Caiet de Sracini

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L.
Nr. nreg. Reg. Com. J32/1665/2008

CUI: RO 24601717
Cont: RO 57 PIRB 3402719738001000 PIRAEUS BANK MEDIA
Tel/fax. +40-269 831800
5 5 1 0 1 8 M e d i a , S t r. G e o r g e E n e s c u , n r.1 0 , a p . 3 , J u d . S i b i u , R O M N I A , o f f i c e @ h i g h s t a n d a r d s . r o
PROIECT NR. C3158/2009
PENTRU OBIECTIVUL
Media
septembrie 2010
S.C. HIGH STANDARDS S.R.L. MEDIAS
PROIECT Nr. C3158/2009
BO RD ERO U
CAI ET D E SA RCI NI
B.
Anexa 3
ANEXE
BORDEROU CAIET DE SARCINI
CAIET DE SARCINI
GENERALITAI
LUCRRI DE TERASAMENTE
LUCRRI DE FUNDAII
LUCRRI DE COFRARE
LUCRRI DE ARMARE
LUCRRI DE BETONARE
LUCRRI DE CONFECII METALICE
LUCRRI DE ZIDRII
LUCRRI DE TENCUIELI
LUCRRI DE ZUGRVELI I VOPSITORII
LUCRRI DE PARDOSELI CALDE
LUCRRI DE PARDOSELI RECI
LUCRRI DE PARDOSELI INDUSTRIALE
LUCRRI DE PLACAJE
LUCRRI DE TMPLRIE DIN ALUMINIU
LUCRRI DE IZOLAII TERMICE
LUCRRI DE EXECUIE A SISTEMULUI TERMOIZOLANT PE
FAAD
LUCRRI DE ASFALTARE
e f p ro i e c t ,
ing. Mircea LIANCA
FAZA D. T. CAIET DE SARCINI2
CAIET DE SARCINI
GENERALITI
Prezentul caiet de sarcini se aplic la execuia obiectivului:

AMENAJARE SEDIU STTM FORMATIA ROMAN
Prevederile caietului de sarcini se refer la:
o Lucrri de terasamente
o
La execuie se vor respecta prevederile reglementrilor tehnice n vigoare
(STAS, SR, normative), n msura n care completeaz i nu contravin
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul are urmtoarele obligaii:
Asigurarea msurilor organizatorice i tehnologice pentru respectarea strict a
prevederilor caietului de sarcini;
Asigurarea, prin posibiliti proprii (n mod obligatoriu prin laborator autorizat) sau
prin colaborare cu uniti de specialitate, efecturii tuturor ncercrilor/
determinrilor/verificrilor rezultate din aplicarea prevederilor prezentului caiet de
sarcini;
Efectuarea, la cererea inspectorului de antier, a verificrilor suplimentare fa de
prevederile prezentului caiet de sarcini;
S in evidena zilnic a condiiilor de execuie i a rezultatelor ncercrilor/
determinrilor/ verificrilor. Rezultatele ncercrilor, determinrilor, verificrilor
efectuate pentru controlul materialelor i executrii lucrrilor vor fi nscrise n
registrul de laborator i n cartea construciei, n conformitate cu prevederile
legii10/95 privind calitatea construciilor.
Prezentul capitol cuprinde principalele condiii de calitate pe care trebuie s le
ndeplineasc lucrrile de construcii, precum i verificrile ce trebuiesc executate pentru a
se constata dac aceste condiii au fost ndeplinite.
Respectarea condiiilor tehnice de calitate trebuie urmrite n primul rnd de efii
formaiilor de lucru i de personalul tehnic anume nsrcinat cu conducerea lucrrilor n
cadrul activiti sale de ndrumare i supraveghere.
Separat de aceasta se efectueaz verificri:
a. pe parcursul executrii, pentru toate categoriile de lucrri ce compun
obiectele de investiii, nainte ca ele s devin ascunse prin acoperire cu (sau
nglobate n) alte categorii de lucrri sau elemente de construcii;
b. la terminarea unei faze de lucrri;
c. la recepia preliminar a obiectelor ce fac parte dintr-un obiectiv de investiii.
Verificrile de la poziiile a i b se efectueaz conform Instruciunilor pentru
verificarea calitii i recepionarea lucrrilor ascunse la construcii i instalaii, precum i
pentru recepia terenului de fundare, fundaiilor i structurilor aprobat cu ordinul nr.
20/1977 de IGSIC, iar cele de pa poziia c conform reglementrilor n vigoare privind
recepia obiectivelor de investiii.
Toate condiiile tehnice de calitate cuprinse n prezenta lucrare sunt extrase din
prescripiile tehnice de proiectare, execuie i recepie, n vigoare la data elaborrii sale.
Listele complete ale acestor prescripii sunt cuprinse n indicatoarele de standarde
publicate anual de IRS i n listele normativelor tehnice n vigoare (publicate anual n
Buletinul Construciilor).
Principalele prescripii tehnice, aplicabile la verificrile din prezenta lucrare sunt
menionate la fiecare capitol n parte.
Verificarea calitii lucrrilor se face n scopul confirmrii corespondenei acestora cu

proiectul n limitele indicaiilor de calitate i a abaterilor admisibile, prevzute de acestea.
Dispoziiile de antier date de beneficiar i proiectant cu respectarea normelor
legale n vigoare au aceeai putere ca i proiectul de execuie din punct de vedere al
verificrilor efectuate.
Frecvena verificrilor este menionat n prescrip iile tehnice. n cazuri speciale
proiectantul poate prevedea n mod justificativ mrimea acestor frecvene.
n toate cazurile n care vre-un rezultate provenit dintr-o verificare sau ncercare
efectuat pe parcurs referitor la rezisten, stabilitatea, durabilitatea sau funcionalitatea
lucrrii depete n sens deplorabil abaterile admise prevzute n proiect sau n
prescripiile tehnice decizia asupra continurii lucrrilor nu va fi luat dect pe baza
acordului dat n scris de beneficiar, cu avizul proiectantului.
Este cu desvrire interzis a se proceda la executarea de lucrri care s nglobeze
sau s ascund defecte ale structurilor de rezisten sau care s mpiedice accesul sau
repararea corect sau consolidarea acestora.
n cazul n care verificarea se face prin sondaj (la fazele de lucrri sau la recepii
preliminare), n scopul obinerii de date asupra corectitudinii verificrilor i nregistrrilor
efectuate pe parcurs, se va proceda astfel:
dac un singur rezultat este necorespunztor se mai efectueaz nc un
numr egal de sondaje;
dac un singur sondaj din noua serie de sondaje este necorespunztor, toate
verificrile prevzute n prescripiile tehnice a se efectua pe parcurs trebuie
refcute cu aceleai metode sau cu metode care s dea rezultate
echivalente.
La cererea preedintelui comisiei de recepie preliminar a obiectivului executantul
va ntocmi o prezentare sintetic a tuturor verificrilor i ncercrilor efectuate pe parcursul
lucrrilor i fazelor de lucrri, prezentare care trebuie s cuprind pe scurt:
date asupra frecvenei verificrilor i probelor efectuate pentru fiecare tronson
al obiectului n comparaie cu prevederile prescripiilor tehnice;
lista ncercrilor suplimentare efectuate pentru cauzele n care probele de
control prescrise au dat rezultate nesatisfctoare, precum i msurile
aplicate n cazurile n care aceste rezultate s-au confirmat;
lista i descrierea sumar a remedierilor efectuate cu artarea succint a
cauzelor care le-au fcut necesare.
Aceasta prezentare mpreun cu documentele primare de verificare (registre de
procese verbale de lucrri ascunse, buletine de ncercri etc.) trebuie s furnizeze comisiei
de recepie mpreun cu sondajele sale proprii dovada indubitabil c lucrrile
executate se nscriu n condiiile de calitate prevzute n proiecte i prescripii tehnice
specifice n limitele abaterilor admisibile.
Pentru recepia preliminar sau final a obiectivelor de construcii cu instalaiile
aferente proiectantul va prezenta la cererea comisiei de recepie nota prevzut de
reglementrile n vigoare cuprinznd precizrile asupra aplicrii proiectului, observaiile
sale asupra calitii lucrrilor, punctul su de vedere asupra condiiilor n care recepia
poate fi admis, confirmarea ndeplinirii obligaiilor de predare a indicaiilor asupra
normelor folosirii i exploatrii ei.
Comisia de recepie este obligat s cerceteze existena documentelor ncheiate pe
parcursul executrii lucrrilor i care privesc verificrile de calitate i ncercrile efectuate
anterior.
n toate cazurile privind elementele structurale se construcii sau instalaii n care
aceste documente lipsesc sau consemneaz verificri efectuate cu o frecven mai mic
dect acea prevzut n proiecte i prescripii tehnice sau n care rezultatele nu
corespund condiiilor de calitate prescrise, comisiile de recepie preliminar nu pot admite
recepia dect dac prin ncercri i cercetri suplimentare directe i expertize tehnice
se dovedete c obiectivul corespunde scopului pentru care a fost proiectat i executat n
condiii normale. n toate celelalte cazuri, comisia de recepie preliminar este obligat a
proceda conform reglementrilor privind efectuarea recepiilor.
Procedeele de verificare. n funcie de momentul efecturii verificrilor, acestea se
refer la:
a. determinarea prin msurtori a corespondenei evenimentelor verificate cu
prevederile proiectului, din punct de vedere al poziiilor, dimensiunilor i
modului de rezemare;
b. existena documentelor de atestare a calitii materialelor, semifabricatelor,
prefabricatelor i aparatelor utilizate;
c. efectuarea ncercrilor i probelor impuse de proiect i prescripiile tehnice i
ntocmirea documentelor cu rezultatele acestora precum i a proceselor
verbale de lucrri ascunse;
d. examinarea existenei i coninutului documentaiilor i proceselor verbale
menionate mai sus precum i sinteza i concluziile acestora;
e. verificarea direct prin sondaj i efectuarea de ncercri suplimentare n
vederea formrii convingerii organelor de control i comisiilor de recepie
asupra corectitudinii i valabilitii documentelor ncheiate anterior.
Principalele condiii de calitate i verificrile de efectuat sunt cuprinse pe categorii
de lucrri n Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i
instalaii aferente (valabil numai pentru partea de construcii), Normativ pentru verificarea
calitii i recepia lucrrilor de instalaii aferente construciilor (Buletinul Construciilor 12/86; 19-20/04), Indicativ C 56-85 i C 56-02.
n cazul constatrii de abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va dispune
sistarea lucrrilor i luarea msurilor care se impun.
ntocmit,
ing. Vlad Mircea LIANC
LUCRRI DE TERASAMENTE
Indicaiile de mai jos se refer la executarea i recepionarea terasamentelor

(spturi, umpluturi i nivelri), pentru fundaiile construciilor.
1. TEHNOLOGIA DE EXECUIE
1.1. Prevederi generale
1.1.1. Pentru realizarea n condiii optime a lucrrilor de fundaii, executantul trebuie s
primeasc din partea unitii de proiectare o serie de date cuprinse n proiectul de execuie
i anume:
a. Studiul geotehnic n care s se gseasc date referitoare la:
stratificaia terenului;
grosimea stratelor;
natura, coeziunea i umiditatea stratelor;
unghiul de frecare intern;
cota apelor subterane;
debitul i coeficientul de permeabilitate;
presiunea admis pe teren.
b. Detalii de execuie a fundaiilor, cuprinznd:
planul general de fundaii;
planul de spturi (umpluturi);
planul de epuismente (daca este necesar);
detalii de execuie (cofraj i armare) pentru fiecare tip de fundaii n
parte;
cota de sptur i de fundare;
materialele din care se executa fundaia.
n funcie de aceste date, executantul va ntocmi proiectul tehnologic de execuie ce
va cuprinde:
planul de organizare de antier n care pe lng amenajrile specifice
(magazii, birouri, cai de rulare, macarale) vor fi figurate i cile de circulaie si
transport n zona antierului;
planul de lucrri pregtitoare executrii fundaiilor propriu-zise;
planul de organizare a locului de munc;
graficul de ealonare a execuiei lucrrilor;
lista mijloacelor de realizare a lucrrilor (fore de munc, utilaje, scule,
dispozitive etc.);
proiectul de cofraje i sprijiniri;
proiectul de epuismente.
La ntocmirea planului de organizare de antier, trebuie s se in seama de spaiile
necesare pentru executarea lucrrilor de fundaie i anume:
drumuri de acces n zona utilajelor de evacuare i mijloacele de transport;
spaii pentru depozitarea elementelor de sprijiniri (dulapi, grinzi, palplane,
panouri de inventar pentru sprijiniri etc.);
spaii pentru depozitarea pmntului necesar pentru umpluturi;
spaii pentru amplasarea mijloacelor de epuismente a apelor subterane i
asigurarea evacurii lor ct mai departe de zona spturilor;
1.1.2.
1.1.3.
1.1.4.
1.1.5.
zona pentru amplasarea depozitelor de cofraje, armaturi, elemente

prefabricate etc.;
spaii pentru asigurarea cilor de acces a utilajelor de transport betoane i
zone pentru descrcarea lor.
n scopul creterii productivitii muncii la executarea terasamentelor, se va folosi la
maximum mecanizarea lucrrilor.
Utilizarea metodelor manuale de lucru se va putea face numai atunci cnd folosirea
utilajelor i a autovehiculelor nu este justificat din punct de vedere tehnico-economic.
n cazul lucrrilor ce compost dislocarea unor volume importante de pmnt,
soluia de executare a terasamentelor se va stabili prin proiect, aplicnd metode
corespunztoare, care s evidenieze sub aspectul costului, duratei de execuie i al
energiei consumate, eficiena tehnico-economic a soluiei alese.
Pentru lucrrile de volum obinut, metodele de executare a terasamentelor i
proporia ntre spturile executate mecanizat i manual vor fi stabilite de comun acord
ntre proiectant i constructor.
Lucrrile de terasamente nu se vor ncepe nainte de ase fi executat toate lucrrile
pregtitoare, conform prevederilor cuprinse la pct. 1.1.2.
Beneficiarul are obligaia de a asigura existena permanent pe antier a studiilor
geotehnice ntocmite de proiectant, pentru ca, n timpul execuiei, constructorul s poat
tine seama de toate datele cuprinse n aceste studii.
Eventualele neconcordane ntre situaia luat n considerare n proiect pe baza
studiului geotehnic i cea constatat de constructor pe teren la executarea spturilor,
vor fi semnalate proiectantului pentru stabilirea msurilor corespunztoare.
n vederea reducerii consumului de material lemnos, pentru sprijinirea spturilor se vor
folosi la maximum posibil elementele de inventar.
1.2. Lucrri pregtitoare

1.2.1. Lucrrile ce trebuie executate nainte de nceperea lucrrilor de terasamente propriu-zise,
sunt, n principal urmtoarele:
a. defriri
b. amenajarea terenului i a platformei de lucru.
Defriri
1.2.2. defririle constau n tierea arborilor i tufiurilor, eventual smulgerea lor din rdcini
izolate, pe toat suprafaa de teren care urmeaz a se executa terasamentele.
Daca se prevede executarea spturilor cu excavatoare cu cup, funcie de
capacitatea utilajului, buturugile i rdcinile izolate cu diametre mai mici de 30 cm pot fi
scoase odat cu sparea pmntului.
1.2.3. Copacii din incinta antierului, care nu sunt cuprini n suprafaa construit a obiectivelor
de construcii, vor fi pstrai, lundu-se msuri de protejare a acestora pe toat durata
executrii lucrrilor de construcii.
Amenajarea terenului i a platformei de lucru
1.2.4. Curirea platformei de frunze, crengi, iarb i buruieni
Se efectueaz pe ntreaga suprafa a terenului pe care se execut terasamentele,
prin strngerea n grmezi a materialelor rezultate i ndeprtarea lor.
1.2.5. ndeprtarea zpezii
Pentru spturile n spaii nguste, zpada se lopteaz pe o singur parte a
anului, la distana ct mai mare, pentru a se putea depozita pe ambele pri ale anului,
pmntul rezultat din sptur.
Pentru spturile n spaii largi, zpada cur at se va strnge n grmezi i se va
ncrca n vehicule pentru a fi transportat n afara antierului i n orice caz n aval de
zona de lucru.
1.2.6. Sparea i depozitarea pmntului vegetal

Evacuarea stratului vegetal se va face de regul mecanizat. Pmntul rezultat din
sptur va fi depozitat n afara perimetrului construit, de preferin n centrul de greutate
al zonelor prevzute prin proiect a fi amenajate ca spaii verzi.
Grosimea stratului vegetal se va stabili pe baza indicaiilor din avizul geotehnic.
1.2.7. ndeprtarea apelor de suprafa
Dac procesul tehnologic de execuie a terasamentelor ne provoac deteriorarea
instalaiilor definitive, se recomand ca lucrrile pentru evacuarea apelor superficiale s fie
executate naintea nceperii lucrrilor de terasamente, pentru a servi i pe durata execuiei.
n zonele n care apele superficiale se pot scurge spre terenul pe care se execut
lucrrilor de construcie, ele trebuie conduse prin anuri de gard amplasate n amonte, n
afara terenului.
Pmntul rezultat din sparea anurilor se va depune n forma de figur continu
(cavalier), amplasat ntre anurile de gard i anurile pe care le apr.
Dimensiunile anurilor de gard, pantele fundului i modul de consolidare al
taluzurilor vor fi cele prevzute n proiect.
Cnd debitul colectat este redus sau cnd terenul este accidentat i executarea
unor anuri normale nu este economic, se vor amenaja anuri cu dimensiuni reduse
(rigole).
n nisipurile argiloase, luturi i pmnturi sensibile la umezire, n care apa ce se
infiltreaz local duneaz stabilitii terasamentelor, pereii anurilor pot fi
impermeabilizai.
Lucrrile de impermeabilizare sau consolidare se vor ncepe numai dup ce au fost
aprovizionate toate materialele, dispozitivele i uneltele necesare executrii lor.
1.2.8. Umpluturi i nivelri pentru amenajarea terenului i a platformei de lucru
Cnd n proiect de prevede ridicarea general a nivelului terenului printr-o platform
de umplutur compact, fundaiile construciilor se vor executa dup realizarea acesteia,
dac volumul de sptur n umplutur este de cel mult 100% din volumul total al
umpluturii.
n tot timpul lucrrilor de nivelare se va asigura scurgerea apelor de suprafa, mai
ales dac execuia lor are loc n sptur. Proiectantul de execuie va prevedea msurile
necesare.
Instalaiile subterane (conducte, cabluri electrice i de telecomunicaie etc.)
amplasate pe locuri ce urmeaz a fi nivelate sau acoperite cu umpluturi, se vor executa
numai dup realizarea platformei la cota stabilit n proiect.
Lucrrile de nivelare i de umplutur pe suprafe e mari se vor executa cu mijloace
mecanizate.
1.2.9. Lucrri de demolare
Aceste lucrri se vor executa din timp, avndu-se grij ca materialele rezultate s fie
evacuate pentru a nu stnjeni lucrrile de terasamente.
nainte de a se ncepe lucrrile de demolare se vor examina planurile reelelor
subterane ale instalaiilor de ap, de gaze, canalizare, electrice etc. din zona construciilor
respective, confruntndu-se cu situaia real de pe teren, pentru a se stabili msurile
speciale ce trebuie luate pentru ca lucrrile de demolare s nu fie stnjenite n executarea
lor de eventualele distrugeri accidentale ale acestora.
n cazul n care exist pericol de incendiu sau explozie, este necesar obinerea de
ctre beneficiar a permisului de foc.
Daca n spturi se ntlnesc obiecte sau construcii de interes arheologic, se vor
opri spturile i se vor anuna organele de specialitate.
Materialele refolosibile rezultate din demolri vor fi curate, sortate i depozitate
corespunztor naturii acestora.
1.3. Trasarea pe teren

1.3.1. Trasarea pe teren cuprinde dou faze:
a. trasarea pe teren a construciei (fixarea poziiei pe amplasamentul
proiectat), att pe orizontal ct i pe vertical;
b. trasarea lucrrilor de detaliu pentru terasamente, fundaii, zidrii,
diafragme, stlpi etc. pe baza proiectului de execuie a construcii, n
raport cu punctele i reperele de nivel materializate pentru amplasarea
construciei.
FIXAREA POZIIEI CONSTRUCIEI PE AMPLASAMENTUL PROIECTAT
1.3.2. Fixarea poziiei construciei pe amplasamentul proiectat const din:
aplicarea pe teren, de ctre proiectant a bazei de trasare prin
materializarea unui minim de puncte de sprijin n sistemul de referin
folosit la ntocmirea planului general de trasare (puncte ale reelei
geodezice sau topometrice existente i care determin axe de trasare
care sunt folosite pentru aplicarea i legarea reelei speciale de
trasare);
aplicarea pe teren de ctre executantul construciei a reelei speciale
de trasare i trasarea construciei prin materializarea pe teren a unor
repere planimetrice sau altimetrice care determin conturul i (sau)
axele principale ale construciei.
1.3.3. Lucrrile ce se efectueaz pentru trasarea pe teren a construc iei sunt:
identificarea, reconstituirea i dup caz materializarea reperelor de
trasare;
executarea operaiilor de aplicare pe teren a punctelor caracteristice
ale construciei;
verificri de autocontrol prevzute n documentaia de trasare.
1.3.4. Recepia lucrrilor de trasare pe teren a construciei se face verificndu-se :
respectarea pe teren a prevederilor din planul de trasare;
poziia n teren a reperelor de trasare;
poziia n teren a punctelor caracteristice i a dimensiunilor conturului
construciei trasate;
valoarea i marcarea cotei 0,00 m.
TRASAREA AXELOR PRINCIPALE ALE CONSTRUCIEI
n cazul construciilor cu form regulat n plan, cu trama modular pe cele dou
direcii, mai mare de 6,00 m procesul de execuie reclama trasarea suplimentar a unor
axe longitudinale i transversale, denumite axe principale.
Trasarea axelor principale se face n raport cu reperii de trasare a poziiei de
amplasare a construciei, prin metoda coordonatelor rectangulare.
De la caz la caz marcarea axelor se face prin:
implantare de borne a cror poziie i alctuire s permot utilizarea
acestora pe toat durata execuiei construciei;
materializarea punctelor ce aparin axelor pe mprejmuirile proiectate i
executate n acest scop.
n cazul materializrii prin borne, acestea se vor realiza i se vor proteja printr-o
ngradire din elemente de inventar tip IPC sau n lipsa acestora, din lemn.
n cazul materilaizrii prin mprejmuiri acestea trebuie s fie astfel concepute i
executate nct ulterior s poat asigura realizarea trasrii restului de puncte.
Este recomandat ca mprejmuirile s se fac cu laturile construciei, la o distan

suficient pentru a nu fi n zona lucrrilor de terasamente.
mprejmuirea poate fi continu sau discontinu, orizontal sau n trepte.
Marcarea axelor pe mprejmuire se face prin cuioare sau crestturi n jurul crora
se traseaz un cerc cu vopsea i n care se scrie numrul axei.
TRASAREA LUCRRILOR DE TERASAMENTE
Trasarea lucrrilor de suprafa
Pentru trasarea perimetrului lucrrilor de suprafa se poate utiliza mprejmuirea
folosit la trasarea axelor principale ale construciei, dac aceasta a fost deja executat. n
caz contrar se execut n mod special o mprejmuire continu sau discontinu
utilizndu-se profile de col amplasate la intersecia laturilor perimetrului i profile auxiliare
amplasate de-a lungul laturilor ntre profilele de col.
Profilele de col i auxiliare se vor poziiona la 2 3 m n exteriorul perimetrului real
al suprafeei ce urmeaz a fi evacuat.
Se recomand ca profilele s fie realizate din elemente de inventar tip IPC sau din
lemn sub forma unor capre cu stlpi, elemente orizontale i elemente de contravntuire.
Nuvelul superior al oricrui profil va trebui s fie acelai i s fie notat pe fiecare
profil n parte.
Pentru facilitarea operaiilor de msurtori de-a lungul laturilor perimetrului
suprafeei, se va urmri ca poziionarea profilelor auxiliare s se fac astfel nct distana
dintre profile s fie mai mic dect lungimea maxim a instrumentului utilizat pentru
msurtori.
Marcarea poziiilor reperilor de referin ale perimetrului real al suprafeei, pe profile,
se execut n raport cu bornele de referin ale bazei construciei i se realizeaz fie prin
crestruri pe elementele profilelor sau prin cuie btute n elementele de lemn.
Liniile de baz ale elementului real al suprafeei precum i alte linii care trebuie s
fie trasate n interiorul suprafeei se materializeaz la nivelul superior al profilelor prin
srme de oel ntinse ntre reperii corespunztori marcai pe elementele profilelor.
Transmiterea pe vertical a liniilor de baz ale perimetrului real al construciilor
precum i al colurilor acestora, se execut n raport cu srmele ntinse, cu ajutorul firului
cu plumb.
Cotele de nivel ale suprafeei finite de excavare se transmit n raport cu cota de nivel
a profilelor (de col sau auxiliare) cu ajutorul jaloanelor de referin, a jaloanelor mobile n
form de T.
Jaloanele de referin se amplaseaz de obicei de-a lungul perimetrului real al
suprafeei de excavare, n exteriorul acestuia i pe ele se materializeaz o cota de nivel
unic, ce este n general cu 1 m mai mare dect cota nivelului final al suprafeei de
excavare. Aceast cot reperzint cota de reper i transmiterea acesteia de la cota de
nivel a profilelor se execut cu ajutorul furtunului de nivel sau al instrumentelor optice.
Pentru facilitarea operaiei, se recomand ca jaloanele de referin i cele mobile s
fie vopsite n culori contrastante.
Trasarea lucrrilor lineare
Trasarea lucrrilor de sptur linear (pentru conducte) se va executa dup
aceleai principii artate la trasarea lucrrilor de suprafa, utilizndu-se pentru
materializarea punctelor de schimbare a direciei profile de col.
La trasarea lucrilor lineare se vor utiliza profile auxiliare intermediare, poziionate
ntre profilele de co, aceste profile fiind folosite n principal pentru transmiterea cotei
nivelului finit al excavrii.
1.4.
1.4.1.
1.4.2.
1.4.3.
1.4.4.
1.4.5.
1.4.6.
1.4.7.
Executarea spturilor i sprijinirilor
GENERALITAI
La executarea spturilor pentru fundaii trebuie s se aib n vedere urmtoarele:
s nu se strice echilibrul natural al terenului n jurul gropii de fundare
sau n jurul fundaiilor pe o distan suficient pentru ca stabilitatea
construciilor nvecinate existente sau n construcie s nu fie
influenat;
s se asigure pstrarea sau mbuntirea caracteristicilor pmntului
de sub talpa fundaiei;
s se asigure securitatea muncii n timpul lucrrilor.
Spturile se execut de regul mecanizat. Execuia manual este admis numai daca
volumul de sptur este redus i folosirea utilajelor nu este justificat din punct de vedere
economic.
Necesitatea sprijinirii pereilor spturilor de fundaie depinde de natura i de umiditatea
pmntului, de adncimea spturii i de durata posibil a execuiei fundaiei, de anotimpul
n care se execut sptura, de regimul de scurgere a apelor subterane etc.
n cazul n care n aceeai incint sunt de executat mai multe construcii apropiate, se va
ntocmi n mod obligatoriu un plan de lucru, astfel ca:
s se asigure executarea fundaiilor ncepnd cu cele situate la adncimea
cea mai mare;
spturile efectuate s nu influeneze construciile deja efectuate;
epuismentele efectuate pentru o construcie s nu produc afluieri sub
construciile existente.
Spturile de fundaie de lungime mai mare trebuie s fie organizate astfel ca, n
orice faz a lucrului, fundul spturii s fie nclinat spre unul sau mai multe puncte. n acest
mod se va putea asigura colectarea apelor n tot timpul executrii spturii i evacuarea lor
n condiii optime.
Cnd executarea spturilor pentru fundaii implic dezvelirea unor reele de instalaii
subterane existente (apa, canal, abur, gaze, electrice) ce rmn n funciune, trebuie luate
msuri pentru protejarea lor mpotriva deteriorrii.
Aceste masuri trebuie prevzute n proiect, iar executarea spturilor va ncepe
numai dup obinerea aprobrii de la instituiile care exploateaz instalaiile respective
(aviz de sptur i atunci cnd este cazul, permis de foc).
Executarea spturilor de fundaie deasupra unui cablu electric se va admite n
prezena reprezentantului instituiei care exploateaz re eaua electric respectiv, care va
indica i controla la faa locului msurile ce trebuie luate pentru protejarea cablului i
evitarea accidentelor.
Cnd existena reelelor de instalaii subterane nu este prevzut n proiect, dar exist
indicii asupra lor sau apar ntmpltor n timpul execu ie spturilor, se va proceda astfel:
se vor opri lucrrile de spturi;
se va prospecta terenul cu mijloace adecvate (electromagnetice);
dup detectare se vor anuna att proiectantul ct i organele de exploatare a
reelelor;
cu acordul i sub controlul acestora se va proceda la mutarea sau
dezafectarea lor.
Atunci cnd se constat unele aspecte care indic o eventual reducere a stabilitii
pereilor spturii (de exemplu: umeziri locale accentuate, fisuri ale terenului, drenuri,
canale sau conducte vechi, hrube, galerii locale etc.), pentru evitarea unor eventuale
accidente, conducerea tehnic a antierului va lua de urgen masurile ce le

considercorespunztoare, anunnd imediat pe proiectant pentru a-i da acordul i a
opera schimbrile respective n proiect.
EXECUTAREA SPTURILOR DEASUPRA NIVELULUI APELOR SUBTERANE
Spturi de fundaii cu perei verticali nesprijinii
1.4.8. Astfel de spturi pot fi executate numai n stnc sau pmnturi coezive, dup cum se
arat mai jos:
n stnc groapa de fundaie se poate executa cu perei nesprijinii, afar
de cazul n care stnca prezint intercalaii de alt natur (nisip, pmnt
etc.) sau crpturi care pot sa pericliteze stabilitatea peretelui. n acest
caz pereii excavai vor fi bine curai de blocurile care s-ar putea
desprinde singure;
n pmnturi coezive groapa de fundaie se poate executa cu pereii
verticali nesprijinii n urmtoarele condiii:
- pmntul sa fie uscat sau de consisten tare sau plastic-vrtoas
i s asigure condiii ca aceste caracteristici s nu se modifice prin
nlturarea rapid a apelor de precipitaii sau provenite accidental;
- sptura s rmn deschis ct mai scurt timp i s fie inut sub
o permanent observaie;
- adncimea gropilor de fundaie s nu fie mai mare de:
0,75 m n cazul pmnturilor prfoase cu coeziune redus;
1,25 m n cazul argilelor nisipoase i prfoase (care se sap cu
cazmaua);
2,00 m n cazul argilelor i pmnturilor tari (care se sap cu
trncopul);
- terenul din jurul spturii s nu fie ncrcat sau supus vibraiilor;
- pmntul rezultat din sptur s nu se depoziteze la o distan
mai mic de 1,00 m de marginea gropii de fundaie; pentru spturi
care nu depesc adncimea de 1,00 m, distana se poate lua
egal cu adncimea spturii.
1.4.9. n cazul executrii spturilor cu perei verticali nesprijinii, se vor lua msuri pentru
meninerea stabilitii malurilor.
Daca din cauze neprevzute, turnarea fundaiilor nu se efectueaz imediat dup
spare i se observ fenomene care indic pericol de surpare, se vor lua msuri de
sprijinire a pereilor n zona respectiv sau de transformare n perei cu taluz, dup cum
permite proiectul i natura terenului.
Constructorul este obligat s urmreasc permanent apariia i dezvoltarea
crpturilor, care dac nu sunt cauzate de uscarea pmntului, pot indica nceperea
prbuirii malurilor. n acest caz constructorul trebuie s ia masuri de prevenire a
accidentelor, procedndu-se conform indicaiilor din paragraful precedent.
Spturi de fundaie cu perei n taluz nesprijinii
Acceste spturi se pot executa n orice fel de teren dac:
pmntul are o consisten plastic-vrtoas sau tare i se asigur condiia de
umiditate s nu creasc prin masuri eficace de nlturare rapid a apelor de
precipitaii sau provenite accidental;
malul nu este ncrcat cu depozite de pmnt sau materiale din circulaia
vehiculelor;
nclinarea taluzului spturii nu depete valorile maxime pentru diferite
feluri de pnmturi specificate mai jos:
o pmnt care se sap cu lopata 45o;

o pmnt care se sap cu cazmaua sau trncopul 60 o;
o stnc care se dizloc numai cu ajutorul exploziilor 90 o;
n anotimpul ploios, n zone cu precipitaii bogate, sau dac sptura de fundaie st
deschis mai mult timp, indiferent de adncimea spturii, nclinarea taluzulrilor trebuie
verificat de constructor.
n cazul spturilor manuale cu adncimi peste 2 m, taluzul trebuie executat n
trepte, prevzndu-se pe nlime banchete care s permit evacuarea pmntului prin
relee.
Banchetele se vor executa cu limi de 0,6 1,00 m i pant tranversal ctre
interiorul gropii, iar distana pe vertical ntre ecestea va fi de cca. 2 m.
Spturi de fundaii cu perei sprijinii
Sprijinirea pereilor se poate face att pentru spaii nguste, ct i pentru cele n
spaii largi, cu elemente orizontale sau verticale.
Folosirea elementelor orizontale sau verticale depinde de condiiile de teren i de
lucru, astfel nct spturile manuale s se fac n deplin siguran pentru muncitori.
Pentru realizarea sprijinirilor se for folosi: dulapi metalici, palplane metalice sau din
beton armat, panouri din inventar.
La executarea spturilor cu pereii sprijinii trebuie respectate urmtoarele reguli
generale:
o pentru sprijinirea spturilor n pmnturi obinuite cu adncimi peste 5 m
sau n pmnturi slabe, n pmnturi cu mpingeri datorate suprasarcinilor,
dimensiunile i elementele necesare privitoare la modul de executare a
sprijinirilor vor fi stabilite prin proiectul de execuie;
o pmntul rezultat din sptur se va depozita la distanele minime;
o dimensiunile n plan ale spturii trebuie sprijinite corespunztor cu grosimea
sprijinirii i cu spaiul necesar pentru executatea lucrrilor accesorii.
Sprijinirile orizontale se pot folosi dac terenul argilos este suficient de consistent,
dac nu prezint fisuri de contracie i nu este sub presiune hidrodinamic.
Ele nu sunt indicate n terenurile necoezive, care sunt stabile numai sub unghiul de
taluz natural.
n cazul executrii mecanizate a spturilor este necesar rectificarea manual a
pereilor.
Sprijinirea pereilor cu elemente orizontale se utilizeaz n general n stnca fisurat
pn la orice adncime i n cazul pmnturilor argiloase tari sau plastico vrtoase, pn
la o adncime de maximum 5,00 m, n urmzoarele condiii:
a. Sprijinirea cu elemente orizontale distanate se va face numai:
o n cazul spturilor n stnci fisurate pn la 5,00 m adncime;
o n cazul pmnturilor argiloase compacte tari sau plastico-vrtoase pn
la o adncime de maximum 3,00 m;
b. Sprijinirea cu elemente orizontale alturate se va face:
o n cazul spturilor n stnci fisurate pentru adncimi mai mari de 5,00 m;
o n cazul pmnturilor argiloase cu mici infiltraii de ap, cnd adncimea
spturii de fundaie este cuprins ntre 3,00 i 5,00 m;
o n pmnturi coezive, ns friabile sau cu infiltraii de ap pentru adncimi
ale spturilor de fundaii mai mari de 3 m.
La executarea spturilor de fundaie cu pereii sprijiniti cu elemente orizontale
trebuie luate urmtoarele msuri:
o fixarea spraiturilor i controlul lor n timpul lucrului;
o asigurarea stabilitii spraiturilor cu chituci n cazul cnd ele sustin platforma
de evacuare a pmntului.
Sprijinirea cu dulapi verticali se va utiliza n terenuri care se menin pe vertical n

timpul spturii pe nlimea panoului sau elementului de sprijinire.
nlimea maxim a sprijinirilor verticale este determinat de lungimea dulapilor (de
regula cel mult 6 m).
La executarea spturilor de fundaii sprijinite cu elemente verticale trebie luate
urmtoarele msuri:
o n terenuri coezive, baterea elementelor verticale trebuie s urmeze de
aproape sptura de fundaie, cu att mai mult cu ct terenul are o coeziune
mai redus;
o n terenurile fr coeziune, elementele se bat treptat n pmnt nainte de
executarea spturii;
o cadrele de susinere trebuie s fie ajustate dup profilul gropii i mpnate
pentru a se asigura sprijinirea pereilor fr a permite deplasarea pmntului.
Spturile de fundaie cu pereii parial sprijinii pe o anumit adncime a prii
inferioare a gropii, iar la partea superioar executate n taluz se poate utiliza n urmtoarele
cazuri:
o cnd condiiile locale nu permit sparea n taluz pe toat adncimea;
o pentru motive economice. n acest caz adncimea la care trebuie executate
sprijinirile va fi stabilit printr-un calcul tehnico-economic.
n cazul sprijinirii pariale a pereilor fiecrei poriuni i se aplic prescripiile tehnice
specifice ei.
ntre partea superioar, cu pereii n taluz i partea inferioar sprijinit, trebuie lsat
o banchet orizontal de 0,50 1,00 m, n funcie de nlimea poriunii n taluz.
2. MECANIZAREA SPTURILOR
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
da
-
da
da
da
da
da
da
da
Autogradere
Buldozere
Screpere
3
da
da
da
Excavatoare
cu motor
Excavatoare
graifar
cu o cup cu
2
da
da
da
-
Draglina
lingur Excavatoare
inverscu o cup cu
1
Ramblee
Deblee
Terasamente
Decopertri
Taluzri i
profilri
Defriri
Nivelri
anturi
Canale
Extracie
balast din
ap
Fundaii de
cldiri
lingur Excavatoare
dreaptcu o cup cu
Natura
lucrrilor
ALEGEREA UTILAJELOR DUP NATURA LUCRRILOR
4
da
-
5
da
da
-
6
da
da
-
7
da
da
da
8
da
da
da
9
da
da
CLASIFICAREA PMNTULUI DUP MODUL DE SPARE CU EXCAVATORUL

