Politica social a UE

Politica social a UE este format dintr-un set de politici complementare, ce s-au dezvoltat i
multiplicat pe parcursul timpului i care acioneaz in acele sectoare de activitate ce afecteaz
sau genereaz gradul de bunstare individual i social. Permanenta preocupare a comunitii
europene pentru aspectele de politic social - inceput cu Tratatul de Roma (1957)- a dus, in
timp, la crearea unui model social european1. Unul din momentele cele mai importante ale
evoluiei acestui model se situeaz in jurul anului 2000, cand se face trecerea de la o abordare
bazat pe minimizarea consecinelor sociale negative ale schimbrii structurale, la o abordare ce
are in vedere modernizarea sistemului social european i investiia in capitalul uman altfel
spus, se trece de la o abordare cantitativ (minimizarea consecinelor) la una calitativ (investiia
in oameni). De asemenea. o caracteristic important a politicii sociale este delegarea
responsabilitilor de atingere a obiectivelor comunitare ctre Statele Membre.
Dei preocuparea pentru aspectele sociale la nivel comunitar este prezent inc de la inceputurile
acesteia, iar instrumente de politic social au fost infiinate timpuriu (crearea Fondului Social
European in 1958), din punct de vedere programatic politica social debuteaz odat cu
adoptarea, in 1989, a Cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale lucrtorilor2
(cunoscut i drept Carta Social).
Carta Social reflect preocuparea pentru dimensiunea social a politicilor comunitare in
contextul construciei pieei unice europene i a fost elaborat in urma unui proces de consultare
a prilor interesate (reprezentani ai angajatorilor, lucrtorilor, liber profesionitilor, fermierilor,
etc.). Important de menionat este c, dei in faza de proiect se prefigura o soluie la nivel
comunitar, documentul final accentueaz rolul i responsabilitile SM in direcia aplicrii i
respectrii drepturilor sociale fundamentale: libera circulaie a muncitorilor, angajarea i
salarizarea, imbuntirea condiiilor de munc i de via, protecia social, libertatea de
asociere i negocierea colectiv, formarea profesional, tratamentul egal al brbailor i femeilor,
protecia sntii i sigurana la locul de munc, protecia copiilor, adolescenilor, persoanelor in
varst i a persoanelor cu handicap, precum i informarea, participarea i consultarea lucrtorilor
in probleme ce ii afecteaz direct. Carta a fost semnat in decembrie 1989 de ctre 11 state
membre (SM), singura excepie fiind Marea Britanie care a semnat in 1998.
Pasul urmtor in programarea politicii sociale este reprezentat de Cartea Verde (Green Paper) documentul care a lansat procesul de dezbatere asupra viitorului politicilor sociale la nivel
comunitar (1993), in vederea elaborrii Crii Albe (White Paper) in 1994. Liniile de discuie
identificate prin Cartea Verde privesc:
prioritile commune tuturor SM in domeniile pieei muncii, formrii profesionale i
proteciei sociale;
imbuntirea situaiei ocuprii forei de munc;
accelerarea progresului in crearea unui sistem de producie bazat pe calitate;
stimularea solidaritii i integrrii sociale;
lupta impotriva srciei i excluderii sociale;
piaa unic i libera circulaie a persoanelor;
promovarea egalitii de anse pentru brbai i femei;
sprijinirea dialogului social;
coeziunea economic i social;
In acest proces de consultare au fost implicate instituii ale Uniunii Europene, SM i diverse
organizaii publice, alturi de care au stat reprezentani ai angajatorilor i ai sindicatelor.
Ca rezultat al procesului consultativ iniiat de Cartea Verde, Cartea Alb stabilete liniile de
aciune ale politicii sociale comunitare pan in anul 2000 (cand vor fi retrasate in Agenda
Politicii Sociale). Conform acesteia, principala prioritate a fost stabilit ca fiind crearea de noi
locuri de munc, strans corelat cu formarea unei fore de munc educate, incurajarea unor
stardarde ridicate de munc i crearea unei piee europene a muncii ce constituie prioritile
imediat urmtoare. Alturi de acestea stau crearea de oportuniti egale pentru femei i brbai,
politica i protecia social, sntatea public, parteneriatele sociale, cooperarea internaional i
-1-

eficacitatea implementrii legislaiei europene. Aceste prioriti au fost adresate prin adoptarea a
dou programe de aciune pe termen mediu, pentru perioadele 1995 -1997 i 1998 2000.
Aa cum aminteam la inceput, anul 2000 reprezint un moment cheie in evoluia modelului
social comunitar, datorit abordrii noi pe care o aduce prin centrarea pe calitate. Asfel, se
discut posibilitatea creterii ratei de ocupare a forei de munc prin stimularea crerii de noi
locuri de munc, ins este vorba de locuri de munc de calitate. Atunci a fost adoptat Agenda
Politicii Sociale (Social Policy Agenda), ce traseaz cadrul i prioritile de dezvoltare ale
politicii sociale pan in anul 2005. Astfel, provocrile crora trebuie s le rspund Agenda
Social sunt date de rata de ocupare a forei de munc, creterea importanei tehnologiilor
informaiei i numrul redus al celor ce au abiliti in domeniu, dezvoltarea unei economii bazat
pe cunoatere, situaia social, procesul de extindere a UE i internaionalizarea politicii sociale.
In acest context, principiul care st la baza modelului social astfel reformat (prin centrarea pe
calitate) este intrirea rolului politicii sociale ca factor productiv, adic integrarea politicii sociale
cu politica economic i cu politica ocuprii forei de munc.
I. Politica social a Uniunii Europene
I.1. Momente cheie
Politica social a comunitii europene a debutat odat cu tratatul de constituire a acesteia, in
1957. Astfel, Tratatul de la Roma pune bazele politicii sociale prin articolele sale referitoare la
libera circulaie a muncitorilor i la libertatea de stabilire a acestora, in contextul crerii pieei
comune. Tot prin acest tratat a fost prevzut i crearea Fondul Social European, instrumentul de
finanare a politicii sociale i cel mai vechi dintre fondurile structurale.
Pasul urmtor a fost constituit de adoptarea Actului Unic European (The Single European Act),
in 1986, ce conine directive privind sntatea i sigurana la locul de munc, introduce dialogul
social i conceptul de coeziune economic i social (materializat prin crearea Fondului de
coeziune economic i social).
Anul 1989 constituie un moment important al construciei sociale europene prin adoptarea
primului document programatic al politicii sociale Carta Social, ce stabilete drepturile
sociale fundamentale i, odat cu acestea, direciile de aciune ale politicii sociale.
Un an mai tarziu, in 1990, Tratatul de la Maastricht (ratificat in 1992) stabilete ca unul din
obiectivele Uniunii atingerea unui nivel ridicat de ocupare a forei de munc i al proteciei
sociale, egalitatea intre femei i brbai [...] creterea standardelor de via i a calitii vieii...
(Articolul 2).
In 1991 a fost adoptat Protocolul Social (Social Policy Protocol), ce a fost anexat Tratatului de la
Maastricht i care stabilete obiectivele politicii sociale (prefigurate de Carta Social):
promovarea ocuprii forei de munc, imbuntirea condiiilor de via i de munc, ombaterea
excluziunii sociale, dezvoltarea resurselor umane, etc. (semnat de 11 SM, nu i de Marea
Britanie).
Cartea Verde (Green Paper), lansat in 1993, deschide procesul de discuie asupra viitorului
politicilor sociale la nivel comunitar i este urmat, in 1994, de Cartea Alb (White Paper) ce
stabilete prioritile politicii sociale pan in anul 2000. Acestea sunt concretizate in programele
de aciune social pentru perioadele 1995-1997 i 1998 -2000.
In 1997, prin Tratatul de la Amsterdam (ratificat in 1999) este abrogat Protocolul Social, este
lansat Acordul Social (Social Policy Agreement) i este integrat un nou articol in Tratatul UE,
un articol privind ocuparea forei de munc i cunoscut ca Titlul VIII. 1998 este anul in care
Marea Britanie semneaz Acordul Social i particip astfel la politica social comunitar.
Anul 2000 constituie un moment major in evoluia politicii sociale prin elaborarea Strategiei de
la Lisabona (Lisbon Strategy), prin care este stabilit obiectivul pe zece ani al Uniunii Europene,
reprezentat de transformarea economiei comunitare in cea mai competitiv economie bazat pe
cunoatere. Tot in acest an a fost adoptat i Agenda Politicii Sociale, ce preia acele obiective
pecifice i elemente ale strategiei ce in de politica social i le convertete intr-un program de
ciune pe 5 ani, care constituie cadrul politicii sociale actuale. In 2003 a avut loc evaluarea
intermediar a Agendei Sociale, ce are ca rezultat ajustarea prioritilor Agendei in funcie de
-2-

