Tema: Pedeapsa penala.

1.Conceptul de pedeapsa penala. potrivit art 61 CP RM pedeapsa penala este o masura de constringere statat si
un mijloc de constatre si de reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata in numele legii
persoanelor care au savirsit infractiuni, cauzind anumite lipsuri si restrictii drepturilor lor. Distingem
urmatoarele trasaturi ale pedepsei penale: 1. Pedeapsa este o masura de constringere, se aplica condamnatului
contrar vointei sale. 2.masura de constringere statala.- infractor si statul; prin urmare pedeapsa are un caracter
public, aceata chiar daca in urma infractiunii au de suferit numai persoane fizice (viol, furt, vatamare grava a
integritatii) desi in cadrul acestora in calitate de subiect activ (infractor) apare persoana fizica iar in calitate de
subiect pasiv (victima), apare o alta per fizica careia i se cauzeaza anumite prejudicii totusi pedeapsa urmeaza
a fi aplicata nu din partea victimei ci din partea statului. 3. Mijloc de corectare si reeducare a condamnatuluiaceasta este di esenta pedepsei penale de a atentiona condamnatul asupra incompatibilitatii comportamentului
sau cu valorile sociale general acceptabile in societate. Corectarea si reeducarea are loc prin munca
condamnatului, discutiile educative in cadrul penetenciarelor, asistenta sociala si opsihologica necesara pt
reincluziunea in societate. 4. Se aplica de catre instanta de judecata. 5. Pedeapsa se aplica numai pt savirsirea
infractiunii- in caz contrar (abatere disciplinara) se aplica alte sanctiuni numai nu pedeapsa penala. 6.
Cauzeaza anumite lipsuri si restrictii persoanelor condamnate- aceste lipsuri se refera la drepturile persoanei
condamnate. 7. Cauzeaza antecedente penale- potrivit art 110 CP RM antecedentele penale reprezinta o stare
juridica a persoanei, ce apar din momentul raminerii definittive a sentintei de condamnare, generind
consecinte de drept nefavorabile pentru condanat pina la stingerea antecedentelor penale sau pinala
reabilitarea persoanei.
2.Scopurile pedepsei penale, reiese din prevederile aart 61, al 2. CP RM, acestea fiind:
a

Restabilirea echitatii sociale;

Corectarea si reeducarea condamnatului;

Preventia generala;- preventia negativa

Preventia speciala.

Functiile pedepsei penale: 1. Educativa- in urma executarii pedepsei persoana se supune masurilor de educare.
2. Exemplificativa- aplicarea pedepsei penale unui condamnat serveste drept exemplu pentru ceilalti membri
ai societatii.3. de prevenire a noilor infractiuni- prin aplicarea pedepsei se asteapta ca pe viitor atit
condamnatul cit si alte persoane sa nu mai comita infractiuni. 4. De eliminare- persoana condamnata la
pedepse prevative de libertate (inchisoare, detentiune pe viata) sunt eliminate de societate, fie permanent fie pt
o perioada de timp, excluzindu-se posibilitatea comiterii de noi infractiuni de catre aceasta persoana.
3.Sistemul pedepselor penale in CP RM. Sistemul pedepselor penale- ansamblul prevazute intr-o lista
exhaustiva de la cea mai blinda la cea mai aspra care se aplica de catre instantele de judecata in dependenta de
anumite croterii. Reiesind din prevederile art 62 si 63 CP RM distingem:a. sistemul pedepselor penale aplicate
persoanelor fizice, b)sistemul pedepselor penale aplicate persoanelor juridice. Alte clasificari:pedepse penale
in dependenta de prezenta pragului minim si maxim se clasifica in: pedepse strict determinate si pedepse
relativ determinate. Deasemenea in dependenta de dreptul care il ingradesc se impart in: a)pedepse
patrimoniale (pecuniare), b)pdepse care limiteaza sau ingradesc dreptul la munca, munca neremunerata in
folosul comunitatii sau privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a desfasuta o anumita activitate,
pedepse ce limiteaza dreptul la libertate si libera circulatie.
Sistemul pedepselor penale aplicate persoanei fizice include urmatoarele pedepse: a)amenda; b)privarea de
dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate; c) retragerea gradului militar sau
special, a unui titlu special a gradului de calificare sau a distinctiilor de stat; d)munca neremunerata in folosul
comunitatii; f) inchisoare; g)dentiune pe viata.