Greutatea
specific
aparent
(daN/mc)
2
Natura terenului
1
Terenuri
uoare
Terenuri
mijlocii
Terenuri tari
Terenuri foarte
tari
Pmnturi
arate
Umpluturi
netasate
Nisipuri
uoare
Nisipuri
argiloase cu
piatri
Argile uoare
Pmnt cu
nisip i pierti
15 mm
Pmnt cu
rdcini sau
bolovani
Marne moi i
argile
nisipoase cu
pietri
Argile grase
cu pietri sau
cu bolovani
Argil gras
compact
umed
Argil de
mirena stnc
degradat
moale
Terenuri
ngheate
Modul de
spare
manual
Categoria de
spare cu
excavatorul
Obs.
600-1600
lopata
1500-1900
cazma i
parial
trncop
1700-1900
cazma i
parial
trncop
II
1500-1900
trncop i
parial cazma
1700-1900
trncop i
parial cazma
II
1900
trncop
II
1900
trncop
III
2000
spit
IV
2200
baros
IV
Roci semidure
1100-2800
trncop, spit,
pene i paria
exploziv
Roci dure
2200-3000
explozivi i
rngi
Roci foarte
dure
2500-3000
explozivi
IV
Nu se
lucreaz cu
excavatoar
e hidraulice
de 0,4 i
0,6 mc
Spturile pentru fundaii i subsolurile construciilor civile i indiustriale care sunt

caracterizate prin dimensiuni realtiv reduse se vor executa de regul cu excavatoarele care
lucreaz sub nivelul terenului pe care sunt amplasate, mai ales cele cu cupa invers. n
cazurile n care adncimea spturii depete posibilitatea de lucru a excavatorului cu

cup invers, se poate folosi un excavator cu echipament draglina.
Pentru spturile cu volume mici i dispersate n spaiu i timp, dar care reprezint
un volum important n ansablul lucrrilor de pmnt se recomand utilizarea de maini
terasiere universale cu echipamente multiple (de excavator, buldozer, ncrctor etc.)
crora li se poate asigura continuitatea lucrrilor pe antier, putnd fi folosit i la alte
lucrri.
Spturile anurilor pentru conducte i a gropilor pentru stlpi, care au un caracter
liniar al frontului de lucru, se execut de regul cu sptoare de anuri sau cu utilaje
speciale.
3. COTA LA CARE TREBUIE OPRIT SPTURA
Pentru meninerea caracteristicilor mecanice ale pmntului de sub talpa fundaiei
este necesar ca turnarea fundaiilor s se execute fr ntrzieri, dup ce sptura a ajuns
la cota de fundare din proiect mai ales n pmnturile contractile i cele loessoide.
Spturile ce se execut cu excavatoare nu trebuie s depeasc n nici un caz
profilul proiectat al spturii. n acst scop sptura se va opri cu 20 30 cm deasupra cotei
profilului spturii, diferena spndu-se cu alte utilaje mecanice de finisare sau se va
executa manual.
n cazul terenurilor nesensibile la aciunea apei lucrrile de spturi se execut de la
nceput pn la cota prevzut n proiect.
n nisipurile argiloase i n general n toate pmnturile argiloase sptura de
fundaie se oprete la un nivel superior cotei din proiect. Grosimea stratului rmas
deasupra cotei de proiect variaz dup natura pmntului i va fi de:
o 0,20 0,30 m n cazul nisipurilor fine;
o 0,15 0,25 m n cazul pmnturilor argiloase;
o 0,40 0,50 m n cazul pmnturilor sensibile la umezire.
Schimbarea cotei fundului spturii de fundaie n timpul execuiei se poate face
numai cu ajutorul proiectantului i beneficiearului.
Greelile de execuie se vor remedia astfel:
o n cazul n care s-a spat groapa de fundaie mai adnc se va cobor
corespunztor cotei de fundare.
n cazuri excepionale se poate ridica cota de fundare prin umplutur de beton
simplu sau balast. n aceste cazuri executantul este obligat s sesizeze pe proiectant care
va hotr asupra soluiei ce urmeaz a se adopta.
4. PREGTIREA FUNDULUI
EXECUTRII FUNDAIEI
SPTURII
DE
FUNDAIE
VEDEREA
Fundul spturii de fundaie trebuie s fie prelucrat ngrijit, n vederea executrii

fundaiei. Finisarea spturii trebuie fcut inainte de nceperea execuiei corpului de
fundaie.
Pentru a asigura o bun execuie a fundaiilor fundul gropii trebuuie pregtit n
modul urmtor:
o dac pe fundul gropii apar sub cota de fundare crpturi de teren se vor lua
masurile necesare mpreun cu proiectantul n funcie de cauzele care au
produs crpturile i de dimensiunile acestora;
o n cazul umezirii superficiale fundul gropii de fundare trebuie lsat s se
zvnte nainte de nceperea lucrrilor de fundare propriu-zise iar dac
umezirea este puternic se va ndeprta stratul de noroi;
o n cazul pmnturilor sensibile la umezire este indicat s se ia msuri de

acoperire a spturilor cu folie de polietilen.
5. EXECUTAREA LUCRRILOR DE TERASAMENTE PE TIMP FRIGUROS
Stabilirea msurilor tehnico-organizatorice de executare a lucrrilor de pmnt la
orice obiectiv trebuie precizat prin proiectul de execuie, pe baza rezultatelor studiului
geotehnic efectuat pentru obiectivul respectiv. Conducerea antierului trebuie s in
seama de situaia real existen n perioada executrii lucrrilor de pmnt.
Protejarea preventiv a pmnturilor contra ngheului:
acoperirea suprafeei pmntului cu vreascuri, paie, stuf, rogojini, tala, turb
etc. Acestea vor fi ndeprtate numai n ziua spturii i numai pe poriunea
strict necesar pentru acest lucru n funcie de mijloacele de spare folosite i
de intensitatea frigului;
meninerea stratului de zpad;
n cazul n care terenul care urmeaz s fie spat este acoperit de tufiuri,
arbusti etc., aceast vegetaie favorizeaz reinerea zpezii, astfel c terenul
nu va fi defriat dect n ziua cnd ncepe executarea spturilor i numai pe
poriuni mici;
acoperirea cu frunze, tala, rumegu etc. pentru protejarea fundului anului
sau gropii de fundaie la care executarea lucrrilor s-a sistat sau a ajuns la
cota final inainte de apariia frigului i urmeaz a se executa celelalte lucrri.
Afnarea pmntului ngheat
Se aplic la pmnturile ngheate pe adncime i const n spargerea i afnarea
mecanic sau manual a stratului ngheat, pentru a uura fie evacuarea lui, fie pstrarea
pe loc ca acoperi de protecie pentru straturile mai adnci, n situaia cnd sunt de
ateptat geruri puternice care ar putea provoca nghearea pmntului pe adncimi mari.
Executarea spturilor pe timp friguros
Executarea spturilor se va ncepe imediat dup dezghearea natural sau
artificial a pmntului, pn la spare si numai dac urmeaz s se treac n continuare
la betonare.
6. RECEPIONAREA LUCRRILOR DE TERASAMENTE
Orice lucrare de terasamente nu poate fi nceput dect dup efectuarea operaiei
de predare-primire a amplasamentului trasrilor, reperilor etc. consemnat ntr-un proces
verbal ncheiat btre delegaii beneficiarului, proiectantului i executanturlui.
La terminarea lucrrilor de spturi pentru fundaii se verific pentru fiecare n parte
dimensiunile i cotele de nivele realizate i se complar cu dimensiunile din proiect; n
cazul depirii oricreia din abaterile admisibile este interzis nceperea executrii corpului
fundaiilor nainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare aducerii spaiului respectiv
n limitele admisibile.
nainte de nceperea execuiei corpului fundaiilor se ncheie un proces verbal de
lucrri ascunse.
Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se face prin probe de laborator, fie
prin penetrare static sau dinamic. Aceste probe se fac cel puin cte una la fiecare 200
mp suprafa de sptur de minimum 3 la fiecare obiect.
Umpluturile de pmnt, nisip, balast sau piatr spart care servesc dterpt
consolidare a terenului de fundare i pe care se aeaz direct fundaia, trebuie tratate ca
lucrri speciale verificndu-se:
corespondena cu prevederile proiectului a naturii terenului pe care se aeaz

n acelai condiii ca i pentru fundaia propriu-zis;
calitatea materialului utilizat pentru aceast umplutur, neadmindu-se nici o
abatere de la proiect n afara de granulozitatea pentru care se admit abateri
de 5% fa de componentele pe sorturi;
respectarea tehnologiei de compactare prevzut n proiect;
realizarea nivelului de compactare prevzut n proiect, determinrile se fac
pentru toat grosimea pernei, cte una pentru fiecare strat elementar
prevzut a se compacta i cel puin cte una la fiecare 20 mc material
compactat; n zonele n care condiiile de compactare sunt dificile se prevd
probe suplimentare;
abaterea admisibil fa de gradul de compactare prevzut n proiect este de:
2% pentru medie i 5% pentru valoarea minim;
toate buletinele de ncercri i rezultatele verificrilor menionate mai sus se
consemneaz n procesele verbale de lucrri ascunse.
Pentru umpluturile de pmnt utilizare pentru platforme, ci de acces pietonal sau

cu circulaie auto uoar, sistematizri verticale, completarea spturilor de fundaie sau
pentru conducte sub pardoseli se verific:
ndeprtarea pmntului vegetal i al altor straturi indicate n proiect;
corespondena cu proiectul a naturii pmntului utilizat i a tehnologiei de
compactare.
Verificrile se efectueaz pentru fiecare strat elementar n parte, pentru toat
grosimea umpluturii, frecvena lor este una la fiecare 50 100 mc pmnt compactat.
Ca operaiuni spacifice la recepionarea lucrrilor de terasamente pentru construcii,
se vor controla procesele verbale de lzcrri ascunse, precum i documentaia de antier
privind:
amplasamentele exacte ale puurilor de colectare a apelor uzate din drenarea
terenului, controlndu-se cu atenie ca aceste lucrri s nu fi fost executate
sub talpa fundaiilor construciior;
pentru cazul spturilor executate n pmnturi situate sub nivelul apelor
subterane sau n infiltraii puternice de ap se va preciza cota la care s-a
reuit a se cobor nivelul nivelul apelor subterane prin construirea drenurilor
acoperite care urmeaz a fi meninute i dup terminarea lucrrilor de
fundaii;
dac s-a executata recepia drenurilor nchise nainte de a fi acoperite;
msurile luate pentru a asigura respectarea cotei de spare sau atunci cnd
este cazul, pentru ridicarea sau coborrea acesteia, pentru pregtirea
fundului spturii precum i modul n care s-au remediat greelile fcute la
executarea acestor lucrri;
msurile speciale de siguran luate n legtur cu executarea de spturi
lng fundaiile unor construcii existente.
7. LISTA PRESCRIPIILOR TEHNICE DE BAZ
1.
STAS 5091-71
2.
3.
4.
5.
STAS 6054-77
STAS 1917-73
STAS 9262-73
STAS 1913/1-83
Terasamente. Prescripii generale (cu modificarile publicate n

revista Standardizarea Romn nr. 9/1977)
Terenuri de fundaie. Adncimea de nghe
Teren de fundare. Caracteristici fizico-mecanice ale pmnturilor
Teren de fundare. Identificarea pmnturilor contractile.
Teren de fundare. Determinarea umiditii.
6.
STAS 2745-90
7.
STAS 1242/3-87
8.
9.
STAS 9824/0-74
STAS 9824/1-87
10. STAS 9871-74

11.
STAS 9850-74
12. C. 29-85
13. NP. 001-96
14. ST 016-97
15. P. 7-00
16. C 168-80
17. C 169-88
18. C 173-76
19. C 159-89
20. C 56-86+C 56-02
Teren de fundaie. Urmrirea trasrii construciilor prin metode

topografice
Teren de fundare. Cercetri prin sondaje deschise, executate n
pmnturi.
Trasarea pe teren a construciilor. Prescripii generale.
Trasarea pe teren a construciilor civile, industriale i
agrozootehnice.
Terasamente. Determinarea gradului de compactare. Verificare
compactare. Metoda compactrii succesive.
Lucrri de mbuntiri funciare. Verificare compactare. Metoda
compactrilor terasamentelor.
Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin
precedee mecanice (BC nr. 8/85)
Cod de proiectare i execuie pentru construcii fundate pe
pmnturi cu umflturi i contracii mari (BC NR. 7/96)
Specificaie tehnic. Critarii i metode pentru determinarea prin
msurtori a tasrii construciilor. Instruciuni tehnice pentru
deteminarea prin metode topogeodezice a deplasrii
construciilor datorate deformaiilor terenului de fundare (BC nr.
11/98)
Normativ pentru fundarea construciilor pe pmnturi sensibile la
umezire (proiectare, executare , exploatare) (BC nr. 7/01)
Instruciuni tehnice pentru consolidarea pmnturilor sensibile la
umezire i a nisipurilor fine prin silicatizare i electrosilicatizare
(BC 12/80)
Normativ privind execuia i recepia lucrrilor de terasamente
pentru fundarea construciilor civile i industriale (BC 5/88)
Instruciuni tehnice pentru executarea drenurilor orizontale prin
vibrofoane (BC nr. 11-12/76)
Instruciuni tehnice pentru folosirea penetrrii dinamice cu con,
la cercetarea terenurilor (BC nr. 4/90)
Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i
instalaii aferente (BC nr. 1-2/86 + 19-20/04)
ntocmit,
LUCRRI DE FUNDAII
1.1.
1.2.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
1. LUCRRI PREGTITOARE
nainte de nceperea lucrrilor pentru executarea corpului fundaiilor trebuie s fie
terminate lucrrile pregtitoare si anume:
a. spturile pentru groapa de fundaie i pentru an urile de fundaii;
b. protecia construciilor vecine i a instalaiilor existente n pmnt;
c. coborarea nivelului apelor subterane, pentru a permite executarea
corpului fundaiilor n uscat atunci cnd procedeele de execuie adaptate
nu permit betonarea sub ap;
d. asigurarea suprafeelor necesare pentru amplasarea i funcionarea
normal a utilajelor de lucru, a depozitelor de materiale i a instalaiilor
auxiliare necesare executrii fundaiilor;
e. retrasarea axelor fundaiilor;
f. verificarea componentei dintre situaia real i proiect (din punct de
vedere al calitii terenului, dimensiunilor i poziiilor) n limitele
toleranelor prescrise;
g. ncheierea procesului verbal de lucrri ascunse privind execuia
terasamentelor.
Daca caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute n vedere la proiectare,
msurile ce urmeaz a se lua se vor stabili cu proiectantul i numai n scris.
Executarea i recepionarea lucrrilor de la punctul 1.1. se vor face potrivit caietului de
sarcini privind execuia lucrrilor de terasamente.
2. TRASAREA POZIIEI COFRAJELOR PENTRU FUNDAII
Trasarea poziiei cofrajului pentru turnarea fundaiilor din beton se realizeaz de-a lungul
srmelor ntinse ntre reperii materializai n acest scop pe profile de col sau intermediare
ce au servit la trasarea lucrrilor de spturi.
ntruct n timpul definitivrii lucrrilor de cofrare, elementele cofrajului pot capta deplasri
de la poziionarea iniial, este necesar ca naintea turnrii betonului s se verifice
corectitudinea final a acestora.
Verificarea se execut cu ajutorul unui instrument optic (se recomand). Acesta va fi
colat pe linia de baz a cofrajului sau pe o linie paralel cu aceasta, verificarea fcndu-se
de-a lungul diferitelor puncte ale cofrajului.
Trasarea poziiei cofrajelor pentru turnarea fundaiilor izolate (inclusiv tip pahar) se face n
raport cu axele trasate pe mprejmuirea din jurul gropii de fundaie de-a lungul unor srme
ntinse n cele dou direcii, fixate de mprejmuiri.
Prin acest sistem de intersecie reparat se traseaz toate detaliile de plan ale
fundaiei (cofraje exterioare, cel interior n coul fundaiilor pahar, de exemplu).
Transmiterea pe vertical a punctelor rezultate din intersectarea srmelor se face cu
ajutorul firului cu plumb, ntruct precizia cerut n general n aceste situaii nu necesit
utilizarea instrumentelor optice.
Pentru trasarea nivelului de aezare a stlpilor n cazul fundaiilor tip pahar se utilizeaz
nivelmentul geometric folosindu-se niveluri i reise corespunztoare.
Fundul paharului se recomand s fie mai jos cu 1 cm fa de cota din proiect.
2.6.
3.1.
4.1.
Pentru aducerea la nivel a stlpilor se vor folosi plcue metalice aezate n fundul
paharului
Abaterea admisibil la trasarea n plan orizontal a axelor i stabilirea cotei de nivel a
fundaiilor continue sau izolate este de maxim 10 mm.
3. EXECUTAREA COFRAJELOR PENTRU FUNDAII
Executarea i recepionarea cofrajelor pentru fundaii se face potrivit caietului de sarcini
privind execuia lucrrilor de cofraje
4. EXECUTAREA FUNDAIILOR
La executarea fundaiilor de beton i beton armat se vor respecta i prevederile din
Normativul NE 012-99 i Normativele P 10-86 i NP 112-04 i cele prevzute n caietul de
sarcini privind execuia lucrrilor de betonare.
La executarea fundaiilor se vor avea n vedere urmtoarele:
a. materialele ntrebuinate trebuie s corespund indicaiilor din proiect i
prescripiilor din standardele i normele de fabricaie n vigoare atrgndu-se
atenia asupra cazurilor n care proiectele prevd ca msuri de protecie
anticoroziv utilizarea de cimenturi speciale i anumite grade de
impermeabilizare a betonului.
b. execuia fundaiilor nu poate ncepe dac nu s-a fcut n prealabil controlul
spturii de fundaii, conform prevederilor din caietul de sarcini privind
execuia lucrrilor de terasamente.
c. fundaia se va executa pe ct posibil fr ntrerupere pe distana dintre dou
vastri de tasare; n cazul cnd aceast condiie nu a putut fi respectat se
va proceda conform prevederilor din cap. 1.6. Rosturi de lucru din caietul de
sarcini privind execuia lucrrilor de betonare avndu-se n vedere
urmtoarele:
- durata maxim admis a ntreruperii de betonare, pentru care nu se
vor lua msuri speciale de reluare a betonrii va fi ntre 1,5 i 2 ore,
funcie de tipurile de ciment folosite (cu sau fr adaosuri);
- n cazul n care rostul de lucru din fundaie nu poate fi evitat acesta
se va realiza vertical la o distan de 100 m de marginea stlpului;
- suprafeele rostului de lucru vor fi perpendiculare pe axa fundaiei
sau verticale pe toat nlimea;
- turnarea benzilor de fundaie se va face n straturi orizontale de 30
50 cm iar suprapunerea stratului superior de beton se va face
obligatoriu nainte de nceperea prizei cimentului din stratul inferior;
- nu se admit rosturi de turnare inclinate la fundaii, cuzinei, pungi de
fundaii, betonarea i vibrarea fcndu-se fr ntrerupere;
- nu se admit rosturi de lucru n fundaiile izolate sau sub zonele cu
concentraii maxime de eforturi;
- la construciile n care fundaiile sunt executate longitudinal se va
urmri ca fiecare band de fundaie n parte s fie turnat fr
ntrerupere, trecerea de la o band la alta fcndu-se dup ce
turnarea benzii precedente a fost terminat;
- reluarea turnrii se va face dup pregtirea suprafeelor rosturilor;
- suprafaa rostului de lucru trebuie s fie bine curat i8 splat
abundent cu ap chiar nainte de turnarea betonului proaspt;
- n cazul ntreruperilor cu durat mai mare tratarea suprafeelor
betonului ntrit va fi: udare inteligent 8-10 ore iar naintea
nceperii betonrii, curarea cu peria de srm i cu jet de aer.
d. pentru asigurarea condiiilor formatibile de ntrire i pentru a se reduce

deformaiile de contracii, se va menine umiditatea betonului n primele zile
dup turnare, protejnd suprafeele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protecie (prelate, rogojini etc.);
- stropirea periodic cu ap ncepnd dup 2 ore de la turnare i
continund pn la 12 ore de la turnare n funcie de tipul
cimentului utilizat i temperatura mediului. Temperatura minim la
care fa ncepe stropirea va fi de +50C.
e. executarea rosturilor de tasare se va trata ca o lucrare ascuns i se va
recepiona de ctre reprezentantul beneficiarului n timpul execuiei sale,
ncheindu-se un proces verbal de lucrri ascunse. Rostul de tasare se va
face printr-un plan perpendicular pe talpa fundaiei iar limea sa pentru
construcii pe terenuri obinuite va fi de minimum 3 cm. Pentru construciile
fundate pe terenuri dificile, limea rostului se va lua potrivit prescripiilor
pentru fundare pe astfel de terenuri. Astuparea poriunilor de sptur
rmase n afara fundailor se va realiza potrivit cu prevederile din caietul de
sarcini privind execuia lucrrilor de betonare;
f. la executarea blocului de beton simplu a fundaiilor se vor respecta i
prevederile din caietul de sarcini privind execuia lucrrilor de betonare.
g. naintea turnrii cuzineilor se vor verifica toate armturile din punct de vedere
al numrului de bare, al poziiei formei, diametrului, lungimii, distanelor etc.
precum i a masurilor pentru meninerea verticalitii mustilor pentru pereii
subsolului. Se vor verifica de asemenea cofrajele n privina corespondenei
ca poziie i dimensiuni cu proiectul, dac au fost curate i corect pregtite
precum i dimensiunile stratului de acoperire, a crui grosime minim va fi:
- pentru fundaii cu strat de egalizare la armturile de la faa interioar:
35 mm;
- pentru feele fundaiilor n contact cu pmntul: 45 mm;
- abaterile limit pentru dimensiunile stratului de acoperire sunt de:
10mm.
Rezultatele verificrilor att pentru armturi ct i pentru cofraje vor fi
consemnate n procese verbale de lucrri ascunse ncheiate ntre beneficiar
i executant.
h. n cazul n care elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la
umiditate, se vor respecta prevederile din proiect i din anexa I.3. a
Normativului NE 012-99 privind mrcile minime de beton, dozajul de ciment i
raportul de ap-ciment pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus;
i. n cazul n care elementele de beton simplu sau beton armat sunt n contact
cu ape naturale agresive se vor respecta prevederile din proiect i din anexa
I.5. a Normativului NE 012-99 privind mrcile de beton, dozajul de ciment,
raportul ap-ciment precum i a stratului minim de beton de acoperire a
armturilor pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus.
j. cnd betonul se toarn n spturi cu perei nesprijinii acesta va umple bine
tot volumul dintre perei. Dac unele prbuiri sau goluri sunt prea mari,
precum i n cazul spturilor adnci taluzate sau sprijinite, se vor utiliza
cofraje innd cont c umplutura ulterioar cu pmnt s se fac uor i s
permit compactarea lui;
k. fundaiile ce au suprafee nclinate (de regul sub 60 0 fa de vertical) se
toarn n cofraje.
5.1.
5. DECOFRAREA FUNDAIILOR
Decofrarea fundaiilor se va face cu respectarea prevederilor din Normativul NE 012-99 i
a caietului de sarcini privind execuia lucrrilor de cofraje.
6.1.
6.2.
6.3.
6.4.
6.5.
6.6.
6. CONDIII DE CALITATE I VERIFICRI CE TREBUIE EFECTUATE

Nici o lucrare de fundaii nu poate fi conceput dect dup verificarea i recepionarea ca
faz de lucrri a naturii terenului, a spturilor i, dup trasarea general a tuturor
fundaiilor, a elementelor geometrice respective.
Abaterile admisibile ale fundaiilor directe sunt:
a. Abateri privind precizia amplasamentelor i a cotei de nivel:
poziia n plan orizontal a axelor fundaiilor
10 mm
poziia n plan vertical a cotei de nivel
10 mm
b. abateri dimensionale ale elementelor:
dimensiuni n plan orizontal
20 mm
nlimi pn la 2 m
20 mm
nlimi peste 2 m
30 mm
nclinarea fa de vertical a muchiilor i suprafeelor:
- pe 1 m liniar
3 mm
- pe toata nlimea sau toat suprafaa elementului 16 mm
nclinarea fa de orizontal muchiilor i suprafeelor:
- pe 1 m liniar
5 mm
- pe toata nlimea sau toat suprafaa elementului 20 mm
n cazul fundaiilor amplasate pe pmnturi sensibile la umezire sau contracii mari, se
verific n plus dac s-au luat masuri pentru evitarea umezirii pmntului din jur sau de sub
fundaii i ca ultimul strat de pmnt de 40 50 cm grosime s nu se sape dect n ziua n
care se ncepe executarea corpului fundaiei n zona respectiv.
n cazul pmnturilor cu contracii mari se va mai verifica i dac s-a executat n
formele i cu dimensiunile prevzute n proiect straturile de material granular din jurul
fundaiilor.
Toate verificrile i ncercrile prevzute n acest capitol se nregistreaz ca procese
verbale de lucrri ascunse.
La fundaii directe verificrile minimale ce trebuie efectuate pe parcursul execuiei n afara
celor de mai sus sunt:
aplicarea msurilor de protecie prevzute n proiect pentru cazul
agresivitii naturale (ale apelor subterane) n special n ceea ce
privete cimentul, gradul de impermeabilitate al betonului i acoperirea
armturilor;
realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevzute n proiect;
betonarea continu a fundaiei fr ntreruperi de durat care s
depeasc momentul de ncepere a prizei cimentului folosit; n lipsa
unor determinri de laborator, acest moment se va considera la 2 ore
de la prepararea betonului, n cazul cimenturilor cu adaosuri i
respectiv 1,5 ore n cazul cimenturilor fr adaosuri; daca acest lucru
nu este posibil din cauze organizatorice sau din cauza mrimii sau
formei fundaiei, rosturile de lucru vor fi stabilite n prealabil cu avizul
proiectantului.
Frecvena ncercrilor ce se efectueaz pe parcursul lucrrilor este aceeai cu aceea
prescris pentru materialele din care este executat corpul fundaiei respective (pentru
beton vezi anexa V.6. din Normativ NE 012-99).
La recepia pe faze de lucrri i recepiile preliminare comisiile respective vor efectua n
afara examinrii actelor ncheiate pe parcurs n ceea ce privete frecvena, coninutul i
ncadrarea n prevederile proiectului i prescripiilor tehnice, n limita abaterilor admisibile
i o serie de sondaje n numrul pe care l vor aprecia ca necesar pentru a se convinge de
corectitudinea verificrilor anterioare n special n ce privete poziiile, formele i
dimensiunile geometrice i calitatea corpului fundaiilor.
ntocmit,
LUCRRI DE COFRARE
1. GENERALITAI
Cofrajele sunt construcii temporare, necesare construciilor pentru redarea formei i
dimensiunilor elementelor din beton, precum i pentru susinerea acestora n perioada
cnd acestea nu au capacitatea de a o face singure.
Soluiile de realizare a cofrajelor trebuie s fie:
a.
economice astfel nct costul, consumul de materiale i de manoper s rezulte
n ponderi ct mai sczute din totalul necesar realizrii construciei;
b.
rezistente la sarcinile ce le revin, n special:
din greutatea (mpingerea) betonului care solicit elementele de
susinere sau faa cofrajului;
la montri/demontri, manipulri repetate;
la aciunea agenilor atmosferici;
c. exacte n privina redrii corecte a formei i dimensiunilor elementelor din
betoane n limita abaterilor admisibile;
d. sigure din punct de vedere al respectrii normelor de tehnica securitii muncii i
de prevenire i stingere a incendiilor;
e. etane, astfel nct s asigure:
execuia uoar;
nsuirea rapid de ctre muncitori a tehnicii de lucru;
uurina de montare/demontare, manipulare i transport.