progresul inregistrat pan in acest moment i de schimbrile politice, economice i sociale

intregistrate la nivel comunitar.
I.2. Situaia curent
I.2.a. Baza legal
Baza legal a politicii sociale a fost stabilit prin Tratatul de la Roma (Tratatul Comunitii
uropene, 1957, i reinnoit), intrit prin Actul Unic European (1986/1987) i consolidat prin
Tratatul de la Maastricht (1992) i Tratatul de la Amsterdam (Tratatul Uniunii Europene 1997).
Tratatul de la Roma reflect momentul de inceput al politicii sociale prin cateva
articolereferitoare la libera circulaie a muncitorilor i a libertii de stabilire a acestora, in
contextul crerii pieei comune. Actul Unic European a completat aceast linie prin o serie de
articole referitoare la sntatea i sigurana la locul de munc, dialogul cu partenerii sociali i
coeziunea economic i social. In momentul de fa, cadrul legal general al politicii sociale este
dat de Articolele 2 i 13 ale Tratatului CE i Articolul 2 al Tratatului UE, care continu
iniiativele anterioare prin adugarea de prevederi referitoare la combaterea discriminrii (de
gen, a discriminrii rasiale, etnice, religioase, bazate pe disabiliti, varst sau orientare sexual).
Astfel, Articolul 2 al Tratatului CE prevede - alturi de o dezvoltare economic armonioas,
echilibrat i durabil un nivel ridicat de ocupare a forei de munc i al proteciei sociale,
egalitatea intre femei i brbai [...] creterea standardelor de via i a calitii vieii..., in timp
ce Articolul 13 se refer la adoptarea de msuri adecvate pentru combaterea discriminrii
bazate pe sex, origine etnic sau rasial, religie sau convingeri religioase, dizabiliti, varst sau
orientare sexual. Tot in Tratatul CE , politica social este adresat distinct in Titlul VIII
(Articolele 125-130) referitor la ocuparea forei de munc i Titlul XI (Articolele 136-145) ce
se refer explicit la politica social, educaie, formare profesional i tineret. Articolul 2 al
Tratatului UE - stabilind obiectivele Uniunii Europene- preia aceste reglementri i menioneaz
promovarea progresului economic i social printr-un nivel ridicat al ocuprii forei de munc,
intrirea drepturilor i intereselor indivizilor (prin introducerea ceteniei europene) i libera
circulaie a persoanelor. Alturi de aceste prevederi juridice stau o serie de directive i
reglementri privind Fondul Social European (FSE), condiiile de munc, ocuparea forei de
munc i omajul, securitatea social.
I.2.b. Actori instituionali ai politicii sociale in UE
Principalii actori instituionali implicai in procesul de decizie i de implementare a politicii
sociale sunt reprezentai de Comisia European, Parlamentul European, Consiliul Uniunii
Europene (Consiliul de Minitri) i Comitetul Economic i Social, sprijinii in activitatea lor de
trei agenii europene i un numr egal de parteneri sociali.
Comisia European este direct responsabil pentru pregtirea i asigurarea implementrii
politicilor sociale, prin Direcia General(DG) Probleme Sociale i Ocupare a Forei de
Munc.3 Rolul su este de a iniia si definitiva noi acte legislative in domeniu i de a se asigura
c msurile astfel adoptate vor fi implementate de Statele Membre. In activitatea sa, DG
colaboreaz cu DG Mediu i DG Dezvoltare Regional.
Parlamentul European este implicat in procesul decizional prin Comitetul pentru Ocupare i
probleme sociale4, ale crui responsabiliti au in vedere diverse aspecte ce in de politica de
ocupare a forei de munc i de politica social.
Consiliul UE este echivalentul unui consiliu de minitri la nivel european i se reunete de cateva
ori pe an , in scopul coordonrii politicilor sociale ale SM.
Comitetul Economic i Social (CES) are rol consultativ in procesul de decizie i emite opinii, la
solicitarea Comisiei Europene, care au ins numai caracter informativ. CES constituie legtura cu
societatea civil, in cadrul su fiind reprezentate diverse organizaii economice i sociale de pe
teritoriul SM.
Comitetul de Ocupare (a forei de munc)5 a fost infiinat in anul 2000 (inlocuind Comitetu
pentru Ocupare i Piaa muncii), are rol consultativ i este activ implicat in dezvoltarea
Strategiei europene de angajare a forei de munc (European Employment Strategy), precum i
in promovarea coordonrii intre SM in privina politicilor ce in de ocuparea i de piaa forei de
-3-

