Rezistorul - se opune rezistentei electrice la trecerea curentului electric.

Din punct
de vedere constructiv sunt: bobinate, policulare si de volum, iar din punct de vedere
al variatiei electrice sunt:
-

fixe
semivariabile
variabile

Din punct de vedere al variatiei rezistentei electrice la factorii externi:

-

termistoare (PTR, NTR) temperatura

- varistoare - rezistenta se
tensiunea
- fototranzistoare
Parametrii electrici ai rezistoarelor:
- rezistenta electrica: Rn - > []

senzori

de

modifica

cu

puterea nominala: Pn -> [W], Pn = R * I =

toleranta [%]

U2
R

Condensatorul - acumuleaza energia electrica sub forma campului electric stabilit

intre armaturile sale.

C=

S
d

= 0 * r
S suprafata unei armaturi
D distanta dintre armaturi

C=

Q
U

Q sarcina electrica acumulata pe armaturi

Energia acumulata in condensator:
Wc =

CU
2

curent continuu | Wc =

CU 2max
2

in curent alternativ

Unitatea de masura a capacitatii condensatorului -> [F], cu submultiplii: 1mF, 1F,

1nF, 1pF
Parametrii:
- capacitate nominala
- tensiune nominala
- toleranta
Comportarea condensatorului:

a) in curent continuu acumuleaza sarcini electrice pe armaturi, dar nu permite

trecerea curentului electric
b) in curent alternativ acumuleaza energice, permite trecerea curentului electric
si defazeaza tensiunea dintre armaturi cu aproximativ 90
Utilizare: transfer semnale electrice, acumulare de energie in cadrul surselor de
alimentare.

Bobina - acumuleaza energia electrica din circuit sub forma campului magnetic
stabilit in interiorul si in jurul acestuia.

L inductanta electrica
2

N S
L=
l
S suprafata sectiunii miezului
L -> [H], cu submultiplii: 1mH, 1H
In circuitele electrice, bobina acumuleaza energia ce se exprima:

W L=

LI 2
2

in curent continuu |

W L=

LI 2max
2

in curent alternativ

Comportarea bobinei:
a) in circuit continuu lasa sa treaca curentul si prezinta o impedanta
b) in circuit alternativ acumuleaza energia electrica si datorita fenomenului de
autoinductie, defazeaza curentul cu 90.

Jonctiunea pn. Dioda semiconductoare.

Jonctiunea pn este un monocristal de Si, din care, prin impurificare, se obtin
2 semiconductoare, de tip n si p. Suprafata care delimiteaza cele doua
semiconductoare se numeste jonctiune.

In stare normala, electronii liberi din semiconductorul n, vor strabate

jonctiunea, recombinandu-se cu golurile din semiconductorul p. Similar, golurile
din p trec si se recombina cu electronii din n. Acest proces se formeaza in jurul
jonctiunii intr-o anumita adancime.
Ca urmare, in stanga/dreapta jonctiunii, vor exista doar ioni pozitivi/negativi,
formand stratul de bariera. In stratul de bariera, intre sarcinile pozitive si negative
se formeaza un camp electric intern, care se opune continuarii procesului de
recombinare.

Polarizarea jonctiunii pn
Polarizare directa

Ca urmare la polarizarea directa, prin jonctiune se stabileste un curent direct

IF cu valoare mare. Se spune ca in polarizare directa, dioda conduce.
Polarizare indirecta

In aceasta situatie, datorita cresterii stratului de bariera, curentul prin

jonctiune este foarte mic. Se spune ca in jonctiunea polarizata invers nu conduce
dioda (este blocata).
Caracteristica jontiunii pn
Se refera la variatia curentului prin dioda in functie de marimea tensiunii de
alimentare a acesteia. Simbolul general al diodei este:

Pe caracteristica diodei se poate stabili punctul de functionare M care se afla

la intersectia caracteristicii din cadranul I cu dreapta de sarcina. Dreapta de sarcina
se obtine prin intermediul egalitatii: E = R * I A , cu axele:
Pentru IA = 0 => E = UA
Pentru UA = 0 => E = R * IA => IA =

E
R

Dispozitive semiconductoare
Tipuri de diode semiconductoare
Diodele semiconductoare sunt realizate intr-o paleta larga corespunzatoare
domeniilor de utilizare: diode redresoare, stabilizatoare, varicap si diode in domeniul
frecventelor inalte.
Dioda redresoare dispozitiv semiconductor bazat pe jonctiunea pn si care este
utilizat in polarizare directa.

