz
Numete personajele:....................................................................................................................
Ce primete Alb ca zpada de la vrjitoare (mama vitreg) ?......................................................
........................................................................................................................................................
14

2.Cum se numesc aceste dou personaje?
............................................................................................................................
3. Ci pitici mai trebuie ca s fie toi din aceast poveste? Numr i rspunde !
Lipsesc
pitici.
15

FI DE LUCRU Nr.6
Cerina: Descrie (oral) ce vezi in aceste imagini! Coloreaz cu atenie
16

FI DE LUCRU Nr.7
Cerina: n imaginea de mai jos s-au amestecat personaje din mai multe poveti.
Ajut-m s le descopr pe cele din Alb ca zpada. Pentru a le putea deosebi de celelalte,
pe acestea coloreaz-le.
17

FI DE LUCRU Nr.8
Calculez!
Cerina: Privete cu atenie imaginile. Numr piticii ce se afl n stnga Albei ca

zpada, apoi pe cei din dreapta ei. Afl ci pitici sunt n total. Coloreaz!
Rspuns :
n total sunt
pitici.
18

VREAU SA STIU!
* Marul*
Obiective operaionale
s neleag importana mrului pentru sntate

s cunoasc calitile mrului
s descrie un mr
s rspund la ntrebri
s numesc i alte fructe
s explice cum se pot consuma merele
Fia de lucru nr.9,10,11
19

20
FI DE LUCRU Nr.9
Cerina: Despre ce fruct este vorba in povestea Alb ca zpada i cei apte pitici?
Ce stii tu despre mr?
Hai s nvm mpreun !

Marul este un aliment miraculos la indemana oricui. Marul este inzestrat cu o multitudine de
insusiri: gust bun, aspect placut si substante nutritive foarte sanatoase.
Consumati in fiecare zi cate un mar iar sanatatea si frumusetea voastra vor avea numai de catigat.
Marul este un fruct savuros, care consumat crud conine mai multe vitamine, fosfor i proteine
care ajut digestia, are un efect bun asupra creierului, i ajut funcionarea optim a rinichilor i
ficatului.
In lume exista peste 7500 de specii de mere.

El a aparut prima data in
Kazahstan, dar cei care i-au recunoscut oficial meritele au fost englezii cu zicala un mar pe zi
tine medicul la distanta. Se spune c acolo unde se mnnc multe mere nu apare gripa sau
rcelile.
Sucul de mere proaspt este foarte bun la simptome ca febra, inflamaiile, rgueala, insomnie, sau
probleme digestive.

21
FI DE LUCRU Nr.10
CALCULEZ !
Cerina: ALB CA ZPADA druiete piticilor mere. Deseneaz n fiecare coule tot
attea mere ct arat cifra nscris pe coule. Vei afla cte mere a primit fiecare pitic. Coloreaz!
6
4
5
3
1

FI DE LUCRU Nr.11
M joc!
Cerina: Unete punctele. Ce ai obinut ? Coloreaz
22

VREAU SA STIU!
* Culorile din poveste*
Alb, rosu, negru

s recunoasc i s numesc culorile
s identifice in mediul nconjurtor obiecte de
culoare alb, rosu, negru
s neleg semnificaia culorilor
s utilizeze culorile n desen
23

24
Albul
este asociat cu lumina, bunatatea, inocenta, puritatea, curatenia si virginitatea, este culoarea
sanatatii si a igienei fiind ales in general pentru uniformele personalului medical.
In cultura europeana albul este culoarea mireselor, a nuntii si a noului inceput.
Spre deosebire de negru, albul este considerat benefic si are o conotatie pozitiva, fiind asociat cu
personajul bun.
Rosul : Haide sa vedem cateva lucruri legate sau induse de culoarea rosie
1) Se spune ca atunci cand vezi culoarea rosie inima ncepe sa bata mai repede.
2) Culoarea rosie din steagul Romaniei semnifica sangele varsat de eroii neamului pentru apararea
tarii.Ce alte culori mai are steagul rii noastre?
Deseneaz i coloreaz:
Deseneaz o inim
Coloreaz:
Coloreaz:steagul rii noastre
3) Rosu inseamna, in limba rusa de asemenea si frumos.