munc.
Centrul European de Monitorizare a Rasismului i Xenofobiei, cu sediul la Viena, a fost infiinat
in 1997 (incepandu-i activitatea in 1998) i sprijin procesul decizional prin furnizarea de date
i informaii referitoare la situaia rasismului, xenofobiei, islamofobiei i anti-semitismului la
nivel comunitar, precum i elaborarea de studii i strategii de aciune in acest domeniu.
Fundaia European pentru Imbuntirea Condiiilor de Via i de Munc a fost infiinat in
1975 i are sediul la Dublin. Activitatea sa este orientat in dou direcii: (1) managementul
cercetrii i (2) informare i comunicare. De asemenea, Fundaia sprijin procesul decizional
prin furnizarea de date privind imbuntirea condiiilor de via i de munc la nivel european.
Agenia European pentru Sntate i Securitate la Locul de Munc , cu sediul la Bilbao, a fost
infiinat in 1996, in scopul de a colecta, disemina i facilita schimbul de informatii i bune
practici in domeniu. Rolul su in procesul decizional const in furnizarea de date privind
sntatea i securitatea la locul de munc, pe baza crora sunt fundamentate propunerile i
iniiativele Comisiei Europene in aceast direcie.
Alturi de aceste organisme comunitare, un rol important in trasarea cadrului politicii sociale il
au partenerii sociali, reprezentai de Confederaia Sindical European (ETUC6), Uniunea
Patronatului din Comunitatea European (UNICE7) i Centrul European pentru Intreprinderi
Publice (CEEP8). Acetia sunt implicai in procesul de dialog social i reprezint anagajaii,
patronatul i sectorul profesiilor liberale.
I.2.c. Agenda politicii sociale
Agenda Politicii Sociale9 este documentul programatic i cadrul de implementare al politicii
sociale comunitare in perioda 2000-2005 i a fost adoptat in anul 2000, ca rezultat al Strategiei
de la Lisabona - elaborat in anul 2000, in cursul preediniei portugheze. Strategia rezint
obiectivul pe 10 ani (2010) al UE - de transformare a economiei comunitare in cea mai
competitiv economie bazat pe cunoatere - i descrie stategia elaborat pentru realizarea
acestuia, ce reflect aproape toate activitile economice, sociale i de mediu ale UE. Altfel spus,
obiectivul Uniunii pentru urmtoarea decad este de a crete performana economic, de a crea
mai multe locuri de munc (i mai bune) i de a folosi la maxim posibilitile oferite de o
societate bazat pe cunoatere (knowledge-based society). Agenda Politicii Sociale preia acele
obiective i elemente ale strategiei ce in de politica social i le convertete intr-un program de
aciune pe 5 ani, ce constituie cadrul politicii sociale actuale i care are drept principiu de baz
intrirea rolului politicii sociale ca factor productiv. In plus, Agenda reflect transformarea i
trecerea acestei politici de la o abordare bazat pe minimizarea consecinelor sociale negative
(aprute odat cu schimbarea structural) la una centrat pe calitate i avand in vedere
modernizarea sistemului social i investiia in oameni10, care integreaz politica social cu
politica economic i politica de ocupare a forei de munc - dup cum se poate observa din
schema de mai jos.
A. Prioriti ale politicii sociale
Prioritile politicii sociale pentru perioada 2000-2005 reflect aceast orientare spre calitate i
sunt reprezentate de:
gradul ridicat de ocupare al forei de munc are in vedere crearea i promovarea de noi
locuri de munc;
calitatea muncii se refer la locuri de munc mai bune i la moduri mai echilibrate de
ombinare a vieii profesionale cu viaa personal, ceea ce implic existena unor politici e
angajare mai bune, salarii rezonabile i o organizare a muncii adaptat atat nevoilor companiilor
cat i nevoilor indivizilor;
calitatea politicii sociale propriu-zise implic un grad ridicat de protecie social, existena
unor servicii sociale de calitate pe tot cuprinsul Uniunii i accesibile tuturor, crearea de
oportuniti reale pentru toi indivizii i garantarea drepturilor fundamentale i Politica social
Calitate social / Coeziune social
Competitivitate / Dinamism Ocuparea forei de munc /
Calitatea muncii
-4-

Politic economic Politic de ocupare (a forei de munc) a celor sociale aspecte ce joac un
rol esenial in atingerea obiectivului pe zece ani al politicii sociale, prin imbinarea productivitii
cu satisfacia personal-profesional;
calitatea relaiilor industriale are in vedere adaptarea cu succes la schimbrile industriale
i reflect impactul cunoaterii adic al noilor tehnologii i al cercetrii in progresul
economic.
Aceste prioriti reflect nevoile cu care se confrunt la ora actual societatea european i se
constituie ca puncte de referin ale noii politici sociale, fiind secondate de instrumente i direcii
de aciune special adoptate in vederea realizrii lor.
B. Direcii de aciune ale politicii sociale
Rezolvarea prioritilor prezentate anterior constituie provocarea major a politicii sociale la
inceput de mileniu i impune structurarea pe obiective specifice i adoptarea de msuri deaciune
concrete i adecvate situaiilor identificate.
Astfel, dat fiind c primele dou prioriti - gradul ridicat de ocupare al forei de munc i
calitatea muncii - in de dinamica pieei muncii i de sfera profesional, ele sunt tratate impreun
i dispun de direcii comune de aciune ce au in vedere:
crearea de locuri de munc mai multe i mai bune , cu scopul de a crete rata general de
ocupare pan la 70% i rata de ocupare in randul femeilor pan la 60%;
anticiparea i managementul schimbrii, precum i adaptarea la noul mediu de lucru
(reprezentat de o societate bazat pe cunoatere i pe dezvoltare tehnologic) prin informarea
corespunztoare i eficient atat a angajatorilor cat i a angajailor in vederea ponderrii
flexibilitii i siguranei unui loc de munc;
exploatarea oportunitilor oferite de o societate bazat pe cunoatere prin promovarea
invrii continue, a promovrii de noi forme de organizare a muncii i creterea anselor
de angajare a persoanelor cu handicap;
promovarea mobilitii forei de munc, prin implementarea liberei circulaii a forei de
munc i eliminarea obstacolelor geografice, prin dezvoltarea de mecanisme ce faciliteaz
mobilitatea (inclusiv noile tehnologii);
Prioritatea referitoare la imbuntirea calitii politicii sociale ca atare este reprezentat de
msuri ce au vedere diverse domenii ale vieii sociale i este strans corelat cu modul in care
aceasta interfereaz cu viaa profesional. Direciile de aciune adoptate pentru adresarea acestei
nevoi sunt:
modernizarea i imbuntirea proteciei sociale, astfel incat s asigure indivizilor un venit
sigur, s se realizeze securizarea pensiilor i crearea unor sisteme de pensii durabile, s duc la
dezvoltarea unui sistem de sntate performant;
promovarea incluziunii sociale - ce are ca obiectiv prevenirea i eradicarea srciei, precum
i promovarea participrii tuturor in viaa economic i social;
promovarea egalitii de gen, prin promovarea participrii femeilor la viaa economic,
tiinific, social, politic i civic;
intrirea drepturilor fundamentale i combaterea discriminrii, prin asigurarea dezvoltrii i
respectrii drepturilor sociale fundamentale.
Promovarea calitii in relaiile industriale este poate domeniul prioritar cu cel mai ridicat
caracter de noutate i are in vedere intrirea dialogului social, promovarea competitivitii i a
solidaritii la acest nivel.
Acestor direcii de aciune ce corespund unor prioriti specifice se adaug alte dou linii de
dezvoltare a politicii sociale, ce corespund dimensiunii extra-comunitare a acesteia: pregtirea in
vederea extinderii UE i promovarea cooperrii internaionale.
C. Strategii, instrumente i metode de implementare a politicii sociale
Modalitile de implementare a modelului social european sunt dintre cele mai variate i
corespund complexitii politicii sociale, formand o gam larg de abordri ce cuprinde elemente
strategice, instrumente financiare, legislative i analitice, metode de dialog i coordonare.
Acestea acioneaz concertat i impreun asigur coeziunea intern a politicii sociale.
-5-