Particularitati: functie in polarizare directa. In polarizare inversa se blocheaza, nu

lasa sa treaca curentul. Functia din cadranul I al caracteristicii jonctiunii pn.

Utilizari:
- in circuitele de redresare din sursele de alimentare
- in circuitele de protectie la supratensiune
- in circuitele de comanda si control pentru separarea liniilor de comanda
Dioda stabilizatoare de tensiune (Zenner)
Este un dispozitiv semiconductor bazat pe jonctiunea pn si care functioneaza in
polarizare inversa.

Particularitati: functie in polarizare inversa, realizeaza stabilizarea de tensiune la

bornele sale pe baza efectului Zenner. Foloseste caracteristica jonctiunii pn din
cadranul III.

Zenner a identificat in functia jonctiunii la polarizarea inversa urmatorul fenomen: la

variatii mari ale curentului invers prin jonctiuni, ii corespund variatii mici ale
tensiunii de jonctiune.

Utilizari: ca element stabilizator de tensiune in sursele de alimentare, in circuitele

de protectie, este elementul fundamental al tuturor stabilizatoarelor.
Dioda Varicap dispozitiv bazat pe jonctiunea pn si care functioneaza in
polarizare inversa.

Particularitati: in polarizare inversa, grosimea stratului de bariera poate fi

controlata in functie de valoarea tensiunii inverse de alimentare.
Jonctiunea se comporta ca o capacitate la care gradul dielectricului (l 0) se
modifica o data cu tensiunea de polarizare. In aceasta situatie se poate reprezenta
caracteristica specifica diodei Varicap:

Tranzistorul Bipolar
Este un monocristal de Si cu 3 regiuni semiconductoare si doua jonctiuni.
Dupa modul cum sunt dispuse cele 3 regiuni, tranzistoarele bipolare se impart in 2
categorii: pnp si npn.
Tranzistor Bipolar pnp

Tranzistor Bipolar npn

Structura interna

Je jonctiune de emitori
JC jonctiune de colectori
B baza
E emitor
C - colector

Je jonctiune de emitori
JC jonctiune de colectori
B baza
E emitor
C - colector
Simboluri

Functia tranzistorului se explica prin efectul de tranzistor: purtatorii majoritari

(golurile, in cazul pnp) primesc energie suficient de mare pentru a strabate cu
usurinta baza, strabat si jonctiunea polarizata invers, ajungand la iesirea
tranzistorului.
Polarizarea Tranzistorului
Pentru ca un tranzistor functioneaza ca sa poata stabili curentul emitorcolector, jonctiunile trebuie polarizare. Se cunosc 3 metode de polarizare:

Metode de conectare a tranzistorului

Tranzistorul are 3 pini, si ca urmare, un terminal este comun, atat pentru
intrare cat si pentru iesire. Se intalesc 3 metode de conectare in functie de care
terminal este comun si care intotdeauna se leaga la masa.

Tranzistoare unipolare si dispozitive multijonctiune

Tranzistoare unipolare
Sunt cunoscute sub denumirea de tranzisotare cu efect de camp (TUP = TEC).
La acestea, conductivitatea electrica se datoreaza unui singur tip de purtatori
majoritari: electroni (goluri). Se cunosc doua tipuri de tranzistoare unipolare:
1. cu canal initial; ex: TEC-J
2. cu canal indus; ex: TEC-MOS
Ambele se pot realiza de tip n sau p.
TEC-J (de tip n)
Este tranzistor cu efect de camp si jonctiune, la care conductia curentului
electric se realizeaza printr-un canal de tip n, realizat initial in procesul de
fabricatie.

D drena
S sursa
G grila de comanda
p,n semiconductor p si n

TEC-MOS (de tip n)

MOS = metal, oxid, semiconductor
Este un tranzistor cu efect de camp la care curentul se stabileste printr-un
canal indus in procesul de functionare. Din semnificatia MOS intelegem ca
electronul de grila este separat de semiconductor printr-un strat de oxid de Si (SiO 2).