Cofrajele sunt utilizate n principal pentru formarea urmtoarelor elemente:
fundaii
perei portani de beton turnat monolit (diafragme), ntlnii la structuri de tip
Fagure i Celular
plci de beton turnat monolit pentru planee.
2. LUCRRI PREGTITOARE
1.1.
Pentru buna desfurare a lucrrilor de cofraj sunt necesare urmtoarele activiti

pregtitoare:
Analiza proiectului de execuie al obiectului i a condiiilor specifice de execuie, urmrind
n principal:
seciuni prin obiect, forme i dimensiuni ale elementelor din beton armat
monolit i prefabricat;
specificaiile privind obligativitatea continuitii unor elemente din beton turnat
monolit, rosturi de lucru, tehnologii de execuie sau alte indicaii tehnologice
preconizate;
dotarea antierului cu utilaje, cofraje, dispozitive de manipulare, scule etc., n
vederea alegerii procedeelor tehnologice;
1.2.
1.4.
1.7.
termenul de execuie al obiectivului;

stadiul organizrii de antier i termenul de ncepere a lucrrii propriu-zise.
Stabilirea necesitii ntocmirii documentaiilor tehnologice innd n principal cont de:
complexitatea obiectului respectiv a lucrrilor necesare execuiei;
experiena anterioar a antierului n execuie unor lucrri asemntoare;
existena unor proiecte tehnologice pentru obiecte similare executate anterior.
1.3. Gruparea elementelor de beton armat monolit i alegerea tehnologiilor
Elementele se grupeaz dup form i dimensiuni, avndu-se n vedere tehnologia
ce se poate adopta la fiecare grup i indica iile proiectantului privind obligativitatea
continuitii betonrii anumitor elemente.
ntocmirea proiectului tehnologic operativ privind lucrrile de cofraj care trebuie s conin
urmtoarele date:
a. Memoriu tehnic:
domeniul de utilizare a tehnologiei de cofrare respective;
descrierea procedeului tehnologic;
condiii specifice necesare aplicrii tehnologiilor respective;
documentaii tehnice complementare;
masuri specifice securitii muncii i situaiilor de urgen;
durata de execuie a lucrrilor de cofraje, integrate n termenul final de
execuie a obiectului (graficul de turnare i ealonarea folosirii zilnice a
cofrajelor i accesoriilor).
b. Necesarul de resurse pentru realizarea lucrrilor de cofraje (fora de munc,
mijloace de munc, materiale i elemente auxiliare)
c. Fie tehnologice operative pentru lucrrile de cofraj.
1.5. Asigurarea cu resurse:
se va verifica existena n antier a utilajelor de ridicat necesare,
lundu-se masurile necesare de procurare n cazul n cnd acestea
lipsesc sau de adoptare a altor tehnologii de cofrare posibile;
se vor procura seturile de cofraje necesare, dispozitivele de
pachetizare i manipulare precum i mijloacele de transport adecvate;
se va verifica dac exist n dotarea echipei de lucru sculele,
dispozitivele i aparatele de msur i control, echipamentele de
protecie a muncii;
se stabilete structura optim a echipei de lucru
1.6. Pregtirea lucrrilor:
amenajarea locurilor de depozitare intermediar a cofrajelor, pentru
curare, ungere i ntreinere;
verificarea mijloacelor de munc (utilaje de manipulare, scule,
dispozitive i aparate de msur i control, echipamente pentru
protecia muncii);
verificarea materialelor i elementelor auxiliare;
instruirea echipei de lucru la obiect;
curirea, nivelarea i compactarea terenului;
preasamblarea elementelor de cofraj.
Verificarea elementelor premergtoare celor de cofraj se efectueaz de ctre eful echipei
specializate, viznd n principal urmtoarele:
gradul de compactare al terenului. n cazul n care terenul este format
din umpluturi necompacte, este nmuiat sau expus nmuierii, ngheat
sau expus ngheului, se vor lua masuri speciale pentru a evita
rezemarea direct a cofrajelor i susinerilor i a preveni astfel

producerea tasrilor sau ridicrilor;
poziia elementelor de beton turnate anterior (axe n plan orizontal,
cote de nivel). Abaterile limit de poziie a elementelor sunt conform
NE 012-99;
poziia mustilor de armtur ce vor ngloba n elementele ce se
toarn ulterior. Abaterile limit la armturi sunt conform NE 012-99;
2. PRINCIPALELE ETAPE A EXECUEIE UNEI LUCRRI DE COFRAJE

Etapele execuiei unei lucrri de cofraje sunt:
A. Trasarea poziiei cofrajelor
B. Montarea cofrajelor
a. Transportul i aezarea panourilor de cofraj la poziie
b. Asamblarea i susinerea provizorie a panourilor
c. Verificarea i cercetarea poziiei panourilor
d. ncheierea, legarea i sprijinirea definitiv a cofrajelor cu ajutorul elementelor
speciale: caloi, juguri, tirani, zvoare, distanieri, spraituri, contravntuiri etc.
C. Controlul i recepia lucrrilor
D. Demontarea dup turnarea i ntrirea betonului
E. Pregtirea pentru un nou ciclu
Ultimele trei operaii se efectueaz dup montarea i verificarea existenei i
poziionrii corecte a armturilor, pieselor nglobate, ramelor pentru goluri etc., prevzute n
documentaia de execuie.
2.1. Trasarea poziiei cofrajului
Suprafaa pe care se efectueaz trasarea trebuie n prealabil s fie degajat de
materiale, cofraje, dispozitive etc. i curat.
Cu ajutorul aparaturii de specialitate se transmit axele principale de la sol pe
planeu, n raport cu care se traseaz apoi liniile de contur ce urmeaz s fie cofrate li
liniile de poziionare ale cofrajului.
2.2. Executarea cofrajelor pentru fundaii
Cofrajele i susinerile lor trebuie s fie astfel alctuite nct s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
a. s asigure obinerea formei i dimensiunilor prevzute n proiect pentru
elementele ce urmeaz a fi executate;
b. s fie etane astfel nct sa nu permit pierderea laptelui de ciment;
c. s fie stabile i rezistente sub aciunea ncrcrilor care apar n procesul de
execuie;
d. s fie alctuite din elemente care s permit un numr mare de refolosiri (cu
excepia cofrajelor pierdute);
e. s fie prevzute cu piese de asamblare de inventar;
f. s permit la decofrare o preluare treptat a ncrcrilor de ctre elementele
executate.
Cofrajele se pot confeciona din lemn sau produse pe baz de lemn sau polimeri,
precum i din metal.
Panourile de cofraj i celelalte piese de susinere sau asamblare se recomand s
fie confecionate cu ajutorul abloanelor i dispozitivelor care s asigure exactitatea
dimensiunilor formelor i poziiilor pieselor de asamblare sau de susinere.
Cofrajele, susinerile i piesele de fixare se vor dimensiona innd seama de

indicaiile cuprinse n NE 012-99.
Pentru reducerea aderenei ntre beton i cofraj, acestea se ung pe feele care vin n
contact cu betonul, nainte de fiecare folosire cu produse speciale (ageni de decofrare).
Acetia trebuie s nu pteze betonul, s nu corodeze cofrajul, s se aplice uor i sa-i
pstreze proprietile neschimbate n condiiile climatice de execuie a lucrrilor.
Operaiile de montare a cofrajului se succed n urmtoarea ordine:
curirea i nivelarea locului de montaj;
trasarea poziiei cofrajelor;
transportul i aezarea panourilor i a celorlalte materiale i elemente de
inventar, n apropierea locului de montaj;
curirea i ungerea panourilor;
asamblarea i susinerea provizorie a acestora;
verificarea poziiei cofrajului pentru fiecare element de construcie att n plan
orizontal ct i pe vertical i fixarea lor n poziie corect;
ncheierea, legarea i sprijinirea definitiv a tuturor cofrajelor cu ajutorul
dispozitivelor de montare;
etanarea rosturilor.
3. COFRAREA STLPILOR
Cofrajele utilizate la realizarea stlpilor de beton turnat monolit pot fi:
cofraje din panouri metalice de inventar
cofraje din panouri de placaj i caloi de inventar
Cofraje din panouri metalice de inventar
Cofrajul este alctuit din panouri metalice modulate, de dimensiuni mici, montate
manual pe caloi cu boluri8 din oel rotund (sistem pieptene).
Fazele de execuie sunt:
a. se monteaz caloii de baz C-2, C-4 n sisteme moric, pe conturul
stlpului trasat;
b. pe caloii de baz se monteaz numai P a (h = 590 mm). Pe una din laturi nu
se monteaz un panou P2, rmnnd o fereastr de curire;
c. se monteaz alternativ panouri de cofraj i caloi intermediari scuri C-1, lungi
C-3. Dac nlimea stlpului depete 3 m pe una din laturi se las ferestre
de turnare din 3 n 3 m;
d. asigurarea stabilitii se realizeaz cu spraituri reglabile prin care se regleaz
i verticalitatea cofrajului.
Fazele de montaj pentru nchiderea ferestrelor de turnare i curare sunt:
a. dup turnarea betonului se scot elementele C1-1 i uruburi M 12x55. Se
coboar talpa superioar a plniei de turnare. Se ridic plnia n sus si se
scoate;
b. se monteaz un panou P4 fixat pe calot cu dou cleme C1-1;
c. se monteaz 2 panouri P4 i se fixeaz cu 2 cleme C1-1;
d. se monteaz panoul P3, se fixeaz de P4 cu uruburi M12x30.
Fazele b, c i d sunt valabile i la nchiderea ferestrei de curire.
4. COFRAREA PLANEELOR
Planeele cldirilor n marea lor majoritate sunt din beton armat, care n funcie de
soluia tehnologic adoptat pentru realizarea elementelor componente (grinzi, plac) sunt:
a. Turnate monolit
b. Prefabricate, la care att grinzile ct i placa sunt realizate din elemente

prefabricate
c. Mixte n urmtoarele variante:
grinzi prefabricate i placa din predale prefabricate cu suprabetonare din
beton turnat monolit. Soluie utilizat la structurile cu diafragme i foarte
rar la structuri n cadre;
grinzi din beton turnat monolit i placa din panouri mari pefabricate.
Soluie utilizat la structurile cu diafragmei foarte rar la structuri n cadre;
grinzi din beton turnat monolit i placa din predale prefabricate cu
suprabetonare din beton turnat monolit. Soluie utilizat la structurile cu
diafragmesau n cadre.
Alegerea soluiei de planeu se face de proiectant avnd n vedere urmtorii factori
principali:
gradul de seismicitate;
natura terenului de fundare;
soluie adoptat pentru structura de rezisten (cadre sau diafragme),
nlimea i conformarea de ansamblu a cldirii;
consumul de materiale i manoper;
dotarea i experiena executantului cldirii.
Cofrajele pentru grinzi turnate monolit de regul sunt realizate cu panouri din placaj,
soluie adoptat i pentru plcile din beton turnat monolit fr predal.
Principalele dificulti ntmpinate n adoptarea unor soluii de cofraj cu grad ridicat
de industrializare pentru grinzi experimentate pn n prezent sunt:
- obinerea unei productiviti sporite conduce la adoptarea unor elemente de
cofraj mari i n consecin greu de decifrat i de evacuat de sub planeul
turnat unde utilajul nu are acces direct;
- necesitatea n unele soluii tehnologice a unor rosturi de turnare suplimentare
fa de cele uzuale, ceea ce atrage dup sine slbirea structurii de rezisten
sau adoptarea unor msuri cu consecine economice nefavorabile;
- repetabilitatea relativ mic cu efecte economice nefavorabile asupra
consumului de materiale i costul cifrajului.
Pentru montarea grinzilor i panourilor de planeu prefabricate ca i pentru
montarea predalei (vezi pct. 4).
5. PRINCIPALELE SCULE, DISPOZITIVE I APARATE DE MSUR I
CONTROL NECESARE LUCRRILOR DE COFRARE
Principalele scule utilizate sunt:
a. Pentru ntreinerea panourilor de cofraj:
- rulou pentru uns cofrajul
- gleat pentru transportul decofrajului
- perie de srm
- paclu
b. pentru montarea i demontarea cofrajelor:
- trus de chei fixe
- ciocan
- urubelni
- rang dreapt
c. pentru realizarea feei de lemn a cofrajelor
- creion dulgher
- tesla
- ferstru cu coard
- cleti de scos cuie

- rindea
- burghie elicoidale
- coarva cu universal i clinchet
d. pentru operaii mecanizate:
main electric portabil pentru gurit
unealt electric portabil de tiat, lefuit i curat materiale de construcii
ferstru circular portabil cu discul montat pe arborele motor
Dispozitive pentru pachetizare i manipulare:
a.
Dispozitive de pachetizare
- stelaj (leagn) din oel
- jug pentru pachetizarea elementelor cu seciunea dreptunghiular i
panouri stabile
- paleta lad metalic european pentru pachetizarea elementelor mrunte
b. Dispozitive de manipulare
- dispozitiv cu cercel i dou crlige utilizat la manipularea pachetelor cu un
singur leagn
- grind de 3 t pentru manipularea pachetelor de dou leagne i a
pachetelor fixate cu juguri
- furc echilibrat pentru manipularea paletelor lad metalic european
- scripete tip S 200-M-08.00 pentru manipularea elementelor
- aparat de ridicat i tractat de 1.5 tf pentru manipularea subansamblelor de
cofraje la decofrare.
Principalele dispozitive i aparate de msur i control
- nivela (bolobocul) pentru verificarea liniilor i planurilor orizontale i
verticale
- cumpna dulgherului pentru verificarea liniilor i planurilor verticale
- ruleta metalic pentru trasarea i verificarea elementelor de construcii
- furtunul de nivel pentru verificarea liniilor i planurilor orizontale.
6. CONTROLUL I RECEPIA LUCRRILOR DE COFRARE
Etapele controlului de calitate al lucrrilor de cofraje sunt:
a. Etapa preliminar caracterizat prin asigurarea condiiilor tehnicoorganizatorice necesare executrii i realizrii lucrrilor la nivelul calitativ
prevzut n documentaiile tehnologice i prescripiile tehnice constnd n:
verificarea lucrrilor premergtoare celor de cofraje;
verificarea mijloacelor de munc calitativ i cantitativ conform
documentaiilor tehnologice;
verificarea geometriei subansamblurilor de cofraje i nscrieri n limitele
abaterilor admisibile;
verificarea subansablurilor de cofraje privind:
- existena tuturor elementelor prevzute n documentaia de
execuie;
- fixarea corect a elementelor de prindere (menghine, cleme,
uruburi etc.);
- integritatea feei cofrajului.
b. Etapa de execuie a lucrrilor la nivelul calitativ prevzut n documentaiile
tehnologice i prescripiile tehnice, constnd din:
Verificri dup trasarea i nscrierea n abaterile admisibile privind:
- poziia marcajelor fa de axele construciei i fa de elementele
corespunztoare turnate la etajul inferior;
- dimensiunea elementelor ce urmeaz a fi cofrate

Verificarea dup montarea elementelor de baz privind:
- existena tuturor elementelor prevzute n documentaie;
- fixarea corect i stabil a elementelor de prindere i legtur;
- poziionarea corect fa de marcaj n limitele abaterilor admise.
Verificri dup montarea fiecrui nivel de elemente privind:
- existena tuturor elementelor prevzute;
- fixarea corect i stabil a elementelor de prindere i legtur;
- poziia golurilor inclusiv a celor destinate verificrii la recepia
structurii a poziiei reciproce a axelor verticale ale elementelor de la
diferite niveluri;
- ncheierea corect i asigurarea etaneitii;
- curirea cofrajelor;
- asigurarea masurilor NTS i PSI;
- poziionarea corect fa de marcaj;
- dimensiunile cofrajului;
- poziionarea fa de vertical i orizontal.
c. Etapa final de verificare la recepia lucrrilor conform documentaiilor
tehnologice i principiilor tehnice.
La terminarea lucrrilor de cofraj se efectueaz recepia final de ctre o comisie
format din beneficiar, diriginte de antier i constructor.
Comisia va efectua verificrile prevzute mai sus precum i alte verificri prevzute
n Fiele de utilizare specifice n tabelele cu Operaii de verificare a recepie. Rezultatele
verificrii i eventualele remedieri ce trebuie fcute se vor consemna n Registrul de
procese verbale pentru verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse . dup efectuarea
remedierilor se va face verificarea i se va ncheia un nou proces verbal.
nainte de turnarea betonului conductorul punctului de lucru este obligat s
verifice integritatea, stabilitatea, rezemarea pe teren, etaneitatea, poziionarea i
stabilitatea elementelor ce se vor ngloba n beton conform documentaie de
execuie.
Dup turnarea i ntrirea betonului se execut decofrarea pe baza dispoziiei
scrise. La decofrare se vor respecta prevederile Normativului NE 012-99 cap. Decofrarea
i prevederile din prezentul caiet de sarcini.
7. DECOFRAREA
7.1. Reguli generale
La ndeprtarea elementelor de cofraj trebuie avut n vedere ca rezisten a betonului
s fi atins valorile de mai jos (exprimate direct sau n procente fa de marc):
Elementul de cofraj ce se ndeprteaz
Deschiderea elementului de beton n m

L
6
6
L
12
L
12
1. Prile laterale
La atingerea rezistenei de minimum 25
daN/cmp, astfel ca feele i muchiile
elementului s nu fie deteriorate
2. Feele interioare cu meninerea 50%
60%
60%
popilor de siguran
3. Popii de susinere
70%
80%
90%
Stabilirea rezistenelor la care au ajuns prile de construcie se va face prin

ncercarea epruvetelor de control confecionate n acest scop i pstrarea n condiii
similare elementelor n cauz, conform prevederilor din STAS 127581 sau prin ncercri
nedistructive.
n cazurile curente, n lipsa ncercrilor se vor respecta termenele minime de
decofrare indicate mai jos, innd seama i de temperatura medie din perioada de ntrire
a betonului i de tipul cimentului utilizat:
Elementul de cofraj ce se ndeprteaz

Temperatura
i deschiderea elementului de beton
1
1.
Prile laterale
2.
Feele interioare cu meninerea

popilor de siguran
L<6m
L>6m
3.
2
+5
+10
+15
Tipul cimentului utilizat

M30
Hz
F25
Pa 35 P4
55
SRA
3
4
5
6
4
3
2
2
3
2
2
1
2
1
1
1
+5
+10
+15
+5
+10
+15
10
8
6
14
12
8
6
5
4
10
8
6
5
5
3
6
5
4
+5
+10
+15
+5
+10
+15
+5
+10
+15
24
18
12
32
24
16
42
32
21
12
18
14
14
18
12
36
28
18
6
10
8
14
11
7
2
2
4
Popi de susinere
L<6m
L < 12 m
L < 12 m
n cursul operaiei de decofrare se vor respecta urmtoarele:

a. desfurarea operaie va fi supravegheat de ctre conductorul locului de
munc. n cazul n care se constat defecte de turnate (goluri, zone segregate)
care pot afecta stabilitatea construciei, decofrarea se va sista pn la aplicarea
msurilor de remediere sau consolidare;
b. susinerile cofrajelor se desfac ncepnd din zona central a deschiderii
elementelor i continund simetric ctre reazeme;
c. decofrarea se va face astfel nct s se evite preluarea brusc a ncrcrilor de
ctre elementele ce de decofreaz, ruperea muchiilor betonului sau degradarea
materialului cofrajelor i susinerilor.
n cazul construciilor etajate avnd deschideri mai mari de 3 m, la decofrare se vor
lsa sau remonta popi de siguran n urmtoarele poziii:
la grinzi pn la 6 m deschidere se las un pop de siguran la mijlocul
acestora. La deschideri mai mari numrul lor se va spori astfel nct
distana dintre popi sau de la popi la reazeme s nu depeasc 3 m;
la plci se va lsa cel puin un pop de siguran la mijlocul lor i cel puin
un pop la 12 mp de plac;
ntre etajele succesive popii de siguran se vor aeza pe ct posibil unul

sub altul.
Nu este permis ndeprtarea popilor de siguran ai unui planeu aflat imediat sub
altul care se cofreaz sau se betoneaz.
Dup decofrarea oricrei pri constructive se va proceda la o examinare
amnunit a tuturor elementelor de rezisten ale structurii, ncheindu-se un proces verbal
de lucrri ascunse n care se vor consemna calitatea lucrrilor precum i eventualele
defecte constatate i aprecierea importanei lor.
Este interzisa efectuarea de operaii de orice fel naintea acestei examinri.
n cazul n care se constat defecte importante remedierea acestora se va face
numai pe baza detaliilor acceptate de proiectant i cu supravegherea conductorului de lot
al lucrrilor i delegatul beneficiarului. Dup executarea acestor remedieri se va ntocmi un
proces verbal de lucrri ascunse n care se va meniona procedeul de remediere adoptat.
La lucrrile la care se prevede aplicarea unor finisaje, defectele superficiale se vor
remedia odat cu executarea finisajului respectiv.
8. ABATERI LIMIT LA NCLINAREA MUCHIILOR I SUPRAFEELOR FA
DE PREVEDERILE PROIECTULUI
1
Pe 1 m lungime de suprafa
Pe toat lungimea sau pe toat suprafaa
elementului
a. stlpi, perei, fundaii
b. grinzi
c. fee superioare ale pereilor diafragmelor
d. plci de planeu sau acoperi
Abateri limit de poziie
Axe n plan orizontal:
a. pentru fundaii
b. pentru stlpi, grinzi i perei
Cote de nivel:
a. fundaii de structuri
b. plci, grinzi cu deschideri pn la 6 m
c. plci, grinzi cu deschideri peste 6 m
d. reazeme intermediare (la construcii etajate)
Abateri limit la suprafeele de rezemare:
Pentru lungimea de rezemare a elementelor
prefabricate:
a. elemente de planei si acoperi:
- cu deschideri pn la 6 m
- cu deschideri peste la 6 m
b. la grinzi, perei
c. la stlpi (construcie etajat)
Pentru exactitatea suprafeei de rezemare la
elementele prefabricate de lime L:
a. pentru L pn la 0,30 m
b. L = 0,31 0,90 m
c. L = 0,91 3,00 m
d. L peste 3,01 m
Pentru nclinarea suprafeelor de rezemare i
nclinarea muchiei sau suprafeei fa de:

Poziia oblic
Verticala
Orizontal
(din proiect)
2
2
4
3
5
5
16
5
-
20
10
10
10
10 mm
10 mm
10 mm
10 mm
16 mm
10 mm
-10 mm
-15 mm
-20 mm
-10 mm
1 mm
2 mm
3 mm
4 mm
2%
16
10
10
10
paralelismul feelor de contact fa de prevederile

proiectului (pe cele dou direcii ortogonale
principale)
Pentru suprafee de rezemare a ancorajelor de
elemente de beton precomprimat
a. la poziia centrului:
- pe lungime
- pe lime
b. la nclinarea plcilor de repartiie a
ancorajelor fa de normele la axul
fascicolului (pe ambele direcii ortogonale)
20 mm
5 mm
1,5%

STAS 10265-75
STAS 8600-79
STAS 7009-79
STAS 9867-86
C 162-73
C 11-74
C 83-75
C 16-84
C 56-85 + C 56-02
NE 012-99
Tolerane n construcie. Calitatea suprafeelor finisate. Termeni

i adncimi de baz
Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Tolerane i
ansambluri construcii. Sistem de tolerane
Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Tolerane i
ansambluri construcii. Tehnologie
Panouri de cofraj de lemn cu fee din placaj
Normativ pentru alctuirea, executarea i folosirea cofrajelor
metalice pliante pentru pereii din beton monolit la cldiri
(Buletinul Construciilor 7/74)
Instruciuni tehnice privind alctuirea i folosirea n construcii a
panourilor din placaj pentru cofraje (Buletinul Construciilor
4/75)
ndrumtor privind executarea trasrii de detaliu n construcii
(Buletinul Construciilor 1/76)
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de
construcii i instalaii aferente (Buletinul Construciilor 6/85;
7/86)
Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de
construcii i instalaii aferente (rmne valabil numai partea
de construcii) Normativ pentru verificarea calitii i recepia
lucrrilor de instalaii aferente construciilor (Buletinul
Construciilor 1-2/86; 19-20/04)
Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton
armat i beton precomprimat. Partea I + Partea II (Buletinul
Construciilor 8-9-10/99)
ntocmit,
LUCRRI DE ARMARE
1. REGULI GENERALE
1.1.
1.2.
Curirea i ndreptarea barelor sunt operaii care trebuie efectuate nainte tierii i
fasonrii acestora.
La curire se va ndeprta:
pmntul, urmele de ulei, vopsea sau alte impuriti;
rugin neaderent care se desprinde prin lovire cu ciocanul;
rugina aderent, prin frecare cu peria de srm, n zona de sudare a barelor
care urmeaz s fie ndoite prin sudur.
Dup ndeprtarea ruginii neaderente sau a ruginii aderente reducerea
dimensiunilor seciunii barei nu trebuie s depeasc abaterile limit la diametru
prevzute n anexa III 1 din normativul NE 012-99 i anume:
pentru bare cu d < 25 mm abaterea limit de 0,5 mm;
pentru bare cu d > 25 mm, abaterea limit de 0,75 mm
Oelul beton livrat n colaci sau bare ndoite trebuie s fie ndreptat nainte de a se
proceda la tiere i fasonare, fr a se deteriora ns profilul. La ntinderea cu troliu,
alungirea maxima nu va depi 2 mm/m.
Nu se admite ruperea nervurilor sau a proeminenelor n cursul operaiei de
ndreptare.
Fasonarea barelor, confecionarea i montarea carcaselor de armatur se va face n strict
conformitate cu prevederile proiectului barele tiate i fasonate vor fi depozitate n pachete
etichetate n aa fel nct s se evite confundarea lor i s se asigure pstrarea formei i
cureniei n momentul montrii.
Armturile se vor termina cu sau fr ciocuri, conform prevederilor din proiect. n
cazul armturilor netede, ciocul se ndoaie la 180 0 cu raza interioar a min. 1,25 d i
poriunea dreapt de la capt de 3 d.
n cazul armturilor cu profil periodic ciocul se ndoaie la 90 0 cu raza interioar de
minimum 2 d i poriunea dreapt de la capt de 7 d.
ndoirea barelor nclinate, a celor de trecere din stlpi n grinzi sau a celor de trecere
peste colul unui cadru se va face dup un arc de cerc cu raza de cel puin 10 d.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
Capetele barelor nclinate trebuie s aib o poriune dreapt cu lungimea de cel

puin 20 d n zona ntins i cel puin 10 d n zone comprimate.
n cazul etrierelor care se ndoaie dup un unghi drept, cercul de ndoire va fi dat de
minimum 2 d (d = diametrul etrierilor).
Fasonarea ciocurilor i ndoirea armturilor se execut cu o mi care lent, fr
ocuri. La mainile de ndoit cu 2 viteze nu se admite curbarea barelor din oeluri cu profil
periodic la vitez mare a mainii. Fasonarea barelor cu diametre mai mari de 25 mm se
face la cald.
Se recomand s nu se execute fasonarea armturilor la temperaturi sub -10 0C.
Legarea armturilor trebuie efectuat la ncruciarea barelor prin legturi cu srm neagr
sau prin sudur electric prin puncte.
Cnd legarea se face cu srm se vor utiliza 2 fire de srm de 1 1,5 mm
diametru.
Reelele de armturi din plci i din perei vor avea legate n mod obligatoriu dou
rnduri de ncruciri marginale pe ntreg conturul. Restul ncrucirilor din mijlocul
reelelor vor fi legate din 2 n 2 n ambele sensuri (ah).
La grinzi i stlpi vor fi legate toate ncrucirile barelor armturii cu col urile
etrierilor sau ciocurile agrafelor.
Restul ncrucirilor acestor bare cu poriuni drepte ale etrierilor pot fi legate numai
n ah (cel puin din 2 n 2).
Barele nclinate vor fi legate n mod obligatoriu de primii etrieri ci care se
ncrucieaz.
Plasele sudate se vor folosi ca armturi pentru elementele din beton armat monolit sau
prefabricate solicitate de regul numai de ncrcri statice.
Utilizarea plaselor sudate se va face n conformitate cu prevederile Codului NE 01299, al instruciunilor P 59-86.
Plasele sudare se vor depozita n locuri acoperite fr contact direct cu pmntul,
pe loturi de acelai tipuri i notate corespunztor.
ncrcarea, descrcarea i transportul plaselor sudate se va face cu grij, evitnduse izbirile, deformarea lor sau desfacerea sudurii.
Calitatea sudurii sau a plaselor sudate se verific prin ncercri pe epruvete precum
i prin ncercri pe plase conform prescripiilor menionate n anexa I.1 la Codul NE 01299.
n cazul n care plasele sudate sunt acoperite cu rugin se va proceda la nlturarea
acesteia prin periere n cel puin 5 zone de cte min. 20 cm pentru fiecare armtur care
intr n alctuirea plasei.
nndirea barelor se face n conformitate cu prevederile proiectului. n cazurile n care prin
proiect nu se indic locul i modul de nndire al barelor, se vor respecta urmtoarele
reguli:
poziia nndirii se va stabili de ctre conductorul de lot care conduce direct
execuia lucrrilor respective, cu cele mai reduse solicitri;
Montarea armturilor se poate face bar cu bar (bare flotante) sau sub form de
subansambluri (carcase sau plase sudate) realizate n ateliere centralizate sau organizate
n apropierea obiectivului. Utilizarea subansamblurilor realizate n condiii industriale
asigur o cretere a productivitii muncii.
La terminarea montrii armturilor datorit importanei deosebite a calitii execuiei
acestora ct i faptul c dup turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace
simple, acestea vor fi obligatoriu recepionate, ncheindu-se procese verbale de lucrri
ascunse.
Pentru a se putea face o comparaie cu cantitatea de armtur prevzute n devize
este necesar s se in o eviden a consumurilor pe obiecte sau pri de obiecte.
Montarea barelor flotante dei nu constituie un procedeu recomandabil se
utilizeaz la fundaii, grinzi (n special la cele continue), perei i plci.
La executarea fundaiilor pe stratul de beton de egalizate se aeaz barele fasonate

conform proiectului, legndu-se ntre ele i montnd distanieri pentru asigurarea stratului
de acoperire cu beton.
Se introduc de asemenea mustile pentru stlpi sau perei i se fixeaz de
armtura fundaiei.
Radierele se realizeaz prin introducerea nti a barelor plasei inferioare (drepte sau
ridicate) pe locurile nsemnate anterior. Peste ele se aeaz barele pe direcie
perpendicular i se leag.
Se aeaz caprele de rezemare a plasei superioare i se fixeaz, dup care se
introduc barele plasei superioare, mai nti pe o direcie i apoi pe cealalt legndu-se
interseciile conform prevederilor constructive.
Urmeaz introducerea distanierilor pentru realizarea stratului de acoperire cu beton.
Stlpii se realizeaz prin urmtoarele operaii:
introducerea barelor verticale i legarea lor de musti;
ridicarea etrierilor i legarea lor de sus n jos la distane conform proiectului;
verificarea verticalitii carcasei realizate i ancorarea ei pn la realizarea
cofrajului.
Grinzile se monteaz dup execuia stlpilor, respectndu-se ordinea operaiilor de
mai jos:
nsemnarea pe marginea cofrajului a poziiei etrierilor;
introducerea etrierilor n cofraj cu partea deschis n sus;
introducerea barelor drepte de la partea inferioar a grinzii i legarea lor;
aezarea i legarea restului barelor (ridicate, drepte de la partea superioar
etc.);
nchiderea etrierilor i legarea barelor cu srm.
Plcile se armeaz n urmtoarea ordine:
nsemnarea pe cofraj a poziiei barelor;
aezarea barelor drepte i legarea lor cu srm de armtur a grinzilor sau
centurilor;
se monteaz apoi barele ridicate;
se aeaz deasupra armtura de reparaie i se leag cu srm.
n cazul plcilor armate pe dou direcii care nu au bare de reparaie, se monteaz
mai nti barele drepte i ridicate din rndul de jos pe direcia indicat n proiect pe care se
aeaz al doilea rnd i se leag.
Se monteaz de asemenea barele de montaj i clreii.
Meninerea distanei fa de cofraj se face cu distanieri (pentru primul rnd) i cu
capre (pentru al doilea rnd).
Circulaia pe poriunea montat se face pe o podin special sau pe duli, sprijinit
pe capre.
Montarea carcaselor se face de regul cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat,
dotate cu dispozitive adecvate care permit montarea fr a le deforma sau deteriora.
Efectuarea montajului carcaselor necesit o serie de pregtiri care permit:
partea de construcie n care se face montarea s fie degajat de alte
elemente sau materiale de construcii;
elementele de cofraj s fie deschise;
cofrajul sa fie curat de murdrii, moloz, rumegu , capete de scndur,
zpad etc.;
verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului.
Aezarea n cofraj a carcaselor trebuie fcut cu grij, pentru a nu produce
deformarea acestora sau chiar a cofrajului.
1.7.
Montarea carcaselor pentru stlpi se face prin legarea la partea de jos de barele
fundaiei sau ale stlpului inferior.
Carcaselor grinzilor se duc la locul de montaj i se aeaz cu un capt pe cofraj, pe
un suport, iar al doilea capt se las n jos pe cofraj. Se scoate suportul i se las ntreaga
carcas, dup care se verific acoperirea cu beton, fixndu-se definitiv carcasa.
Operaiunile necesare montrii carcaselor sunt:
prinderea carcasei cu dispozitivul de ridicat care este legat de crligul
macaralei;
ridicarea carcasei spre locul de montaj;
aezarea carcasei la locul de montaj i legarea ei de mustile lsate n acest
scop pentru a o fixa;
desfacerea dispozitivului de ridicat al carcasei.
Montarea plaselor sudate comport anumite operaii pregtitoare ce au ca scop
scurtarea tipului de armare i obinerea unei calitisuperioare. Aceste operaii sunt.
verificarea dimensional i calitativ a plaselor;
remedierea defectelor constatate (noduri slabe sau desfcute etc.);
prelucrarea propriu-zis prin tieri, decupri, legri de bare suplimentare etc.;
Montarea armturii se poate face n dou moduri:
La sol, cu introducerea ulterioar n cofraj, soluie ce permite realizarea
cofrajului i armturii n paralel.
Pe o platform din raza de aciune a mijlocului de ridicare se realizeaz armtura
(inferioar , superioar, distanieri etc.), dup care un dispozitiv cadru se ia i se monteaz
n cofraj.
Montarea direct n cofraj plas cu plas, aciune ce necesit nsemnarea
cu creta a poziiei plaselor pe cofraj. Productivitatea muncii este mai
sczut, dar se limiteaz posibilitatea erorii.
Plasele ancorate pe reazeme se monteaz prin tierea ultimei bare transversale i
introducerea prelungirii barelor longitudinale ntre etrierii reazemelor.
La realizarea armturii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urmrit ca:
ultimele dou bare longitudinale pe fiecare latur a plaselor s nu prezinte
mai mult de 5% noduri nesudate (fa de numrul total de noduri pe bar) i
nici un caz dou noduri alturate nesudate;
aezarea plaselor s se fac ntr-o succesiune care s permit fr a stnjeni
montarea plaselor urmtoare;
nndirile prin petrecere s fie executate corect;
s se asigure meninerea poziiei plaselor n timpul betonrii i asigurarea
grosimii stratului de acoperire cu beton.
Stratul de acoperire cu beton al barelor din elementele de beton armat are drept scop
asigurarea proteciei armturii contra eroziunii i buna conlucrare a acestora cu betonul.
Montarea armturilor va fi efectuat n poziiile prevzute n proiect, asigurndu-se
meninerea acestor poziii n timpul turnrii betonului.
La montare se vor prevedea:
cel puin 3 distanieri la fiecare metru ptrat de plac sau perete;
cel puin un distanier la fiecare metru liniar de grind sau stlp;
cel puin un distanier la fiecare 2 metri liniari de grind n tona de armtur
pe dou sau mai multe rnduri.
Distanierii pot fi confecionai din mas plastic sau prisme de mortar prevzute cu
cte o srm pentru a fi legate de armturi.
Se interzice folosirea cupoanelor de oel beton.
1.8.
Pentru meninerea n poziie a armturilor de la partea superioar a plcilor se vor

folosi capre din oel beton sprijinite pe cofraj i dispuse ntre ele la distana de max. 1 cm
(respectiv 1 buc/m2).
n cazul plcilor n consol, distana dintre caprele de meninere a poziiei armturii
va fi max. 50 cm (respectiv 4 buc/m2).
Praznurile i plcuele metalice nglobate vor fi fixate prin puncte de sudur de
armtura elementului sau vor fi legate cu srm de cofraj sau armturi, asigurnd
meninerea poziiei carcaselor n timpul turnrii betonului.
Se recomand ca atunci cnd se dispune din mijloace mecanice de ridicare i
montaj, armtura s se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferin sudate
prin puncte.
nlocuirea armturilor se poate efectua n cazul n care nu se dispune de sortimentele i
diametrele prevzute n proiect, cu respectarea urmtoarelor condiii:
adaptarea altor diametre de acelai tip de oel cu cel nlocuit se va face
astfel nct aria armturii s rezulte egal sau cu cel mult 5% mai mare dect
cea din proiect;
n cazul armturilor de rezisten din grinzi, diametrul mai mare dect cel
prevzut n proiect dar fr a se schimba tipul oelului;
nlocuirea armturilor cu bare din alt tip de oel dect cel prevzut n proiect
se va efectua numai pe baza datelor precizate de proiectant.
1.9. Executarea lucrrilor de armturi pe timp friguros
n scopul continurii activitii de construcii pe perioade de timp friguros (15 nov.
15 mar.) proiectul de organizare va fi completat de ctre executant cu 30 zile naintea
nceperii acestei perioade, cu msuri menite s fac posibil aceast continuare.
n afara msurilor generale care se iau pe antier, pentru lucrrile de armtur se
vor avea n vedere urmtoarele msuri speciale:
depozitarea armturilor se va face de preferin n spaiile acoperite
disponibile, iar n catul n care acestea nu exist se vor proteja cu prelate i
folii astfel nct s se evite cderea zpezii sau formarea gheii pe suprafaa
barelor;
barele pe suprafeele crora s-a format gheaa trebuie cur ate nainte de
prelucrare, prin ciocnire cu un ciocan de lemn, prin jet de ap fierbinte, aer
cald sau abur. La fel se procedeaz i in cazul armturilor montate dar numai
cu puin timp naintea turnrii betonului pentru a nu se forma din nou pojghia
de ghea.Este interzis dezghearea cu ajutorul flcrii deoarece prin
afumarea suprafeei oelul i micoreaz aderena la beton;
fasonarea armturii se va face la temperaturi pozitive folosind dup posibiliti
spaii nchise;
la fundaiile puternic armate montarea armturilor se va face numai cu puin
timp nainte de turnare deoarece n cazul unei eventuale ngheri, armtura
ar mpiedica operaiunea de dezgheare a fundului spturii;
poriunile de armturi care rmn afar din beton dup turnarea acestuia se
vor izola cu grij prin nvelirea cu plas mineral, cli etc. i carton asfaltat
pentru a nu se produce nghearea betonului care ader la ele;
n cazul n care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la
temperaturi sub -50C dect cu nclzirea barelor de sudat la 40 50 0C;
nu se admite n locuri neacoperite pe timp de ploaie, furtun sau ninsoare;
legturile de bare, plase sau carcase care trebuie ridicate n vederea montrii
se vor cura de zpad sau ghea;
cablurile pentru ridicare vor fi de asemenea curate de zpad sau ghea i
vor fi verificate vizual dac sunt bune pentru a fi utilizate. Legarea sarcinii se
ace numai de ctre oameni instruii n acest sens iar comanda de ridicare se
va da numai de ctre efii formaiilor de lucru;
pentru asigurarea unei bune funcionri a utilajelor de debitat, fasonat, se vor
lua msuri de protejare a motoarelor mpotriva intemperiilor, se va verifica
consistena unsorii n legare, se va sufla aer sub presiune la colector i
bobinaj pentru eliminarea prafului sau a umezelii.
Se recomand ca prin proiectul de organizare de antier s nu se programeze
executarea lucrrilor a cror protecie mpotriva nghe ului este dificil sau costisitoare.
1.10. Condiii de calitate, verificarea i recepia lucrrilor de armturi
La terminarea montrii armturii n fiecare element de construcie n care urmeaz a
se turna beton, trebuie efectuat o verificare foarte minuioas privind calitatea acestor
lucrri deoarece ele constituie LUCRARI ASCUNSE care nu mai pot fi controlate ulterior cu
mijloace simple.
Verificrile trebuie efectuate de ctre beneficiar (diriginte de antier), executant
(eful de lucrare) i proiectant i trebuie s se refere la toate aspectele lucrrii i anume:
numrul, diametrul i poziia barelor n diferite seciuni transversale,
caracteristice elementului de structur;
distana dintre etrieri, diametrul acestora i modul lor de fixare;
lungimea poriunilor de vare care depesc reazemele sau care urmeaz a fi
nglobate n elemente care se toarn ulterior;
lungimi de petreceri la nndiri;
calitatea sudurilor;
numrul i calitatea legturilor dintre bare;
modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire sau beton al armturii;
poziia, modul de fixare i dimensiunile pieselor.
Aceste elemente se consemneaz cronologic n REGISTRUL DE PROCESE
VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR CE DEVIN ASCUNSE.
Nu sunt valabile procesele verbale de lucrri ascunse ncheiate numai de eful de
lucrare.
Nu se admite trecerea la o nou faz de execuie nainte de ncheierea procesului
verbal referitor la faza precedent, dac devine o lucrare ascuns.
Valabilitatea procesului verbal de lucrri ascunse este de 7 zile; dac n acest timp
nu s-au executat betonrile, trebuie refcut procesul verbal.
n procesul verbal de lucrri ascunse ncheiat dup decofrarea elementului din beton
armat se va consemna i poziia mustilor.
Se interzice cu desvrire s se execute lucrri care s nglobeze sau s ascund
defecte ale structurii de rezisten sau care s mpiedice accesul i reparaiile corecte ale
acestora.
Scopul procesului verbal de lucrri ascunse este de a consemna calitatea lucrrilor
i conformitatea lor cu proiectul i prescripiile tehnice n vigoare (inclusiv abaterile
admisibile).
Remedierile defeciunilor sau ale abaterilor mai mari dect cele admisibile se vor
efectua cu avizul scris al beneficiarului, respectiv al proiectantului.
Dup executarea remedierilor se va ntocmi un nou proces verbal de lucrri
ascunse.
1.11. Scule, dispozitive i utilaje folosite n procesul de realizare a armturilor pentru betoane
a. Pentru manipulare i transport local
cabluri pentru legat i agat n crligul macaralei;
dispozitive de manevrat plase sudate;
electrocar pentru transportul barelor debitate sau fasonate;
electrostivuitor pentru manevrarea i transportul fierului n colaci;
macara pentru descrcat i ncrcat armturile sub form de colaci,