Pedepsele principale acele care pot fi aplicate de sine statator astfel atingindu-se scopurile pedepsei penale, pe
cind pedepsele complimentare se aplica numai pe linga o pedeapsa principala fiindca prin aplicarea ei de sine
statatoare nu se ating scopurile pedepsei penale. Reiesind din aceasta pedeapsa inchisorii detentiunii pe viata
se aplica in calitate de pedepse principale. Retragrea gradului militar sau special a unui titlu special, a gradului
de calificare si distinctiilor de stat se aplica doar ca pedeapsa complimentara. Munca neremunerata in folosul
comunitatii- se aplica in calitate de pedeapsa principala sau in cazul condamnarii cu suspendarea conditionata
a executarii pedepsei aceasta poate fi aplicata in calitate de obligatie in perioada de proba. Amenda are un
caracter mixt se aplica si ca principala si ca complementara.
Sistemul pedepselor aplicate persoanei juridice: a)amenda; b)privarea de dreptul de a exercita o anumita
activitate; c)lichidarea. Amenda se aplica ca amenda principala, privarea de dreptul de a exercita si lichidarea
sunt mixte.
Amenda.: cea mai blinda, are caracter pecuniar si se aplica de catre instanta de judecata in limitele prevazute
de CP RM. Se stabileste in unitati conventionale. Marimea amenzii pentru persoane fizice- se stabileste de la
150- 1000 unit conventionale (pentru unele infractiuni din interes material- pina la 10 000 unit conventionale.
Pentru persoanele juridice marimea amenzii este de la 500- 20 000. Ultimele modificari ale CP RM art 64 al
3,1 in cazul in care persoana achita pedeapsa amenzii in decurs de 72 ore din momentul aplicarii, aceasta se
reduce in jumate. Cu referire in caz de eschivare cu rea vointa de la achitare a pedepsei amenzii instanta de
judecata poate inlocui pedeapsa amenzii cu urmarirea patrimoniului persoanei juridice. In cazul in care
persoana fizica se eschiveaza cu rea vointa de la achitarea pedepsei amenzii instanta de judecata poate inlocui
suma amenzii cu inchisoare, calculinduse o luna de inchisoare = 50 unit conventionale. In cazul in care
persoana condamnata este in stare sa achite amenda instanta de judecata poate inlocui suma neachitata a
amenzii cu munca in folosul comunitatii calculindu-se 60 ore de munca pentru 50 unit conventionale de
amenda.
Privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate.
Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate const n interzicerea de a
ocupa o funcie sau de a exercita o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul la svrirea
infraciunii.
(2) Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate poate fi stabilit de
instana de judecat pe un termen de la 1 la 5 ani, iar n cazurile expres prevzute n Partea special a
prezentului cod pe un termen de la un an la 15 ani.
(3) Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate poate fi aplicat ca
pedeaps complementar i n cazurile cnd nu este prevzut n calitate de pedeaps pentru infraciunile din
Partea special a prezentului cod, dac, innd cont de caracterul infraciunii svrite de cel vinovat n timpul
ndeplinirii obligaiilor de serviciu sau n timpul exercitrii unei anumite activiti, instana de judecat va
considera imposibil pstrarea de ctre acesta a dreptului de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o
anumit activitate.
(4) La aplicarea pedepsei privative de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit
activitate n calitate de pedeaps complementar la amend sau munc neremunerat n folosul comunitii,
termenul ei se calculeaz de la data rmnerii definitive a hotrrii, iar la aplicarea ei n calitate de pedeaps
complementar la nchisoare, termenul ei se calculeaz din momentul executrii pedepsei principale.
Articolul 66. Retragerea gradului militar sau special, a unui titlu special, a gradului de calificare
(clasificare) i a distinciilor de stat
n caz de condamnare pentru o infraciune grav, deosebit de grav sau excepional de grav, instana de
judecat, innd cont de circumstanele svririi infraciunii, poate retrage condamnatului gradul militar sau
special, titlul special, gradul de calificare (clasificare) i distinciile de stat.
Articolul 67. Munca neremunerat n folosul comunitii
(1) Munca neremunerat n folosul comunitii const n antrenarea condamnatului, n afara timpului
serviciului de baz sau de studii, la munc, determinat de autoritile administraiei publice locale.
(11) n cazul militarilor n termen i militarilor cu termen redus, munca neremunerat n folosul comunitii
const n antrenarea condamnailor n timpul liber de edine, stabilite n conformitate cu cerinele

regulamentelor militare, la munc, determinat de comandantul unitii militare.