4) Cuvantul rubin vine din cuvantul latinesc Rubens, care inseamna rosu.
5) Ouale de Pasti sunt asociate cu culoarea rosie. Deseneaz 3 ou roii pe care s le decorezi!
La ce te gndeti tu cnd spui rou?Ce imagini i vin n minte? Deseneaz

25
Nu uita!
Fructele si legumele de culoare rosie imbunatatesc memoria si previn cancerul
Culoarea rosu a fost mereu asociata cu puterea, pasiunea sau

sanatatea. Alimentele organice n nuante de rosu sunt adevarate surse de energie si vitalitate
pura.Majoritatea fructelor si legumelor rosii contin un pigment numit licopina, un antioxidant
foarte puternic ce neutralizeaza radicalii liberi din organism. Licopina este cunoscuta datorita
proprietatilor sale fabuloase.

26
Negru ca abanosul
ABANS
Lemnul unor specii de copaci exotici, mai ales din India, greu, tare, foarte durabil, de culoare neagr,fol
osit pentru fabricarea unor mobile de lux, a instrumentelor muzicale de suflat etc.
Coloreaz!

VREAU SA STIU!
* Zapada*
s neleag modul n care se formeaz zpada
s denumeasc zpada folosind sinonime
s cunoasc diferite forme n care apar fulgii de zpad
s asculte cu atenie lecturarea unei poezii ( s citeasc singur)
s neleag coninutul poeziei
s rspund la ntrebri
s memorize fragmente (ntreaga) din poezie
Fisa de lucru nr.12, 13, 14, 15
27

FI DE LUCRU Nr.12
Cerina: n numele personajului principal din aceast poveste ntlnim cuvntul

*zpad* . Ce este zpada ?
Hai s nvm mpreun !

Zpada , numit i omt sau nea, nu este nimic altceva dect ap ngheat, constnd dintr-o
multitudine de fulgi de zpad. Cderea precipitaiilor sub form de zpad se numete
"ninsoare". Fulgii de zpad sunt un extraordinar miracol al lumii, fiind att de speciali prin
construcia lor, prin felul cum arat, att de speciali i prin proveniena lor.
A vrea s admirm o colecie de fulgi de zpad, iar pentru asta v invit s mergei la prima
zpad, n strad, ntr-un parc, oriunde, linitii s privii cum ninge
28

FI DE LUCRU Nr.13
S iubim fulgii de zpad, pentru c vor simi i vor ninge frumos!
Coloreaz-i aa cum i place ie!
29

FI DE LUCRU Nr.14
Ce se ntmpl cnd un fulg cade n palma sau pe faa noastr ?
Cerina: Ascult cu atenie acest poezie.Despre ce este vorba n ea? Ce s-a

ntmplat cu fulgul de zpad?
Fulgul de zapada
Pe obraz, pen nas, pe umr,
Tot cad fulgii fr numr
S-a oprit n palm unul

Iute, iute inchid pumnul.
Desfac pumnul,
Unde-i fulgul?
Am n mna un strop de rou,
Sau un bob de ap ? Plou ?
S-a topit n mna mea,
Ca o lacrim de nea
30

31
FI DE LUCRU Nr.15
Fulgi de zapada decorativi din hartie

Va trebuie un patrat din hartie cu latura de aproximativ 10 cm sau cat de mare vreti sa iasa figura
din final. Impaturiti hartia ca in figurile de ai jos.
fig. 1
fig. 2
fig. 3
fig. 4
fig. 5
fig. 6
Decupati coltul din partea de sus rezultat in figura 6 astfel incat sa fie putin rotunjit, vezi figura 7
fig. 7
Se decupeaza ca in figura e mai jos. Atentie, marginile trebuie inlaturate complet (linia punctata),
mai putin o portiune apropiata de coltul de jos. Coltul se taie, rotund sau oricum altfel :) Nu este
obligatoriu sa decupam simetric, desi ar fi frumos.