Strategia european de ocupare a forei de munc

Strategia european de ocupare a forei de munc a fost adoptat odat cu introducerea, in
Tratatul de la Amsterdam (1997), a capitolului referitor la ocuparea forei de munc (Titlul VIII).
Strategia are drept scop combaterea omajului la nivelul UE i a fost conceput ca instrument
principal de trasare i coordonare a prioritilor comunitare in aceast direcie, prioriti ce vor fi
adresate de fiecare SM in parte. Astfel spus, rolul acestei strategii este de a coordona, la nivel
comunitar, politicile de ocupare ale SM. Iniial elaborat ca strategie de cinci ani, aceasta a fost
supus unei evaluri intermediare in 2000 i unei evaluri a impactului in 2002.
In funcie de prioritile identificate, strategia este structurat pe patru piloni, fiecare
reprezentand un domeniu de aciune a crui dezvoltare contribuie la o mai bun ocupare a forei
de munc la nivel comunitar:
1) angajabilitatea ce reprezint o nou cultur in sfera ocuprii forei de munc i se refer la
abilitatea de a fi angajat, contribuind la combaterea omajului in randul tinerilor i la combaterea
omajului pe termen lung;
2) antreprenoriatul ce promoveaz crearea de noi locuri de munc prin incurajarea dezvoltrii
locale;
3) adaptabilitatea ce are in vedere modernizarea organizrii muncii i promovarea contractelor
de munc flexibile;
4) asigurarea de anse egale se refer in special la adoptarea de msuri speciale pentru femei,
in scopul reconcilierii vieii profesionale cu viaa personal.
Modul de funcionare a strategiei este structurat pe mai multe etape, dup cum urmeaz:
1) stabilirea unor Direcii in ocuparea forei de munc (Employment Guidelines), document
elaborat anual i avand la baz o propunere a Comisiei Europene ce este discutat i aprobat de
Consiliul European (Consiliul de Minitri);
2) elaborarea unor Planuri naionale de aciune(National Action Plans) de fiecare SM in parte,
ce descriu modul de aplicare a elementelor documentului anterior la nivelul SM respectiv;
3) elaborarea, de ctre Comisie i Consiliu, a unui Raport comun asupra ocuparii (Joint
Employment Report) ce are la baz planurile naionale de aciune;
4) trasarea de recomandri specifice pentru fiecare SM (recomandri ale Consiliului, pe baza
propunerilor Comisiei).
Metoda pe baza creia se desfoar acest proces de coordonare a politicilor de ocupare a forei
de munc este o metod iniiat in cadrul Strategiei de ocupare i cunoscut ca metoda deschis
de coordonare13. Principiile ce susin aceast metod sunt:
principiul subsidiaritii, ce const in stabilirea/imprirea responsabilitii intre nivelul
comunitar i cel naional prin stabilirea obiectivelor la nivel comunitar i responsabilizarea SM
in privina implementrii msurilor de aciune adoptate, pentru realizarea acestora la nivel
naional;
principiul convergenei, ce const in urmrirea obiectivelor comune prin aciuni corelate;
managementul pe baz de obiective, ce se refer la monitorizarea i evaluarea progresului prin
stabilirea de indicatori comuni pentru toate SM;
monitorizarea pe ar14, ce const in elaborarea de rapoarte ce inregistreaz progresul i
identific posibilele bune practici la nivel de SM;
abordarea integrat, ce presupune extinderea Direciilor politicilor pieei muncii in sfera
altor politici (sociale, educaionale, antreprenoriale, regionale i de impozitare).
Rezultatul evalurilor din 2000 i 2002 au artat progrese in direcia crerii unui cadru integrat
al politicilor naionale, creterii transparenei politicilor de ocupare i a numrului de actori
implicai (atat la nivel comunitar, cat i la nivelul SM). De asemenea, au fost identificate
spectele sensibile ale politicilor de ocupare i trasate prioritile perioadei urmtoare. Astfel,
dac la nivelul realizrilor se poate vorbi de progresul politicilor naionale in domeniu i de
schimbarea percepei asupra conceptului de ocupare i corelarea acestuia cu educaia continu,
de promovarea egalitii de gen i de eficacitatea metodei deschise de coordonare, nu a fost
neglijat nici identificarea prioritilor i direciilor de dezvoltare pentru perioada urmtoare.
-6-

Temele identificate pentru reforma Strategiei de ocupare a forei de munc sunt: a) stabilirea de
obiective clare, b) simplificarea Direciilor de ocupare (fr a ii reduce ins eficacitatea), c)
intrirea rolului parteneriatului social in aplicarea strategiei i d) creterea coerenei i
complementaritii cu alte procese comunitare.
Dialogul social
Dialogul social iniiat in 1985, promovat in 1986 (prin Actul Unic European) i consolidat in
199816 - este unul din elementele cheie ale modelului social european i joac un rol important
in cadrul Strategiei europene de angajare a forei de munc. Dialogul social reprezint o
procedur de consultare la nivel comunitar, in care sunt implicai diveri parteneri sociali, pe de o
parte, i Comisia European, pe de alt parte. Partenerii sociali implicai , aa cum am artat
anterior, sunt: Confederaia Sindical European (ETUC), Uniunea Patronatului din
Comunitatea European (UNICE) i Centrul European pentru Intreprinderi Publice (CEEP),
reprezentand anagajaii, patronatul i sectorul profesiilor liberale. In timp, dialogul social s-a
dovedit a fi o procedur eficient de gsire a soluiilor comune in dezvoltarea politicilor sociale,
avand ca rezultat un numr de opinii comune i de acorduri colective (4) intre partenerii sociali i
Comisia European. Opiniile sunt expresii formale ale rezultatului dialogului social, ce nu impun
obligaii asupra prilor implicate ci reprezint numai o poziie comun, de compromis, asupra
unui aspect problematic. Pan acum au fost adoptate 15 astfel de opinii comune. Spre deosebire
de acestea, acordurile colective au caracterului unui angajament asumat de comun acord de ctre
prile intetresate i reprezint o modalitate de a conveni asupra unei soluii ce rezolv o
problem comun. Acordurile realizate pan in prezent se refer la:
concediul parental (1996) prevede posibilitatea lucrtorilor de a primi concediu parental
dup naterea copilului i expirarea concediului de maternitate;
munca cu jumtate de norm (1997) permite lucrtorilor s ii adapteze orarul de munc;
contractele pe termen limitat (1999) permite angajatorului s foloseac mai multe
contracte pe timp limitat pentru acelai muncitor;
organizarea timpului de lucru al personalului de pe mare (1999) ce stabilete organizarea
timpului de lucru i alternarea orelor de lucru cu cele de odihn.
Toate aceste acorduri au fost transformate in directive.
Un aspect particular al dialogului social este dialogul sectorial, ce reprezint derularea unor
procese de negociere i consultare la nivel descentralizat i avand ca rezultat incheierea unor
acorduri cadru (o soluie de compromis intre opinii comune i acorduri colective). Caracterul
acestor acorduri nu este unul obligatoriu, ci voluntar, care exprim dorina prilor implicate de a
avea cadre comune de aciune intr-o anumit direcie. Un exemplu de astfel de acord este cel
incheiat intre CEEP i ETUC (1990) in domeniile transportului i distribuiei energiei. Dialogul
sectorial se dovedete a fi un mod eficient de intervenie la acest nivel i asigur dimensiunea
orizontal a procesului de consultare i negociere, ceea ce nu face decat s vin in intampinarea
noilor tendine de dezvoltare a politicilor europene, bazate pe voluntariat17.
Aa cum menionam la inceput, dialogul social este un element esenial al modelului social
european, dar nu numai. Implicarea i consultarea partenerilor sociali in procesul de decizie a
dobandit din ce in ce mai mult importan in dezvoltarea politicilor comunitare, iar pentru rile
in curs de aderare crearea structurilor de dialog este un aspect necesar al acestui proces. Fondul
Social European18
Fondul Social European (FSE), infiinat prin Tratatul de la Roma, reprezint principalul
instrument financiar al politicii sociale europene i este unul din fondurile structurale ale politicii
regionale. In particular, FSE constituie instrumentul de implementare a Strategiei europene de
ocupare i finaneaz trei tipuri de aciuni: formarea profesional, reconversia profesional i
msuri ce duc la crearea de locuri de munc. In urma procesului de reform prin care au trecut
fondurile structurale in 1999, prioritile de aciune s-au schimbat iar pentru perioada 2000-2006
FSE va sprijini msurile de combatere a omajului, de dezvoltare a resurselor umane i integrare
pe piaa muncii cuprinse in Strategia de ocupare. Astfel, prioritile tematice pentru perioada
-7-