(2) Munca neremunerat n folosul comunitii se stabilete pe un termen de la 60 la 240 de ore i este
executat de la 2 la 4 ore pe zi.
(3) n caz de eschivare cu rea-voin a condamnatului de la munca neremunerat n folosul comunitii, ea
se nlocuiete cu nchisoare, calculndu-se o zi de nchisoare pentru 2 ore de munc neremunerat n folosul
comunitii. n acest caz, termenul nchisorii poate fi mai mic de 6 luni.
(4) Munca neremunerat n folosul comunitii nu poate fi aplicat persoanelor recunoscute ca invalizi de
gradele I i II, militarilor prin contract, femeilor gravide, femeilor care au copii n vrst de pn la 8 ani,
persoanelor care nu au atins vrsta de 16 ani i persoanelor care au atins vrsta de pensionare.
(5) Munca neremunerat n folosul comunitii va fi prestat timp de cel mult 18 luni, timp care se
calculeaz de la data rmnerii definitive a hotrrii judectoreti.
(6) Militarii n termen i militarii cu termen redus condamnai la munc neremunerat n folosul comunitii
execut aceast pedeaps n unitatea militar.
Articolul 70. nchisoarea
(1) nchisoarea const n privarea de libertate a persoanei vinovate de svrirea unei infraciuni prin
izolarea impus a acesteia de mediul normal de via i plasarea ei, n baza hotrrii instanei de judecat, pe
un anumit termen, ntr-un penitenciar.
(2) nchisoarea se stabilete pe un termen de la 3 luni la 20 de ani.
(3) La stabilirea pedepsei nchisorii pentru persoana care, la data svririi infraciunii, nu a atins vrsta de
18 ani, termenul nchisorii se stabilete din maximul pedepsei, prevzute de legea penal pentru infraciunea
svrit, reduse la jumtate.
(4) La stabilirea pedepsei definitive n caz de concurs de infraciuni, pedeapsa nchisorii nu poate depi 25
de ani pentru aduli i 12 ani i 6 luni pentru minori, iar n caz de cumul de sentine - de 30 ani pentru aduli i
15 ani pentru minori.
(5) n cazul nlocuirii pedepsei deteniunii pe via cu o pedeaps mai blnd, cu titlu de graiere, se
aplic nchisoarea pe un termen de 30 de ani.
Articolul 71. Deteniunea pe via
(1) Deteniunea pe via const n privarea de libertate a condamnatului pentru tot restul vieii.
(2) Deteniunea pe via se stabilete numai pentru infraciunile excepional de grave.
(3) Deteniunea pe via nu poate fi aplicat femeilor i minorilor.

INDIVIDUALIZAREA PEDEPSELOR
Articolul 75. Criteriile generale de individualizare a pedepsei
(1) Persoanei recunoscute vinovate de svrirea unei infraciuni i se aplic o pedeaps echitabil n limitele
fixate n Partea special a prezentului cod i n strict conformitate cu dispoziiile Prii generale a prezentului
cod. La stabilirea categoriei i termenului pedepsei, instana de judecat ine cont de gravitatea infraciunii
svrite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanele cauzei care atenueaz ori agraveaz
rspunderea, de influena pedepsei aplicate asupra corectrii i reeducrii vinovatului, precum i de condiiile
de via ale familiei acestuia.
(2) O pedeaps mai aspr, din numrul celor alternative prevzute pentru svrirea infraciunii, se stabilete
numai n cazul n care o pedeaps mai blnd, din numrul celor menionate, nu va asigura atingerea scopului
pedepsei.
(3) Pentru svrirea unei infraciuni uoare sau mai puin grave, pedeapsa se aplic minorului numai dac
se apreciaz c luarea msurii cu caracter educativ nu este suficient pentru corectarea minorului.
Articolul 76. Circumstanele atenuante
(1) La stabilirea pedepsei se consider circumstane atenuante:
a) svrirea pentru prima dat a unei infraciuni uoare sau mai puin grave;
b) svrirea infraciunii de ctre un minor;
c) svrirea infraciunii ca urmare a unui concurs de mprejurri grele de ordin personal sau familial;
d) svrirea faptei de o persoan cu responsabilitate redus;
e) prevenirea de ctre vinovat a urmrilor prejudiciabile ale infraciunii svrite, repararea benevol a
pagubei pricinuite sau nlturarea daunei cauzate;
f) autodenunarea, contribuirea activ la descoperirea infraciunii sau la identificarea infractorilor ori
recunoaterea vinoviei;