legturi de bare, plase sudate sau carcase.
b. Pentru ndreptat i debitat
vartelinta;
troliu manual sau mecanic pentru ntins;
calibru, micrometru i ublerul pentru msurarea diametrelor armturilor;
metru, rulet, abloane pentru msurarea lungimii bazelor;
cleti manuali sau electrici pentru tiat armtura;
ciocan i perie de srm pentru ndeprtarea ruginii;
main de ndreptat i tiat oel beton;
main de msurat i tiat bare de oel beton;
main de tiat plase sudate;
aparat de sudat cap la cap;
main electrohidraulic de tiat bare de oel beton.
c. Pentru fasonat:
clete patent pentru legat cu srm barele de oel beton;
capre sau supori de inventar (din oel beton) pentru montarea carcaselor;
abloane pentru montarea carcaselor de mare serie;
main electric universal de sudur prin presiune n puncte;
main suspendat de sudur electric prin presiune n puncte;
aparat de sudur cu arc electric;
transformator pentru aparat de sudur.
1.12. Norme de protecie a muncii i de prevenire i stingere a incendiilor
n afara msurilor generale de protecia muncii trebuie respectate msurile specifice
lucrrilor i anume:
barele de oel beton se descolcesc i se ndreapt pe un teren se lucru
separat i mprejmuit la o distan de minimum 2 m de spaiile de circulaie;
la diferite utilaje folosite pentru ndreptare, tiere, ndoire, pretensionare,
transport etc. a oelului beton se vor respecta instruciunile specifice fiecrui
utilaj.
La mecanismul de ndreptare se vor respecta:
naintea pornirii motorului utilajul se va acoperi cu aprtoare de protecie;
capetele barelor se fixeaz numai cnd mecanismul de ndreptat nu este n
funciune;
poriunea de trecere a barelor pe tambur trebuie acoperit n timpul
funcionrii;
tierea barelor se face cu tane mecanice sau electrice; marele mai scurte
de 0,30 m nu se in cu mna; cuitele stanelor trebuie s fie astfel ca distana
dintre ele s fie mai mic de 1 mm;
ndoirea manual a barelor trebuie fcut cu chei speciale care trebuie s fie
n bun stare;
n timpul currii barelor de rugin muncitorii trebuie s poarte ochelari de
protecie iar rugina i praful trebuie ndeprtate cu perii sau mturi;
la elementele izolate, montarea armturilor se face prin partea lateral a
cofrajului;
la carcasele care se monteaz vertical este interzis s se lege barele stnd
pe etrier, legai anterior sau pe barele armturii;
carcasele de armturi pentru stlpi, grinzi, piloi etc. se sudeaz n poziie
orizontal pe capre sau suporturi metalice;
circulaia pe armturile carcaselor sudate este interzis;

dac armturile sunt montate n apropierea unei linii electrice aflate sub
tensiune se iau masurile de electrosecuritate necesare;
masuri de electrosecuritate se iau i n cazul executrii lucrrilor de sudur;
montarea armturilor planeelor se face numai sup verificarea susinerilor
cofrajelor ca s poat prelua greutatea oamenilor i armturilor;
este interzis prezena oricrei persoane n apropierea muncitorilor care
fasoneaz manual oel beton, deoarece exist pericolul de lovire n cazul
scprii barelor;
este interzis a se executa pe cutia cofrajului montarea armturilor n grinzi
sau alte elemente izolate; n acest scop trebuie amenajate pe partea lateral
a cofrajului schele de lucru cu balustrade de 0,70 m;
pentru montarea armturilor de nlime, cnd nu este posibil a se realiza
parapete de protecie, muncitorii vor fi dotai cu centuri de siguran;
pe toat durata lucrrilor, muncitorul este obligat s poarte pe cap casca de
protecie;
agarea, manipularea i depozitarea barelor fasonate sau a carcaselor, se
va face n strict concordan cu msurile de securitate specifice;
2. VERIFICRI DE EFECTUAT PE PARCURSUL EXECUTRII LUCRRILOR

2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
Toate materialele, semifabricatele i prefabricatele care intr n componena unei structuri

de beton simplu, armat sau precomprimat, nu pot fi introduse n lucrare dac, n prealabil:
s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu
certificat de calitate care s confirme fr dubiu c sunt corespunztoare
normelor respective;
s-au efectuat la locul de punere n oper ncercrile prevzute n prescripiile
tehnice respective i cu frecvena prescris.
nainte de punerea n oper a armturilor este necesar a se efectua verificrile prescrise n
Normativul NE 012-99.
Toate armturile de orice fel, inclusiv cele cuprinse n mbinri de prefabricate i cel ce
urmeaz ase pretensiona, toate piesele nglobate, tecile, ancorajele etc. vor fi verificate
bucat cu bucat, cu o atenie deosebit, naintea nceperii betonrii, din punct de vedere
al numrului de bare, al poziiei, formei, diametrului, lungimii, distanelor, mrcii oelului
beton etc. i a existenei i calitii legturilor i dispozitivele de meninere a poziiilor n tot
cursul betonrii i compactrii.
n cazul n care armturile sau piesele nglobate comport nndiri sau mbinri
sudate, se vor efectua n plus verificrile prescrise de instruciunile tehnice C 28-83.
Pentru lucrrile de beton precomprimat se vor efectua n plus, verificrile prescrise de
Codul NE012-99, i se vor completa fiele din registrele respective, care se vor ndosaria i
prezenta la recepia lucrrilor.
3. VERIFICRI PE FAZE DE LUCRRI
Se efectueaz conform instruciunilor pentru verificarea lucrrilor ascunse.
Aceste verificri sunt de dou categorii: scriptice i directe.
3.1. Verificrile scriptice constau din examinarea:
existenei tuturor proceselor verbale de lucrri ascunse, menionate la
punctul de mai sus i a buletinelor de ncercare prescrise n proiectele de
execuie i n alte prescripii sau condiii tehnice precum i n dispoziiile de
antier date de beneficiar, proiectant sau organe de control;
3.2.
coninutul i rezultatele nscrise n documentele respective;

actele ncheiate cu ocazia executrii de lucrri de remedieri i consolidri,
pentru a se stabili dac acestea au fost executate n toate cazurile cnd au
fost necesare precum i dac sunt de calitate corespunztoare.
Verificrile directe constau n:
examinarea vizual bucat cu bucat a elementelor structurale, cu luarea n
considerare a tuturor defectelor i abaterilor indicate;
efectuarea sau prescrierea, n cazul depirii valorilor admise, a unor
ncercri suplimentare i anume:
- ncercri cu sclerometrul pentru stabilirea rezistenei superficiale a
betonului;
- ncercri prin metoda combinat (sclerometru, ultrasunete) pentru
rezistena betonului;
- extrageri de carote pentru determinarea rezisten ei betonului;
- ncercri cu ultrasunete pentru determinarea defectelor interne ale
betonului;
- ncercri cu pachometrul pentru determinarea existenei i poziiei
anumitor armturi;
- slituri n betonul de acoperire pentru stabilirea existenei poziiei i
a diametrelor armturilor i a grosimii stratului de acoperire;
- radiografii n acelai scop;
- msurarea deschiderilor i lungimilor fisurilor i eventual a
adncimii lor;
- ncercri prin ncrcare static in situ;
- orice alte ncercri pentru formarea convingerii comisiei asupra
calitii structurii realizate i al corespondenei cu proiectul i cu
condiiile de exploatare.
4. ABATERI LIMIT
4.1.
Abateri limit la armturi pentru beton armat

la lungimea segmentelor barei formule i la lungimea total din proiect:
sub 1 m
5 mm;
ntre 1 i 10 m
20 mm;
peste 10 m
30 mm;
lungimea de petrecere a barelor la nndire prin suprapunere (fa de
prevederile proiectului sau ale prescripiilor tehnice):
3 d;
la poziia nndirilor (fa de proiect):
50 mm;
distana ntre axele barelor (fa de proiect i de prescripiile tehnice):
la grinzi i stlpi
3 mm;
la plci i perei
5 mm;
la fundaii
10 mm;
ntre etrieri i la pasul ferestrei
10 mm;
la grosimea stratului de beton de protecie (fa de proiect i de
prescripiile tehnice):
la plci
2 mm;
la grinzi, stlpi i perei
3 mm;
la fundaii i alte elem. masive
10 mm;
la mbinri i nndiri sudate:
conform instruciunilor tehnice C 28-83.
4.2.
Abateri limit la armturi pentru beton precomprimat

toate abaterile limit de la punctul de mai sus;
poziia armturilor pretensionate, la dimensiunea de referin a a
elementului:
a pn la 100 mm
1 mm;
a = 101 1000 mm
1%;
a peste 1001 mm
10 mm;
la diametrul tecilor:
- 2 mm;
+ 3 mm

1.
STAS 1799-88
2.
3.
STAS 1336-80
NE 012-99
4.
5.
6.
C 28-83
C 26-85
C 54-81
7.
C 111-70
8.
C 129-71
9.
P 59-86
10 C 130-78
.
11. C 56-85+
C 56-02
Construcii de beton armat i precomprimat. Prescripii pentru

verificarea calitii materialelor i betoanelor
Construcii. ncercarea in situu a construciilor prin ncercri statice
armat i beton precomprimat. Partea I +II
Normativ pentru sudarea armturilor de oel beton
Normativ pentru ncercarea betonului prin metode nedistructive
instruciuni tehnice pentru ncercarea betonului cu ajutorul
carotelor
Instruciuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea
defectelor din elementele de beton armat
Instruciuni tehnice pentru determinarea rezistenei betonului prin
metode nedistructive combinate
Instruciuni pentru proiectarea i folosirea armrii cu plase sudate
a elementelor de beton
Instruciuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor i
betoanelor
construcii i instalaii aferente (valabil numai partea de
construcii). Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor
de instalaii aferente construciilor
ntocmit,
LUCRRI DE BETONARE
1. PREPARAREA I TRANSPORTUL BETONULUI
Prepararea i verificarea caracteristicilor betonului se face corespunztor
precizrilor din Codul NE 012-99.
Transportul betonului de lucrabilitate L3 i L4 (tasarea conului cu 5 .. 9 cm, respectiv
10 .. 15 cm) se face cu autoagitatoare, iar a celor cu lucrabilitate L2 (tasarea conului cu
1 ..4 cm) cu autobasculante cu ben amenajat corespunztor.
Se admite transportul betonului de lucrabilitate I3 cu autobasculanta cu condi ia ca
locul de descrcare s se asigure reomogenizarea amestecului.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagonei, benzi
transportoare, jgheaburi sau roabe.
Mijloacele de transport trebuie s fie etane pentru a nu permite pierderea laptelui
de ciment.
Pe timp de ari sau ploaie suprafaa liber de beton trebuie s fie protejat astfel
nct s se evite modificarea caracteristicilor betonului.
Durata de transport se consider din momentul ncrcrii mijlocului de transport i
sfritul descrcrii acestuia i nu poate depi valorile de mai jos dect dac se utilizeaz
aditivi ntrzietori:
Durata maxim de transport (minute)
Temperatura amestecului de beton 0C
cimenturi de marca 35 cimenturi de marca 40
0
ntre 10 i 30 C
60
30
sub 100C
90
60
n cazul autobasculantelor durata maxim se reduce cu 15 minute.
Ori de cte ori intervalul de timp dintre descrcarea i rencrcarea cu beton a mijloacelor
de transport depete o or, precum i la ntreruperea lucrului, acestea vor fi curate cu
jet de ap.
2. PREGTIREA TURNRII BETONULUI
nainte de a se ncepe turnarea betonului se vor verifica:
a. corespondena cotelor cofrajelor att n plan orizontal ct i pe vertical, cu cele
din proiect;
b. orizontalitatea i planeitatea cofrajelor, plcilor i grinzilor;
c. verticalitatea cofrajelor stlpilor sau diafragmelor i corespondena acestora n
raport cu elementele nivelelor inferioare;
d. existena msurilor pentru meninerea formei cofrajelor i pentru asigurarea
etaneitii lor;
e. msurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de susinere;
f. rezistena i stabilitatea elementelor de sus inere existente i corect montare i
fixare a susinerilor, existena penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a
stlpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren etc.;
g. dispoziia corect a armturilor i corespondena diametrelor i numrul lor, cu
cele din proiect, solidarizarea armturilor ntre ele (prin legare, sudur,
petrecere) existena n numr suficient a distanierelor;
h. instalarea conform proiectului a pieselor ce vor rmne nglobate n beton sau
care servesc pentru crearea de goluri.
n cazul n care se constat nepotriviri fa de proiect sau se apreciaz ca
neasigurat rezistena i stabilitatea susinerilor, se vor adopta msuri corespunztoare.
nainte de a se ncepe betonarea, cofrajul i armturile se vor cura de eventualele
corpuri strine, mortar rmas de la turnarea precedent, rugina neaderent etc. i se va
proceda la nchiderea ferestrelor de curire.
n urma efecturii verificrilor i msurilor menionate mai sus, se va proceda la
consemnarea celor constatate ntr-un proces verbal de lucrri ascunse. Dac pn la
nceputul betonrii intervin unele evenimente de natur s modifice situaia constatat
(ntreruperi, accidente) se va proceda la o nou verificare conform prevederilor de la pct.
2.2.1. i la ncheierea altui proces verbal.
Suprafaa betonului turnat anterior i ntrit, care va veni n contact cu betonul
proaspt, va fi curat cu deosebit grij prin ciocnire de pojghia superficial de ciment i
de betonul slab compactat ndeprtndu-se apoi materialul prin splare cu jet de ap sau
aer comprimat.
Cofrajele din lemn, betonul vechi i zidriile vor fi bine udate cu ap de mai multe ori
cu 2-3 ore nainte i imediat naintea turnrii betonului iar apa rmas n denivelri va fi
ndeprtat.
Se vor verifica suprafeele de zidrie pe care urmeaz a se turna betonul prin
confruntarea cotelor reale cu cele din proiect i se va proceda la curirea courilor de
mortar.
Dac se constat crpturi ntre scndurile de cofraj, care nu s-au nchis la undarea
acestuia, ele vor fi astupate.
nainte de turnarea betonului trebuie verificate func ionarea corect a utilajelor de
transport local i de compactare a betonului.
3. REGULI GENERALE DE BETONARE
Betonarea unei construcii va fi condus de eful punctului de lucru. Acesta va fi
permanent la locul de turnare i va supraveghea comportarea i meninerea pozi iei iniiale
a susinerilor cofrajelor i armturilor i va lua msuri operative de remediere a oricror
deficiene constatate. Att deficienele constatate ct i msurile adoptate vor fi

consemnate n condica de betoane.
Betonul trebuie s fie pus n betoane n maximum 15 min de la aducerea lui la locul
de turnare. Punerea n lucrare se va face fr ntreruperi, iar dac acestea nu pot fi evitate
se vor crea rosturi de lucru.
La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale:
a. la locul de punere n lucrare descrcarea betonului se va face n bene, pompe de
beton sau jgheaburi pentru a se evita alte manipulri;
b. dac betonul adus la locul de punere n lucrare prezint segregri, se va proceda
la descrcarea i reamestecarea lui pe platforma special amenajat fr a se
aduga ns ap;
c. nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 1,5 m;
d. turnarea betonului de la nlime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi
alctuite din tronsoane de form tronconic;
e. betonul trebuie s fie rspndit uniform i n grosime de cel mult 50 cm. Nu se
admite ntinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvrlirea cu lopata la
distane mai mari de 1,5 m;
f. se vor lua msuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armturilor fa
de poziia prevzut n proiect, ndeosebi pentru armturile dispuse la partea
superioar a plcilor n consol; dac totui se vor produce asemenea defecte,
ele vor fi corectate n timpul turnrii;
g. se va urmri cu atenie nglobarea complet n beton a armturilor, respectnduse grosimea stratului de acoperire, n conformitate cu prevederile proiectului;
h. nu este permis ciocnirea sau scuturarea armturii n timpul vibrrii betonului i
nici aezarea pe armturi a vibratorului;
i. n nodurile cu armturi dese se va urmri cu toat aten ia umplerea complet a
seciunii, prin ndesarea lateral a betonului cu ipci sau vergele de oel,
concomitent cu vibrarea lui; n cazul n care aceste msuri nu sunt eficiente se
vor crea posibiliti de acces lateral al betonului prin spaii care s permit
ptrunderea vibratorului;
j. circulaia muncitorilor i utilajului de transport n timpul betonrii se va face pe
puni speciale care s nu rezeme pe armturi, fiind interzis circulaia direct pe
armturi sau pe cofraje;
k. n cazul turnrii unor betoane speciale sau a unor elemente de construcii diferite
de cele indicate pn acum se vor respecta prescripiile speciale sau precizrile
date prin proiect;
l. instalarea podinilor pentru circulaia muncitorilor i a mijloacelor de transport pe
planeele de beton, precum i depozitarea pe ele a schelelor, cofrajelor i
armturilor pentru etajele superioare este permis numai dup 24 36 ore n
funcie de temperatura i tipul cimentului utilizat.
4. BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE I PRI DE CONSTRUCIE
Betonarea stlpilor, diafragmelor, pereilor de recipieni i radierelor trebuie s
se fac cu respectarea prevederilor de mai sus precum i a urmtoarelor reguli:
a. nlimea de cdere liber a betonului pn la faa superioar a cofrajului, a
ferestrei de betonare sau a feei superioare a elementului ce se toarn nu va
depi 1 m;
b. betonarea se va face fr ntrerupere, chiar i atunci cnd turnarea se face prin
ferestre laterale;
c. turnarea se va face n straturi orizontale de 30 40 cm nlime; acoperirea cu
un strat nou trebuie s se fac naintea nceperii prizei cimentului din betonul
stratului inferior.
Betonarea grinzilor i plcilor se va face cu respectarea prevederilor de mai sus

precum i a urmtoarelor reguli:
a. turnarea grinzilor i a plcilor va ncepe dup 1 2 ore de la terminarea turnrii
stlpilor sau pereilor pe care reazem pentru a se asigura ncheierea procesului
de trasare a betonului proaspt introdus n acetia i n acelai timp pentru a se
asigura o bun legtur ntre betonul nou i cel vechi;
b. grinzile i plcile care vin n legtur se vor turna de regul n acelai timp; se
admite crearea unui rost de lucru la 1/5 1/3 din deschiderea plcii i turnarea
ulterioar a prii centrale a acestuia;
c. turnarea grinzilor se va face n straturi orizontale;
d. la turnarea plcilor se vor folosi reperi la distane de max. 2 m pentru a se
asigura respectarea grosimii prevzute prin proiect.
5. COMPACTAREA BETONULUI
Compactarea betonului se execut prin vibrare mecanic; n cazul imposibilitii de
continuare a compactrii prin vibrare (defectarea vibratoarelor, ntreruperi de curent
electric) turnarea betonului se va continua pn la poziia corespunztoare unui rost,
compactnd manual betonul.
Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile
tehnice i funcionale i pentru care se dispune de prescripii de utilizare i ntreinere.
Personalul care efectueaz vibrarea betonului trebuie s fie instruit n prealabil
asupra modului de utilizare a, a procesului pe care urmeaz s-l aplice.
n cazul plcilor, suprafaa betonului vibrat se va nivela imediat dup terminarea
acestei operaii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe ipci de ghidare.
Alegerea tipului de vibrare (mrimea capului de vibratorului, for a perturbatoare i
frecvena corespunztoare acesteia) se va face n funcie de dimensiunile elementelor i
de posibilitile de introducere a capului vibrator prin barele de armtur.
Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare intern se recomand s fie L3
sau L3/4.
Durata de vibrare optim din punct de vedere tehnico-economic se situeaz ntre
durata minim de 5 sec. i durata maxim de 30 sec. n funcie de lucrabilitatea betinului i
tipul vibratorului utilizat.
Prelungirea duratei de vibrare pn la 60 sec. impus de condiii speciale locale, nu
este de natur s duneze calitii betonului.
Semnele exterioare dup care se recunoate c vibrarea betonului s-a terminat
sunt:
betonul nu se mai taseaz;
suprafaa betonului devine orizontal i uor lucioas;
nceteaz apariia bulelor de aer la suprafaa betonului i se reduce
diametrul lor.
Distana dintre 2 puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este 1,4r,
unde r este raza de aciune a vibratorului.
n cazul n care nu este posibil respectarea acestei distane se recomand
utilizarea concomitent a mai multor vibratoare, distana ntre ele depind 2r.
Grosimea stratului de beton supus vibrrii se recomand s nu se depeasc
din lungimea capului vibrator (butelie); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie s
ptrund 5 ..15 cm n stratul compactat anterior.
Vibrarea de suprafaa se va utiliza la compactarea betonului din elemente de
construcie de suprafa mare i grosimi de 3 35 cm, domeniul de grosime optim fiind
de 3 20 cm.
Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafa se recomand s fie

L2 (trasare 1 4 cm).
Se recomand ca durata vibrrii s fie de 30 .. 60 sec. Timpul optim de vibrare se
stabilete prin determinri de prob efectuate n prima arj de beton ce se compacteaz.
Grosimea stratului de beton necompactat trebuie sa fie de 1,1 1,35 ori mai mare
dect grosimea final a stratului compactat, n funcie de lucrabilitatea betonului. n cadrul
determinrilor de probe se stabilete i grosimea stratului de beton necompactat necesar
pentru realizarea grosimii finite a elementului.
Distana dintre dou poziii succesive de lucru ale plcilor i riglelor vibrante trebuie
s fie astfel stabilit nct s fie asigurat acoperirea succesiv a ntregii suprafee de
beton de compactat.
6. ROSTURI DE LUCRU
n msura n care este posibil se vor evita rosturile de lucru deoarece creeaz zone
de slab rezisten. Execuia se va organiza n aa fel nct betonarea s se fac fr
ntrerupere pe nivelul respectiv sau ntre 2 rosturi de dilatare.
Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziia lor trebuie s fie stabilit innd
seama de mrimea solicitrilor din diferitele seciuni ale elementelor de construcie i de
posibilitile de organizare a lucrului. De regul ele vor fi prevzute n zonele n care
solicitrile sunt minime.
Cnd rosturile de lucru nu sunt indicate prin proiect, poziia lor va fi stabilit de ctre
executant nainte de nceperea betonrii, respectndu-se urmtoarele reguli:
a. la stlpi se vor prevedea rosturi numai la baz, n cazul unor tehnologii speciale
se admit rosturi sub grind sau plac;
b. la grinzi, dac din motive justificate nu se poate evita ntreruperea, aceasta se va
face n regiunea de moment minim;
c. n cazul n care grinzile se betoneaz separat, rostul de lucru se las 3..5 cm sub
nivelul inferior al plcii;
d. la plci, rostul de lucru va fi paralel cu armtura de rezisten sau cu latura cea
mai mic i situat la 1/5 i 1/3 din deschidere.
Rosturile de lucru vor fi realizate inndu-se seama de urmtoarele reguli:
a. durata maxim admis a ntreruperilor de betonare pentru care nu este necesar
luarea unor msuri speciale la reluarea turnrii nu trebuie s depeasc
momentul de ncepere a prizei cimentului folosit; n lipsa unor determinri de
laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului, n
cazul cimenturilor cu adaosuri i respectiv 1,5 ore n cazul cimentului fr adaos.
b. n cazul cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, reluarea turnrii
este permis numai dup ce betonul a atins rezistena suprafeelor rosturilor prin
curarea betonului ce nu a fost bine compactat i a pojghiei de lapte de ciment
ntrite ce eventual s-a format, iar imediat nainte de turnare a betonului proaspt
suprafaa rosturilor va fi splat abundent cu ap.
7. TRATAREA BETONULUI DUP TURNARE
Pentru a se asigura condiii favorabile de ntrire i a se reduce deformaiile din
contracie se va asigura meninerea umiditii betonului minim 7 zile dup turnare,
protejnd suprafee libere prin:
acoperirea cu materiale de protecie;
stropirea periodic cu ap;
aplicarea de pelicule de protecie.
Acoperirea cu materiale de protecie se va realiza cu: prelate, rogojini, strat de nisip

etc. aceast operaie se face de ndat ce betonul a cptat suficient rezisten pentru ca
materialul s nu adere de suprafaa acoperit.
Materialele de protecie vor fi meninute permanent n stare umed.
Stropirea cu ap va ncepe dup 2 12 ore de la turnare n funcie de tipul de
ciment utilizat i de temperatura mediului, dat imediat dup ce betonul este suficient de
ntrit pentru a nu fi antrenat prin udare pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2 6 ore n aa fel nct suprafaa betonului
s fie meninut umed.
Se va folosi apa care ndeplinete condiiile prevzute pentru apa de amestecare a
betonului, care poate proveni din reeaua public sau din alt surs. n ultimul caz, apa
trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 790-73.
Stropirea se va face prin pulverizarea apei.
n cazul n care temperatura mediului este mai mic dect +5 0C nu se va proceda la
stropirea cu ap.
Pe timp ploios, suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilen, att timp ct prin cderea precipitaiilor exist pericolul antrenrii pastei de
ciment.
8. EXECUTAREA LUCRRILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS
Prevederi generale
n cazul lucrrilor executate pe timp friguros se vor respecta prevederile din
normativele C 16-84 i NE 012-99.
Msurile specifice ce se adopt n perioada de timp friguros se vor stabili innd
seama de:
regimul termoclimateric real existent pe antier n timpul preparrii,
transportului, turnrii betonului;
dimensiunile i masivitatea elementelor ce se betoneaz;
gradul de expunere a lucrrilor ca suprafa i durat - la aciunea timpului
friguros n cursul ntririi betonului;
intensitatea prezumat a frigului n perioada respectiv.
La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar s se exercite
un control permanent i deosebit de exigent din partea conductorului tehnic al lucrrii,
delegatului CTC i al beneficiarului i oricnd va fi nevoie din partea proiectantului. n
procesele verbale de lucrri ascunse se vor meniona msurile adoptate pentru protecia
lucrrilor i constatrile privind eficiena acestora.
Lucrri executate monolit
Cofrajele trebuie bine curate de ghea i zpad.
Se recomand ca imediat nainte de turnarea betonului s se procedeze la
curarea final prin intermediul unui jet de aer cald sau abur.
n ceea ce privete susinerile cofrajelor se va acorda o atenie deosebit rezemrii
lor lundu-se msurile corespunztoare n funcie de comportarea la nghe a terenului i
anume:
pentru pmnturile stabile la nghe, rezemarea popilor se va face pe tlpi
aezate pe pmntul nivelat i curat n prealabil de zpad, ghea i
stratul vegetal;
pentru pmnturi nestabile, precum i n cazul umpluturilor, popii se vor
aeza pe grinzi cu suprafaa mare de rezemare, pe fundaii existente, etc.
n funcie de condiiile de temperatur, suprafaa expus i forma elementelor se va

stabili tipul de cofraj, modul de protejare a acestuia cu materiale termoizolante sau de
nclzire precum i modul de rezemare a susinerilor.
Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe antier la
tratament termic n scopul accelerrii ntririi betonului conform NE 012-99.
Pentru betoane marca B 200 i B 250 tipurile de ciment indicate a se utiliza sunt Pa
35, Hz-35, SR 35 i SRA 35. Cimentul de tip M 30 poate fi utilizat numai cu acordul
proiectantului i numai justificat de imposibilitatea procurrii unui tip din cimenturile indicate
a se utiliza sau din considerente tehnico-economice temeinic fundamentate.
Se recomand utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifiani, acceleratori
sau antigel n funcie de particularitile lucrrilor.
Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor Codului NE 012-99.
La stabilirea compoziiei betonului se va urmri adoptarea unei cantiti ct mai
reduse de ap de amestecare.
Reeta de beton afiat la locul de preparare a betonului trebuie s indice
urmtoarele:
temperatura apei la introducerea n amestec n funcie de temperatura
agregatelor n ziua preparrii betonului;
temperatura betonului la descrcare din betonier, care trebuie s fie
cuprins ntre +150C i +300C.
La transportul betonului se vor lua msuri pentru limitarea pierderilor de cldur ale
betonului prin:
evitarea distanelor mari de transport, a staionrilor pe traseu i a
transbordrilor betonului;
n cazul benelor i basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate.
naintea ncrcrii unei noi cantiti de beton se va verifica dac n mijlocul de
transport utilizat nu exist ghea sau beton ngheat; acestea vor fi ndeprtate cu grij
folosind un jet de ap cald.
Este obligatorie compactarea betoanelor prin vibrare mecanic.
Protecia betonului dup turnare trebuie s asigure acestuia n continuare o
temperatur de +50C pe toat perioada de ntrire necesar pn la atingerea rezistenei
de minim 50 daN/cm2, moment de la care aciunea frigului asupra betonului nu mai poate
periclita calitatea acestuia.
n acest scop suprafeele libere ale betonului vor fi protejate imediat dup turnare
prin acoperire cu prelate, folii de polietilen, saltele termoizolante etc. astfel nct ntre ele
i beton s rmn un strat de aer staionar (neventilat) de 3 4 cm grosime.
Durata minim de meninere a proteciei pentru atingerea rezistenei de 50 daN/cm 2
se numete durata de prentrire i este determinat de:
tipul de ciment utilizat i valoarea raportului A/C;
temperatura medie a betonului din lucrare.
Decofrarea se poate efectua numai dup verificarea rezistenei de probe de beton
pstrate n aceleai condiii ca i elementul n cauz i dup examinarea atent a calitii
betonului pe feele laterale ale pieselor turnate, efectundu-se n acest scop unele
decofrri pariale, de prob.
9. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR
Controlul calitii lucrrilor se face n conformitate cu Codul NE 012-99.
naintea nceperii betonrii se va verifica i dac sunt pregtite corespunztor
suprafeele de beton turnate anterior i cu care urmeaz s vin n contact betonul nou,
respectiv dac:
s-a ndeprtat stratul de lapte de ciment;
s-au ndeprtat zonele de beton necompactate;

suprafeele n cauz prezint rugozitatea necesar asigurrii unei bune
legturi ntre betonul nou i cel vechi.
Constatrile acestor verificri se vor nscrie n proces verbal de lucrri ascunse.
n cursul betonrii elementelor de construcii se va verifica dac:
datele nscrise n fiele de transport ale betonului corespund celor prevzute
i nu s-a depit durata de transport;
lucrabilitatea betonului corespunde celei prevzute;
condiiile de turnare i compactare asigur evitarea oricror defecte;
se respect frecvena de efectuare a ncercrilor i prelevrilor de probe;
se asigur meninerea poziiei armturilor i a pieselor nglobate;
se asigur meninerea dimensiunilor i formelor cofrajelor i comportarea
elementelor de susinere i sprijinire;
se aplic msurile de protecie a suprafeelor libere ale betonului proaspt.
n condica de betoane se vor consemna:
fiele de transport corespunztoare betonului pus n lucrare;
ora nceperii i terminrii betonrii;
temperatura mediului (n perioada de timp friguros);
masurile adoptate pentru protecia betonului proaspt;
evenimente intervenite (ntreruperea turnrii, intemperii etc.).
n cazul n care conductorul locului de munc rspunde direct i de prepararea
betonului, acesta este obligat s verifice n paralel calitatea cimentului i agregatelor,
precum i modul de dozare, amestecare i transport al betonului. Constatrile acestor
verificri se trece n condica de betoane.
La decofrarea oricrei pri de construcie se va verifica i consemna n proces
verbal de lucrri ascunse:
aspectul elementelor, semnalndu-se dac se ntlnesc zone de beton
necorespunztor (necompactat, segregat, goluri, rosturi);
distanele dintre diferite elemente;
poziia elementelor verticale (stlpi, diafragme, perei) n raport cu cele
corespunztoare situate la nivelul imediat inferior;
poziia golurilor de trecere;
poziia armturilor care urmeaz a fi nglobate n elemente ce se toarn
ulterior.
Calitatea betonului pus n lucrare, pentru fiecare parte de structur (fundaii, nivel,
tronson) se apreciaz innd seama de:
constatrile examinrii vizuale i prin ciocnirea tuturor elementelor;
concluziile aprecierii calitii betonului livrat;
analiza rezultatelor ncercrilor efectuate pe epruvete confecionate pe
antier;
analiza rezultatelor ncercrilor nedistructive (cu ultrasunete sau combinate)
sau ale ncercrilor pe carote extrase;
Calitatea betonului pus n lucrare se consider corespunztoare dac:
nu se constat defecte de turnare sau compactare;
la ciocnire se nregistreaz un sunet corespunztor i uniform;
calitatea betonului livrat este corespunztoare;
rezultatele ncercrilor efectuate pe epruvate confecionate pe antier sau a
celor nedistructive sunt corespunztoare.
Rezultatele aprecierii calitii betonului pus n lucrare pentru fiecare parte de

structur se consemneaz ntr-un proces verbal ncheiat ntre beneficiar i executant.
Dac nu sunt ndeplinite condiiile de calitate se vor analiza de ctre proiectant
masuri ce se impun.
Recepia structurii de rezisten se efectueaz pe ntreaga construcie sau pe pri
de construcie n funcie de prevederile programului privind controlul de calitate pe antier,
stabilit de proiectant mpreun cu beneficiarul i executantul.
Aceast recepie are la baz examinarea direct de cei trei factori pe parcursul
execuiei.
Suplimentar se va verifica:
existena i coninutul proceselor verbale de lucrri ascunse precum i a
proceselor verbale de verificare a calitii betoanelor dup decofrare i de
apreciere a calitii betonului pus n lucrare;
constatrile consemnate n cursul execuiei de ctre beneficiat, proiectant,
CTC sau alte organe de control;
confirmarea prin procese verbale a executrii corecte a msurilor prevzute
n diferite documente examinate;
consemnrile din condica de betoane;
dimensiunile diferitelor elemente n raport cu prevederile proiectului;
poziia golurilor prevzute n proiect;
poziia relativ pe ntreaga nlime a construciei, a elementelor verticale ,
consemnndu-se eventualele dezaxri;
comportarea la proba de inundare a teraselor;
respectarea condiiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele
utilizate, compoziia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate
etc.;
orice alta verificare care se consider necesar.
Verificrile efectuate i constatrile rezultate la recepia structurii de rezisten se
consemneaz ntr-un proces verbal ncheiat ntre beneficiar, proiectant i executant,
precizndu-se n concluzie dac structura n cauz se atest sau se respinge.
n cazul n care se constat deficien n executarea structurii se vor stabili msurile
de remediere, ar dup executarea acestora se va proceda o nou recepie.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrri (ziduri, tencuieli, protecii, finisaje
etc.) este admis numai n baza dispoziiei de antier date de beneficiar i proiectant.
Aceast dispoziie se va da dup ncheierea recepiei pariale a structurii de rezisten sau
n cazuri justificate, dup ncheierea recepiei pariale a structurii de rezisten.
Recepia parial va consta din efectuarea tuturor verificrilor menionate cu
excepia examinrii rezistenei betonului la vrsta de 28 de zile care se va face la recepia
definitiv a structurii de rezisten.
n asemenea situaii, proiectantul va preciza unele pri de elemente asupra crora
s se poat efectua determinri ulterioare i care nu se vor acoperi dect dup ncheierea
recepiei definitive a structurii.
10. SCULE, DISPOZITIVE I UTILAJE FOLOSITE LA LUCRRI DE BETOANE
10.1. Scule i dispozitive
Unelte ce se ntlnesc la lucrrile de betonare:
lopata prelucrarea manual a betonului, la ncrcarea gleilor i trgilor cu
mortar sau beton;
cazmaua desfacerea unui beton proaspt turnat;
sapa plin ntinderea betonului;
grebla la prelucrarea manual a betonului i curarea agregatelor de

corpuri strine;
cuul turnarea betonului n pereii subiri;
canciocul la umplerea golurilor;
trncopul spargerea blocurilor de crmid sau betoane slabe;
barosul desfacerea i sfrmarea de blocuri masive de beton tare;
dreptarul se folosete la nivelarea betoanelor;
mistria ntinderea betonului i ndeprtarea mortarului de prisos;
stropitoarea udarea betonului n timpul amestecului manual i la stopirea
betonului dup turnare;
pompe de ape de mn scoaterea apei dintr-un strat de ap subteran sau
dintr-un rezervor;
spltorul de agregate
maiul la bttorirea betonului;
ciocanele de lemn folosite la descrcarea betonului din cupele betonierelor
i la ndesarea betonului prin ciocnirea cofrajelor;
vergelele de ndesare neparea betonului n vederea ndesrii lui;
firul cu plumb indic direcia verticalei;
furtunul de nivelat fixeaz nlimea pn la care urmeaz s se toarne
betonul
10.2. Utilaje
ciocanul perforator spargerea betoanelor ntrite;
betoniera amestecarea betonului;
pompa de beton transportul materialului de la locul de producie direct la
locul de ntrebuinare;
aparatul de torcretat transporta materialul sub presiune;
maiul cu motor se folosete att la ndesarea betoanelor ct i la ndesarea
terenurilor peste care urmeaz s se toarne betoanele;
1.
STAS 1799-88
2.
3.
STAS 790-93
STAS 1667-76
4.
5.
STAS 1759-80
STAS 1275-81
6.
STAS 1336-80
7.
8.
STAS 3519-76
STAS 6652/1-82
9.
STAS 7563-73
10. NE 012-99
11.
C 26-85
Construcii de beton armat i precomprimat. Prescripii pentru

verificarea calitii materialelor i betoanelor
Apa pentru betoane i mortare
Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu liani
minerali
ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt
ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit. Determinarea
rezistenelor mecanice
Construcii. ncercarea n situ a construciilor prin ncercri
statice
ncercri de betoane. Verificarea impermeabilitii la ap
ncercri nedistructive ale betonului. Clasificare i indicaii
generale
ncercri ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea
rezistenei la compresiune
armat i beton precomprimat. Partea I +II (Bul. Constr. 8-910/99)
Normativ pentru ncercarea betonului prin metode nedistructive
12. C 54-81
13. C111-70
14. C129-71
15. C156-89
16. C 56-85+
C 56-02
(Bul. Constr. 8/85; 2/87)