2000-2006 sunt grupate in dou categorii: (a) adaptarea la noua economie manifest in cadrul
dialogului social i (b) promovarea strategiilor locale de ocupare (a forei de munc) i inovare.
Pentru prima categorie, au fost stabile 5 astfel de teme:
anticiparea schimbrii economice i sociale;
utilizarea instrumentelor informatice in cadrul dialogului social;
noi abordri in direcia dezvoltrii responsabilitii sociale corporative19;
modernizarea organizrii muncii;
promovarea invrii continue.
Pentru promovarea strategiilor locale (categoria b), prioritile tematice sunt date de:
analizarea situaiilor existente la nivel local privind ocuparea forei de munc;
dezvoltarea de parteneriate locale, cu actori relevani din diferite sectoare;
studii i cercetri relevante pentru pregtirea strategiilor locale de ocupare;
dezvoltarea i implementare de strategii locale;
monitorizare i evaluare;
schimbul i diseminarea de informaii, dezvoltarea de reele.
Dup cum se poate observa, aceste prioriti reiau prioritile Agendei Politicii Sociale i ale
Strategiei de ocupare i le translateaz la nivel practic.
Finanarea prin FSE este susinut i de programul comunitar EQUAL, care susine aciuni ce
promoveaz egalitatea de anse i lupta impotriva discriminrii, alturi de un set de Aciuni
inovatoare20 ce promoveaz noi abordri privind formarea profesional i adaptarea industrial
Metode i strategii adiacente
Aceast categorie a modalitilor de implementare a politicii sociale cuprinde crearea unui cadru
legislativ comun tuturor statelor membre, accentuarea unei anumite prioriti in mai multe
direcii de aciune (cum este cazul egalitii de gen) i utilizarea de analize politice i cercetri. O
importan special este acordat acestora din urm prin infinarea a trei organisme separate ce
monitorizeaz evoluia i implementarea politicii sociale: Centrul European de Monitorizare a
Rasismului i Xenofobiei21 (Viena), Fundaia European pentru Imbuntirea Condiiilor de
Via i de Munc22 (Dublin) i Agenia European pentru Sntate i Securitate la Locul de
Munc23 (Bilbao).
Centrul European de Monitorizare a Rasismului i Xenofobiei a fost infiinat in 1997
(incepandu-i activitatea in 1998) i are drept scop furnizarea de date i informaii referitoare la
situaia rasismului, xenofobiei, islamofobiei i anti-semitismului la nivel comunitar, precum i
elaborarea de studii i strategii de aciune in acest domeniu. De asemenea, Centrul disemineaz
informaii i exemple de bune practici prin reeaua sa RAXEN (Reeaua European de
Informaii privind Rasismul i Xenofobia)24, ce are puncte naionale de colectare i diseminare a
informaiei in fiecare SM.
Fundaia European pentru Imbuntirea Condiiilor de Via i de Munc a fost infiinat in
1975 pentru a contribui la planificarea i crearea unor condiii mai bune de via i de munc
lanivelul UE. Activitile sale se desfoar in parteneriat cu guvernele, organizaiile
patronale,sindicatele i Comisia European, fiind orientate in dou direcii: (1) managementul
cercetrii i (2) informare i comunicare. De asemenea, organizaia dispune de o reea de Centre
Naionale de Legtur25 ce funcioneaz ca sisteme de comunicare i fac legtura cu nivelele
naionale.
Agenia European pentru Sntate i Securitate la Locul de Munc a fost infiinat in 1996, in
scopul de a colecta, disemina i facilita schimbul de informatii economice, tehnice i tiinifice
privind imbuntirea condiiilor de munc, precum i bune practici de prevenire a acccidentelor
de munc i a bolilor profesionale.
I.2.d. Aspecte problematice, tendine i provocri26
Evaluarea intermendiar a Agendei Politicii Sociale, realizat in 2003, a artat o schimbare
vizibil a situaiei economice i politice la nievel comunitar, comparativ cu anul 2000 (cand afost
lansat Agenda). Astfel, Europa anului 2003 este caracterizat de o incetinire de durat
aprogresului economic, ce rezult in incetinirea ritmului crerii de noi locuri de munc i
-8-

creterea ratei omajului ceea ce ridic noi provocri pentru politica social a perioadei imediat
urmtoare (2003-2005) i pentru realizarea obiectivelor stabilite in 2000. Aspectele problematice
identificate in cursul acestei evaluri evolueaz in jurul tendinelor demografice (imbtranirea
populaiei i a forei de munc in spaiul comunitar), inegalitilor de gen inc existente,
schimbrii naturii familiei (creterea numrului familiilor monoparentale, ceea ce duce la
ajustarea corespunztoare a proteciei sociale in aceast direcie), schimbrilor tehnologice,
disparitilor sociale i srciei. Acestora li se adaug provocarea adus de extinderea Uniunii
cu inc 10 state in anul 2004. Pe de alt parte ins, in timp ce economia comunitar este in
regres, aceste noi SM inregistreaz o cretere economic constant ceea ce poate impulsiona
progresul economic la nivel comunitar.
Una din principalele provocri aduse de extinderea UE in domeniul social se refer la
discriminarea minoritilor etnice - i in special a minoritii roma i necesit crearea de soluii
comune la nivelul Uniunii. Acesteia i se adaug potenialul migrator al forei de munc din noile
SM i modul in care va fi afectat peisajul social comunitar. Totui, se poate ca acest efect
migrator s nu fie unul de durat ci unul pe termen scurt, iar fenomenul migrator poate avea loc
i in sens invers, datorit fotilor lucrtori migrani ce pot alege s se intoarc in ara de origine
odat cu integrarea acesteia in UE.
Revenind la situaia general a politicii sociale la nivel comunitar, este de remarcat tendina de
accentuare a rolului responsabilitii sociale corporative 27 adic a acceptrii unei companii
de a ii justifica deciziile in faa prilor interesate (afectate in mod direct de acestea). Aprut la
26 Aceast component a lucrrii are la baz evaluarea intermediar a Agendei Politicii Sociale
(Midterm Review of the Social Policy Agenda) i raportul Kok asupra extinderii UE (Wim Kok Enlarging the European Union: Achievements and Challenges?) inceputul anilor 90 in peisajul
politic comunitar, acest nou concept economico-social duce la fomarea unor companii socialresponsabile, care iau in considerare impactul aciunilor lor asupra comunitilor i mediului in
care opereaz, asupra angajailor i consumatorilor, i care aleg s echilibreze profitul economic
cu nevoile prilor interesate. Promovarea acestui nou tip de responsabilitate social este una din
preocuprile UE, ce are astfel in vedere abordarea combinat a sectoarelor economic, social i
protecia mediului.
Acestea sunt numai cateva din elementele in jurul crora va evolua politica social in urmtorii
ani, la care se adaug preocuparea continu pentru imbuntirea calitii relaiilor industriale
(prin dezvoltarea de indicatori de calitate i promovarea inelegerii relaiilor industriale). De
asemenea, se continu dezvoltarea obiectivelor stabilite in 2000, adic: creterea numrului i
calitii locurilor de munc, dezvoltarea flexibilitii i securitii in contextual unui mediu de
lucru in schimbare, modernizarea proteciei sociale, promovarea egalitii de gen, combaterea
srciei, discriminrii i excluziunii sociale.
II. Politica social in Romania
Pentru Romania, ar in curs de aderare la UE i confruntat cu presiunea schimbrilor necesare
alinierii la standardele comunitare, se poate spune c politica social reprezint un exemplu de
succes in istoria procesului de negociere. Aceasta deoarece Capitolul 13 de negociere,
corespunztor politicii sociale, a fost deschis in al doilea semestru al anului 2001 i inchis
provizoriu in primul semestru al anului 2002 - ceea ce inseamn c au fost stabilite elementele de
baz ale tuturor domeniilor semnificative in acest sector, chiar dac procesul de corelare cu
politica UE continu inc.
II. 1. Alinierea la standardele comunitare
Demarat in anul 1999 prin Programul Naional de Aderare la UE, procesul de aderare a
Romaniei a cunoscut o abordare structurat odat cu deschiderea capitolelor de negociere (in
anul 2000). Fiecare capitol de negociere este detaliat in cadrul unui Document de poziie, ce
cuprinde aspectele asupra crora statul respectiv trebuie s acioneze in direcia implementrii
acquis-ului comunitar i a dezvoltrii cadrului instituional adecvat. Documentul de poziie
pentru Capitolul 13 are in vedere urmtoarele aspecte ale politicii sociale: armonizarea
legislativ, dialogul social, egalitatea de tratament pentru femei i brbai, lupta impotriva
-9-