g) ilegalitatea sau imoralitatea aciunilor victimei, dac ele au provocat infraciunea;

h) svrirea infraciunii ca rezultat al constrngerii fizice sau psihice, ce nu nltur caracterul penal al
faptei, sau dat fiind dependena material, de serviciu sau de alt natur;
i) svrirea infraciunii de ctre o persoan n stare de ebrietate, provocat de consumarea involuntar sau
forat a substanelor menionate la art.24 sau de consumarea de aceste substane fr a fi contient de efectul
lor;
j) svrirea infraciunii cu depirea limitelor legale ale legitimei aprri, reinerii infractorului, strii de
extrem necesitate, riscului ntemeiat sau ca rezultat al executrii ordinului sau dispoziiei superiorului;
k) afectarea grav, prin infraciunea svrit, a fptuitorului acesteia sau greutatea poverii pedepsei,
aplicat pentru el, din cauza vrstei naintate a acestuia, strii sntii lui sau altor circumstane;
l) expirarea, de la momentul comiterii infraciunii, a cel puin 2/3 din termenul de prescripie pentru
tragerea la rspundere penal, prevzut pentru aceast infraciune, sau depirea termenului rezonabil pentru
examinarea cazului, inndu-se cont de natura faptei, dac tergiversarea nu a fost provocat de fptuitor.
(2) Instana de judecat poate considera drept circumstane atenuante i alte circumstane, neprevzute la
alin.(1).
(3) La stabilirea pedepsei, instana de judecat nu consider drept atenuant circumstana care este
prevzut de lege ca element constitutiv al infraciunii.
Articolul 77. Circumstanele agravante
(1) La stabilirea pedepsei se consider circumstane agravante:
a) svrirea infraciunii de ctre o persoan care anterior a fost condamnat pentru infraciune similar sau
pentru alte fapte care au relevan pentru cauz;
b) provocarea prin infraciune a unor urmri grave;
c) svrirea infraciunii prin orice form de participaie;
d) svrirea infraciunii din motive de ur social, naional, rasial sau religioas;
e) svrirea infraciunii cu bun tiin mpotriva unui minor sau a unei femei gravide ori profitnd de
starea de neputin cunoscut sau evident a victimei, care se datoreaz vrstei naintate, bolii, handicapului
fizic sau psihic ori altui factor;
f) svrirea infraciunii asupra unei persoane n legtur cu ndeplinirea de ctre ea a obligaiilor de
serviciu sau obteti;
g) svrirea infraciunii prin intermediul minorilor, persoanelor aflate n dificultate, persoanelor retardate
mintal sau dependente de fptuitor;
h) svrirea infraciunii prin acte de o deosebit cruzime sau prin batjocorirea victimei;
i) svrirea infraciunii prin mijloace care prezint un pericol social sporit;
j) svrirea infraciunii de ctre o persoan n stare de ebrietate, provocat de consumarea substanelor
menionate la art.24. Instana de judecat este n drept, n funcie de caracterul infraciunii, s nu considere
aceasta ca o circumstan agravant;
k) svrirea infraciunii cu folosirea armei, a muniiilor, a substanelor explozive ori a dispozitivelor ce le
imit, a mijloacelor tehnice special pregtite, a substanelor nocive i radioactive, a preparatelor
medicamentoase i a altor preparate chimico-farmacologice, precum i cu aplicarea constrngerii fizice sau
psihice;
m) svrirea infraciunii profitnd de starea excepional, de calamitile naturale, precum i de dezordini
de mas;
n) svrirea infraciunii cu folosirea ncrederii acordate.
(2) Dac circumstanele menionate la alin.(1) snt prevzute la articolele corespunztoare din Partea
special a prezentului cod n calitate de semne ale acestor componene de infraciuni, ele nu pot fi concomitent
considerate drept circumstane agravante.
Articolul 78. Efectele circumstanelor atenuant i agravante
(1) n cazul n care instana de judecat constat circumstane atenuante la svrirea infraciunii, pedeapsa
principal se reduce sau se schimb dup cum urmeaz:
a) dac minimul pedepsei cu nchisoare prevzut la articolul corespunztor din Partea special a prezentului
cod este mai mic de 10 ani, pedeapsa poate fi redus pn la acest minim;
b) dac se aplic amenda, aceasta se poate cobor pn la limita de jos;
c) dac pentru infraciunea svrit se prevede deteniune pe via, aceasta se nlocuiete cu nchisoare de
la 15 la 25 de ani.
(2) n cazul n care instana de judecat constat circumstane atenuante la svrirea infraciunii, pedeapsa