Instruciuni tehnice pentru ncercarea betonului carotelor (Bul.
Constr. 2/82)
Instruciuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea
defectelor din elementele de beton armat (Bul. Constr. 9/70)
Instruciuni tehnice pentru determinarea rezistenei betonului
prin metode nedistructive combinate (Bul. Constr. 5/71)
ndrumtor pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-89 (Bul.
Constr. 1/91)
construcii i instalaii aferente (valabil numai partea de
construcii). Normativ pentru verificarea calitii i recepia
lucrrilor de instalaii aferente construciilor (Bul. Constr. 1-2/86;
19-20/04)
ntocmit,
LUCRARIDE CONFECII METALICE

Confeciile metalice ce fac obiectul documenta iei, se refer la stlpii, fermele cu
zabrele, riglele structurii de rezisten principale i secundare, contravntuiri, elemente de
rigidizare si alte elemente.
1. GENERALITATI
Normative de referin:
SR EN 287-1-1993 Calificarea sudorilor. Sudare prin topire. Partea1: Oel.
SR EN 288-1-1995 Specificaia i calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice. Partea 1: Reguli generale pentru sudarea prin topire.

materiale metalice. Partea 2: Specifica ia procedurilor de sudare pentru sudarea cu
arc electric.
materiale metalice. Partea 3: Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a
oelurilor.
materiale metalice. Partea 5: Calificarea prin utilizarea de materiale pentru sudare
certificate la sudarea cu arcelectric.
SR EN 288-6-1996 Specificaia si calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice. Partea 6: Calificarea prin referire la experien a anterioara.
materiale metalice. Partea 7: Calificarea prin referire la o procedura de sudare
standard pentru sudarea cu arc electric.
materiale metalice. Partea 8: Calificarea printr-o ncercare de sudare nainte de
nceperea fabricaiei.
SR EN 462-1-1996 Examinri nedistructive; Calitatea imaginii radiografiilor. Partea
1: Indicatori de calitate a imaginii (tip cu fire). Determinarea indicelui de calitate a
imaginii.
SR EN 462-2-1996 Examinri nedistructive. Calitatea imaginii radiografiilor. Partea
2: Indicatori de calitate a imaginii (tip cu trepte i guri). Determinarea indicelui de
calitate a imaginii.
SR EN 476-1994 Calificarea i certificarea personalului pentru examinri
nedistructive.
SR EN 719-1994 Coordonarea sudarii. Sarcini i responsabiliti.
SR EN 729-1 -1996 Condiii de calitate pentru sudare. Sudarea prin topire a
materialelor metalice. Partea 1: Ghid pentru selec ie i utilizare.
SR EN 729-2-1996 Condiii de calitate pentru sudare. Sudarea prin topire a
materialelor metalice. Partea 2: Condiii de calitate complete.
materialelor metalice. Partea 3: Condiii de calitate normale.
materialelor metalice. Partea 4: Condiii de calitate elementare.
SR EN 22553-1995 mbinri sudate i lipite. Reprezentri simbolice pe desene.
SR EN 25817-1993 mbinri sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de
acceptare a defectelor.
SR EN 26520-1994 Clasificarea imperfec iunilor din sudurile prin topire ale metalelor
cu comentarii explicative.
SR EN 27963-1995 Bloc de calibrare nr. 2 pentru examinarea cu ultrasunete a
mbinrilor sudate.
SR EN 29692-1994 Sudare cu arc electric cu electrod nvelit. sudare cu arc electric
in mediu de gaz protector si sudare cu gaze prin topire. Pregtireapieselor de
mbinat otel.
STAS 10108/0-78 Consiructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din
otel.
STAS 10101/2A2-78 Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de exploatare.
Incarcari datorate podurilor rulante.
STAS 76770-88 Constructii, civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii
tehnice generale de calitate
STAS 1336-80 Constructii. Incercarea in situ a constructiilor prin incercari statice.
STAS R 3542-79 Alegerea otelurilor pentru constructii metalice

STAS 500/1-89 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice generale de
calitate.
STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.
STAS 500/3-80 Oteluri de uz general pentru constructii rezistente la coroziune
atmosferica. Marci.
STAS 8183-80 Oteluri pentru tevi fara sudura, de uz general. Marci si conditii
tehnice de calitate.
STAS 9021/1-89 Otel laminat la cald, cu granulatie fina, pentru constructii sudate.
Table de otel cu limita de curgere ridicata.
STAS 1125/1-91 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea cu arc electric.
Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 1125/2-81 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor
carbon si slab aliate. Tipuri si conditii tehnice.
STAS 1125/3-90 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor cu
granulatie fina si a oteluriior utilizate la temperatura scazuta. Conditii tehnice de
calitate.
STAS 1126-87 Sudarea metalelor. Sarma plina de otel pentru sudare.
STAS 9477/1-79 Fluxuri topite petnru sudarea oteluriior. Marci si conditii tehnice de
calitate.
STAS 7194-79 Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza.
STAS 10564/1-81 Taiereacu oxigen a metalelor Clase de calitate a taieturilor.
STAS 5730/2-85 Starea suprafetelor. Parametri de rugozitate si specificarea
rugozitatii suprafetelor.
STAS 6726-85 Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturior la sudarea
otelurilor cu arc electric acoperit.
STAS 735/2-87 Desene tehnice. Notarea procecedeelor de verificare nedistructiva a
imbinanior sudate.
STAS 9552-87 Controlul ultrasonic al imbinarinarilor sudate cap la cap prin topire.
STAS 6606/1-86 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul imbinarilor sudate
prin topire.
STAS 10138-75 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Conditii de observare a
radiografiilor.
STAS R 1 3008-91 Indicatori de calitate a imaginii radiografice.
STAS 10214-84 Defectoscopie cu lichide penetrante.
STAS 8539-85 Defectoscopie cu pulberi magnetice.
STAS 5540/2-82 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la tractiune.
STAS 5540/3-81 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la indoire.
STAS 5540/4-86 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la incovoiere
prin soc.
STAS 5540/5-85 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea de duritate.
STAS 5540/6-77 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea de
aplatisare.
STAS 5976/1 -82 Incercari mecanice ale Imbinarilor sudate in colt.
STAS 7356/1-80 Incercari mecanice ale metalului depus prin sudura prin sudare
manuala cu arc electric, cu electrozi inveliti.
STAS 7356/2-80 Incercarile mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric
sub strat de flux.
STAS 7536/3-80 Incercarile mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric
in mediu de gaz protector.
STAS 7536/4-80 Incercarile mecanice ale metalului depus prin sudare electrica in
baie de zgura.
STAS 10953-85 Sudarea metalelor. Luarea probelor pentru determinarea
compozitiei chimice a metalului depus.
STAS 10047/1-81 Sudarea metalelor. Determinarea continutului de hidrogen
difuzibil din metalul depus cu electrozi Inveliti prin metoda extragerii in vid.
STAS 10047/2-85 Sudarea metaielor. Determinarea continutului de hidrogen
difuzibil din metalul cusaturii sudate sub strat de flux, prin metoda extragerii in vid.
STAS 10952/1-77 Sudarea metalelor. Analiza metalografica a imbinarilor sudate prin
topire.
Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,
industriale si agricole. Indicativ C 150- 99
Marcile si clasele de calitate ale otelurilor prevazute in proiect nu pot fi schimbate
fara acordul inscris al proiectantului.
Laminatele vor fi marcate conform STAS 7596 - 1980 si se vor lua toate masurile
necesare pentru a eliminaprobabilitatile de confuzie in toate fazele de executie.
Prevederile din Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale
constructiilorcivile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99 trebuie aplicate obligatoriu
inclusiv de catre toti factoriicare participa la executia constructiilor sudate din otel,
indiferent daca imbinarea lor se face in unitatiindustriale, in atelierele unitatilor de
constructii-montaj sau pe santier la montaj.
Calitatea imbinarilor sudate din otel se clasifica in trei nivele de acceptare conform
SR EN25817-1993 "Imbinari sudate cu arcul electric. Ghid pentru nivelurile de acceptare a
defectelor" (vezitabelul 6 din Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale
constructiilor civile, industriale siagricole. Indicativ C 150- 99 ).
In toate cazurile, unitatile producatoare specializate sau santierele trebuie sa fie
dotate cumijloace de executie, control si personal calificat in vederea coordonarii,
inspectiei, incercarii si realizariiconditiilor impuse de nivelul de acceptare indicat in
documentatia de executie.
In vederea realizarii calitatii prescrise a imbinarilor sudate, procedurile de sudare
elaborate deproducator se vor califica conform SR EN 288-1, 2, 3-1995, SR EN 288-5, 61996 si SR EN 288-7, 8-1997"Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice".
Conditiile de calitate din Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel
aleconstructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99 sunt stabilite pe principiul
realizarii inimbinarea sudata a unor rezistente minime egale cu cele prescrise pentru
metalul de baza.
Executantul constructiei metalice poate modifica dimensiunile rosturilor fara
acordulprealabil al proiectantului in cazul in care aplica proceduri de sudare calificate
conform SR EN 288/3-1995si asigura calitatea prevazuta in proiect.
Raspunderile legate de folosirea otelurilor (conform STAS 7194-79) revin factorilor
carecontribuie la realizarea constructiilor sudate, dupa cum urmeaza:
comportarea metalurgica la sudare, in functie de standardul de produs va fi
garantata de producatorul de otel;
comportarea otelului fata de o anumita procedura de sudare se asigura prin
calificarea procedurilor de sudare de catre unitatea care executa constructia sudata
sau prin folosirea unor proceduri calificate in alte unitati si verificate periodic potrivit
punctelor 3.23...3.26 din Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale
constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C 150- 99 ;
proiectantul va asigura prin documentatia de executie capabilitatea tehnologica a
solutiei adoptate;
Proiectantul este factorul unic care poate aviza inlocuirea otelurilor prevazute
indocumentatia tehnica.
Alegerea (stabilirea) nivelului de acceptare a unei imbinari sudate se face numai de
catreproiectantul elementului de rezistenta.
Categoria de executie a elementelor structurii de rezistenta-stalpi, ferme
cu zabrele,rigle, contravantuiri si elemente de legatura este B.
Alegerea nivelului de acceptare a imbinarilor sudate: C
Clasa de calitate a imbinarilor sudate conform STAS 9398-83 este III.
Conditiile de receptie pentru elementul cap de serie si final sunt cele din
capitolul 6, paragraful 5.
2. EXECUTIA IMBINARILOR SUDATE
Conditiile executiei imbinarilor sudate sunt aceleasi pentru toate unitatile care
executaimbinari sudate, indiferent daca imbinarile sunt de asamblare (intre piese) sau de
montaj (intre elemente) sidaca se executa in unitati industriale, in ateliereie unitatilor de
constructii-montaj sau pe santiere.
Unitatea care executa imbinari sudate are obligatia verificarii documentatiei
elaborate deproiectant in ceea ce priveste:
exactitatea cotelor, a numarului de piese si elemente continute de planurile de
ansamblu, detaliu si extrase;
detaliile si conditiile de calitate prevazute la punctul 2.2. din Normativul privind
calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.
Indicativ C 150- 99 care sunt obligatorii pentru continutul documentatiei elaborate
de proiectant si nu necesita acordul prealabil al executantului;
conditiile de calitate prevazute in caietul de sarcini pentru constructii din categoria A
de executie.
Erorile neesentiale si neconcordantele care nu afecteaza rezistenta si stabilitatea
constructieivor fi operate de catre executant pe raspunderea sa si comunicate
proiectantului.
Prin erori neesentiale si neconcordante care nu afecteaza rezistenta si stabilitatea
constructieise inteleg erorile de calcul al greutatilor din extrasele de laminate si cotele de
lungimi partiale ale pieseloreronate fata de cota generala care este verificabila.
In cazul constatarii unor erori si omisiuni in documentatie care implica modificari de
solutie sirefacerea unor parti din documentatie, aceasta va fi restituita beneficiarului, iar
pregatirea lucrului va fioprita.
Pentru sudarea imbinarilor cu nivelurile de acceptare B si C se vor folosi numai
proceduri desudare calificate conform SR EN 288-1, 2, 3-1995, SR EN 288-5, 6-1996 si
SR EN 288-7,8-1997.
2.1. Continutul documentatiei tehnologice de executie a constructiei sudate
Unitatea care executa imbinari sudate are obligatia intocmirii unei
documentatiitehnologice de confectionare a constructiei, fara de care nu se va introduce in
fabricatie nici o comanda sicare trebuie sa contina cel putin urmatoarele:
marca si clasa de calitate a otelurilor, inclusiv conditiile de calitate suplimentare
cerute de proiectant sau de procedura de sudare calificata;
operatiile de debitare si prelucrare a pieselor din laminate cu indicarea claselor de
calitate ale taieturilor si a conditiilor de calitate;
operatiile de asamblare a pieselor, continand:
o ordinea de asamblare;
o prinderea provizorie;
o impiedicarea deformatiiior;
o parametrii de sudare conform tehnologiilor calificate: preintampinarea

starilor de eforturi remanente;
o asigurarea tolerantelor impuse.
operatiile de prelucrare finala si de tratare termica ale imbinarilor sudate sau ale
elementelor, in scopul detensionarii (daca este cazul);
nivelul de acceptare pentru fiecare imbinare sudata;
controlul pe faze si final, cuprinzand:
o modul de verificare in timpul procesului de productie a tehnologiei de
sudare calificate;
o planul de examinari nedistructive (ordinea, metodele folosite,
procentajele);
incercarile pe probe din oteluri si pe imbinarile sudate (daca este cazul);
documentatie legata de modul de protectie anticoroziva, manipulare, depozitare si
transport;
indicatii asupra SDV-urilor ce vor fi folosite cum ar fi sabloanele pentru piese cu
geometrie complicata, benzile marcate etc.;
solutii pentru remedierea defectelor cu respectarea prevederilor prezentului
normativ.
Pentru imbinariie de montaj executate pe santiere, documentatia va
cuprindesuplimentar:
tehnologia de preasamblare (daca este cazul);
ordinea fazelor de montaj;
masuri pentru asigurarea stabilitatii constructiei in timpul montajului.
Pentru imbinariie de montaj executate pe santier se vor folosi de asemenea
proceduri desudare calificate.
2.2. Prevederi privind folosirea, taierea si prelucrarea otelurilor
Unitatile care confectioneaza constructii sudate au obligatia introducerii in fabricatie,
numai alaminatelor cu certificate de calitate complete si cu marcaje dupa care pot fi
identificate.
Nu este permisa utilizarea unor materiale care prezinta degradari neremediate
dobandite intimpul depozitarii, manipularii si transportului (coroziune, deformare, doteriorari
prin lovire etc.).
Unitatile care executa constructii sudate pot efectua controale de calitate asupra
materialelorfolosite (otel si material de adaos) prin laboratoarele proprii, emitand rapoarte
de analize si incercari,ceea ce nu absolva de raspundere unitatile furnizoare.
Operatiile de debitare a pieselor, precum si cele de prelucrare a marginilor libere si a
rosturilorpentru sudare trebuie sa respecte conditiile prevazute in tabelul 3 din Normativul
privind calitateaimbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.
Indicativ C 150- 99 , diferentiatepe nivelurile de acceptare a imbinarilor sudate.
Remedierea defectelor taieturilor si a rosturilor se face prin polizare, aschiere sau
completarecu sudura, pana la obtinerea conditiilor de calitate necesare, fara a iesi din
clasele de toleranta impusepentru dimensiuni.
2.3. Prevederi privind folosirea materialelor de sudare
Unitatile care executa imbinari sudate poarta responsabilitatea introducerii in
fabricatiea materialelor de sudare corespunzatoare unor proceduri de sudare calificate
pentru nivelurile B si Cprevazute in proiect.
Materialele de sudare se stabilesc de catre coordonatorul tehnic cu sudura al unitatii
deexecutie (care are sarcini conform SR EN 719-1995 "Coordonarea sudarii. Sarcini si
responsabilitati") sitrebuie sa corespunda conditiilor de calitate diferentiate pe niveluri de
acceptare, conform tabelului4 din Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel
ale constructiilor civile, industriale siagricole. Indicativ C 150- 99 .
In ceea ce priveste introducerea in fabricatie a materialelor de sudare, unitatile
deexecutie au obligatii similare cu cele prevazute la punctele 3.11 si 3.12 pentru laminate,
din Normativulprivind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,
industriale si agricole. Indicativ C 150-99 .
2.4. Prevederi privind calificarea si certificarea sudorilor si marcarea sudurilor
Unitatile care executa imbinari sudate de nivelurile B si C trebuie sa utilizeze
sudoricalificati si certificati conform SR EN 287-1-1993.
Fiecare sudor certificat va primi un poanson cu o marca distincta, cu care este
obligat samarcheze sudurile executate in vederea identificarii ulterioare.
Unitatea de executie este obligata sa tina un regim cu evidenta sudorilor si a
poansoanelor.
Imbinarile de nivelurile B, C si D vor fi marcate, conditie obligatorie pentru admiterea
lacontrolul final, indiferent daca imbinarea este realizata in uzina sau pe santier.
Poansonul se aplica in urmatoarele conditii:
la 50 mm de cusatura;
un singur poanson pentru cusaturi care nu depasesc 500 mm;
cel putin cate doua poansoane la capete pentru cusaturi mai lungi de 500 mm, fara
a depasi 2000 mm intre ele;
marca poansonului trebuie sa fie vizibila, scoasa in evidenta printr-un marcaj
suplimentar (vopsea diferita la culoare de fond, creta rezistenta la intemperii etc.).
Este interzisa folosirea poansoanelor care nu sunt delimitate de un contur inchis
(pentrueliminarea concentratorilor de eforturi).
2.5. Procedura de sudare
Unitatile care executa imbinari sudate de nivelurile B si C trebuie sa utilizeze
proceduri desudare calificate, conform SR EN 288-1, 2, 3 -1995, SR EN 288-5,6, -1996 si
SR EN 288-7,8 -1997.
Calificarea procedurilor de sudare se face sub supravegherea coordonatorului cu
sudura alunitatii de executie, care raspunde pentru exactitatea si conformitatea datelor
obtinute, conform SR EN 719-1995.
Coordonatorul tehnic cu sudura tine evidenta procedurilor de sudare (WPS
WeldingProcedure Specification) intocmite conform SR EN 288-2-1995.
Alegerea metodei de calificare conform SR EN 288 se face de catre coordonatorul
sudarii, inconcordanta cu conditiile impuse de STAS 767/0-88 pentru categoriile A si B de
constructii.
Pentru verificarea procedurii de sudare aplicate, se vor executa probe martor in
conditiileprocesului de fabricatie de catre sudorii stabiliti de coordonatorul tehnic cu sudura.
Conditiile de calitatepentru incercari pe epruvetele prelevate din probe martor sunt
prevazute in SR EN 288.
Se interzice sudarea otelurilor la temperaturi sub +5C.
2.6. Remedieri
Remedierile necesare aducerii unei imbinari sudate la nivelul de referinta impus, in
cazul incare nu sunt precizate in documentatia tehnologica de executie, se stabilesc de
catre coordonatorultehnic cu sudura din unitatea de executie, urmare a controlului efectuat
pe fiecare faza.
Remedierile se recomanda a se face de acelasi sudor care a executat si sudura

initiala.
Remedierile se vor executa cu o procedura de sudare (avizata de coordonatorul
tehnic cusudura al unitatii de executie) care sa permita obtinerea unor deformatii si tensiuni
interne minime peansamblul constructiei. Pentru defecte sistematice, coordonatorul tehnic
cu sudura va analiza cauzeleacestora si va efectua modificarile necesare in procedura.
Remedierea defectelor in acelasi loc se admite a se face:
maximum de doua ori la constructii din otel carbon sudate cu procedeul MAG/MIG;
maximum de trei ori pentru restul otelurilor si a procedeelor de sudare nespecificate
mai inainte.
In cazul in care la imbinarile sudate cap la cap s-a atins numarul maxim al
remedierilor admisein acelasi loc si este necesar sa se elimine defectul intern din sudura
inca o data, se va taia sudura complet sise va intercala un cupon de element laminat
(cornier, teava, tabla) cu lungimea minima de 200 mm, care seva suda de ambele parti
numai prin sudura cap la cap, avand rostul identic cu cel al imbinarilor initiale.
Laelementele din categoria A de executie se va cere avizul prealabil al proiectantului
pentru solutia deremediere stabilita.
Pentru remedierea defectelor nu se admit operatii care pot ascunde sau produce
alte defecte(inclusiv in structura otelului) cum ar fi: stemuirea, ciocanirea, polizarea fisurilor,
indreptari la rece sau lacald peste limitele admise de STAS 767/0-88).
Se admite escavarea zonelor cu defecte prin:
craituire arc-aer;
scobire cu dalta pneurnatica;
polizare;
cu conditia delimitarii corecte a zonei cu defecte prin controale vizuale, lichide penetrante,
pulberimagnetice, radiatii penetrante si ultrasunete.
Zonele escavate se incarca prin sudare dupa o tehnologie elaborata si verificata
decoordonatorul tehnic cu sudura, cu masuri privind reducerea la minimum a tensiunilor
remanente.
3. EXAMINAREA NEDISTRUCTIVA A IMBINARILOR SUDATE
3.1.Verificarea aspectului
Verificarea aspectului constituie o operatiune de control obligatorie si eliminatorie,
pelaminate, piese si imbinari sudate in toate fazele de executie, in scopul depistarii
defectelor de suprafata si azonelor cu eventuale abateri geometrice.
Examinarea aspectului se face vizual in procent de 100% pentru toate laminateie,
piesele siimbinarile sudate, pe toata lungimea si suprafata lor, inainte de vopsirea
elementelor si dupa indepartareazgurii, in conditiile prevazute in tabelul 5 din Normativul
privind calitatea imbinarilor sudate din otel aleconstructiilor civile, industriale si agricole.
Indicativ C 150- 99.
Controlul aspectului in faza finala se face pe ambele fete ale imbinarii sudate, pe o
latimeadiacenta de minimum 250 mm in stanga si in dreapta sudurii, cuprinzand si
verificarea existenteipoansonului sudorului in conditiile prevazute anterior.
Degradarile laminatelor produse prin coroziune sau manipulare nu trebuie sa
depaseascaconditiile impuse la livrare.
Defectele admise pentru debitarea (termica, mecanica etc.) si prelucrarea pieselor
suntprevazute in tabelul 3 din Normativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale
constructiilor civile,industriale si agricole. Indicativ C 150- 99.
Defectele admise in faza finala, pe imbinarea sudata sunt prevazute in tabelul 6
dinNormativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,
industriale si agricole.Indicativ C 150- 99 , in functie de nivelul de acceptare prevazut in

proiect.
3.2. Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor
desuprafata
Masurarea dimensiunilor geometrice a abaterilor de la forma prescrisa si a
defectelor desuprafata, constituie un control eliminatoriu pentru piesele care nu se
incadreaza in conditiile prevazute intabelul 3 si pentru imbinarile sudate care nu se
incadreaza in conditiile prevazute in tabelul 6.(tabele dinNormativul privind calitatea
imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.Indicativ C 15099)
Verificarea calitatii taieturilor se face cu ajutorul tehnicilor indicate in STAS 10564/181"Taierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate ale taieturilor", care prevad si modurile
de masurare aleabaterilor si defectelor.
Masuratorile se fac cu mijloace ce ofera precizie minima de 0,2 mm pentru marimi
liniare si2 pentru marimi unghiulare, in locurile cu aspect necorespunzator, pe lungimile
care ar putea prezentaabateri geometrice. Masuratorile se vor face prin sondaj la
procentele minime prevazute in tabelul 5 dinNormativul privind calitatea imbinarilor sudate
din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.Indicativ C 150- 99.
Pentru imbinari sudate scurte (maxim 500 mm) procentul se aplica asupra numarului
total debucati; pentru cusaturile de lungime mare calculatia se face la totalul in metri liniari.
Masuratorile se vor face in cel putin trei puncte pentru o imbinare scurta sau un
metru liniar deimbinare de lungime mare, pentru fiecare abatere si defect mentionate.
Laboratoarele care emit rapoarte de incercare trebuie sa fie acreditate si vor avea
dotareacorespunzatoare (sublere, comparatoare, lupe, sabloane calibrate etc.) realizarii
operatiilor de masurare siincercare.
In cazul nerealizarii conditiilor prevazute in tabelul 3 din din Normativul privind
calitateaimbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C
150- 99 pentrutaieturi si prelucrari in rosturi si in tabelul 6 pentru imbinari sudate finite, se
va proceda astfel:
a) se va extinde examinarea nedistructiva la un numar sau lungimi duble de imbinari
fata de cele prescrise la examinarea initiala;
b) daca si in acest caz se mai gasesc defecte care declanseaza chiar o singura
imbinare, se va trece la o a doua extindere a examinarii prin verificarea restului
imbinarilor sudate, astfel ca in final procentajul examinat sa fie 100%.
Este obligatorie remedierea tuturor defectelor neadmise constatate la examinarea
initiala, laprima sau la a doua extindere, dupa care imbinarea va fi supusa din nou
examinarii.
3.3. Examinarea cu lichide penetrante si examinarea cu pulberi magnetice
Examinarea cu lichide penetrante si examinarea cu pulberi magnetice constituie
operatiuni decontrol complementare si au scopul punerii in evidenta a defectelor de
suprafata sau din imediata apropierea suprafetei.
Aceste doua metode de examinare se vor folosi numai pentru depistarea fisurilor la
imbinarisudate de importanta deosebita, ca metode de examinare complementara.
Proportiile examinarii cu lichide penetrante si a examinarii cu pulberi magnetice, in
situatiilearatate la punctul 4.36., se gasesc in tabelul 5, pe faze de executie.(vezi
Normativul privind calitateaimbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si
agricole. Indicativ C 150- 99)
Se recomanda utilizarea lichidelor penetrante si a pulberilor magnetice in suspensie.
Imbinarile sudate examinate cu lichide penetrante si cu pulberi magnetice trebuie
saindeplineasca urmatoarele conditii:
suprafata examinata trebuie sa fie curata, nevopsita, fara zgura, tunder neaderent,
noroi sau ulei;
nu pot fi examinate imbinarile sudate care au tost supuse unui tratament de
suprafata care ar putea masca unele defecte (de ex. polizarea suprafetei, acoperiri
metalice etc.);
sa fie accesibile examinarii;
Examinarea cu lichide penetrante se face conform prevederilor STAS 1021484"Defectoscopie cu lichide penetrante".
Examinarea cu pulberi magnetice se face conform prevederilor STAS 8539-85
"Defectoscopiecu pulberi magnetice".
Pentru imbinarile sudate la care se prevede examinarea cu lichide penetrante sau
cu pulberimagnetice caietul de sarcini trebuie sa contina si conditiile de interpretare a
rezultatelor examinarii, inclusivdefectele admise conform tabelului 6 din Normativul privind
calitatea imbinarilor sudate din otel aleconstructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ C
150- 99.
4. RECEPTIA IMBINARILOR SUDATE
4.1. Conditii de calitate (pe baza SR EN 25817-1993)
Nivelurile de acceptare a defectelor imbinarilor sudate cu arc electric ale otelurilor
suntconform tabelului 6: trei niveluri (B, C si D) care se aplica in domeniul constructiilor
sudate.(veziNormativul privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,
industriale si agricole.Indicativ C 150- 99 ). Nivelurile se refera la calitatea obtinuta la
terminarea fabricatiei si dupa terminareamontajului. Sudurile trebuie incadrate in nivelurile
de acceptare prescrise prin proiect.
Criteriile de admisibilitate a defectelor sunt valabile pentru:
oteluri nealiate si aliate;
procedeele de sudare (conform ISO 4063):
(1.1) sudare cu arc electric cu electrozi fuzibili fara protectiegazoasa
(1.2) sudare sub strat de flux;
(1.3) sudare cu arc electric in mediu de gaz protector cu electrod
(1.4) sudare cu arc electric in mediu de gaz protector cu electrod
(1.5) sudare cu plasma.
procedee de sudare manuala, mecanizata si automata;
toate pozitiile de sudare;
imbinari sudate cap la cap, in colt si racorduri de tevi;
materiale de baza cu grosimea de la 4 mm la 60 mm.
In vederea aplicarii criteriilor din tabelul 6 al Normativului C 150 - 99 se definesc
urmatoriitermeni:
Grosimea sudurii de colt: inaltimea celui mai mare triunghi isoscel inscris in
sectiuneasudurii.
Grosimea sudurii cap la cap: distanta minima de la suprafata tablei la radacina
sudurii, carenu poate depasi grosimea celui mai subtire element al imbinarii.
Defect scurt: ansamblu de unul sau maimulte defecteavand o lungime totala de
maximum 25 mm la 100 mm lungime a sudurii, sau maximum 25%din lungimea sudurii
pentru o sudura mai scurta de 100mm.
Defect lung: ansamblu de unul sau mai multe defecte avand lungimea totala mai mare
de 25mm la 100 mm lungime a sudurii, sau mai mare de 25% din lungimea sudurii pentru o
sudura mai scurta de100 mm.
Aria proiectiei: produsul intre lungimea sudurii examinate si latimea maxima
aacesteia.
Aria suprafetei examinate: aria care trebuie luata in considerare la examinare.5.4.