Utilizari
- amplificatoare de tensiune si curent in etajele de radio-frecventa din sistemul
de emisie-receptie
- prime etaje de prelucrare a semnalelor din instrumentele de masura si
control
- cele MOS - amplificatoare finale de putere
Dispozitive multijonctiune
Tiristorul dispozitiv semiconductor cu 4 regiuni semiconductoare si 3 jonctiuni.
Structura si simbolul sunt:

A anod
C catod
P poarta pentru comanda deschiderii tranzistorului
Particularitati

alimentat cu tensiune continua, se deschide doar la aplicarea unui impuls de

scurta durata pe p si ramane deschis pana se intrerupe alimentarea cu
tensiune continua
alimentat cu tensiune alternativa; se poate deschide pe durata alternantelor
pozitive daca i se aplica un impuls
se poate autoamorsa in cazul unor tensiuni anod-catod mari

Utilizari:
- in regulatoare de tensiune si curent
- comanda motoarelor de curent electric
- in sursele de alimentare comandate
- in sistemele de circuite de comutatie
Aplificatoare electronice
Asigura marimea unui semnal electric pe seama energiei de la sursa de alimentare
si au in constructie un dispozitiv neliniar (tranzistor).

Amplificatorul de semnal mic ASM (amplificatorul RC)

Rolul elementelor componente

T tranzistor bipolar in conexiune EC

RB

RB

divizori rezistivi pentru polarizarea bazei tranzistoriale. Se asigura o

tensiune UBE suficient de mare ca tranzistorul sa se deschida in regim static (fara

semnal de intrare). Se spune ca tranzistorul, si deci, amplificatorul, lucreaza in clasa
A.
RC rezistenta de colector = sarcina tranzistorului, limiteaza curentul prin tranzistor
RE rezistenta de emitor, are rol de protectie asupra tranzistorului, limitand tendinta
de ambalaj termic
CE condensator de emitor; decupleaza emitorul in regim de functionare cu semnal
la intrare. Prin el se va inchide doar curentul variabil al tranzistorului, curent
desemnat de semnalul de intrare
CB, Co condensatoare de separare din punct de vedere al curentului continuu; ele
lasa sa treaca semnalele (ui, us)
ECC sursa de alimentare in curent continuu
Utilizari asigura amplificarea semnalelor mici de iesire din sistemele automate,
motiv pentru care se numesc preamplificatoare de semnal.
Repetorul pe emitor
Este un etaj de amplificare mai mult in curent decat in tensiune, se foloseste ca etaj
de adaptare (tampon), asigurand:
- adaptarea de impendante in etaje
- transferul maxim de putere
- amplificarea in curent
- este folosit intr-o banda larga de frecvente

Particularitati:
- nu are sarcina in colector
- sarcina este in emitor RE (max 100)
- nu are condensator de decuplare al emitorului
- iesirea se face din emitor
- tensiunea us ui si de aceeasi faza

Amplificatorul operational

Este un ansamblu de circuite electronice care asigura amplificari ale semnalelor de

ordinul 105 ori. Se realizeaza sub forma de CI de tip analogic, raspandit in domeniile
tehnice.
Structura

RE repetor cu emitor
PSM - preamplificator
AD amplificator diferential
AP amplifitcator de putere

+
vi

tensiunea de intrare la intrare pozitiva, intrare neinversatoare

vi

tensiune de intrare aplicata la intrarea inversoare

Aceste doua intrari sunt intrari asimetrice:

marcheaza tensiunea de intrare simetrica

+v i

v e=v i

tensiune de iesire simetrica

rezistenta de intrare: mare si foarte mare (100 k 1 m sau 1 m 10

m)
- rezistenta de iesire: mica (30 70 ) este un amplificator de putere
tensiunea de offset tensiunea ce ar trebui aplicata la intrare pentru compensarea
dezechilibrelor unor circuite aflate incat tensiunea de la iesire sa fie nula.
curentii de intrare sunt mici
amplificarea in bucla deschisa 105 ori

Aplicatii
1. Amplificatorul Operational inversor

R1 limiteaza curentul de intrare

R2 rezistenta de reactie
2. Amplificatorul Operational neinversor

3. Amplificatorul Operational sumator

Sursa de alimentare clasica

Tr dispozitiv electromagnetic care transorma tensiunea alternativa cu valoare

efectiva mare in tensiune alternanta cu valoare efectiva mica (coborator de
tensiune)
R redresor; are rolul de a transofrma tensiunea alternanta in tensiune continua de
natura pulsatorie; este format dintr-o dioda redresoare de monoalternanta, si 2 sau
4 diode redresoare de dubla alternanta
F filtrul (de netezire); are rolul de a elimina pulsatiile de la iesirea redresorului