complementar, prevzut de lege pentru infraciunea svrit, poate fi nlturat.

(3) n cazul n care exist circumstane agravante se poate aplica pedeapsa maxim prevzut la articolul
corespunztor din Partea special a prezentului cod.
(4) n caz de concurs al circumstanelor agravante i celor atenuante, coborrea pedepsei pn la minimul
sau ridicarea ei pn la maximul prevzut la articolul corespunztor din Partea special a prezentului cod nu
este obligatorie.
(5) Dac exist circumstane atenuante excepionale, pedeapsa poate fi aplicat conform prevederilor art.79.
Articolul 79. Aplicarea pedepsei mai blnde dect cea prevzut de lege
(1) innd cont de circumstanele excepionale ale cauzei, legate de scopul i motivele faptei, de rolul
vinovatului n svrirea infraciunii, de comportarea lui n timpul i dup consumarea infraciunii, de alte
circumstane care micoreaz esenial gravitatea faptei i a consecinelor ei, precum i de contribuirea activ a
participantului unei infraciuni svrite n grup la descoperirea acesteia, instana de judecat poate aplica o
pedeaps sub limita minim, prevzut de legea penal pentru infraciunea respectiv, sau una mai blnd, de
alt categorie, ori poate s nu aplice pedeapsa complementar obligatorie. Minoratul persoanei care a svrit
infraciunea se consider circumstan excepional.
(3) n cazul condamnrii persoanelor adulte pentru comiterea infraciunilor deosebit de grave, instana de
judecat poate aplica o pedeaps sub limita minim prevzut de legea penal, dar constituind cel puin dou
treimi din minimul pedepsei prevzute de prezentul cod pentru infraciunea svrit.
(4) Prevederile alin.(1) nu se aplic persoanelor adulte n cazul aplicrii pedepsei deteniunii pe via , n
cazul recidivei de infraciuni sau al svririi de infraciuni prevzute la art. 1661alin. (2)(4).
Articolul 80. Aplicarea pedepsei n cazul ncheierii acordului de recunoatere a vinoviei
n cazul n care persoana pus sub nvinuire ncheie un acord de recunoatere a vinoviei, iar instana de
judecat accept acest acord, pedeapsa pentru infraciunea imputat se reduce cu o treime din pedeapsa
maxim prevzut pentru aceast infraciune.
Articolul 81. Aplicarea pedepsei pentru infraciunea neconsumat
(1) La aplicarea pedepsei pentru infraciunea neconsumat se ine cont de circumstanele n virtutea crora
infraciunea nu a fost dus pn la capt.
(2) Mrimea pedepsei pentru pregtirea de infraciune ce nu constituie o recidiv nu poate depi jumtate
din maximul celei mai aspre pedepse prevzute la articolul corespunztor din Partea special a prezentului cod
pentru infraciunea consumat.
(3) Mrimea pedepsei pentru tentativ de infraciune ce nu constituie o recidiv nu poate depi trei ptrimi
din maximul celei mai aspre pedepse prevzute la articolul corespunztor din Partea special a prezentului cod
pentru infraciunea consumat.
(4) Pentru pregtirea de infraciune i tentativa de infraciune deteniunea pe via nu se aplic.
Articolul 82. Aplicarea pedepsei pentru recidiv de infraciuni
(1) La aplicarea pedepsei pentru recidiv, recidiv periculoas i recidiv deosebit de periculoas de
infraciuni se ine cont de numrul, caracterul, gravitatea i urmrile infraciunilor svrite anterior, de
circumstanele n virtutea crora pedeapsa anterioar a fost insuficient pentru corectarea vinovatului, precum
i de caracterul, gravitatea i urmrile infraciunii noi.
(2) Mrimea pedepsei pentru recidiv nu poate fi mai mic de jumtate, pentru recidiv periculoas este de
cel puin dou treimi, iar pentru recidiv deosebit de periculoas de cel puin trei ptrimi din maximul celei
mai aspre pedepse prevzute la articolul corespunztor din Partea special a prezentului cod.
Articolul 83. Aplicarea pedepsei pentru participaie
Organizatorul, instigatorul i complicele la o infraciune, prevzut de legea penal, svrit cu intenie se
sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se ine cont de contribuia
fiecruia la svrirea infraciunii, precum i de prevederile art.75.
Articolul 84. Aplicarea pedepsei n cazul unui concurs de infraciuni
(1) Dac o persoan este declarat vinovat de svrirea a dou sau mai multor infraciuni fr s fi fost
condamnat pentru vreuna din ele, instana de judecat, pronunnd pedeapsa pentru fiecare infraciune aparte,
stabilete pedeapsa definitiv pentru concurs de infraciuni prin cumul, total sau parial, al pedepselor aplicate,
dar pe un termen nu mai mare de 25 de ani de nchisoare, iar n privina persoanelor care nu au atins vrsta de
18 ani - pe un termen nu mai mare de 12 ani i 6 luni. n cazul n care persoana este declarat vinovat de
svrirea a dou sau mai multor infraciuni uoare i/sau mai puin grave, pedeapsa definitiv poate fi stabilit
i prin absorbirea pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspr.
(2) La pedeapsa principal aplicat n cazul unui concurs de infraciuni poate fi adugat oricare din