Simbolurile utilizate in tabelul 6 sunt urmatoarele (conform SR EN 25817-1993):
a - grosimea nominala a sudurii in colt;
b - latimea suprainaltarii sudurii:
d - diametrul suflurii sferoidale;
h - dimensiunea (inaltimea sau latimea) defectului;
l - lungimea defectului;
s-grosimea nominala a sudurii cap la cap, sau in cazul patrunderii partiale,
adancimea
prescrisa a patrunderii;
t - grosimea peretelui;
z - lungimea catetei sudurii de colt (in cazul unei sectiuni - triunghi isoscel z = a 2 ).
Evaluarea sudurilor se face in limitele de acceptare conform tabelului 6. O imbinare
sudatatrebuie sa fie evaluata separat pentru fiecare tip de defect (de la 1 la 25). Daca intr-o
sectiune data, existamai multe tipuri de defecte acestea vor face obiectul unei examinari
speciale (numarul 26). Figura nr. 26 dintabelul 6 al Normativului C 150 - 99 , arata
posibilitatea combinatiei de diferite defecte. In acest caz sumatotala a tuturor defectelor
trebuie sa fie limitata la valorile specificate pentru cele trei niveluri de acceptare.
Valoarea insa pentru un defect izolat nu poate depasi h.
4.2. Verificarile imbinarilor sudate
Receptia imbinarilor sudate face parte integranta din receptia elementelor sudate,
asubansamblelor sudate si a constructiilor sudate.
Examinarea calitatii imbinarilor sudate se executa dupa regulile si in conditiile
stabilite inprezentul normativ, care completeaza prevederile din STAS 767/0-88.
Receptiile pe faze nu absolva unitatea executanta de raspundere pentru viciile
ascunse saudefectiunile produse din culpa sa si constatate ulterior.
Examinatorul calitatii imbinarilor sudate poate fi asistat, la cerere, de beneficiar si
proiectant.
Pentru elementele confectionate in numar mai mare de 20 bucati se va executa un element
capde serie, care va fi receptionat de executant si dupa caz de beneficiar. Proiectantul va fi
invitat la receptiacapului de serie.
4.3. Verificari pentru receptia elementetor sudate la primirea pe santier
La primirea pe santier sunt obligatorii verificarile prevazute in STAS 767/0-88 pct.
5.2., inscopul depistarii si eliminarii degradarilor dobandite in timpul manipularii si
transportului.
In ce priveste verificarea imbinarilor sudate, in cazul in care la receptia din uzina nu
aparticipat delegatul intreprinderii de montaj, se vor face sondaje asa cum se arata la
punctele 5.11....5.13.ale Normativului privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale
constructiilor civile, industriale siagricole. Indicativ C 150- 99 .
Verificarea aspectului se face vizual, pe imbinari curatate in prealabil de vopsea prin
procedeecare nu mascheaza defectele de suprafata.
Procentajele controlate prin sondaj vor fi: -10% pentru nivelul B: - 5% pentru
nivelurile C siD.
Imbinarile controlate vizual vor fi verificate si prin masurarea dimensiunilor
geometrice sia defectelor de suprafata conform prevederilor din Normativul privind
calitatea imbinarilor sudate din hotel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Indicativ
C 150- 99 .
In cazul in care se constata existenta unor defecte in imbinari, care nu se
incadreaza innivelurile de acceptare consemnate in documentele de insotire, se va chema
furnizorul pentru recontrolareaintregii furnituri si eventuale remedieri, fara de care nu se va
trece la faza urmatoare de executie.
4.4. Verificari asupra elementelor care se imbina prin sudare pe santier

Unitatea de montaj are obligatia verificarii distantelor intre imbinarile de montaj prin
sudare,indiferent de nivelul de acceptare a imbinarii, pentru toate elementele,
subansamblele sau piesele din otel,inainte de punerea in pozitia finala.
Elementele care prezinta abateri peste valorile admise in tabelul 1 din STAS 767/088 nu vorfi montate fara avizul proiectantului, care va decide asupra necesitatilor de
remediere, sau returnare lafurnizor, cu care ocazie se intocmeste o nota de constatare
conform prevederilor legale.
Pentru elemente care se imbina la montaj prin suduri din nivelurile de acceptare B,
C se vaexecuta un premontaj la sol, inainte de punerea in pozitia finala, cu care ocazie se
vor efectua toateoperatiile de ajustare necesare, astfel incat capetele ce se imbina prin
sudare sa se incadreze in abaterileadmise in STAS 767/0-88, tabelul 1.
Se vor depista si remedia deteriorarile aparute in timpul transportului, depozitarii si
manipularilor.
Se considera elemente admise acele elemente pentru care rosturile imbinarii sunt
pregatite inconditiile de calitate prevazute de prezentul normativ, fapt care se
consemneaza in procese verbale delucrari ascunse conform prevederilor legale.
Fac exceptie de la prevederile punctului anterior constructiile sudate de dimensiuni
mari carese asambleaza prin sudare direct in pozitia finala (cum sunt buncarele si
rezervoarele), fiind alcatuite diniese taiate sau din elemente spatiale.
4.5. Verificarea calitatii imbinarilor sudate la montaj
Calificarea procedurilor de sudare utilizate la montaj se va face conform SR EN 288
pe probemartor.
In cazul in care rezultatele pe epruvetele prelevate din probele martor nu se
incadreaza invalorile din SR EN 288, se va opri executia si se va proceda la elaborarea
unei noi proceduri de sudare.
Conditiile de calitate pentru imbinarile de montaj sunt cele pevazute in diferitele
capitole aleNormativului privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,
industriale si agricole. Indicativ C 150- 99 .
5.TRANSPORTUL CONFECTIILOR
Elementele executate in uzina vor fi transportate la santier astfel incat se nu se
deformeze si sa nu fie afectatstratul de protectie cu zinc. Unele bare ale elementelor cu
zabrele, care au un capat liber, vor fi prinse decelelalte bare cu piese suplimentare, astfel
ca sa nu se produca deformatii in fazele de transport simanipulare.
6. MONTAJUL ELEMENTELOR
Imbinarea elementelor pe santier se va face cu suruburi.
Pentru a se putea realiza imbinarea tronsoanelor cadrelor transversale (stalpi, rigle)
se va face premontaj inatelier. Gaurile in piesele de prindere se executa cu un diametru
mai mic, urmand ca diametrul final sa serealizeze odata cu ambele piese imbinate.
Elementele de contravintuire sunt prevazute cu dispozitive de strangere filetate.
Antreprenorul va elabora fisele tehnologice ale montajului, in care sa fie precizata
ordinea de montaj, astfelca sa se asigure stabilitatea elementelor si sa se asigure protectia
muncii.
7. PROTECTIA ANTICOROZIVA
Protectia anticoroziva se va executa confor cu ghidul de proiectare executie si

exploatare privindprotectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel, indicative GP 03598.
Clasa de agresivitate este conform STAS10.128 , tabela 1, 2m-slab agresiva.
Durata de viata a acoperirii este estimata la 5-11 ani-durata medie.
Nivelul de performanta minim si metodele de determinare sunt precizate in tabela
3.a, pg.25 dinGP035-98:
o aderenta la support-f. buna,
o rezistenta la lovire-f. buna,
o rezistenta la zgaraiere-f. buna,
o rezistenta pe dorn f. buna. Executantul va prezenta certificate de calitate
elaborate de un laborator atestat.
Toate elementele metalice vor fi sablate si grunduite. Grundul realizat din
polimer acrilic va fiaplicat in doua straturi si ca avea grosimea minima de 80 microni.
Firma producatoare va pune la dispozitia beneficiarului fisele tehnice, agrementele
tehnice(001-04/08-1996)si va oferi garantii.
Tehnologia de aplicare a protectiei anicoroziva se executa conform cu cap. 4, pg. 40
din GP035. Conformart. 4.14 aplicarea protectiei anticoroziva se executa numai pe baza
de fisa tehnologica de executie.
8. VERIFICARI NECESARE
Controlul executiei confectiilor si montajul, face parte integranta din procesul de
productie si se organizeazape urmatoarele faze:
a. Verificarea calitatii materialelor prin confruntarea datelor inscrise in certificat de
calitate si prevederile din proiect si norme.
b. Verificarea laminatelor
c. Verificarea imbinarilor sudate. Conditiile minime pentru clasele de calitate a
imbinarilor sudate sunt precizate in Normativul C 150 99.
d. Verificarea formei si dimensiunilor elementelor
Verificarea pozitiei finale a elementeor dupa montaj trebuie sa precizeze cel putin:
o dezaxarile stalpilor la baza si la partea superioara;
o abaterile riglelor fata de axele teoretice
Valorile maxime admise ale acestor abateri, sunt prescrise in STAS 767/0 - 1986,
tabelul 1, 2, 3, iar modulde verificare pe diferite faze de control si executie se dau in tabelul
1 al aceluiasi normativ.
Rezultatele controlului pe diferite faze se inscriu in documente tipizate si se tin in
evidenta.
Nu se trece la alta faza de executie pana nu se remediaza defectiunile semnalate la
faza precedenta.
Verificarea vizuala a aspectului, este o operatie de control obligatorie la toate fazele
procesului tehnologic,de la aprovizionarea cu materiale pana la receptia finala.
9. EXECUTIA IMBINARILOR CU DISPOZITIVE DE FIXARE
Pentru imbinarea asnsmblelor pe santier s-au folosit suruburi din grupa 8.8. In
calcule pretensionarea nu afost folosita explicit deci nu este nevoie de prelucrarea pieselor
imbinate.
Toate suruburile trebuie stranse cu cheia dinamometrica.
Nivelul de pretensionare pentru suruburi este:
M12 25 kN
M16 44 kN
M20 70 kN
M22 95 kN
M24 100 kN
M27 125 kN
Intocmit,
LUCRRI DE ZIDARIE
1. GENERALITATI
Prevederile acestui capitol se refera la zidariile peretilor ce intra in componenta
obiectelorsi care se executa din: caramizi pline si blocuri ceramice cu goluri verticale si
orizontale, blocuri dinbeton cu agregate usoare, blocuri si placi din beton celular
autoclavizat, caramizi presate din sticla,etc.
2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 10109/1-82 Lucrari de zidarie, calculul si alcatuirea elementelor;
STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli;
STAS 438/1-80 Otel beton laminat la cald, marci si conditii generale de calitate;
STAS 6472/3-80 Fizica constructiilor termotehnica, calculul termotehnic al
elementelor de inchidere al cladirilor;
STAS 6793-82 Constructii civile industriale si agrozootehnice, cosuri, canale de fum
pentru focare obisnuite la constructii civile;
STAS 457-80 Caramizi pline;
SREN 771-1 :2003 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale;
STAS 8560-80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale;
STAS 6029-80 Blocuri mici de beton cu agregate usoare;
STAS 7344-70 Beton celular autoclavizat. Determinarea caracteristicilor fizice si
mecanice.
STAS 10832-76 Beton celular autoclavizat. Elemente armate;
STAS 10832-80 Beton celular autoclavizat. Elemente nearmare;
STAS 2634-80 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare;
STAS 11554-80 Profile U din sticla;
STAS 10690-80 Caramizi presate din sticla cu goluri;
STAS 2863/1,2-76 Piese presate din sticla pentru constructii;
STAS 5185/1-80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale.Conditii tehnice de
calitate;
STAS 130-76 Produse refractare. Clasificare;
STAS 131-78 Caramizi de format rectangular si pana. Forme si dimensiuni;
STAS 6250-74 Produse refractare. Umeri pentru bolta. Forme si dimensiuni;
STAS 137 - 74 Produse refractare sticlo-aluminoase de uz general. Conditii
tehnice de calitate;
CR6-2006 Normativ privind alcatuirea calculului si executia structurii din zidarie;
P 104-94 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si
acoperisurilor din elemente din beton celular autoclavizat;
C 14 - 82 Normativul pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregateusoare la
lucrari de zidarie;
P 100-1 /2006 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor delocuinte,
social-culturale, agrozootehnice si industriale;
C 17 - 82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelorde zidarie si
tencuiala
NE012/99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si betonarmat
P 118 - 99 Normele tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privindprotectia
la actiunea focului
C 56 - 85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii siinstalatii
aferente.
3. MOSTRE, TESTE, VERIFICARI, PROBE SI STANDARDE CARETREBUIESC

RESPECTATE
3.1. Materialele care intra in alcatuirea zidariilor trebuie sa intruneasca conditiile de
marca,dimensiune si calitate prevazute in proiectul tehnic si sa corespunda standardelor si
normativelormentionate mai sus.
3.2. Pentru orice modificare a parametrilor se va consulta proiectantul. Toate
elementele se vorexecuta din materiale aprobate.
4. MATERIALE SI PRODUSE
4.1. Caramizi pline STAS 457-80 pentru executia zidurilor antifoc, cosuri de fum si
realizareaprotectiei hidroizolatiei verticale.
4.2. Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale STAS 5185/2 - 80.
4.3. Caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale la peretii importanti.
4.4. Blocuri mici din beton cu agregate usoare STAS 6029-80.
4.5. Blocuri pentru zidarie din beton celular autoclavizat GBN 35, GBN 50, STAS
10832-80.
4.6. Mortare pentru executarea zidariei marca M 25 Z, M 10 Z, pentru zidarie
obisnuita dincaramida sau inlocuitori BCA M 100 Z pentru zidarii speciale la cosuri de fum
izolate si zidariitraforate pentru parapete STAS 1030-85.
4.7. Armaturi de rezistenta la zidarii armate, OB 37 si PC 52 - STAS 438/1-80.
4.8. Armaturi constructive (care nu rezulta printr-un calcul de rezistenta); OB 37, OB
30,STAS 438/1., STNB, STAS 438/2-80.
4.9. Beton marca minima B 150 in elemente din beton armat inglobate in zidarii
(centuri,buiandrugi, stilpisori) STAS 3622-79.
5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE
5.1. Elementele de zidarie se livreaza in pachete balotate sau in pachete paletizate.
Elementelearmate din B.C.A. se livreaza in pachete acoperite cu un material impermeabil,
care nu pateaza,balotate si cu muchiile protejate cu coltare de carton sau material plastic
in conformitate cu STAS10832-76. Elementele nearmate se livreaza in pachete paletizate
sau in pachete balotate. Pachetelepaletizate vor fi acoperite cu un material impermeabil
care nu pateaza, vor fi balotate si vor aveamuchiile protejate cu coltare de carton sau
material plastic in conformitate cu STAS 10833 - 80.Se interzice scoaterea materialului de
protectie impermeabil cu care se livreaza pachetele dinfabrica pina in momentul punerii in
opera a materialului.
5.2. Descarcarea si incarcarea elementelor din si in mijloacele de transport auto si
cale ferata sialte manipulari se fac cu macarale echipate cu dispozitive
corespunzatoare.Descarcarea si incarcarea elementelor din si in mijloacele auto se poate
face si cumotostivuitoare echipate cu furca.
5.3. Manipularea, incarcarea si descarcarea prin basculare este interzisa.
5.4. Depozitarea elementelor se face la obiect in cadrul fiecarei travei, in care
materialulurmeaza a fi pus in opera, pe terenuri orizontale, zone ferite de posibilitatea de
acumulare a apelormeteorice.
se interzice depozitarea pachetelor cu elemente armate pe o inaltime mai mare de
2,4 m.
se interzice depozitarea suprapusa a pachetelor paletizate.
n depozitele organizate, dotate cu platforme corespunzatoare se admite
depozitareapachetelor pe o inaltime maxima de 3,5 m.
depozitarea caramizilor si a blocurilor mici din beton cu agregate usoare se va face
in stivade cel mult 1,50 m inaltime.
depozitarea pe planseu se va stabili de constructor in raport cu capacitatea portanta

aacestuia in momentul depozitarii.
se interzice depozitarea pe planseu a pachetelor suprapuse.
5.5. Transportul elementelor pe santier se va face cu remorci tractate, trailere si alte
mijloacede transport corespunzator.
5.6. Transportul mortarelor se face cu utilaje in functie de gradul de mecanizare a
santierelor,de locul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului, de distantele si
nivelurile la careurmeaza a se face transportul.
Transportul pe orizontala, pe distante mici, se face cu roaba, tomberoane, dumpere
pitice,bene sau pompe, iar pe distantele mari de la statia de preparare a mortarului pina la
punctul depunere in lucrare, transportul se face cu autocamioane, bene speciale sau
autoagitatoare.
Transportul pe verticala se face cu macarale, elevatoare, pompe sau trolii instalate
pe sol.
Conditiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca mijloacele de transport
sinturmatoarele:
sa fie etanse
sa fie curate (fara mortar vechi aderent)
sa permita, fara eforturi, golirea totala si rapida
Mijloacele de transport vor fi curatate si spalate:
la sfirsitul schimbului de lucru
la fiecare intrerupere a transportului mai mare de 2 0re.
Descarcarea mortarului din autobasculanta sau autoagitatoare se face in:
a) dispozitive asezate la nivelul solului, prin bascularea mortarului in:
buncarul de transfer, din care la rindul sau prin basculare seincarca in pompe,
bene speciale pentru transportul pe verticala sau in tomberoane basculante;
lazi de primire, de unde se imparte in galeti ce urmeaza a fitransportate cu
dispozitive speciale de agatare, tip - candelabru.
b) dispozitive asezate sub nivelul solului sau autocamionului (exemplu:
benespeciale, asezate in gropi prevazute cu rama de ghidaj a mortarului sau in bene
speciale la nivelulsolului sub ramepe pe care vin autobasculantele).
Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamint.
Durata maxima de transport va fi apreciata, incit transportul si punerea in lucru a
mortarelorsa se faca:
in maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment - var
faraintirzietor.
in maxim 16 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment - var
cuintirzietor.
Punerea in opera a mortarelor se va face conform normativelor in vigoare pentru
executareazidariilor si tencuielilor.
6. EXECUTIA LUCRARILOR
6.1. OPERATIUNI PREGATITOARE
6.1.1. Dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si marca mortarului de
zidarie, vorfi obligatoriu cele prevazute in proiect. Compozitia mortarului va fi cea aratata in
STAS 1030 - 85 siin instructiunile tehnice C 17 - 82.
6.1.2. Consistenta mortarului, determinata cu conul etalon pentru zidaria din
caramizi pline vafi de 8...13 cm, iar pentru zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale
sau orizontale va fi de7...8 cm.
6.1.3. Caramizile, inainte de punerea lor in lucrare, se vor uda bine cu apa. Pe timp
de arsitaudarea trebuie facuta mai abundent.
6.1.4. Inainte de inceperea lucrarilor, personalul de executie va fi instruit, pentru

cunoastereaparticularitatilor, elementelor, a sculelor si dispozitivelor de lucru, a materialelor
auxiliare si aconditiilor specifice lucrarilor respective.
6.1.5. Se interzice punerea in opera a elementelor fara scule, dispozitivele si
materialeleauxiliare specifice prezentate in Instructiunile tehnice.
6.1.6. Inainte de punerea in opera constructorul este obligat a verifica prin sondaj,
calitateaelementelor, in ceea ce priveste aspectul, dimensiunile si capacitatea portanta, in
conformitate curegulile de verificare prevazute in STAS 10832 - 76; STAS 10833 - 80.
6.1.7. Se vor verifica certificatele de calitate si marcarea pachetelor de elemente in
vederearespectarii proiectului de executie a lucrarilor.
6.1.8. In cazul elementelor de B.C.A. aduse pe santier cu degradari, constructorul
este obligatsa ceara verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale betonului celular
autoclavizat in conformitatecu regulile de verificare si conditiile de calitate din STAS 7344 78; STAS 8036 - 81 de catre unlaborator de incercari. Se interzice montarea elementelor
care au dat rezultate necorespunzatoare laaceste verificari.
6.1.9. Montarea elementelor de zidarie, se va incepe dupa hidroizolarea soclului si
dupamontarea elementelor structurii de rezistenta si executarea imbinarilor elementelor de
structura,acolo unde este cazul.
6.2. CONDITII CLIMATICE
6.2.1. In cazul executarii lucrarilor pe timp friguros se vor lua masurile prevazute
inNormativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor
aferenteIndicativ C 16 - 84.
6.2.2. Se interzice montarea si repararea elementelor din B.C.A. pe timp de ploaie,
zapada sautemperaturi sub + 5 grade C, in cazul folosirii mortarelor adezive cu aracet D.P.
25 sau C.P.M.B. sila temperaturi sub - 5 grade C in cazul folosirii mortarelor cu aracet CIC.
6.2.3. Lucrarile de zidarie refractara trebuie sa se execute la temperatura mediului
inconjuratorpentru a fi ferite de actiunea inghetului.
6.3. DESCRIEREA LUCRARILOR
6.3.1. La zidaria din caramizi pline si cu goluri verticale, rosturile orizontale si
verticale vor fiumplute cu mortar dar lasindu-se neumplute pe o adincime de 1..1,5 cm de
la fata exterioara azidului. La zidaria din blocuri cu goluri orizontale, rosturile orizontale vor
fi umplute cu mortar ca sila zidaria din caramizi pline sau cu goluri verticale. Pentru
realizarea rostuilor verticale, mortarul seva aplica cu mistria numai pe portiunile marginale
ale blocurilor cu goluri orizontale inguste.
6.3.2. Orizontalitatea rindurilor de caramizi sau blocuri se obtine utilizind rigle de
lemn saumetal gradate la intervale egale cu inaltimea rindurilor de zidarie. Riglele se
fixeaza la colturilezidariei. Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine
intinsa intre aceste rigle.
6.3.3. Intreruperea executiei in zidarie se face in trepte, fiind interzisa intreruperea
cu stropi.
6.3.4. Legaturile intre ziduri la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ,
functie de tipulde caramizi si blocuri ceramice utilizate si anume: primul rind de caramizi se
face continuu la unul dinziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul intersectiei.
Rindul al doilea de la cel de-al doileazid se face continuu, intrerupind pe cel de la primul
zid, s.a.m.d. Taierea caramizilor pline sau cugoluri verticale necesare pentru realizarea
legaturilor la colturi, intersectii, ramificatii, etc. se va facecu ciocanul de zidarie bine ascutit
sau cu o unealta electrica sau cu disc abraziv. La zidaria dinblocuri cu goluri orizontale se
folosesc jumatati de blocuri care se livreaza odata cu cele intregi saucaramizi cu goluri
verticale. Se interzice taierea blocurilor cu ciocanul.
6.3.5. Ultimul rind al zidariei, peste care urmeaza sa se monteze elementele
prefabricate, se vaexecuta cu caramizi asezate in lung.
6.3.6. Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii (stilpi sau diafragme de

betonarmat) se face fie cu ajutorul mustatilor de otel beton, fie cu agrafe fixate pe bolturi
impuscate cupistolul conform prevederilor mai sus aratate. Inainte de executarea zidariei
de umplutura, pesuprafetele respective ale stilpilor sau diafragmelor se va aplica un spit de
mortar de ciment iar rostulvertical dintre zidarie si elementul de structura va fi umplut
complet cu mortar.
6.3.7. La executarea zidariei armate se va acorda o atentie deosebita pozitionarii
corecte abarelor de armatura si realizarii grosimii necesare a mortarului de acoperire, a
armaturii in rosturileorizontale.
6.3.8. La executarea zidariei complexe, in cazul in care armatura stilpisorilor se
realizeaza dincarcase prefabricate (cazul curent) acestea se vor monta inainte de
executarea zidariei legindu-le demustatile nivelului inferior. Pe masura executarii zidariei, in
rosturile orizontale ale acesteia se aseazabarele orizontale de legatura cu stilpisorii,
inglobindu-le in mortar marca 50, obtinut cind este cazulprin imbogatirea locala a dozajului
de ciment. Rosturile zidariei din dreptul stilpisorilor se lasaneumplute cu mortar pe o
adincime de cca 2 cm pentru realizarea unei legaturi cit mai bune custilpisorii. Turnarea
betonului se face in straturi cu inaltimea de cca 1 m dupa udarea prealabila azidariei si
cofrajului. Indesarea betonului se face cu vergele. Se interzice in acest scop
utilizareavibratoarelor sau baterea cofrajului cu ciocanul.
6.3.9. La zidurile cu grosime de cel putin o caramida, se vor zidi de o parte si de alta
a goluluicte 3 ghermele la fiecare gol de usa si cite 2 ghermele la fiecare gol de fereastra.
Ghermelele dinlemn vor fi impregnate cu carbonileum sau cufundate de 2...3 ori intr-o baie
de bitum fierbinte.
6.3.10. Rosturile zidariei cosurilor se vor tese la fiecare rind si vor fi complet umplute
folosindu-se mortar de aceeasi marca ca la zidaria peretilor. Se vor monta numai olane si
tuburi debeton care nu prezinta defecte. Executia va fi ingrijita, astfel ca suprafata
interioara a cosului sa fieneteda. Cosurile pe portiunea din podul cladirilor se vor tencui si
se vor spoi cu var. La executareacosurilor se va tine seama si de prevederile STAS 6793 82, Constructii civile industriale siagrozootehnice. Cosuri, canale de fum pentru focare
obisnuite la constructii civile. Prescriptiigenerale, precum si de prevederile mai sus
aratate.
6.2.11. Zidaria aparenta se va executa cu caramizi de calitatea A. Rosturile vor fi
drepte,paralele si de grosime egala. In acest scop se va utiliza o rigla de otel de grosimea
rostului, care seaseaza pe marginea rindului de zidarie imediat inferior, celui care se
executa. Rostuirea se face cumortarul prevazut in proiect si se va fugui cu fierul de rostuit.
Mortarul scurs pe fatada si petelelasate de acesta se vor indeparta cu acizi diluati si se vor
spala bine cu apa.
6.3.12. Placarea diafragmelor de beton armat cu caramizi sau blocuri ceramice, se
va executaintre centurile de beton armat scoase in consola in dreptul planseelor. Spatiul
dintre zidarie sidiafragma (de 1...2 cm) se va umple bine cu mortar odata cu executarea
zidariei. In zone seismice degrad 7,8 si 9 placajul va fi ancorat de diafragma cu bare de
otel beton (inglobate in rosturiorizontale). Ancorarea se face cu mustati 6 mm avind
lungimea de cca 30 cm, scoase din diafragmasau fixate cu ajutorul bolturilor impuscate.
Mustatile se vor prevedea la intervale de cite 90 cm peorizontala si 60 cm pe verticala si se
vor indoi in dreptul rosturilor orizontale, inglobindu-se inmortar. Armarea rosturilor
orizontale ale zidariei se va face pe toata lungimea lor cu bare de hotel beton 6 8 mm,
la intervale de cite 60 cm pe inaltime. Barele se vor ancora la intervale de cca 90cm de
mustatile scoase in acest scop din diafragma precum si de mustatile scoase din
diafragmeletransversale sau din stilp.
6.3.13. Obiectele sanitare care se monteaza pe zidarie din caramida si blocuri cu
goluriorizontale se vor fixa in dibluri de lemn care se prevad in goluri executate cu ajutorul
unei freze saucu o dalta subtire cu lama de 5 mm bine ascutita.
6.3.14. Fixarea timplariei, a obiectelor si conductelor instalatiilor sanitare si a

conductorilorelectrici se va face dupa intarirea mortarului adeziv din rosturile dintre
elementele din b.c.a.Timplaria si obiectele sanitare care se prind de pereti se vor fixa cu
suruburi pentru lemn prevazutecu dibluri din material plastic.
6.3.15. Elemente nearmate din b.c.a.Executarea zidariilor din blocuri si placi din
b.c.a. se va face conform anexei 6, precum siprevederilor din STAS 10509/1-82, Lucrari
de zidarie, Calculul si alcatuirea elementelor.
6.3.16. La zidariile din blocuri si placi din b.c.a. se va tine seama si de prevederile
STAS10109-82. Zidaria se executa din blocuri sau placi intregi si fractiuni si blocuri sau
placi, care seobtine prin taierea celor intregi cu fierastraul special din trusa pentru lucrari de
zidarie. Se interziceinlocuirea partiala a blocurilor din b.c.a. cu caramizi la pereti
exteriori.Teserea zidariei se face obligatoriu la fiecare rind. Pe inaltimea zidariei rosturile
verticale vor fidecalate cu 1/2 pina la 1/4 din bloc.Colturile si ramificatiile peretilor din
blocuri se vor realiza prin tesere. Legaturile dintre peretiiportanti longitudinali si tranversali
se vor realiza obligatoriu prin tesere, in trepte.Succesiunea etapelor in care se executa
zidaria pe inaltimea unui nivel se va stabili astfel ca sase asigure posibilitatea realizarii
teserii in trepte.Imbinarea peretilor cu inaltime de asize diferite se va face conform
instructiunilor tehnice C126 - 75. Zidaria neportanta de umplutura se va ancora de
structura. Ancorarea se va face cu ancoredin tabla de 1 mm grosime sau din otel beton 6
mm, conform fig.5.6. din P104-83.
6.4. ABATERI, TOLERANTE SI VERIFICARILE ACESTORA
6.4.1. Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor
conformprevederilor cap.4 din NORMATIVUL C 56 - 85de catre seful de echipa si
maistrul, iar la lucrariascunse si de catre ajutorul sefului de brigada si reprezentantul
beneficiarului.
6.4.2. Pentru elemente de beton armat care intra in compunerea zidariilor se aplica
prevederilecap.5 din NORMATIVUL C 56 - 80. Rezultatul tuturor verificarilor care se
refera la zidariiportante ce urmeaza a se tencui sau care au rol de izolare termica sau
fonica, se inscrie in proceseleverbale de lucrari ascunse.
6.4.3. Verificarile se fac vizual si prin masuratori.
6.4.4. Controlul asupra calitatii materialelor in momentul punerii in opera s-au
constataturmatoarele:
a) Zidarii
Se va examina starea suprafetelor caramizilor, blocurilor, caramizilor de sticla,
interzicindu-sefolosirea celor acoperite de praf, impuritati sau gheata;
Se va verifica, in special pe timp calduros, daca se uda caramizile inainte de
punerea in opera;
Pe masura executarii lucrarilor, se va verifica daca procentul de fractiuni de caramizi
fata decele intregi nu depasesc limita maxima de 15%;
Se va examina starea suprafetelor caramizilor si blocurilor refractare, interzicindu-se
folosireacelor cu stirbituri sau colturi rupte;
Se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezitice (foarte
hidroscopice)interzicindu-se utilizarea acelor caramizi care au devenit friabile prin
depozitare necoresopunzatoare;
Prin masuratori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare
sarja de
mortar cit mai frecvent daca consistenta mortarului de zidarie se inscrie in limitele
prevazute denormativele P 2 - 85; C 14 - 82 si in instructiunile tehnice P 104 - 83;
- 8...13 cm la zidarie din caramizi pline si blocuri din beton cu agregate
grele sauusoare;
- 7...8 cm la zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale si orizontale;
10...11 cm la zidaria din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat;

4...5 cm la zidaria din caramizi de sticla;
Ghermelele se vor examina bucata cu bucata, verificindu-se forma, dimensiunile lor,
protectiaimpotriva umiditatii, conform prevederilor din normativul P 2 - 85.
b) Pereti
Se va examina starea suprafetelor fisiilor de beton celular autoclavizat, profilelor U
din sticla,interzicindu-se folosirea celor fisurate si acoperite cu praf sau alte
impuritati;
La profilele U din sticla se va verifica daca lungimea acestora corespunde
proiectului deexecutie;
Ghermelele se vor verifica bucata cu bucata, verificindu-se borna, dimensiunile lor si
protectiaimpotriva umiditatii;
Executarea zidariilor si peretilor nu va putea incepe decit numai dupa ce vor fi
verificateexistenta proceselor verbale de lucrari ascunse, care sa ateste ca suportul
peste care se executazidaria corespunde prevederilor proiectului si prescriptiilor
tehnice respective.
Verificarea calitatii executiei zidurilor consta din urmatoarele:
prin masuratori la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sint tesute la
fiecare rind,astfel ca suprapunerea caramizilor din doua rinduri succesive pe
inaltime sa se faca pe minimum caramida in lungul zidului si 1/2 caramida pe
grosime: la blocurile ceramice din beton cu agregateusoare si din beton celular
autoclavizat se va verifica daca rosturile verticale sint tesute la fiecare rindca
suprapunerea blocurilor sa se faca pe 1/2 bloc;
la zidaria executata la placi din beton celular autoclavizat se va verifica daca teserea
verticalas-a facut la fiecare rind, iar suprapunerea placilor s-a facut pe 1/2 placa;
la caramizile presate din sticla se va verifica pozitionarea armaturilor verticale si
orizontale
astfel incit grosimea rosturilor sa nu depaseasca 8...10 mm; rosturile verticale la
zidarie din caramizide sticla nu sint tesute ca in cazul zidariilor obisnuite;
se vor verifica grosimile rosturilor orizontale si verticale ale zidariei prin masurarea a
5...20rosturi la fiecare zid; media aritmetica a masuratorilor facute cu precizie de 1
mm trebuie sa se inscriein limitele abaterilor admisibile;
vizual se va verifica in toate zidurile daca toate rosturile verticale si orizontale sint
umplutecomplet cu mortar cu exceptia adincimii de 1...15 cm de la fetele vazute ale
zidariei, nu se admitrosturi neumplute;
orizontalitatea rindurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si
dreptaruluila toate zidurile;
modul de realizare a legaturilor zidariilor se va verifica la toate colturile, ramificatiile
siintersectiile, asigurindu-se executarea lor conform cu prevederile din normativul P2
- 85 siinstructiunile tehnice C 190 - 79 si C 198 - 79;
grosimea zidariilor se va verifica la fiecare zid in parte. Verificarea grosimii zidariei
se va faceprin masurarea cu precizie de 1 mm a distantei pe orizontala dintre doua
dreptare aplicate pe ambelefete ale zidului. Masurarea grosimii se face la 3 inaltimi
sau puncte diferite ale zidului iar mediaaritmetica a rezultatelor se compara cu
grosimea prevazuta in proiect;
verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se verifica cu ajutorul firului de plumb
sidreptarului cu lungimea de cca 2,5 m. Verificarea se face in cite 3 puncte pe
inaltime la fiecare zid;
planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe
suprafatazidului a unui dreptar cu lungime de cca 2,5 m si prin masurarea cu
precizia de 1 mm, a distanteidintre rigla si suprafata sau muchia respectiva.
-
Verificarea se face pe toate zidurile. Lungimea siinaltimea tuturor zidurilor,

dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre goluri se verifica prinmasurarea direct cu
ruleta sau cu metrul. Media a trei masuratori se compara cu dimensiunile dinproiect.
6.4.5. La zidaria armata se mai verifica urmatoarele:
daca armarea zidariei sau plasei sudate prin puncte se face in sectiunile prevazute
in proiect;
prin masuratori cu precizie de 1 mm, se va verifica grosimea rosturilor orizontale
tinindseama ca aceasta trebuie sa fie egala cel putin cu suma grosimilor a doua
bare plus 4 mm; totodata seva controla daca stratul de mortar de acoperire a
armaturii in dreptul rosturilor este de ciment si arecel putin 2 cm grosime.
6.4.6. La zidaria complexa, definita conform normativului C 126 - 75 se va verifica la
fiecarestilpisor de beton armat urmatoarele:
trasarea pozitiei stilpisorilor;
sortimentul si diametrele armaturilor;
dimensiunile si intervalele dintre strepii de zidarie (atunci cind acestia sint prevazuti
inproiect);
pozitionarea corecta pe inaltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontale prin
care serealizeaza legatura dintre stilpisori si zidarie;
cofrarea si betonarea stilpisorilor.
6.4.7. La zidaria mixta definita conform normativului CR6-2006 pe linga cele aratate
se vaacorda o atentie deosebita realizarii tuturor legaturilor dintre zidul de caramida si cele
de beton; inacest scop se va verifica daca la fiecare al patrulea rind se aseaza cite o
caramida la intervale demaximum 1 mm in lungul zidului, cu alternarea caramizilor pe
inaltimea acestuia, totodata se vacontrola daca cel putin 1 m pe inaltime se executa un rind
continuu de legaturi in caramizi asezatetransversal.
6.4.8. La zidaria de umplutura si la lucrarile de placare a fatadelor cu placi de b.c.a.
verificarileconstau din urmatoarele:
se va verifica daca ancorarea zidariei si a placajelor de stilpi si diafragme se
executa conformprevederilor proiectului in ceea ce priveste diametrele si numarul
barelor de ancorare saudimensiunile platbandelorm sectiunile in care se face
ancorarea, modul de fixare a ancorajelor deelementele de beton armat;
sa se verifice vizual daca zidaria a fost bine impanata intre plansee iar rosturile
verticale dintrezidarie si stilpi sau diafragme, sint umplute complet cu mortar; se va
controla daca suprafetelestilpilor sau diafragmele de beton care vine in contact cu
zidaria se ancoreaza cu mortar de ciment.
6.4.9. Rezultatele tuturor verificarilor prevazute in acest capitol si care se refera la
zidariiportante, ce urmeaza a se tencui se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse. De
asemenea, seinscriu in procese verbale de lucrari ascunse, rezultatele verificarilor care au
rol de izolare termicasau fonica.
6.5. ABATERI LIMITA
Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescriptiile legale
in vigoaresint conform tabelului:
Nr.
crt.
1.
Caracteristicile zidariilor si peretilor
La dimensiunile zidurilor la grosimea de executie a

zidurilor
Abateri
limita
mm
Observatii
La zidurile cu
materialeprovenite
din demolariabaterile
limita se potmajora
cu 50%
2.
3.
4.
a) din caramizi si blocuri ceramice