discriminrii, ocuparea forei de munc, FSE, securitatea social (inclusiv protecia social a
persoanelor varstnice i eliminarea excluziunii sociale), integrarea persoanelor cu handicap,
sntatea public, sntatea i sigurana la locul de munc i afilierea la Fundaia European
pentru Imbuntirea Condiiilor de Via i de Munc . In momentul incheierii acestui capitol
de negociere exista cadrul legal i instituional de baz pentru fiecare din aceste domenii, ins
reforma politicii sociale trebuia s continue.
O evaluare a gradului de aliniere a politicii naionale la standardele comunitare ale politicii
sociale este dat de Parteneriatul pentru Aderare 2003, conform cruia politica social i de
ocupare a forei de munc in Romania mai avea de progresat in ceea ce privete:
continuarea alinierii la acquis-ul comunitar in domeniul legislaiei muncii, inclusiv
elaborarea noului Cod al muncii;
completarea transpunerii acquis-ului in domeniul egalitii de tratament intre femei i brbai
i implementarea lui, in special adoptarea legislaiei privind maternitatea, familia i copilul;
continuarea alinierii la acquis-ul comunitar in domeniul anti-discrimnrii i implementarea
sa adecvat;
continuarea transpunerii acquis-ului comunitar in sectorul sntii i siguranei la locul de
munc, precum i imbuntirea cooperrii intre cele dou ministere de resort;
completarea i continuarea implementrii legislaiei din domeniul sntii publice;
implementarea Planului Naional de Aciune pentru Ocuparea Forei de Munc;
continuarea dezvoltrii capacitii Agenei Naionale de Ocupare de promovare a
programelor i msurilor active de ocupare, in special la nivel local i regional, precum i
pregtirea acesteia pentru implementarea de proiecte prin FSE;
continuarea msurilor de sprijin pentru partenerii sociali;
promovarea dialogului social autonom, in special la nivel de intreprinderi i la nivel
sectorial;
completarea legislaiei secundare necesare implementrii noii Legi privind Sistemul
Naional de Asisten Social (legea cadru, nr. 705/2001) i a dezvoltrii de sisteme de
monitorizare i control in domeniu;
intrirea cooperrii inter-ministeriale i a descentralizrii responsabilitilor privitor la
implementarea legislaiei din domeniul asistenei sociale;
implementarea Strategiei Anti-srcie i de Promovare a Incluziunii Sociale i clarificarea
cadrului instituional adecvat pentru implementare.
De asemenea, aceste nevoi sunt identificate i in Foaia de parcurs pentru Romania i
Bulgaria28, structurate ins in prioriti pe termen mediu i prioriti pe termen lung.
Astfel, procesul de aliniere la standardele comunitare continu i prioritile anterior semnalate
sunt adresate prin adoptarea de msuri coresunztoare. Pentru perioada 2002-2003, aa cum se
arat in raportul anual al progresului intocmit de Guvernul Romaniei29, realizrile acumulate
sunt structurate pe domeniile Documentului de poziie, astfel:
__legislaia muncii a fost adoptat noul Cod al Muncii (ianuari 2003);
__egalitatea de tratament pentru brbai i femei a intrat in vigoare legea egalitii de anse
(iunie 2002) i au fost clarificate responsabilitile delegate urmtoarelor instituii:
Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc (ANOFM), Casa Naionala de Pensii i
alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS), Inspectia Muncii (IM), Consiliul Naional de
Formare Profesional a Aduilor (CNFPA), Institutul Naional de Cercetare Stiiific in
Domeniul Muncii i Proteciei Sociale i Institutul Naional de Cercetare- Dezvoltare pentru
Protecia Muncii, fiind avut in vedere i infiinarea unei Agenii Naionale pentru Egalitatea de
anse intre Femei si Brbai.
__sntate i securitate in munc au fost revizuite normele generale de protecie a muncii i au
fost transpuse prevederile a 20 de directive europene din domeniul securitii i sntii in
munc, precum i elaborarea unui Plan Naional de Imbuntire a Condiiilor de Munc din
sectorul sanitar (2003);
__dialogul social au fost adoptate msuri legislative pentru:
- 10 -

 consolidarea statutului Consiliului Economic i Social,

promovarea dialogului social bipartit (patronate-sindicate),
crearea parteneriatului social in fundamentarea politicii de stabilire a salariului minim pe
baza coului minim de consum,
elaborarea, in parteneriat, a Planului Naional de Dezvoltare,
crearea Forumului Virtual de Informare, Consultare si Dezbateri pentru Societatea Civil i
Parteneriatul Social
__sntatea public a fost acordat atenie aciunilor de intrire a capacitii instituionale de
implementare a acquis-ului comunitar in domeniul bolilor transmisibile, al infeciei cu HIV la
copii, al dependenei de droguri, al tutunului i fumatului, al furnizrii serviciilormedicale;
__ocuparea forei de munc principala realizare a fost adoptarea Planului Naional de Aciune
pentru Ocuparea Forei de Munc (PNAO) pentru perioda septembrie 2002- decembrie 2003, la
care se adaug Documentul Comun de Evaluare a Politicii de Ocupare a Forei de Munc
(octombrie 2002) rezultat in urma consultrilor dintre Guvernul Romaniei i reprezentani ai
Comisiei Europene, avand drept scop identificarea unor domenii prioritare ce necesit o
monitorizare a progresului realizat;
__securitate social, persoane varstnice i excluziune social au fost adoptate msuri in
urmtoareale direcii:
asigurrile sociale a fost elaborat proiectul Legii privind schemele facultative de pensii
ocupaionale;
asistena social - a fost aprobat Regulamentul cadru de organizare i funcionare a
serviciului public de asisten social (2003) i a fost restructurat activitatea de protecie a
persoanelor cu handicap;
__lupta impotriva discriminrii participarea Romaniei (incepand cu anul 2002) la Programul
Comunitar de Combatere a Discriminrii (2002 2006);
Aceste realizri i progrese sunt reflectate de forma de organizare a politicii sociale in Romania
i de adoptarea de noi proiecte legislative i planuri de aciune.
II.2. Organizarea politicii sociale in Romania
In Romania, politica social este o politic concertat, coordonat de ctre Ministerul Muncii,
Solidaritii Sociale i Familiei i susinut de activitatea altor ministere precum Ministerul
Sntii i Ministerul Educaiei i Cercetrii. Domeniile de activitate ale politicii sociale
naionale sunt:
A. Piaa forei de munc (inclusiv omajul) i politicile salariale
B. Pensiile i alte drepturi de asigurri sociale;
C. Asistena social i politicile familiale;
D. Relaiile de munc, securitatea i sntatea in munc.
La aceste 4 domenii de care este responsabil in special Ministerul Muncii se adaug domeniile:
Asigurri de Sntate, Politici din sfera locuinei i locuirii, Politici in sfera Educaiei, Politicile
sociale din domeniul probaiunii / reinseriei sociale a persoanelor delinvente i alte politici
sociale de care sunt responsabile in principal alte ministere.
Fiecare dintre aceste domenii are cadrul su legal i instituional, problemele specifice i
prioritile sale de aciune.
A. Domeniul pieei forei de munc (inclusiv omajul) i al politicilor salariale
Acest domeniu cuprinde aspectele legate de ocuparea forei de munc, reconversia profesional a
omerilor, egalitatea de anse pe piaa muncii etc. i rspunde problemelor lor specifice. Cadrul
legal de baz al acestui domeniu este format de Legea nr.76/2002 i de Ordonana nr.129/2002.
Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de
munc reglementeaz msurile pentru realizarea strategiilor i politicilor elaborate in vederea
proteciei persoanelor pentru riscul de omaj, asigurrii unui nivel ridicat al ocuprii i adaptrii
forei de munc la cerinele pieei muncii30 i stabilete obiectivele naionale in domeniu.
Ordonana nr.129/2002 se refer la formarea profesional a adulilor i reprezint ordonana
omonim din 2000 (Ordonana 129/2000), modificat i completat in 2002. Aceast ordonan
- 11 -