pedepsele complementare prevzute la articolele corespunztoare din Partea special a prezentului cod, care
stabilesc rspunderea pentru infraciunile de a cror svrire persoana a fost declarat vinovat. Pedeapsa
complementar definitiv stabilit prin cumul, total sau parial, al pedepselor complementare aplicate nu poate
depi termenul sau mrimea maxim prevzut de Partea general a prezentului cod pentru aceast categorie
de pedepse.
(3) Dac pentru infraciunile care intr n concurs snt stabilite pedepse principale de diferite categorii, a
cror cumulare nu este prevzut de art.87, i instana de judecat nu va gsi temeiuri pentru absorbirea unei
pedepse de ctre alta, ele se execut de sine stttor.
(4) Conform prevederilor alin.(1)-(3) se stabilete pedeapsa i n cazul n care, dup pronunarea sentinei,
se constat c persoana condamnat este vinovat i de comiterea unei alte infraciuni svrite nainte de
pronunarea sentinei n prima cauz. n acest caz, n termenul pedepsei se include durata pedepsei executate,
complet sau parial, n baza primei sentine.
(5) n cazul unui concurs de infraciuni, cnd s-a stabilit o pedeaps cu deteniune pe via i una sau mai
multe pedepse cu nchisoare ori alte categorii de pedepse, se aplic ca pedeaps definitiv deteniunea pe
via.
Articolul 85. Aplicarea pedepsei n cazul unui cumul de sentine
(1) Dac, dup pronunarea sentinei, dar nainte de executarea complet a pedepsei, condamnatul a svrit
o nou infraciune, instana de judecat adaug, n ntregime sau parial, la pedeapsa aplicat prin noua
sentin partea neexecutat a pedepsei stabilite de sentina anterioar. n acest caz, pedeapsa definitiv nu
poate depi termenul de 30 de ani de nchisoare, iar n privina persoanelor care nu au atins vrsta de 18 ani termenul de 15 ani.
(2) Cumularea pedepselor complementare n cazul unui cumul de sentine se efectueaz n condiiile art.84
alin.(2).
(3) Pedeapsa definitiv n cazul unui cumul de sentine trebuie s fie mai mare dect pedeapsa stabilit
pentru svrirea unei noi infraciuni i dect partea neexecutat a pedepsei pronunate prin sentina anterioar
a instanei de judecat.
(4) La cumularea pedepselor, dac prin una din sentine este stabilit pedeapsa deteniunii pe via,
pedeapsa definitiv va fi deteniunea pe via.
natul lipsete de la locul de munc.