St stabilizator de tensiune continua; este un circuit electronic a carui functionare

se bazeaza pe particularitatile diodei stabilizatoare de tensiune

Redresorul cu dubla alternanta

Functionare
Tensiunea alternativa u2 de la iesirea transformatorului va determina pe
intervale de timp succesive polarizarea directa a unor perechi de diode si
conducerea acestora astfel: pentru alternanta pozitiva sunt polarizate direct D 1 si
D2, iar pentru alternanta negativa se vor deschide diodele D 3 si D4. Curentul se
stabileste in acelasi sens prin condensatorul C pe care il incarca. Procesul de
incarcare si descarcare a condensatorului de filtraj duce la micsorarea ondulatiei
tensiunii redresate.
Utilizari
- Aparatele de masura si control

Surse stationare de alimentare pentru verificari si masurari

Stabilizatoare de tensiune circuite electronice care asigura mentinerea la iesire

a unei tensiuni constante atunci cand tennsiunea continua de la i prezinta ondulatii
sau variatii intamplatoare.
Stabilizator de tensiune cu transistor regulator serie

Rolul elementelor
T tranzistor npn cu rol de regulator de curent, se afla conectat in serie cu sarcina
Rs
Dz dioda stabilizatoare de tensiune, este polarizata invers, are proprietatea ca la
variatii mari ale curentului prin dioda, tensiunea U z ramane constanta
R1 rezistor cu rol de protectie pentru D z, limitand valoarea curentului ce poate
trece prin dioda.
Functionare:
Cand U1 = constant se stabileste prin D z curentul Iz pe circuitul: +u1, R1, Dz,
-ui. Tensiunea Uz de la capetele diodei se aplica pe baza tranzistorului T. Tranzistorul
se va deschide pentru un curent constant, care va trece si prin sarcina, pe circuitul:
+ui, CET,R3, -ui.
Pentru acest curent,
Marimea acesteia este:

I CE

, la iesire, se obtine u 0 constant ca valoare.

u0 = u z -

uBE

In situatia in care u1 prezinta variatii (rezonabile = 2, 3 V), potrivit legii lui

Ohm, pe circuitul de intrare al diodei, curentul va cunoaste si el cresteri/scaderi,
potrivit relatiei.
u1 = IZR1 + uZ (constant)
Variatia de curent IZ nu modifica tensiunea u Z, dar se va modifica caderea de
tensiune pe R1. In aceasta situatie, chiar daca u 1 este variabil, uz = constant si, deci,
tranzistorul isi va pastra curentul I CE constant, cea ce va mentine la iesirea
stabilizatorului o tensiune u0 = constanta.
Sursa de alimentare cu redresor comandat

Rolul elementelor:
Tr1 transofrmator de retea
Th tiristor, este o dioda redresoare comandata, se deschide numai in momentul
aplicatii pe grila de comanda a unui impuls pozitiv de scruta durata, si daca pe anod
este aplicata alternanta pozitiva
D dioda redresoare cu valoare de protectie
Tr3 transformator cu impulsuri, are primarul conectat la circuitul de comanda, iar
secundarul este conectat catre poarta tiristorului pentru aplicarea tensiunii de
comanda uC
Tr2 transformator pentru alimentarea si sincronizarea circuitului de comanda, astfel
incat uc va fi generat doar pe durata alternantelor pozitive u 2
Circuitul de comanda circuit electronic care permite generarea unor impulsuri
pozitive de durata a caror pozitie este controlata cu ajutorul potentiometrului P.
Sursa de alimentare in comutatie
Este un circuit electric care asigura pentru consum, ca sarcina variabila, o
energie electromagnetica de natura continua prin controlul digital al energiei intr-un
acumulator reactiv.
Domenii de utilizare:

calculatoare electronice
sisteme moderne de radio receptie
instalatii termice si tehnologice care au consum mare de energie si variabil
de la un moment la altul