stabilete obiectivele formrii profesionale a adulilor, organizarea naional a formrii

profesionale a adulilor, reglementeaz autorizarea furnizorilor de formare profesional i
modalitile de finanare ale acesteia.
Documentul strategic al acestui domeniu este reprezentat de Planul Naional de Aciune pentru
Ocuparea Forei de Munc (PNAO), adoptat in 2002 i structurat in patru piloni
corespunztori pilonilor Strategiei europene de ocupare a forei de munc:
I. Imbuntirea capacitii de angajare (angajabilitatea);
II. Dezvoltarea spiritului antreprenorial i crearea de locuri de munc (antreprenoriatul);
III. Promovarea capacitii de adaptare a intreprinderilor i a angajailor acestora
(adaptabilitatea);
IV. Asigurarea egalitii de anse intre femei i brbai (anse egale).
PNAO cuprinde msurile pe termen scurt i mediu ce vor fi aplicate de Romania pentru
imbuntirea situaiei ocuprii forei de munc, in funcie de prioritile corespunztoare
fiecruia din cei 4 piloni.
30 LEGEA Nr. 76 / 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea
ocuprii forei de
munc (M.O.nr. 103/06.02.2002)
Principalele instituii ale domeniului forei de munc sunt Agenia Naional pentru Ocuparea
Forei de Munc (ANOFM) i Oficiul pentru Migraia Forei de Munc. ANOFM a fost
infiinat in 1998 (Legea nr. 145/1998) - sub denumirea de Agenia Naional pentru Ocupare i
Formare Profesional i a dobandit denumirea actual in anul 2000 (Ordonana de urgen nr.
294/2000). ANOFM a fost infiinat ca organism tripartit31 i are in subordine agenii constituite
la nivel judeean i la nivelul municipiului Bucureti, formand astfel o reea naional de ocupare
a forei de munc. Agenia are trei obiective principale, in vederea crora ii desfoar
activitatea:
1) instituionalizarea dialogului social in domeniul ocuprii si formrii profesionale;
2) aplicarea strategiilor naionale in domeniul ocuparii i formrii profesionale;
3) aplicarea msurilor de protecie social a persoanelor neincadrate in munca.
Activitile specifice ale Ageniei pentru realizarea acestor obiective (sau serviciile oferite) sunt:
activiti de informare i consiliere a carierei, consultan in vedera inceperii unei afaceri,
servicii de preconcediere, completarea veniturilor omerilor, subvenionarea locurilor de munc,
medierea muncii, acordarea de credite, organizarea de cursuri de formare profesional i
stimularea mobilitii forei de munc. Tot pentru stimularea mobilitii forei de munc, ins la
nivel internaional, acioneaz i Oficiul pentru Migraia Forei de Munc. In atribuiile sale intr
activiti de recrutare i plasare a forei de munc, activiti de informare i consiliere a
lucrtorilor migrani (i a celor interesai), eliberarea permiselor de munc pentru cetenii strini
ce vor s lucreze in Romania, precum i atestarea i recunoaterea calificrilor profesionale ale
acestora.
B. Domeniul pensiilor i altor drepturi de asigurri sociale Acest domeniu cuprinde organizarea
i funcionarea sistemului public de pensii i a al asigurrilor sociale in Romania (cu excepia
asigurrilor de omaj i asigurrilor de sntate care intr in alte categorii), ale crui principii de
baz sunt32:
principiul unicitii - statul organizeaz i garanteaz sistemul public bazat pe aceleai norme
de drept;
principiul egalitii asigur tratament nediscriminatoriu tuturor participanilor la sistemul
public de pensii i asigurri sociale;
principiul solidaritii sociale presupune drepturi i obligaii reciproc asumante de ctre
participanii la sistem;
principiul obligativitii menioneaz obligativitatea participrii la sistem, pentru a putea
beneficaia de serviciile acestuia;
principiul contributivitii presupune constituirea fondurilor de asigurri sociale prin plata
de contribuii de ctre prile participante la sistem;
- 12 -

 principiul solidaritii i redistribuirii intra i inter-generaionale presupune redistribuirea