32
Dupa ce indepartati toate resturile de hartie, despaturiti hartia si veti obtine ceva asemanator cu
desenul de mai jos...adica un fulg de zapada. O utilizare uimitor de eficienta e sa puneti astfel de
decoratiuni pe crengutele de brad (la capete). Se pot folosi si pe geamuri, se lipesc si se da cu spray
decorativ deasupra . Rezultatul e un desen cu un fulg de zapada , practic urma decupajului, foarte
frumos.

VREAU SA STIU!
* APA*
Obiective operaionale:
s neleag importana apei pentru organism
s neleag i s explice circuitul apei n natur
s asculte cu interes povestea Picturii de ap
s povesteasc cu, cuvinte proprii povestea ascultat
Fisa de lucru nr.16, 17
33

34
FI DE LUCRU Nr.16
Cerina: Ai aflat c zpada se formeaza atunci cnd este foarte frig i APA ngheat.
Ce tii tu despre AP?
Hai s nvm mpreun !

APA este una dintre substanele fr de care noi nu putem tri! Apa pe care noi o bem se
numete ap potabil, i trebuie s fie curat, limpede, fr gust i fr miros.
Pentru a putea s fim sntosi trebuie s bem doi litrii de ap n fiecare zi!!
Cerina:mpreun cu profesorul tu privete cu atenie imaginea i vezi de ce apa

este att de important pentru noi!

FI DE LUCRU Nr.17
Cerina: APA o mai ntlnim atunci cnd plou, sub forma unor mici picturi de
ploaie. Vrei s auzi o poveste despre aventurile pe care le-a avut o mic pictur de ploaie?
Ascult cu atenie!
Pic, Pictura de ploaie

Pic, Pictura de ploaie se afla n
vacan,
departe, la tropice. Stnd foarte
comod,cu un pahar cu suc de fructe,
se simea relaxat i fericit.
Dar dup un timp, fiind prea cald,
Pic s-a gndit s fac ceva mai
mult.
-S stau toat ziua este foarte bine,
dar a vrea acum s m plimb puin
,se gndea el.
35

Chiar atunci a aprut silueta unui nor deasupra

capului.
- Data trecut cnd am ajuns sus pe un nor,
am trait o aventur minunata. Mi-ar place s se
ntmple din nou.
S-a gndit ce s fac. Aruncndu-i

ochelarii de soare el s-a avntat sus, sus, de tot,
mai sus pe nor.
_ Ipiii!!! striga de bucurie. Se simea aa de uor!
Dup ce a aterizat , el a auzit

o voce familiar i drag care-i ur
bun venit.
- Hei, dar este Pic! Bine ai venit!
Este o mare bucurie s te vd iar!
Dripy s-a ntors. Era btrnul lui
prieten
Cpitanul Nory.
- Bun cpitane! M-am ntors
pentru o nou distracie. Unde vom
merge de data asta? a ntrebat Pic
- Ei bine ,hai s ne uitm... Sprte
trmul care
este departe, n nord a spus
Cpitanul. Dar
de data asta avem companie.
Pic s-a uitat i ce s vad?
Picturi de
ploaie, multe picturi de
ploaie!.Atunci una
dintre ele s-a oprit i zmbind i-a
fcut
semn cu mna.
36

Pic i-a strns mna.

- Salut, numele meu e Pic.
- mi pare bine s te cunosc,
i-a spus la rndul su
pictura de ploaie. Numele
meu este Crystal
- E un nume frumos! N-am mai
ntlnit
nici o pictur de ploaie care s aib
un astfel
de nume. De ce te cheam aa?
- Priveste deasupra capului . Noi

vom face o mecherie a spus Crystal.
Ceva ce nu ai vazut pn acum.
- Ce frumos! se gndea Pic
Cpitanul Nory a luat termometrul
i a privit pn unde a cobort
mercurul.
- Se apropie cu repeziciune un nor
mare i negru care anun nghe,
domnioar! Eti
gata s pleci? a ntrebat el.
- Privete Pic! Privete-ne au spus
Crystal i surorile ei. i Pic vzu
cum sub ochii lui, se
petrece transformarea.
Repede, Crystal a devenit
stralucitoare i dur.
- De ce te-ai transformat ntr-un
cristal de ghea?
- Din cauza vntului rece, care sufl.
- Acum tii de ce m numesc aa.