- ziduri cu grosimea 63 mm
b) din blocuri mici de beton cu agregate usoare
c) din blocuri mici, fisii si placi de beton celular
autoclavizat
d) din caramizi presate de sticla
e) din profile de sticla U inchis si deschis
La goluri
a) pentru ziduri din caramizi blocuri ceramice si din
blocuri mici de beton cu agregate usoare
- cu dimensiunea golului 100 cm
- cu dimensiunea golului peste 10
b) pentru ziduri din blocuri mici, din placi si fisii de beton
celular autoclavizat
c) din caramizi presate din sticla
d) din profile de sticla U inchis si deschis
La dimensiunile in plan ale incaperilor
- cu latura incaperii 300 cm
- cu latura incaperii peste 300 cm
La dimensiunile partiale in plan (nise, spaleti, etc)
5.
La dimensiunile in plan ale intregii cladiri
6.
La dimensiunile verticale:
a) pentru ziduri din caramizi, din blocuri ceramice si din
- pentru un etaj
- pentru intreaga cladire (cu maximum 5 niveluri)
b) pentru ziduri din blocuri mici si din placi de beton
celular
autoclavizat:
- pentru un etaj
- pentru intreaga cladire (cu doua niveluri) executata din
blocuri mici
c) din caramizi presate din sticla
- pentru un etaj
- pentru intreaga cladire
d) din profile de sticla U inchis si deschis
- pentru un etaj
- pentru intreaga cladire
3
4
+4; -6
+4; -6
+6; -8
10
4
5
10
4
5
8
2
2
5
10
+20; -10
20
20
20
15
20
20
50
20
+50; -20
20
30
20
30
20
30
Cu conditia
cadenivelarea
unuiplanseu sa
nudepaseasca 15
mm
7.
8.
La dimensiunea rosturilor dintre caramizi, blocuri

sauplaci
+5
- rosturi orizontale
- rosturi verticale
- pentru ziduri aparente
-2
+5; -2
2
maxim 10 mm pentru
o camera
La suprafete si muchii
- pentru ziduri portante
- pentru ziduri neportante
- pentru ziduri aparente, portante si neportante
3 mm/m
5 mm/m
2 mm/m
cel mult 20 mm
pelungimea
neintrerupta a zidului
b) la rectilinitatea muchiilor
2 mm/m
4 mm/m
- pentru ziduri aparente, portante si neportante
1 mm/m
c) la verticalitatea suprafetelor si muchiilor
9.
3 mm/m
6 mm/m
- pentru ziduri aparente portante si neportante
2 mm/m
Abateri fata de orizontala, a suprafetelor superioare

alefiecarui rind de caramizi sau blocuri
a) pentru ziduri din caramizi din blocuri ceramice si din
2 mm/m
3 mm/m
b) pentru ziduri din blocuri mici si din placi de beton

celular autoclavizat
4 mm/m
6 mm/m
c) pentru ziduri din caramizi de sticla

10.
cel mult 10 mm pe
lungimea
neintreruptaa zidului
cel mult 10 mm pe
etaj si 30 mm pe
intreagainaltime a
cladirii
cel mult 10 mm pe
etaj
cel mult 5 mm pe etaj
si cel mult 20 mm pe
intreaga inaltime a
cladirii
Cel mult 15 mm pe
toata lungimea
cel mult 20 mm pe
toata suprafata
cel mult 15 mm pe
toata suprafata
cel mult 20 mm pe
toata lungimea
cel mult 20 mm pe
toata lungimea
3 mm/m
cel mult 30 mm
dezaxare maxima
cumulata pe toate
nivelurile
La coaxilitatea zidurilor suprapuse

- dezaxarea de la un nivel la urmatorul
La stilpi portanti
cusectiunea o,1
m2abaterile limita
semicsoreaza cu
50%
10
11.
- maxima pe intreaga constructie

La rosturile de dilatatie, de tasare si antiseismice:
- la inaltimea rostului
30
+10
- 20
- la verticalitatea muchiilor rosturilor
2 mm/m
cel mult 20 mm
pentru intreaga
inaltime acladirii
7. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

7.1. Conditiile de calitate si verificarea calitatii lucrarilor de zidarie de caramida in
vedereareceptionarii lucrarilor de zidarie sint cele aratate in STAS 10109/1-82 si in
Normativ pentruverificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente indicativ C
56 - 85.La incheierea fazeide rosu se fac verificari scriptice si directe, prin sondaj, pe baza
carora comisia de receptie incheie unproces verbal in care sa se consemneze verificarile
efectuate, rezultatele obtinute si concluzii cuprivire la posibilitatea continuarii lucrarilor.
7.2. Verificarile scriptice constau in examinarea existentei si analizelor continutului
proceselorverbale de lucrari ascunsem a certificatelor de calitate a eventualelor buletine de
incercare sau aactelor incheiate cu comisia executarii remedierilor, precum si a dispozitiilor
de santier date debeneficiar, proiectant sau organele de control.
7.3. Verificarile directe se efectueaza prin sondaj si se refera la aceleasi elemente
cu frecventade cca 1/4 insa cel putin cite unul la fiecare l00 m2 de perete.
7.4. Verificarea rosturilor zidariei refractare se efectueaza cu lama de control,
dimensiunilefiind variabile in raport cu calitatea zidariei ceruta prin proiect:
zidarie deosebit de ingrijita, cu rosturi pina la 1 mm;
zidarie ingrijita cu rosturi de 1-2 mm;
zidarie izolatoare de caramida din diatomit, cu rosturi de 3/4 mm.
7.5. La executarea peretilor despartitori din beton celular autoclavizat, verificarea
calitatiiexecutiei consta in urmatoarele:
piesele metalice folosite la montaj, sa fie protejate contra coroziunii;
se va verifica modul de prindere a obiectelor sanitare, a timplariei metalice si de
lemn;
se va verifica aplicarea amorsiei pe canaturile fisiilor pe care urmeaza sa se
aplice pasta deipsos sau mortarul adeziv, executarea corecta a rosturilor, daca
acestea sint bine umplute.
7.6. La executarea peretilor din profile U din sticla, verificarea calitatii executiei
consta dinurmatoarele:
se va verifica calitatea protectiei anticorozive a riglelor, montantilor si alte
elemente metalice,dupa care se va incepe montajul peretilor;
nu se vor monta profile sparte, crapate sau care nu indeplinesc conditiile tehnice
din STAS11554-80;
se va verifica ca taierea profilelor sa se faca numai cu scule adecvate;
se va verifica respectarea prevederilor referitoare la etansarea rosturilor,
marimearosturilornecesare pentru realizarea unei bune etanseitati;
umplerea rosturilorverticale cu chit Altuchit sau Romalchid se va face numai cu
pistolulmanual sau pnaumatic, neadmitindu-se folosirea altor mijloace.
7.7. Comisia de receptie preliminara a obiectului prin membrii sai de specialitate sau
specialistiin afara ei, procedeaza la verificarea scriptica si verificari directe prin sondaje
privind dimensiunile,planeitatea, verticalitatea zidariilor si peretilor si dimensiunile golurilor.
7.8. In caz ca o parte din aceste verificari dau rezultate nesatisfacatoare, se va
dubla numarullor; daca si in acest caz o parte din rezultate sint nesatisfacatoare comisia va
proceda conformprevederilor normativului C 56 - 85.
8. MSURI DE PROTECTIA MUNCII

8.1. Se vor respecta prevederile urmatoarelor acte normative :
Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la foc
P118/99;
Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor
deconstructii si instalatii aferente acestora-300, aprobate cu ord.MLPTL
nr.20/N/1994 ;
Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca si Normele metodologice
deaplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca
9. MASURATOARE SI DECONTARE
9.1. Zidariile se vor plati la metru cub conform planselor din proiect si listelor de
cantitati delucrari, inclusiv mortarele aferente.
Intocmit,
LUCRARI DE TENCUIELI
1. GENERALITATI
1.1. Prevederile prezenului capitol se refera la tencuielile driscuite aplicate pe pereti.
1.2. Nu intra in prevederile acestui capitol lucrarile cu rol direct de hidro, termo
saufonoizolatii sau cele pentru protectia contra agentilor agresivi.
2.1. Normativ pentru executarea tencuielilor umede groase i subiri.NE001-1996.
2.2. Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala(C17-82).
2.3. Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat (NE012-99).
2.4. Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca si Normele metodologice
deaploicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca.
3. MOSTRE SI TESTARI
3.1. Toate materialele si semifabricatele care se folosesc la executarea tencuielilor
driscuite sevor pune in opera numai dupa verificarea de conducatorul tehnic al lucrarii, a
corespondentei lor cuprevederile si specificatiile din proiectul tehnic si standardele in
vigoare.
3.2. Verificarile se fac pe baza prevederilor proiectului tehnic si a documentelor care
insotescmaterialele la livrare prin examinarea vizuala si prin incercari de laborator facute
prin sondaj.
4/ MATERIALE
4.1. Pasta de var folosita dupa 60 zile de la stingerea varului, diluindu-se cu apa si
trecindu-seprin sita cu ochiuri de 1 mm.
4.2. Nisipul natural conform STAS 1667-76 avind urmatoarele dimensiuni ale
granulelor:
pentru stratul de grund, nisip cu granule pina la 3 mm, dar cu 20...40% (greutate)
nisip pinala 1 mm.
pentru stratul vizibil nisipul cu granule pina la 1 mm.
4.3. Adaosuri plastifiante (aditiv plastifiant) care pot fi utilizate la prepararea
mortarelor detencuieli:
- varul gras
- calcarul fin macinat
- nisipul de cuart
4.4. Intirzietor de priza Replast la prepararea mortarelor de ciment sau ciment-var,
conformNormativ NE012-99.
4.5. Ipsos de constructii: conform STAS 545/1-80,
4.6. Aracet D 50 sau DP 25 conform STAS 7058-91,

4.7. Clei de oase conform STAS 88.90,
4.8. Apa conform STAS 790-84.
4.9. Tencuieli speciale subtiri structurate.
5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE PENTRU MATERIALE SI PRODUSE

5.1. Prepararea mortarelor pentru tencuieli se poate face manual sau mecanizat, in
instalatiicentralizate sau necentralizate.
5.2. Alegerea utilajelor pentru transportul mortarului se face in functie de gradul de
mecanizare a santierelor, de locul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului, de
distantele sinivelurile la care urmeaza a se face transportul.
5.3. Transportul pe orizontala, pe distante mici, se face cu roaba, tomberoane,
dumpere pitice,bene sau pompe, iar pe distante mari, de la statia de preparare a mortarului
pina la punctul de lucrare,transportul se face cu autocamioane, basculante, bene speciale
sau autoagitatoare.
5.4. Transportul pe verticala se face cu macarale, elevatoare, pompe.
5.5. Conditiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca mijloacele de transport
sunturmatoarele:
- sa fie etanse
- sa fie curate (fara mortar vechi aderent)
- sa permita, fara eforturi, golirea totala si rapida.
Mijloacele de transport vor fi curatate si spalate:
- la sfarsitul schimbului de lucru;
- ori de cite ori se schimba natura materialului transportat;
- la fiecare intrerupere a transportului mai mare de 2 ore.
5.6. Descarcarea mortarului din autobasculante sau autoagitatoare se face in:
a) dispozitive asezate la nivelul solului, prin bascularea mortarului in:
o buncarul de transfer, din care la randul sau prin basculare se incarca in pompe,
bene speciale pentru transportul pe verticala sau in tomberoane basculante;
o lazi de primire, de unde se imparte in galeti ce urmeaza a fi transportate cu
dispozitive speciale de agatare, tip candelabru.
b) dispozitive asezate sub nivelul solului sau autocamionului (exemplu: bene speciale
asezatein gropi prevazute cu rame de ghidaj a mortarului sau in bene speciale asezate in
gropi prevazute curame de ghidaj a mortarului sau in bene speciale la nivelul solului sub
ramele pe care vinautobasculantele).
Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamint.
5.7. Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in
lucrare amortarelor sa se faca:
- in maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var
fara intirzietor;
- in maxim 16 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var
cu intierzietor.
Punerea in opera a mortarelor se va face conform normativelor in vigoare pentru
executareatencuielilor.
5.8. Grundul tencuielilor structurate se livreaza in cutii de 5kg si 25kg iar tencuielile
in cutii de30kg.
6.1. OPERATII PREGATITOARE

6.1.1. Verificarea calitatii suportului pe care se aplica tencuiala (zidarie, betoane,
etc) estestrict interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de tencuiala inainte ca
suportul in intregime sausuccesiv pentru fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita, sa fi fost
verificat, si receptionat, conformprevederilor Normativului pentru verificarea calitatii si
receptia lucrarilor de constructii si instalatiiaferente C 56-85.
6.1.2. Controlul si pregatirea stratului suport, trasarea si amorsarea suprafetelor de
tencuit,executarea grundului, executarea stratului vizibil se vor executa conform Normativ
pentru executareatencuielilor groase i subiri NE001-1996.
6.1.3. Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica, daca au
fostexecutate si receptionate lucrari a caror executie ulterioara ar putea provoca
deteriorarea lor (conductepentru instalatii, tamplarie, etc.), precum si daca au fost montate
toate piesele auxiliare (ghermele,praznuri, suporti, coltare, etc).
6.1.4. Stratul suport pentru tencuielile structurate va fi uscat, fara praf cu
capacitateportanta.Suprafetele deteriorate, respectiv fisurate se vor imbunatati cu o masa
de spaclu.Inlocurileunde tencuiala veche a cazut sau se constata ca nu are suficienta
aderenta fata de suport, se va refacecu o tencuiala noua bruta.
6.2.1. De regula nu se executa lucrari de tencuieli pe timp friguros la o temperatura
mai micade 5 grade C.
6.2.2. In cazul cand totusi este necesar a se lucra la o temperatura mai mica de + 5
grade C sevor lua masuri speciale conform Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp
friguros C 16 - 84.
6.3.1. Dupa controlul si pregatirea stratului suport se va executa trasarea
suprafetelor ceurmeaza a fi tencuite.
6.3.2. Se va executa amorsarea suprafetelor de beton (tavane) si ale zidariilor, dupa
ce au fostin prealabil stropite cu apa, prin stropire cu un sprit care se aplica in grosime de 3
mm.
6.3.3. Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5...20 mm grosime) se va aplica la cel
putin 24ore de la aplicarea spritului in cazul suprafetelor de beton si dupa 1 ora in cazul
suprafetelor decaramida. Pe suprafetele de zidarie de caramida care sunt amorsate numai
prin stropire cu apa, grundulse poate aplica imediat. In cazul cand suprafata spritului este
prea uscata sau pe timp foarte calduros,aceasta suprafata se va uda in prealabil cu apa,
inainte de a se aplica grundul.
6.3.4. Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat intr-una sau doua reprize,
grosimeatotala fiind de circa 20 mm.
6.3.5. In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unui strat cu o grosime
care sa seincadreze in limitele admise si se va verifica daca s-a realizat o suprafata
verticala si plana, care saascunda si sa rectifice toate defectele stratului suport; de
asemenea se va verifica ca suprafata grunduluisa nu prezinte asperitati pronuntate,
zgirieturi, neregularitati, cirpituri, etc.
6.3.6. Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafata grundului sa
fie uscata sisa nu aiba granule de var nehidratat, care sa se poata stinge ulterior in contact
cu umiditatea din stratulde grund si din stratul vizibil (aplicat ulterior) si sa provoace in
acest mod impuscaturi pe suprafeteletencuite.
6.3.7. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit tinci de
aceeasicompozitie cu a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var-pasta si
cu nisip fin pina la1 mm, sau, in cazuri speciale, numai cu ciment si praf de piatra.
6.3.8. Pentru obtinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (2...5 mm), mortarul de
tincise va arunca cu mistria la anumite intervale de timp (cca 5 minute) astfel ca intre
aceste intervale sa seniveleze cu drisca.
6.3.9. Stratul vizibil se va prelucra in functie de materialele utilizate, precum si in
functie desculele utilizate, tencuielile respective purtand urmatoarele denumiri: driscuite,
gletuite, etc.
6.3.10. Pentru acoperirea eventualelor fisuri se va aplica un strat de supermortar de
5mm.
6.3.11. Se aplica mai intai grundul Granopor(sau similar) peste suprafetele tratate in
prealabilcu tencuiala.
6.3.12. Grundul se va aplica cu trafaletul uniform. Timp de uscare: min 24ore.
6.3.13. Tencuiala Granopor (sau similar) de 3mm se aplica dupa uscarea de min. 24
ore agrundului. Se va intinde si structura pe perete cu fierul de glet inoxidabil. Structura
striata: Dupa o usoara uscare se va driscui cu miscari lineare cu ajutorul unei paletedin
material plastic. Structura striata: Imediat dupa intinderea tencuielii pe perete se va peria
rotund cu drisca dinmaterial plastic.
6.3.14. Pentru evitarea abaterilor de nuanta se va cumpara intreaga cantitate de
materialconform listei de cantitati si a plansei de fatada cu specificarea culorilor.
6.3.15. Nu se va aplica in conditii de temperatura sub +5C, direct sub razele solare,
pe timpde ploaie sau vant puternic.
6.3.16 Aceeasi culoare poate fi garantata doar in cadrul unei singure sarje de
tencuiala;
6.3.17 Sevor feri de tencuiala ochii si pielea si imprejurimile suprafetei de tencuit , in
specialsticla, ceramica, piatra naturala, metalul. In caz de necesitate, se va clati imediat
partea stropita cu apamulta ; nu se va astepta uscarea tencuielii.
6.4. PROTECTIA LUCRARILOR IN PERIOADA DE EXECUTIE
6.4.1. Aplicarea grundului pe timp de arsita se va face luindu-se masuri contra
uscarii prearapide, prin acoperirea suprafetelor respective, pe care s-a aplicat grundul, cu
rogojini umezite sau altemijloace.
6.4.2. Este cu desavirsire interzis sa se aplice stratul de grund pe suprafetele
inghetate, saudaca exista pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire.
6.4.3. Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor
proaspattencuite pana la intarirea mortarului, de urmatoarele actiuni.
- umiditatea mare, care intierzie intarirea mortarului si il altereaza;
- uscarea fortata, care provoaca pierderea brusca a apei din mortarul de pe suprafata
tencuita,uscare care poate proveni din curenti de aer, expunerea indelungata la
razele soarelui,supraincalzirea incaperilor, instalarea sobelor si a cocsierelor in
imediata apropiere a peretilorproaspeti tencuiti, etc.
- inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor.
6.5. ABATERI, TOLERANTE SI VERIFICARILE ACESTORA
6.5.1. Pe parcursul lucrarii este necesar a se verifica, daca se respecta tehnologia
de executie,utilizarea tipului si compozitiei mortarului indicat in proiect, precum si aplicarea
straturilor succesive ingrosimile prescrise; de asemenea, este necesar a se urmari
aplicarea masurilor de protectie impotrivauscarii fortate, spalarii prin ploaie sau inghetarii.
6.5.2. Rezultatele incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie
comunicateconducatorului tehnic al lucrarii in termen de 48 ore de la incercare.
In toate cazurile in care rezultatul incercarii este sub 75% din marca prescrisa, se va
anuntabeneficiarul pentru a stabili daca tencuiala poate fi acceptata. Aceste cazuri se
inscriu in proceseverbale de lucrari si se vor mentiona in prezentarea ce se preda comisiei
de receptie preliminara,aceasta comisie va hotari definitiv asupra acceptarii tencuielii
respective.
6.5.3. Receptia pe faze de lucrari se face in cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor

verificari lafiecare caz in parte: rezistenta mortarului; numarul de straturi aplicat si grosimile
respective, aderentala suport si intre straturi cu aceeasi frecventa; planeitatea suporturilor
si liniaritatea muchiilor (bucatacu bucata); dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor
decorative si anexe (solbancuri, briie, cornise,etc) bucata cu bucata. Aceste verificari se
efectueaza inaintea zugravirii sau vopsirii, iar rezultatele seinscriu in registre de procese
verbale de lucrari ascunse si pe faze de lucrari.
6.5.4. Aceste verificri se efectueaznainteazugrvelilor sau vopsitoriei, iar
rezultatele senscriu in registre de procese verbale de lucrri ascunse.
6.5.5. Abaterile admisibile sunt urmtoarele:
DENUMIREA
DEFECTULUI
Umflaturi,
ciupituri,impuscaturi,
fisuri,lipsuri la
glafurileferestrelor,
lapervazuri,
plinte,obiecte sanitare
Zgrunturi mari panala
max.5 mm, basici si
zgarieturi
adanci,formate la
driscuire lastratul de
acoperire
ABATERI ADMISE LA LUCRARI DE TENCUIELI

TENCUIALA
TENCUIALA
TENCUIALA
BRUTA
DRISCUITA
GLETUITA
maximum una
de pina la 4
cm2/la 1 m2
Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
Maximum doua
lam2
Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
Max.2
neregularitatiin
orice directie
avindadincimea
sauinaltimea
pina la 1mm
Max.3
neregularitati
n orice directie
avindadincime
a sauinaltimea
pina la 3mm
Pina la 1 mm/1
m simaximum 2
mm petoata
inaltimeaincaper
ii
Maximum 2
mm/1 msi
maximum 20
mmpe toata
inaltimeacladiri
i
Pina la 1 mm/m
si
maximum 2 mm
intr-oincapere
Nu se verifica
Pina la 1 mm/1
m simaximum 2
mm petoata
inaltimea
sauungimea
Pina la 2 mm/1
m simaximum
5 mm
peinaltimea
unui etaj
Neregularitati
alesuprafetelor
verificatecu dreptarul de
2 mlungime
Nu se verifica
Abateri de la verticala
Maximum
admis
pentru
elementul
suport
Abateri fata
deorizontala a
tencuielilor tavanelor
Abateri fata
deorizontala
sauverticala a
unorelemente ca
intrinduri sau iesinduri,
glafuri,pilastri, muchii,
TENCUIALA
FATADE
Nu se verifica
Maximum
celeadmise
pentruelement
ul suport
Max.2
neregularitati in
orice
directie,avind
adincimea
sauinaltimea pina
la 2mm
- La
tencuieliinterioar
e max.1mm/1 m
(si
max.3mm/totala
inaltimeacamerei
)
- La
tencuieliexterioar
e max.2mm/1 m
si max.20mm la
toata
inaltimeacladirii
Maximum 1
mm/1 msi
maximum 3 mm
dela o latura la
alta
Pina la 1 mm/1 m
simaximum
8mm/element
briie,cornise,
solbancuri,ancadrament
e
Abateri fata de razala
suprafete curbe
Nu se verifica
Pina la 5 mm
Pina la 5 mm
Pina la 6 mm

7.1. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se fac una cite
una lafiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 m2. La receptionarea preliminara se
efectueaza direct decatre comisie, aceleasi verificari, dar cu o frecventa de minimum 1/3
din frecventa precedenta.
7.2. Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual de catre comisia
de receptie,cercetind suprafata tencuita, forma muchiilor, scafelor si profilurilor. Suprafetele
netencuite trebuie safie uniforme ca prelucrare, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri,
impuscaturi provocate de granulele devar nestins, urme vizibile de reparatii locale. De
asemenea, se va controla corespondenta mortarului (cupraf de piatra, gris de marmura,
terasit, etc) precum si a modului de prelucrare a fetei vazute cuprevederile din proiect sau
cu mostre aprobate (tencuieli cu glet, buciardate, spituite, etc).
7.3. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si
usilor,glafurile ferestrelor, etc., trebuie sa fie vii, sau rotunjite, drepte, verticale sau
orizontale.
7.4. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, portiuni neacoperite cu
mortar laracordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor, etc.
7.5. Suprafetele tencuielilor decorative trebuie sa nu prezinte portiuni de prelucrare,
culoare sinuante neuniforme, cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgarieturi, etc.
7.6. Solbancurile si diferitele profiluri trebuie sa aiba pantele spre exterior, precum si
oexecutie corecta a lacrimarului.
7.7. Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m
lungime, prinasezarea acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor
intre dreptar si tencuiala.
7.8. Verificarea verticalitatii si orizontalitatii suprafetelor si a muchiilor, se va face cu
dreptarul, bolobocul si cu firul cu plumb. Abaterile nu trebuie sa depaseasca pe cele
admisibile.
7.9. Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la tencuieli
gletuite si se vaaprecia prin plimbarea pe suprafetele respective.
7.10. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin baterea unor cuie la zonele
respectivesau prin sondaje speciale, care se face in locurile mai putin vizibile, pentru a nu
strica aspectultencuielilor prin reparatii ulterioare.
7.11. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica in general
numai princiocanirea cu un ciocan de lemn: un sunet gol arata desprinderea tencuielilor si
necesitatea de a sereface intreaga suprafata dezlipita, in cazuri speciale aderenta la suport
a tencuielilor se va face si prinextrageri de carote din tencuiala.
7.12. Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru
remedieresau refacere.
7.13. Receptia lucrarilor se va face numai dupa uscarea completa a straturilor de
pasta.
P118/99;

nr.20/N/1994 ;
Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca si Normele metodologice de
aplicarea prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca
9.1. Tencuielile se vor plati la metru patrat de tencuiala si mortarele la metru cub
conformplanselor si listelor de cantitati de lucrari cuprinse in proiectul tehnic.
Intocmit,
LUCRRI DE ZUGRAVELI, VOPSITORII

1. GENERALITATI
1.1. Prevederile prezentului capitol se refera la lucrarile de zugraveli si vopsitorii
interioare.
2. STANDARDE SI NORME DE REFERINTA
C3 - 76 Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de zugraveli si
vopsitorii.
3.1. Materialele prevazute in proiectul tehnic si cele puse in opera vor avea
caracteristiciletehnice conform standardelor si normelor specificate in prezentul caiet de
sarcini la pct.4.
3.2. Conducatorul tehnic al lucrarii va verifica daca materialele au fost livrate cu
certificatde calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective si
prevederilor proiectului.
3.3. Inlocuirea de materiale nu este permisa decit cu acordul scris al investitorului si
proiectantului.
4. MATERIALE
4.1.Vopsele lavabile de interior si exterior
4.2. Materiale utilizate la executarea vopsitoriilor:
a) Materiale pentru vopsitorii pe baza de ulei:
- benzina de extractie - STAS 45-86;
- diluant 104 pentru produse pe baza de ulei, STAS 3124-75;
- grund pentru astupat porii STAS 5192-79;
- chituri pe baza de ulei STAS 6592-80;
- vopsele, lacuri si emailuri pe baza de ulei NI 90-61 si anexe;
- grund anticoroziv pe baza de minium de plumb 351-6, N.I. 90-61;
- diluant pentru chit de cutit pe baza de ulei D 001-3, conform caietului de sarcini
Policolor-Bucuresti;
b) Materiale auxiliare pentru vopsitorii:
- hirtie pentru slefuire uscata SR 1581-94;
- pinza pentru slefuire uscata STAS 1582-61;
- corpuri abrazive cu liant ceramic STAS 4593-68;
- lichid de lustruit, STAS 5190-75;
- decapant D 002-10, NI 1708-61;
- apa de lustruit Novolin Super D 002-31, N.I.2062-62
5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, PENTRU MATERIALE SIPRODUSE
5.1. Depozitarea materialelor pentru zugraveli se va face in depozite inchise sau
acoperite siferite de umezeala.Ipsosul livrat in saci de hartie se transporta in vagoane
inchise.
5.2. Materialele utilizate la lucrari de vopsitorii livrate in bidoane de tabla, cu

capacitate de0,250; 0,500; 1; 5; 10; 15; 25 litri sau butoaie de P.V.C. cu saci de polietilena
la interior cucapacitatea de 50 kg, vor fi depozitate separat pe loturi, in locuri uscate si
ferite de inghet;
5.3. Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor.
Serecomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre + 7 grade C si +
20 grade C.
5.4. In timpul depozitarii se va urmari ca ambalajul sa fie ermetic inchis, pentru a se
evitascurgerea, uscarea sau murdarirea produselor.
5.5. Vopselele lavabile se livreaza in galeti de 5-20kg.
6 EXECUTIA LUCRARILOR
6.1. OPERATII PREGATITOARE
6.1.1. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli toate lucrarile si reparatiile de
tencuieli,glet, placaje, instalatii sanitare, electrice si de incalzire, trebuie sa fie terminate.
De asemenea vor fi terminate pardoselile reci ,exclusiv lustruirea.
6.1.2. Tamplaria metalica trebuie sa fie montate definitiv, accesoriile metalice la
timplarietrebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata, cu exceptia
drucarelor si asildurilor care se vor fixa dupa vopsirea timplariei.
6.1.3. La lucrarile de vopsire, aplicarea ultimului strat se va face numai dupa
terminareacompleta a zugravelilor si inainte de finisarea imbracamintilor de pardoseli,
raschetarea, curatirea,lustruirea, luandu-se masuri de protejare contra murdaririi
imbracamintii pardoselilor.
6.1.4. Suprafetele cu glet de ipsos sau glet de var trebuie sa fie plane si netede, fara
desprinderi sau fisuri, varul folosit trebuie sa aiba o vechime de cel putin 14 zile.
6.1.5. Toate fisurile, neregularitatile, etc. se chituiesc de catre zugravul vopsitor sau
sespacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru
chituireadefectelor izolate, se prepara din doua parti ipsos si o parte apa (in volume). Pasta
se realizeaza prinpresararea ipsosului in apa, dupa care se omogenizeaza prin
amestecarea rapida (in intervalul demaximum 1 minut de la presarare). Pasta se va
prepara in cantitati care sa poate fi folosite inainte desfarsitul prizei ipsosului (cca 6
minute).
Pentru spacluirea suprafetelor mai mari se foloseste si pasta de ipsos-var, in
proportie de 1parte ipsos si 1 parte lapte de var.
Compozitia se va prepara in cantitate care sa poata fi folosita in cel mult 20 minute
de lapreparare.
6.1.6. Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuieste cu hirtie de slefuit
(in cazulperetilor incepind de la partea superioara spre partea inferioara), dupa care se
curata de praf cu periisau bidinele curate si uscate.
6.1.7. In cazul cand pe suprafata gletului se aplica vopsitorii de alchidal,
nitroceluloza saualte vopsele care formeaza dupa uscare pelicule bariere de vapori,
umiditatea gletului trebuie sa fiede maximum 8%.
6.1.8. Tamplaria verificata de catre tamplar in privinta bunei executii si functionari si
reparata, este luata in primire de vopsitor.
Vopsitorul verifica si cerceteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate,
cuieleingropate, prelingerile de rasina sau alte murdarii curatate, etc.
6.1.9. Accesoriile metalice ale taplariei care nu sint nichelate sau lacuite din
fabricatie, vor figrunduite cu grund anticoroziv si vopsite cu vopsele de ulei sau cu un
email.
6.1.10. Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, grasimi,
mortar,vopsea veche, noroi, gheata, zapada, etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu
perii de sirma,spacluri de otel, razuitoare, dalti, piatra abraziva sau prin salbare sau ardere
cu flacara. Petele degrasimi se sterg cu tampoane muiate in solventi (white spirt,
terbentina, benzina usoara). Se interzicefolosirea petrolului lampant sau a benzinei auto,

care pot inlesni coroziunea metalului.
6.1.16. Tamplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund
anticorozivcorespunzator vopselei care se aplica.
6.1.17. Zugravelile lavabile de interior se vor executa in 3 straturi pe suport de glet
de ipsos.