Rolul elementelor
PR punte redresoare de retea, transforma tensiunea alternativa a retelei in
tensiune continua de natura pulsatorie
CF condensator de filtraj, micsoreaza ondulatia tensiunii redresate
K comutator electronic: tranzistor de putere care lucreaza in comutatie, trece din
stare blocat in stare de conductie sub actiunea impulsurilor de comanda primite pe
baza
Tr transformator cu rol de acumulator de energie; are miezul feromagnetic din
ferita, ceea ce ii permite sa lucreze la frecvente de ordinul zecilor de kHz.
Secundarele alimenteaza celula redresoare si de filtrare pentru obtinerea mai
multor tensiuni continue
Lc infasurarea de sarcina ce alimenteaza un consumator. De aici, se ia legatura cu
reactia pentru controlul consumului din sarcina
Circuit de comanda este un circuit electric care genereaza semnale de comanda.
Frecventa acestor impulsuri creste daca este nevoie ca u n sa fie mai mare si scade
daca un trebuie sa fie mai mica.
Comutatorul electric asigura prin influemta primara a transformatorului un curent
variabil ip. Curentul va genera un flux magnetic variabil care va induce in secundarul
L-Ln tensiune electromotoare, al caror marimi depind de timp, si viteza fluxului.
e=

d
dt

Viteza de reactie a fluxului si marimea tensiunilor induse in secundarul u-u n

depinde de frecventa impulsurilor de comanda. In practica, aceasta frecventa este
cuprinsa intre 18 si 20 de kHz.
Circuite logice

Sunt circuite care efectueaza operatii de natura logica. Stim ca in algebra

logica se opereaza cu doua valori: 0 si 1, care, in electronica, sunt denumite bit. In
algebra Booleiana operatorii logici fundamentali sunt:
a) NU NOT
b) SI AND
c) SAU OR
Combinatii ale acestora:
SI - NU = NU + SI
SAU NU = NU + SAU
Corespunzator acestor functii logice fundamentale au fost realizate, prin
contributia lui Cloud Shamon, circuite logice fundamentale parti logice.
In electronica se opereaza, fie cu nivelul de tensiune 0 si 5V, fie cu impulsuri
de scurta durata. A fost stabilita ca logica de baza logica pozitiva, potrivit careia,
pentru 0V -> starea logica 0, 5V -> starea logica 1.

Circuite logice fundamentale

a) Negator (NU)

b) SI (produs)

c) SAU (sumator)

Circuite Basculante
Comutatia este procesul de trecere rapida a unui dispozitiv neliniar
(transformator) din starea blocat in starea deschis la saturatie. Circuitele basculante
sunt circuite electrice, de regula cu 2 tranzistoare si alte elemente RC la care
tranzistorul lucreaza in comutatie, in antifaza, adica, atunci cand unul e deschis
celalalt este inchis.
Circuit basculant A-stabil (ABA)
Nu are nicio stare stabila, el oscileaza functional in mod liber, generand la
cele 2 iesiri pe care le are, semnale de functie dreptunghiulara in antifaza.

Frecventa de basculare, precum si intervalele t 1 si t2 sunt delimitate de

parametrii unor el. RC aflate in constructia circuitului. Astfel de circuite sunt utilizare
ca generatoare de tact GT. La randul lor, acestea sunt circuite care dirijeaza in
sisteme de calcul, in sisteme cu microprocesor si in structura procesorului, viteza de
lucru.
Circuit basculant monostabil
Este circuitul basculant care are o singura stare de functionare stabila si din
care poate fi scos numai prin aplicarea unui impuls de comanda exterior. Odata scos
din starea stabila, va reveni din nou in aceasta dupa un interval de timp prestabilit.
Astfel de circuite sunt utilizare in sisteme cu temporizare.
Circuit basculant bistabil
Are doua stari stabile, trecerea dintr-o stare in alta se face numai sub
actiunea unui impuls de scurta durata, aplicat din exterior. Astfel de circuite au
posibilitatea de a memora stari logice 0 sau 1. Tipuri de circuite: CBB-RS ; CBBJK
CBB-RS: S set (serie), R reset (sterge)

Structura interna:

Q(t1) starea iesirii Q, imediat dupa aplicarea comenzii la intrare

Q(t) starea inainte de aplicarea comenzii
CBB-JK: J jump, K keep

Structura interna:

Utilitate:
Divizoare u2
Elemente de memorare cu ajutorul carora sunt construite registrele de memorare,
registrele de acumulare de date, registrle ede calcul aritmetic, registrle pentru
stivele de lucru
Numaratoare stau la baza convertoarelor analog-digitale si asigura caderea binara
a numerelor zecimale
Numarator binar cu 3 CBB-JK (cu 3 digits)