Apoi s-a ntors spre surorile ei.
- Suntei gata s-i artm
prietenului
nostru Pic mecheria noastr?
- Gata! i-au rspuns ele. S
mergem .
Domnul vnt a suflat , o rafal
puternic iar
surorile au plutit drept ctre nor
- Eheeei! au strigat toate .
37

38
Una cte una s-au prins vesele de

mini,
formnd un fel de floricic cu ase
petale.
- Ai vzut Pic? Aceasta este
mecheria noastr.
Am devenit un fulg de zapad.
Dac v-a plcut povestea

lui Pic, colorai desenul i
denumii transformrile
suferite de picatura de
apa.

Tu tii care este circuitul apei n natur?

Haide s invm mpreun, acum dup ce am ascultat poveste micii picturi de ploaie!
Evaporare( transfornarea
lichidului n gaz sub inflena
cldurii/temperatur ridicata)
Condensare ( transfornarea
gazului n lichid sub
inflenatemperaturii sczute)
Precipitaii : ploaie sau
ninsoare
APA (stare lichid)
vapori(stare gazoas )
ploaie(stare lichid)
ninsoare(stare solid)
Deseneaz i tu cum circul apa n natur!
39

40
ORGANIZAREA SPATIALA
Este vizata:
Organizarea spaial
- punerea n coresponden a unor imagini cu elemente de coordonare spaial de baz
- indicarea coordonatelor spatiale de baz intr-o imagine
- numirea coordonatelor spaiale de baz ntr-o imagine
Eficienta transferului vizual
( aptitudinea de a regsi la distan un element sau de a-l gsi printre altele)
Capacitatea de discriminare figur-fond
(capacitatea de a-i concentra atenia asupra unui obiect aflat printre altele)
Existena generalizrilor
( prin intermediul procesului de percepie vizual global este posibil recunoaterea unui obiect,
liter sau cuvnt plecnd de la o prezentare incomplet)
Discriminarea vizual
(forme, mrime , detalii)
Obiective operationale:
Dezvoltarea motricitii generale
Educarea echilibrului static si dinamic
Educarea coordonrii micrilor
Dezvoltarea dominanei laterale
Formarea percepiei corecte a schemei corporale
Dezvoltarea capacitii de percepie,
orientare si organizare spaio/temporal
Fisa de lucru nr.18, 19, 20, 21, 22, 23, 24

FI DE LUCRU Nr.18
Cerina: 1. Indic n imaginea de mai jos:

mna dreapt
mna stng
spre ce parte privete Alb ca zpada
n ce mn ine gleata
2. Coloreaz
41

FI DE LUCRU Nr.19

pe ce este aezat Alb ca zpada
cte picioare din scaun vezi?
spre ce parte privete Alb ca zpada
ce ine Alb ca zpada n mna stng?
ce ine Alb ca zpada n mna dreapt?
ci pantofiori vezi n imagine?
2. Coloreaz
42

FI DE LUCRU Nr.20
Cerina: Decupeaz apoi recompune imaginea:
43

FI DE LUCRU Nr.21
Cerina: 1. Numete obiectele (corpurile ) din imagine

2. Indic poziia obiectelor (corpurilor) n jurul Albei ca zpada
44

FI DE LUCRU Nr.22
Cerina: 1. Privete cu atenie imaginea, apoi rspunde la ntrebri:

-ce se afl n spatele Albei ca zpada?
- ce se afl n faa Albei ca zpada?
- ci pitici sunt n imagine?
- ci pitici lipsesc din imagine?
2. Coloreaz
45

FI DE LUCRU Nr.23
Cerina: 1. Numete obiectele (corpurile ) din imagine

2. Observ cu atenie, apoi rezolv respectnd cerina:
3. Coloreaz
a. coloreaz-l pe cel mai nalt
b. coloreaz-l pe cel mai mic
46

FI DE LUCRU Nr.24

cum se numesc cele doua personaje?
care este personajul cel mai nalt?
spre ce parte privete Alb ca zpada?
ce ine Alb ca zpada pe mna stng?
ce are piticul pe cap?
2. Coloreaz
47