fondurilor de asigurri sociale atat intre membrii unei generaii (prin existena pensiei minime i
plafonarea pensiei maxime) cat i de la o generaie la alta prin utilizarea sistemului de pensii in
flux;
principiul autonomiei presupune administrarea de sine stttoare a sistemului public de
asigurri.
Cadrul legal al sistemului de pensii i asigurri sociale este trasat de Legea nr.19/2000 privind
sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, ce reglementeaz modul i
condiiile de funcionare ale sistemului, bugetul asigurrilor de stat i modul de realizare a
contribuiei de asigurri sociale. Alturi de aceasta, se afl in lucru o serie de proiecte legislative
care dei se inscriu la celelalte 3 domenii influeneaz drepturile de pensii i asigurri sociale:
modificarea i completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i
stimularea ocuprii forei de munc, serviciile sociale, protecia social a familiilor
monoparentale, schemele facultative de pensii ocupaionale i protecia maternitii la locurile de
munc expuse riscurilor profesionale.
Principala instituie responsabil pentru funcionarea sistemului de pensii i asigurri sociale este
Casa Naional de Pensii i alte Drepturi de Asigurri Sociale ( CNPAS), infiinat in anul 2000
i avand in subordine o reea de case locale i regionale de pensii (toate cu personalitate juridic).
Rolul CNPAS const in asigurarea resurselor necesare pentru mecanismele de protecie social,
stabilirea de proceduri pentru implementarea msurilor de asigurri sociale i in admnistrarea
majoritii msurilor de aliniere la standardele comunitare in acest direcie.
C. Domeniul asistenei sociale i politicilor familiale
In cadrul acestui domeniu exist trei direcii de dezvoltare (subdomenii): (a) prestaii i servicii
de asisten social, (b) asistena social pentru persoane varstnice i (c) combaterea excluziunii
sociale. Pentru fiecare din aceste subdomenii exist un cadrul legislativ adecvat i instituii
responsabile pentru implementarea acestuia. Inainte ins de a vedea modul propriu-zis de
funcionare a asistenei sociale in Romania, trebuie menionat procesul de reform ce a demarat
in anul 2001, prin adoptarea Legii nr.705/2001 - ce reprezint baza cadrului legal al sistemului
naional de asisten social. Prin aceast lege este stabilit scopul asistenei sociale: protejarea
persoanelor care, datorit unor motive de natur economic, fizic, psihic sau social, nu au
posibilitatea s ii asigure nevoile sociale, s ii dezvolte propriile capaciti i competene
pentru integrare social33 i sunt definite:
dreptul la asisten social;
prestaiile i serviciile sociale;
instituiile de asisten social;
organizarea i funcionarea sistemului naional de asisten social (la nivel central i
teritorial);
personalul din cadrul sistemului de asisten social;
modalitatea de finanare a asistenei sociale;
jurisdicia asistenei sociale;
Comisia de mediere social.
Principalele instituii responsabile in acest domeniu sunt, la nivel central - Ministerul Muncii,
Solidaritii Sociale i Familiei, iar la nivel local Direciile de munc i solidaritate social
judeene (i cea a municipiului Bucureti) i Consiliile judeene i locale (prin departamentele de
asisten social ). Alturi de acestea, un rol important il au:
Comisia de mediere social - comisie cu rol consultativ, infiinat la nivelul fiecrui jude i
fiecrui sector al municipiului Bucureti;
Consiliul Naional al Persoanelor Varstnice- infiinat in 2000, are rol consultativ i
funcioneaz in scopul intituionalizrii dialogului social dintre persoanele varstnice i
autoritile publice34;

- 13 -

 Comisia Anti-Srrcie i Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS) infiinat in 2001 i

aflat sub coordanarea direct a primului ministru, are drept scop monitorizarea i sprijinirea
eforturilor de implementare Planului Naional Anti-Srcie i Promovare a
Incluziunii Sociale.
D. Domeniul relaiilor de munc, securitii i sntii in munc
Activitile acestui domeniu au in vedere ralierea la abordarea comunitar a securitii i sntii
in munc, axat pe activitatea de prevenire a accidentelor de munc i a bolilor profesionale.
Baza legal a acestui domeniu este dat de Legea nr. 90/1996, ce definete cadrul de organizare a
proteciei muncii la nivel naional i atribuiile instituiilor responsabile cu coordonarea i
controlul acestei activiti.
Alturi de Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei ce constituie organismul
principal de coordonare a acestei politici, principala instituie cu responsabiliti in domeniu este
Inspecia Muncii (aflat in directa subordonare a ministerului). Infiinat in 1999 (Legea
nr.108/1999), are drept scop urmrirea indeplinirii obligaiilor legale de ctre angajatori in
domeniul relaiilor de munc, precum i a celor referitoare la condiiile de desfurare a muncii,
la aprarea vieii, integritii corporale i sntii tuturor celor implicai in cadrul procesului de
munc. Inspecia Muncii are in subordine Inspectoratele Teritoriale de Munc, Centrul de
Monitorizare a Unitilor cu Risc Profesional i Centrul de Pregtire i Perfecionare
Profesional a Inspeciei Muncii. De asemenea, Romania este afiliat la Agenia European
pentru Sntate i Securitate la Locul de Munc.
Aa cum politica social a Uniunii Europene este in continu transformare, i politica Romaniei
in aceast direcie nu reprezint o etap final de dezvoltare ci progreseaz permanent,
adaptandu-se atat unor prioriti comunitare cat i unor prioriti naionale specifice. La
momentul actual se afl in discuie o serie de acte legislative i se desfoar o serie de proiecte
cu asisten internaional, ce au in vedere dezvoltarea unui cadru instituional adecvat,
perfectarea dialogului social i a comunicrii inter-ministeriale, precum i dezvoltarea de sisteme
de monitorizare a progresului elemente cheie ale unei politici sociale eficiente.
Agenda social rennoit
La 2 iulie 2008, Comisia European a adoptat o agend ambiioas destinat s asigure faptul c
politicile Uniunii Europene rspund n mod eficient provocrilor economice i sociale actuale.
Despre ce este vorba? Progresul tehnologic, globalizarea i mbtrnirea populaiei
transform societile europene. Politicile UE trebuie s pstreze ritmul cu aceste tendine i s
sprijine cetenii s se adapteze circumstanelor n schimbare. Agenda social rennoit i
propune s creeze mai multe oportuniti pentru cetenii UE, s mbunteasc accesul la
servicii de calitate i s manifeste solidaritate cu aceia care sunt afectai negativ de schimbri.
Care va fi contribuia agendei sociale rennoite?UE dispune de competene i de
responsabiliti limitate, dar poate realiza o schimbare veritabil n viaa cetenilor, acionnd
n parteneriat cu statele membre i cu prile interesate. n decursul ultimilor 50 de ani, UE a
promovat cu succes creterea economic i locurile de munc, egalitatea de gen i condiiile de
munc mbuntite. Aceasta a contribuit la combaterea discriminrii, srciei i a inegalitilor
dintre regiuni.
Valorificnd aceste realizri, agenda social rennoit reunete o serie de politici ale UE n
vederea sprijinirii aciunilor n apte domenii prioritare:
Copiii i tineretul Europa viitorului
Investiii n oameni: locuri de munc mai numeroase i mai bune, competene noi
Mobilitate
Viei mai lungi i mai sntoase
Combaterea srciei i a excluziunii sociale
Combaterea discriminrii i promovarea egalitii de gen
Oportuniti, acces i solidaritate pe scena mondial
Cum se va proceda? Comisia propune utilizarea unei combinaii de instrumente
politice diverse pentru a ndeplini obiectivele prezentate n agenda social rennoit:
- 14 -

legislaia comunitar (de exemplu, propuneri privind combaterea discriminrii n afara pieei
muncii, drepturile pacienilor n cadrul asistenei medicale transfrontaliere, mbuntirea
funcionrii comitetelor europene de ntreprindere)
dialogul social (ncurajarea reprezentanilor lucrtorilor i a angajatorilor s profite din plin de
posibilitile oferite de dialogul social european)
cooperarea ntre statele membre (n special, cooperarea consolidat n domeniul proteciei
sociale i al incluziunii sociale)
finanarea comunitar (mobilizarea Fondurilor structurale ale UE, a Fondului european de
ajustare la globalizare i a programului PROGRESS pentru ocuparea forei de munc i
solidaritate social)
parteneriat, dialog i comunicare (implicarea i consultarea organizaiilor neguvernamentale,
a autoritilor regionale i locale i a altor pri interesate)
garantarea faptului c toate politicile UE promoveaz oportunitile, accesul i
solidaritatea (analizarea noilor iniiative n funcie de impactul social i cel n materie de
ocupare a forei de munc). Cnd va fi agenda realizat? Procedura i calendarul de realizare al
fiecreia dintre iniiativele prezentate n agenda social rennoit sunt explicate n documentele
conexe.

Un nou portal informaional!

Dac deii informaie interesant si doreti s te impari cu noi atunci
scrie la adresa de e-mail : support@sursa.md

- 15 -