Ma joc si colorez!
s coloreze n spaiul grafic
s-i dezvolte dragostea pentru frumos
s-i exprime ,prin intermediul culorilor, sentimentele, tririle
s-i dezvolte creativitatea
s coloroze dup model
Fisa de lucru nr.25,26,27,28,29,30,31,32,33,34
48

FI DE LUCRU Nr.25
Cerina: Numete-l pe acest pitic, prietenul Albei ca zpada . Coloreaz!
Happy = Bucurosul
49

FI DE LUCRU Nr.26
Sleepy = Somnorosul
50

FI DE LUCRU Nr.27
Bashfull = Rusinosul
51

FI DE LUCRU Nr.28
Cerina: Numete-l pe acest pitic, prietenul Albei ca zpada . Coloreaz
Doc = Inteleptul
52

FI DE LUCRU Nr.29
Grumpy = Morocanosul
53

FI DE LUCRU Nr.30
Dopey = Mutulica
54

FI DE LUCRU Nr.31
Sneezy = Hap-Ciu
55

FI DE LUCRU Nr.32
Cerina: Numete personajul, apoi coloreaz
56

FI DE LUCRU Nr.33
Cerina: Numete personajele apoi coloreaz
57

FI DE LUCRU Nr.34
Cerina: Numete personajele apoi coloreaz
58

Ma joc si construiesc!
s decupeze
s construiasc respectnd modelul
s - i dezvolte motricitatea fin
s - i nsueasc corect schema corporal
s -i dezvolte coordonarea oculo-motorie
s respecte sarcina de lucru
s lucreze n echip
Fisa de lucru nr. 35,36,37,38,39,40,41
59

FI DE LUCRU Nr.35
Cerina:Construiete! Numete personajul pe care l-ai obinut
60

FI DE LUCRU Nr.36
61

FI DE LUCRU Nr.37
62

FI DE LUCRU Nr.38
63

FI DE LUCRU Nr.39
64

FI DE LUCRU Nr.40
65

FI DE LUCRU Nr.41
66

67

Bibliografie:
Alba ca zapada si cei sapte pitici

Sidney Sheldon - povestiri
Didactic.ro
Imagini internet
-www.desene-pereti.ro
- www.disney.ro
- www.lumea piticilor.ro
- www.amazon.co.uk
- www.jakeludington.com
- www.cpoyright.c.ilustratia.ro
68

Carticcica Cu de Toate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carticcica Cu de Toate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

propuntor: AMALIA BULEA

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Dupa ce o aduse pe lume, imparateasa muri.

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Fia de lucru nr. 1,2,3,4,5,6,7,8

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Cerina: S stabilim mpreun care sunt personajele ntlnite n povestea

Ce-i rspundea oglinda?

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

S nvm mpreun numele piticilor!Coloreaz

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Cerina: Citete ( ascult ) ntrebarea, apoi rspunde :

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Ajut-m s neleg !!!

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

2.Cum se numesc aceste dou personaje?

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Cerina: Descrie (oral) ce vezi in aceste imagini! Coloreaz cu atenie

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Cerina: Privete cu atenie imaginile. Numr piticii ce se afl n stnga Albei ca

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

s neleag importana mrului pentru sntate

Fia de lucru nr.9,10,11

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Hai s nvm mpreun !

In lume exista peste 7500 de specii de mere.

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Cerina: Unete punctele. Ce ai obinut ? Coloreaz

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Alb, rosu, negru

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

3) Rosu inseamna, in limba rusa de asemenea si frumos.

La ce te gndeti tu cnd spui rou?Ce imagini i vin n minte? Deseneaz

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Culoarea rosu a fost mereu asociata cu puterea, pasiunea sau

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Fisa de lucru nr.12, 13, 14, 15

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Cerina: n numele personajului principal din aceast poveste ntlnim cuvntul

Hai s nvm mpreun !

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Cerina: Ascult cu atenie acest poezie.Despre ce este vorba n ea? Ce s-a

S-a oprit n palm unul

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Fulgi de zapada decorativi din hartie

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Fisa de lucru nr.16, 17

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Hai s nvm mpreun !

Cerina:mpreun cu profesorul tu privete cu atenie imaginea i vezi de ce apa

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziv Braov

Pic, Pictura de ploaie