6.2.1. Zugravelile si vopsitoriile se vor executa numai la o temperatura a aerului, in
mediulambiant de cel putin + 5 C, in cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri. Acest
regim se vamentine tot timpul executarii lucrarilor si cel putin inca 8 ore pentru zugraveli si
15 zile pentruvopsitorii sau finisaje cu polimeri, dupa executarea lor.
6.2.2. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de
2 ore dela incetarea ploii (in conditii de temperatura care sa permita uscarea suprafetelor.
De asemenea, se vaevita lucrul la fatade in orele de insorire maxima, sau vint puternic,
pentru a evita uscarea acceleratasi craparea peliculelor.
6.2.3. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca
suprafetelesuport au atins umiditatea de regim (suprafetele de zidarie tencuita 3% si
suprafetele gletuite 8%).
Aceasta se obtine in conditii obisnuite (umiditate relativa a aerului de 60% si
temperatura + 18...20grade C) dupa cca 30 zile de la executarea mortarelor, si dupa circa
2 saptamini de la executareagletului.
Umiditatea se verifica cu aparatul electric tip Hygromette bazat pe principiul
variatieirezistivitatii electrice a materialelor, functie de umiditatea lor, sau cu un alt aparat
similar .
In cazul cind pe santier nu se gasesc aparatele indicate se poate verifica daca
stratul suportde mortar sau beton s-a uscat suficient prin urmatoarea metoda: cu ajutorul
unei pensule curate seaplica pe o portiune mica (cca 2 x 5 cm) din suprafata suport o
solutie de fenolftaleina in alcool, inconcentratie de 1%; daca portiunea respectiva se
coloreaza in violet sau in roz intens, stratul suportare o umiditate mai mare de 3%.
6.2.4. Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafetele care se
vopsesc nutrebuie sa fie mai mare de 6 grade C, pentru a evita condensarea vaporilor.
6.3.1. Prepararea compozitiilor de zugraveli cu lapte de var.
Laptele de var folosit la zugraveli se prepara din var pasta stins, prin diluarea pastei
de varcu apa in proportie de 1 parte var la 1,5 parti apa (volume) si amestecarea pina la
perfectaomogenizare. In caz ca nu exista pe santier var gata preparat, laptele de var se
poate prepara dinbulgari (2...2,5 parti apa la 1 parte var bulgari - in volume). Nu se va face
prepararea in recipiente(butoaie, galeti) din tabla neagra, deoarece ruginesc si schimba
culoarea laptelui de var.
Varul pasta poate fi folosit la zugraveli dupa 3-5 zile de la preparare.
Laptelui de var I se adauga, amestecind continuu, pina la omogenizare, grasimi (ulei
de in,de rapita sau de floarea soarelui) in proportie de 1...2% (in volume).
Se poate folosi si seu topit tehnic, in aceeasi proportie care insa se va incalzi pina la
topire sise va amesteca numai in cazul prepararii laptelui de var bulgari si anume inainte
de racireaamestecului.
In cazul unor zugraveli colorate se adauga pigmenti in praf, pina la nuanta dorita.
Laptelede var strecurat se amesteca cu colorantul muiat in apa cu 24 ore inainte de
strecurare. Este necesarca, compozitiile colorate sa se prepare in cantitati suficiente pentru
zugravirea cel putin a uneiincaperi (la interior) sau a unei fatade (la exterior) pentru a se
evita variatiile de nuanta in cadrul
aceluiasi cimp vizibil.
Inainte de intrebuintare, compozitia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm2) cu
tesatura din sirma de alama, pentru retinerea atiti a impuritatilor cit si a particulelor de var
nestins saude pigment.
La locul de munca, compozitia de zugraveala se transporta si se pastreaza in galeti
de tablazincata.
6.3.2. Aplicarea zugravelii
Spoielile (preparate din lapte de var, fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se
executa in doua - trei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legatura
intresuprafata pregatita si zugraveala); el creeaza o suprafata uniforma ca porozitate,
putere de absorbtiesi culoare.
Aplicarea primului strat se va face imediat dupa terminarea lucrarilor pregatitoare,
cel multdupa 2...4 ore, in caz contrar, stergerea de praf se va efectua din nou inainte de
aplicarea primuluistrat de zugraveala.
La zugravirea peretilor se delimiteaza de la inceput suprafetele care trebuie sa fie
zugravitediferit, prin trasarea unor linii subtiri intre suprafetele respective (de exemplu intre
tavan si pereti).
Zona imediat invecinata liniei de demarcatie se zugraveste cu o pensula.
Zugraveala se aplica prin stropire cu aparate de pulverizat. Pentru a asigura o mai
bunaaderenta de suport, primul strat de zugraveala se poate aplica cu bidineaua. Se
admite si aplicareamanuala cu bidineaua a tuturor straturilor, zugraveli numai pe suprafete
mici.
In cazul zugravirii manuale, intinderea straturilor se va face purtindu-se bidineaua pe
directii perpendiculare, la plafoane ultima netezire se va face pe directia luminii (spre
fereastra) iar lapereti in sens orizontal. In timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul
vasului.
Fiecare strat se va aplica numai dupa uscarea celui precedent.
Zugravirea manuala se va face concomitent de catre doi zugravi, unul executind
zugravirea partii superioare a peretelui de pe scara dubla, iar celalalt zugravind de pe
pardosealapartea inferioara a peretelui, pentru a se evita aparitia de dungi la locul de
imbinare.
In cazul unor incaperi in care se executa lambriuri in vopsea de ulei (bai, bucatarii,
spalatorii, sali de clase, etc), se zugraveste mai intii partea superioara a peretelui impreuna
cutavanul, iar apoi se executa lambriul in ulei. Limita de demarcatie se trage cu culoare de
apa, asa cums-a indicat mai sus.
La aplicarea mecanizata prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat:
a) cu actiune discontinua, la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu
compozitia de zugraveala este necesara intreruperea lucrului;
b) cu actiune continua la care compozitia de zugraveala este absorbita de pompa
aparatului printr-un furtun dintr-un vas (recipient) alimentat continuu.
Aparatul cu actiune discontinua folosit curent este aparatul tip Colimax.
Inainte de aplicarea compozitiei de zugraveala se executa urmatoarele operatii
pregatitoare:
a) se umple rezervorul cu compozitia de zugraveala, asezindu-se pe gura rezervorului
o sitapentru strecurarea ei;
b) se ridica presiunea in rezervor prin pompare manuala, pina la 3...5 atm.
c) se deschide robinetul si se regleaza jetul;
d) se verifica manometrul si legatura furtunului la rezervorul si la tija duzei.
Ca aparat de pulverizat cu actiune continua se poate folosi aparatul electric de
zugravit(AEZ-1) cu compozitia de zugraveala, strecurata in prealabil, se alimenteaza
continuu un recipient(galeata) separat pe masura consumului, de unde este absorbita prin

furtun in rezervorul de presiunesi respinsa prin furtunul de refulare in pulverizator.
Inainte de aplicarea compozitiei de zugraveala se executa urmatoarele operatii
pregatitoare:
a) se prepara compozitia de zugraveala cu o astfel de consistenta incit sa se
asigure
b) posibilitatea de a fi pulverizata si se strecoara prin sita;
c) se umple recipientul de alimentare continua si se introduce furtunul de absorbtie
in acestrecipient;
d) se actioneaza pompa cu membrana pina la presiunea de 5...6 at si se deschide
robinetulpulverizatorului;
e) se verifica buna functionare a aparatului (manometrul, legatura furtunului de
absorbtie cuaparatul, legatura furtunului de refulare cu duza si cu pulverizatorul,
starea de functionare a pompeisi a pulverizatorului, etc.);
f) se regleaza jetul.
La aparatul electric de zugravit, inainte de punerea in functiune se va face legatura
acestuiacu pamintul.
Pentru executarea zugravelii cu aparatele de pulverizat se procedeaza in felul
urmator:
a) se ridica presiunea in pompa pina la cea de lucru, se deschide robinetul de la
pulverizatorsi se incepe stropitul;
b) jetul sub care compozitia de zugraveala iese din duza pulverizatorului trebuie sa
fie custropii fini si in unghi drept fata de suprafata care se finiseaza, iar duza sa
se afle la o distanta desuprafata de 0,75...1,0 m, astfel incit compozitia care se
pulverizeaza sa nu cada pe jos sa nuricoseze;
c) pentru aplicare uniforma a compozitiei de zugraveala, se executa cu duza
pulverizatoruluimiscari in spirala;
d) fiecare strat se aplica numai dupa uscarea celui precedent;
Dupa terminarea lucrului se va spala aparatul atit in interior cit si in exterior precum
sifurtunul si pulverizatorul, prin introducerea unei cantitati de apa in interiorul aparatului,
creindu-sedin nou presiunea.
La zugravirea fatadelor, pentru a se impiedica uscarea brusca si cojirea zugravelilor,
seevita aplicarea acestora pe soare puternic, aplicarea se va face in primele ore ale
diminetii sau dupaamiaza (in lunile de vara. In cazul cind este necesar sa se lucreze pe
timp insorit, suprafata se va uda
6.3.3.Zugravelile lavabile se vor executa in 3 straturi cu trafaletul pe un glet de ipsos
prevazut anteriorcu apa in prealabil.
6.3.1. Vopsitorii cu vopsele de ulei
Vopsitoria de ulei se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafete de metal dupa
terminarealucrarilor pregatitoare.
Pe glet de ipsos se aplica un grund de imbibare incolor. Timplaria metalica se
furnizeaza pesantier gata finisata. In cazul unor elemente sau metal, care au fost
confectionate pe santier, acestease vor grundui pe santier, in functie de natura vopsitoriei
ce se executa.
Grundurile se vor aplica intotdeauna manual, cu pensula, pentru a se asigura o
legatura maibuna a vopsitoriei ulterioare cu suprafata suport. Dupa grunduire se executa
chituirea defectelorlocale, slefuirea locurilor chituite si stergerea de praf dupa uscata; apoi
in cazul unor lucrari decalitate superioara, se executa una sau doua spacluiri complete ale
suprafetelor, urmate de slefuiridupa uscare si stergerea prafului rezultat.
Chituirea si spacluirea se face cu chit de ulei pentru aplicarea cu spaclu (chit de
cutit).
Materialul pentru spacluit se prepara din chit de cutit prin diluare cu un diluant
special D001-3, sau cu ulei, sau cu vopsea la culoare.
Diluantul special se adauga la chit pina la obtinerea consistentei de lucru necesara

pentruspacluire.
Slefuirile succesive se fac cu hirtie sau pinza de slefuit sau cu piatra de slefuit, cu
granulatiidin ce in ce mai mici, pentru diferitele straturi, in functie de rugozitatea suprafetei
suport si decalitatea ceruta.
In general se vor aplica 1...2 straturi de spacluiala in grosime de 0,2...0,5 mm, la
lucrari decalitate superioara se vor executa 3 spacluiri.
Aplicarea vopselei se face in trei straturi. In cazul finisarii transparente se aplica un
stratgrund si 1-2 straturi lac de ulei. Inainte de aplicare, vopseaua se strecoara prin site
fine (900ochiuri/cm2) si se potriveste la consistenta necesara de lucru, prin amestecarea
cu un diluantcorespunzator cu natura vopselei respective amestecul se face cu 5...10%
diluant.
Vopseaua se va aplica intr-un strat uniform fara a se lasa urme mai groase sau mai
subtiri devopsea si va fi intinsa pina la obtinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. Se
recomanda catimplaria detasabila sa fie vopsita in pozitie orizontala. Straturile de vopsea
succesive se intind pedirectii perpendiculare, unul fata de celalalt.
Ultimul strat de vopsea se intinde de preferinta astfel:
- de sus in jos pe pereti;
- in lungul fibrelor pe elemente de lemn;
- pe linia de cea mai mare panta (de la coama spre streasina, pe acoperisuri).
Dupa aplicarea primului strat de vopsea, aceasta se netezeste cu pensule speciale
cu parulmoale; dupa uscare, suprafata se slefuieste cu hirtie de slefuit HS 80.
Dupa aplicarea ultimului strat de vopsea, acesta se va tufui sau se va netezi cu
pensule moi,dupa cum se indica de catre proiectant.
In cazul ca este necesar, dupa fiecare strat de vopsea (cu exceptia ultimului) se
executaslefuiri sau eventual si chituiri-slefuiri intermediare. Chituirea se face cu ulei. Dupa
fiecare slefuire sesterge bine praful de pe suprafata, cu pensule moi sau cirpe care nu lasa
scame. Slefuirea si aplicareaunui nou strat se face numai dupa minimum 24 ore de la
aplicarea stratului precedent, dupa uscareaacestuia.
Incaperea unde se vopseste trebuie sa fie lipsita de praf si bine aerisita, insa fara
curentiputernici aer.
In cazul incaperilor in care se produc vapori de apa, se recomanda ca suprafetele
vopsite sanu se tufuiasca, acestea trebuind sa ramina netede pentru o mai buna
intretinere.
Radiatoarele, dupa grunduire cu grund anticoroziv, se vopsesc in 2-3 straturi cu
vopselespeciale pentru radiatoare (rezistente la caldura).
Pentru vopsirea radiatoarelor se folosesc pensule de o forma speciala cu coada
lunga,pentru a patrunde intre elementele radiatorului.
In cazul in care la terminarea lucrului, in vase ramane vopsea neconsumata, se
toarna pesteaceasta putin solvent, pentru a se impiedica formarea unor pojghite tari pina la
inceperea lucrarilor devopsire.
In cazul in care se cere executarea unei vopsitorii mate sau semimate, se vor folosi
vopseledestinate acestui scop, fara a face diluarea pe santier.
6.4. ABATERI LA TOLERANTE SI VERIFICARILE ACESTORA
A/ PREVEDERI GENERALE
6.4.1. Zugravelile i vopsitoriile fiind lucrari destinate a ramine vizibile, calitatea lor
dinpunct de vedere al aspectului poate fi verificata oricind, chiar dupa terminarea intregului
obiect si inconsecinta nu este necesar a se incheia proces verbal de lucrari ascunse.
6.4.2. Certificarea calitatii suportului, pe care se aplica zugravelile si vopsitoriile se
va facein cadrul verificarii executarii acestui suport (tencuieli existante, gleturi, elemente de
timplarie dinlemn sau metalica, grilaje, balustrade, etc.). Este interzis a se incepe
executarea oricaror lucrari dezugraveli, vopsitorii, inainte ca suportul, in intregime sau

succesiv pentru fiecare portiune sa fi fostverificat cu atentie de catre seful punctului de
lucru privind indeplinirea conditiilor de calitate pentrustratul suport (aspect, umiditate,
rezistenta).
6.4.3. Verificarea calitatii zugravelilor se va face numai dupa uscarea lor completa.
6.4.4. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli i vopsitorii, este necesar a se
verificadaca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (de
ex.invelitori, streasini,etc) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor
(de ex.conducte pentruinstalatii, timplarii, etc) precum si ca au fost montate toate piesele
auxiliare (dibluri, console, suportipentru obiecte sanitare, sau elemente de incalzire,
coltare, etc).
6.4.5. Toate materialele pot fi introduse in lucrare numai daca in prealabil s-a
verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate,
care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective si corespund paletarului
coloristic dat in proiect.
6.4.6. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea
tehnologiei deexecutie, prevazuta in prescriptii tehnice, utilizarea retetelor si compozitiei
amestecurile indicate inaceleasi prescriptii, precum si aplicarea straturilor succesive
necesar a se urmari aplicarea masurilorde protectie impotriva uscarii bruste (de ex.prin
vint, insorire) spalarii prin ploaie sau inghetarii, sursede praf sau vapori cu substante
chimice.
6.4.7. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se vor face
cel putincite una la fiecare incapere. La receptia preliminara se va efectua direct de catre
comisie aceleasiverificari dar cu o frecventa de minimum 1/5 din frecventa precedenta.
B/ VERIFICARI PE FAZE DE LUCRARI
6.4.8. Prin examinarea vizuala se verifica urmatoarele:
a) Corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile proiectului si
cudispozitiile ulterioare.
b) Aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa, ele trebuie sa aiba un ton de
culoareuniforma, sa nu prezinte pete, scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par sau
urme de la pensula saubidinea; urmele de bidinea sint admise numai daca sint
vizibile pina la o distanta de cel mult 1 m lasuprafata zugravita; nu se admit corecturi
sau retusari locale care distoneaza cu tonul general, chiarla distante mai mici de 1
m, pe suprafete finisate prin stropire trebuie ca stropii sa fie repartizatiuniform, afara
de cazul cind prin conditiile speciale ale lucrarii s-a prescris o repartizare
neuniforma.
6.4.9. Aderenta zugravelilor interioare si exterioare se va constata prin frecare
usoara cupalma pe perete. O zugraveala aderenta nu trebuie sa se ia pe palma.
6.4.10. Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul si la nevoie
cu undreptar de lungime adecvata. Ele trebuie sa fie fara innadiri si de o latime uniforma pe
toata lungimealor. Se admit la un perete cel mult doua devieri izolate, care sa nu se abata
de la linia dreapta cu maimult de 2 mm.
C/ VOPSITORII
6.4.11. Inainte de inceperea verificarii calitatii vopsitoriilor se va controla mai intii
daca lavopsitoriile in ulei sau la cele pe baza de polimeri s-a format pelicula rezistenta, fapt
ce se constataprin ciocanirea usoara a vopselei cu degetul in mai multe puncte.
6.4.12. Prin examinarea vizuala se va verifica aspectul vopsitoriilor, avindu-se in
vedereurmatoarele:
a) Suprafetele vopsite trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si
acelasiaspect lucios.Vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pina la perfect
curat adica sa nu prezintestraturi stravezii si nici pete, desprinderi, cute, basici,
scurgeri, lipsuri de bucati de pelicula, crapaturiori fisuri, care pot genera in viitor
desprinderea stratului, aglomerari de pigmenti, beregularitaticauzate de chituire sau
slefuire necorespunzatoare, urme de pensula, urme de vopsea insuficientfrecata
inainte de aplicare, etc.
b) Vopsitoriile executate pe timplarie se vor verifica vizual, buna acoperire cu pelicula
devopsea a suprafetelor de lemn sau metalice, bine chituite si slefuite in prealabil,
se va controla caaccesoriile metalice vizibile (silduri, drucare, cremoane, oliviere,
etc) sa nu fie patate de vopsea.
c) Nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele de timplarie vopsite, sau
care urmeaza a fi vopsite.
d) Pentru controlarea pregatirii corecte a suprafetelor de timplarie inaintea vopsirii,
curatirea, slefuirea, chituirea rosturilor, etc., se vor face verificari prin sondaje in
diverse puncte, inlaturindu-se cu grija vopseaua pina la stratul suport.
e) Separatiile dintre vopsitorii si zugraveli pe un acelasi perete precum si cele dintre
zugraveala peretilor si tavane trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii, etc.
Verificarearectiliniaritatii liniilor de separatie se va face cu un dreptar de lungime cit
mai mare, la aceastaverificare trebuie ca pe un intreg perete sa nu existe mai mult de doua
devieri izolate si care sa nu seabata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.
6.4.13. Calitatea lucrarilor de vopsire executate pe piesele metalice se va verifica in
acelasimod ca la celelalte lucrari de vopsitorie, prevazute in prezentul capitol.
8/ MSURI DE PROTECTIA MUNCII

P118/99;
Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora-300, aprobate cu ord.MLPTL nr.20/N/1994 ;
9/ MASURAREA SI DECONTAREA
9.1. Zugravelile, vopsitoriile, se vor plati la metru patrat conform planselor si listelor
decantitati de lucrari cuprinse in proiectul tehnic.
Intocmit,
LUCRRI DE PARDOSELI CALDE

1. GENERALITI
1.1. Prevederile prezentului capitol se refer la toate lucrrile de pardoseli calde,
executate ncldiri de orice tip.
1.2. In cazul pardoselilor speciale prevederile prezentului capitol trebuiesc
completate cuprescripii tehnice specifice i n condiii tehnice speciale, predate de
proiectant.
2. STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN
2.1. Parchet laminat
2.2. GP037-98 - Normativ privind proiectarea, executarea si asigurareacalitatii
pardoselilor la cladiri civile.
2.3. Legea 319/2006- -Legea securitatii si sanatatii in munca.
3. MOSTRE I TESTRI
3.1. Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier se vor pune la
dispozitia proiectantului spre aprobare mostre:
3.2. Materialele prevzute n proiectul tehnic i cele puse n oper, vor avea
caracteristicileconform standardelor i normelor tehnice de ramur ale unitilor
productoare.
3.3. Verificarea materialelor aduse pe antier se efectueaz de ctre conductorul
tehnic allucrrii i se refer la dimensiunile i calitatea materialelor prevzute n
documentaia de execuie.
3.4. Materialele nu vor fi puse n oper dac nu sunt nsoite de certificatele de
calitate.
3.5. Verificarea pe faze a calitii lucrrilor se efectueaz conform instruciunilor n
vigoare, ise refer la corespondena cu tipurile i dimensiunile din proiect, la condiiile de
calitate i ncadraren abaterile admisibile, stabilite pentru fiecare caz n parte i precizate
n cataloagele de detalii tip saun desenele de execuie.
3.6. Inainte de comandarea si livrarea parchetului laminat se vor pune la
dispozitiaproiectantului spre aprobare minim doua mostre de finisaj in culoari deschise;
Avand in vedere faptulca pardoselile din parchet laminat sunt montate in spatii colective
intens circulate, acestease vor incadra in criteriul de performanta maxim, U3 (conf.
GP037/98 ).
4. MATERIALE I PRODUSE
4.1. Materialele utilizate la executarea pardoselilor cu mbrcmintea alctuit din
parchet dinlemn, masiv cu lamb i uluc, din fag, stejar sau cer, trebuie s corespund
prevederilor dinurmtoarele standarde de stat i norme tehnice de ramur.
a) parchet din lemn masiv pentru pardoseli din fag, stejar sau cer, conform
STAS 228/1-78;
b) plci din fibroten;
c) plci din fibre de lemn moi, poroase, bituminate i antiseptizate (tip BA)
conform STAS 7848-78;
d) poliacetat de vinil, dispersie apoas (Aracet) sortul D 50, conform STAS

7058-80, sau crilorom DC 1183 Rnov.
e) cuie din srm de oel (pentru btut parchetul, pervazurile) conform STAS
2111-81;
f) nisip (sortul 0...3 mm, pentru stratul de egalizare) conform STAS 1667-76;
g) ipsos pentru construcii, conform STAS 545/1-80;
h) ciment M 30, ciment Pa 35 sau ciment F 25, conform STAS 1500-78;
i) agregate naturale (nisip, pietri, balast, piatr spart) conform STAS 1667-76;
j) cear pentru parchet "Victoria" conform N.I.I. 1564-69;
k) White spirt rafinat, conform STAS 44-67.
l) Parchet laminat
4.2. Materialele utilizate la executarea apei suport "GIF" din ipsos, pentru pardoseli,
trebuies corespund prevederilor din urmtoarele standarde de stat:
a)
ipsos pentru construcii, conform STAS 545/1-80;
b)
ciment Pa 35, ciment M 30, sau ciment F 25, conform STAS 1300 - 78;
c)
nisip (sortul 0...3 mm) conform STAS 1667 - 76;
d)
cenu de centrale termoelectrice, conform STAS 8819/1-80;
e)
disan (pulbere) - aditiv plastifiant mixt pentru betoane conform STAS 8625-70;
f)
apa conform STAS 790-73;
g)
smoal de huil, tip B, conform STAS 3360-69;
h)
ulei de antracen;
i)
toluen, conform STAS 62-71;
5.1. Transportul pieselor de parchet, a frizurilor de perete i pervazurilor se va face
numai nvehicule curate i acoperite.
Piesele de parchet, frizurile de perete i pervazurile ambalate n pachete i respectiv
legturi,se vor depozita n stive n ncperi nchise (pentru a asigura temperatura
constant) pardosite culemn, ferite de umezeal i de razele soarelui.
Stivuirea se va face pe specii, clase de calitate i dimensiuni.
Depozitarea parchetului n subsoluri este interzis.
5.2. Pavele din lemn masiv se vor transporta n vrac n mijloace de transport curate
iacoperite.
Dac n acelai mijloc de transport sunt aduse pavele de diferite forme i tipuri,
acestea se voraeza astfel nct s nu se amestece ntre ele.
Pavelele din lemn masiv se vor depozita n stive, ferite de umezeal i soare,
sortate pe specii,tipuri i nlimi.
5.3. Transportul plcilor din fibre de lemn moi (poroase), bituminate i antiseptizate
(tip BA),se va face cu mijloace de transport curate i uscate, plcile fiind protejate
mpotriva intemperiilor.
Se recomand ca pe timpul transportului plcile s fie aezate orizontal, n stive, pe
sortimente.
Plcile din fibre de lemn moi (poroase), bituminate i antiseptizate (tip BA) se vor
depozita nncperi nchise i uscate, aezate n stive, funcie de grosime, format i
calitate; stivuirea se va face npoziie orizontal i platforme plane.
5.4. Disanul - aditivul plastifiant mixt pentru betoane se depoziteaz n ncperi
nchise, feritde umezeal.
Stivuirea sacilor n depozite i n mijloace de transport se va face astfel nct s se
evitersturnarea i distrugerea ambalajului.
5.5. Depozitarea ambalajelor (butoaie, bidoane metalice) cu toluen se va face n
magaziiaerisite sau sub oproane, ferite de aciunea razelor solare.
5.6. Transportul sulurilor de PE se va face cu mijloace obinuite de transport
acoperite,uscate, curate i nchise, sulurile fiind aezate n poziie vertical.
Depozitarea se va face n locuri uscate i acoperite, la temperaturi cuprinse ntre +

50C i +400C, ferite de aciunea luminii solare directe.
Sulurile se vor depozita aezate n poziie vertical, iar ambalajele cu placi se vor
depozitasuprapus pe vertical, n stive de maximum 5 ambalaje.
5.7. Transportul colacilor de profil pervaz din PVC se va face cu mijloace de
transportnchise (acoperite). Pentru transport, colacii se vor aeza orizontal, n stive de
maximum 5 colaci.
Depozitarea profilului pervaz din PVC se va face prin aezarea colacilor orizontali, n
stive demaximum 5 colaci, n ncperi cu temperatura cuprins ntre + 5 0C i +400C
5.8. Transportul pervazurilor profilate din lemn se va face numai n vehicule curate i
acoperite.
Pervazurile ambalate n legturi se vor depozita n ncperi nchise (pentru a asigura
temperatura constant), ferite de umezeal i de razele solare.
5.9. Transportul bidoanelor cu adeziv i diluant se va face cu respectarea
dispoziiilor nvigoare privind transportul materialelor inflamabile.
Bidoanele cu adeziv i diluant se vor depozita n ncperi special amenajate pentru
produseinflamabile, ferite de orice posibilitate de explozie, respectndu-se dispoziiile
privind paza contraincendiilor.
Temperatura acestor ncperi va fi cuprins ntre + 15 0C i + 200C, pentru Prenadez
300.
5.10. Transportul plcilor din fibre de lemn moi, poroase se va face cu mijloace de
transportcurate i uscate, plcile fiind protejate mpotriva intemperiilor.
Se recomand ca pe timpul transportului plcile s fie aezate orizontal, n stive, pe
sortimente.
Plcile din fibre de lemn moi (poroase) se vor depozita n ncperi nchise i uscate,
aezate nstive, funcie de grosime, format i calitate; stivuirea se va face n poziia
orizontal pe platformeplane.
6. EXECUTAREA LUCRRILOR
6.1. Operaii pregtitoare
Peste infrastructura pardoselii se va executa un strat suport de beton simplu de
80...100 mm,cu marca de cel puin B 50.
Stratul suport din mortar de ciment sau stratul de egalizare din nisip uscat trebuie
sacopere toate denivelrile planeului i eventualele conducte existente la suprafaa
acestuia.Suprafeele acestor straturi trebuie s fie plane.
Executarea apei de egalizare ca strat suport
Stratul suport va fi constituit dintr-o ap de egalizare aplicat direct pe suprafaa
respectiv.
Aceast ap de egalizare care se va executa dup ce tencuielile interioare au fost
terminate,se va realiza dintr-un mortar de ciment marca 100, avnd consistena de 5 cm
sau din apa suport"GIF" din ipsos, pentru pardoseli.
Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafaa pe care se aplic va fi bine
curat i udat.
Mortarul de ciment, preparat cu nisip 0...7 mm se va ntinde pe suprafaa respectiv
i se vanivela cu dreptarul tras pe fii de ghidaj din mortar de ciment sau pe ipci de
ghidaj, fixate nprealabil la nivel.
Stratul suport trebuie s fie aderent la suprafaa pe care este aplicat; la ciocnirea
uoar cu ciocanul de zidar, trebuie s prezinte un sunet plin.
Condiiile de finisare a suprafeei apei de egalizare sunt urmtoarele:
- suprafaa trebuie s fie plani neted (fr asperiti, bavuri, granule rmase n
relief sauadncituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult dou unde cu
sgeata maxim de 1 mm;
diblurile, pentru prinderea pervazurilor, trebuie s fie bine ncastrate n ap, n

numrul ipoziiile stabilite prin proiect.
Atunci cnd suprafaa dalei flotante sau a apei de egalizare din mortar de ciment
nueste neted, se va aplica un strat de tinci de 2...3 mm grosime, din mortar de ciment 1 :
3 cu nisip0...1 mm, care se va dricui fin cu drica de lemn i apoi se va netezi cu cea
metalic, astfel ca s seobin o suprafa plan. Tinciul se va aplica pe dala din beton sau
pe apa de egalizare din mortar deciment, atunci cnd aceasta s-a ntrit suficient "tras",
rmnndu-i totui o umiditate care s asigureaderena stratului de tinci.
In timpul executrii lucrrilor de instalaii, zugrveli sau a altor lucrri de finisaj,
sevor lua msuri pentru protejarea dalei flotante sau a apei de egalizare din mortar de
ciment, spre anu fi deteriorate sau murdrite cu hum, vopsea, etc. care ar mpiedica
aderena gletului sauadezivului pe suprafaa stratului suport.
De asemenea, se vor lua msuri pentru protejarea dalei flotante sau a apei de
egalizare din mortar de ciment de aciunea urmtoarelor substane agresive care le pot
ataca idistruge:
- acizi minerali i organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic,
acid lactic,acid formic, etc).
- alcalii i leii;
- produi petrolieri (uleiuri minerale, motorin, petrol lampant, pcur, etc);
- produse zaharoase;
- sruri (sulfai, clorur de sodiu concentrat - saramur, etc);
- substane oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromai, cromai, azotai,
azotii, etc);
- uleiuri vegetale.
6.2. Descrierea lucrrilor
Stadiul lucrrilor pe antier n momentul nceperii lucrrilor de executare
ambrcminilor de parchet laminat sau din lemn masiv, cu lamb i uluc, din fag, stejar
sau cer,trebuie s fie urmtorul:
- lucrrile de instalaii sanitare, electrice i de nclzire, vor fi terminate i probate;
- tencuielile, inclusiv reparaiile dup lucrrile de instalaii, vor fi terminate i vor
avea un gradde umiditate mai mic de 5%;
- zugrvelile i vopsitoria, precum i toate finisajele pereilor cu care se
racordeazmbrcmintea din parchet, vor fi terminate.
- poriunile de mozaic care se vor afla n contact cu parchetul (pragurile) vor fi
turnate ifrecate;
- geamurile la ferestre i la uile de balcoane vor fi montate.
In ncperile n care se execut mbrcmintea din parchet se va asigura urmtorul
climat interior:
- temperatura, minimum + 50C;
- umiditatea relativ a aerului, maximum 65%;
Acest regim se va menine i dup terminarea lucrrilor, pn la darea n folosin a
ncperilor.
Stratul suport din beton de pardoseal, mortar de ciment sau planeul de beton
armatpe care se va lipi parchetul trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
a) umiditatea, maximum 3%;
b) starea suprafeei trebuie s fie:
- plan i orizontal (se admit sgei de maximum 4 mm sub dreptarul de 2 m
lungime i demaximum 1 mm sub rigla de 0,20 m);
- rezistena (la zgrierea cu un cui s nu rmn urme mai adnci de 1 mm);
- neted (fin dricuit, dar nu sclivisit);
- s nu prezinte defeciuni ca: fisuri, crpturi, guri, pri ieite n relief (eventuale
crpturivor fi curate, iar prile care se pot disloca vor fi ndeprtate; dup
-
aceea, defeciunile vor fireparate prin chituire cu chit pe baz de poliacetat de

vinil, dispersie apoas;
- aracet, sort D 50 sau Crilorom BC 1183, preparat din 1 parte adeziv, 2 pri
ciment, 4 prinisip 0...1 mm, n volume; prile ieite n relief se vor nivela cu
piatr abraziv);
apa suport autonivelenta, pentru pardoseli, pe care se va monta parchetul laminat
saudin lemn masiv, cu lamb i uluc, din fag, stejar sau cer, trebuie s fie perfect plana .
Montarea parchetului laminat cu lamb i uluc se va face prin fixare pe suprafaa
unei ape suport autonivelante, conform indicatiilor producatorului. Sub parchetul laminat
se vaprevedea o folie de PE pentru preluarea micilor imperfectiuni de planeitate, conform
indicatiilorproducatorului.
Inainte de nceperea montrii, suprafaa suportului se va cura de praf cu o mtur
cupr moale, pentru a se creea astfel condiiile necesare unei bune aderene a parchetului
cu stratulsuport.
Piesele de parchet se vor sorta dup fibr i culoare pentru unul sau dou rnduri
complete.
Pstrarea n camer a parchetului laminat: este recomandat ca parchetul laminat sa
fie tinuttimp de 48 de ore n camera n care va fi instalat, nainte de a-l instala. Acest lucru
va asiguraajustarea parchetului la umiditatea camerei, n scopul prevenirii dilatrii
ulterioare sau a umflrii dupinstalare.
Efectuarea unui studiu al suprafeei: Trebuie verificata cu ajutorul unei rigle dac
podeauaeste dreapt sau dac are umflturi. Dac exist denivelri mai adnci de 3 mm
ntre podea i rigl, seumplu aceste guri cu material izolant i se niveleaza suprafaa.
Instalarea suportului: Pentru a ncepe instalarea, se ntinde o bucat de nailon avnd
aceeaisuprafa ca pardoseala i apoi se deruleaza suportul peste nailon pentru a proteja
parchetul laminatde umiditatea de dedesubt. Acest suport va ajuta la umplerea
adnciturilor mai mici de 3 mm (defecteminime ale suprafeei) i la fixarea adecvat a
parchetului.
Prinderea primei plci: Se plaseaza distanierele de-a lungul pereilor camerei astfel
nct srmn un anumit spaiu ntre perete i podeaua de lemn, pentru a permite
extinderea ulterioar carepoate fi cauzat de umiditate. Distanierele distaneaz placa cu
1,5 cm de perete. Sunt suficientedou distaniere pentru o plac de parchet. Dup punerea
distanierelor, se pune prima plac deparchet, cu canelura nspre perete.
Msurarea proieciei peretelui: n cazul n care peretele este curbat, se pune placa
astfel ncts nu rmn spaiu ntre perete i plac. Cu ajutorul distanierului, se
deseneaza o linie pn lacaptul plcii, pentru a contura curba peretelui (proiecia) pe
plac. Apoi, se decupeaza zonadesenat cu un ferstru pentru a se potrivi cu curba
peretelui.
Sfritul primului rnd i adugarea plcilor: se cupleaza placa urmtoare de primul
rnd,astfel nct limba i canelura s se suprapun. Este foarte important s se puna o
bucat mic deplac (aproximativ 10 cm) alturi de intersecia a dou plci, pentru a
preveni alunecarea plcilornainte de mbinare.
mbinarea plcilor: Dup plasarea capetelor primei i al celei de a doua plci, se
prinde primaplac de a doua i se mbina plcile la capete, lovind marginea cu ajutorul
unei pene pentru parchet ial unui ciocan.
Msurarea ultimei plci a primului rnd: Cnd se ajunge la ultima plac a primului
rnd, semsoara lungimea plcii care trebuie plasat ntre perete i ultima plac. Pentru
aceasta, se plaseaza oplac ntreag alturi de primul rnd, cu limba nspre perete, lsnd
un spaiu de 4mm ntre primulrnd i plac. Apoi, se deseneaza pe plac cu ajutorul unui
echer pentru a putea tia bucata care sepotrivete ntre perete i ultima plac.
Tierea plcii msurate: Dup efectuarea msurtorilor, se taie placa msurat cu
ajutorulunui ferstru electric (Nu se recomand utilizarea unui fierstru cu capt gros)
Prinderea plcii tiate: dup plasarea plcii taiate de la sfritul rndului, n spaiul
msurat,se pune partea adecvat a croetei pe marginea peretelui. Apoi, se loveste partea
dinat a plciinspre partea opus a peretelui, pentru a mbina plcile.
Aplicarea adezivului pe prima plac: dup terminarea primului rnd, se poate ncepe
aplicareaunui strat subire de adeziv pe locul n care prima plac se va mbina cu a doua
plac. Adezivulaplicat poate mpiedica nfiltrarea apei n podea n cazul n care este
vrsat pe parchet sau dacparchetul este curat cu o crp ud.
Punerea celei de a doua plci: se lipeste a doua plac de prima, innd-o cu ambele
mini, i serepeta procesul pentru instalarea celorlalte plci, pn la acoperirea ntregii
suprafee!
Parchetul, se va lustrui imediat cu cear de parchet dizolvat n white-spirt
sauconform indicatiilor furnizorului..
6.3. Abateri, tolerane i verificrile acestora
Pe parcursul executrii lucrrilor, se verific n mod special (de ctre eful punctului
delucru) respectarea urmtoarelor condiii:
a) identitatea cu proiectul a materialului i modelului prevzut pentru mbrcmintea
depardoseal din parchet;
b) umiditatea nisipului folosit ca strat de egalizare s nu depeasc 3%;
c) stratul suport s ndeplineasc condiiile prevzute la pct. 6.3.3.; 6.3.4. i 6.3.5. care
suntnecesare pentru realizarea unei mbrcmini de parchet corespunztoare din
punct de vedere alplanitii, orizontalitii, etc; la recepia pardoselii executate,
defectele stratului suport nu vor putea fiinvocate ca motiv pentru o calitate
necorespunztoare a mbrcminii de parchet.
Calitatea execuiei pardoselilor se va constata prin verificarea condiiilor de calitate
pecare trebuie s le ndeplineasc suprafeele mbrcminilor din parchet laminat sau din
lemn masiv,cu lamb i uluc sau din pavele din lemn masiv i anume:
- aspectul, starea general a suprafeelor, modul de racordare cu suprafeele
vertcale;
- plantatea i orizontalitatea;
- pantele, dac sunt prevzute n proiect;
- montarea, la acelai nivel, a pieselor de parchet alturate;
- mrimea rosturilor;
- aderena la stratul suport;
Dac este necesar, se va face i o verificare n adncime prin sondaj de control al
celorlalteelemente ale pardoselii.
Pentru lucrrile gsite necorespunztoare se vor da dispoziii de antier
pentruremediere sau refacere.
7. VERIFICRI N VEDEREA RECEPIEI
7.1. La recepia preliminar a obiectului se vor efectua:
examinarea i controlul documentelor ncheiate pe parcursul lucrrilor i pe faze de
lucrri;
verificri directe i anume: pentru aspect, cel puin la 1/5 din ncperi, dar minimum
overificare la fiecare 200 m2; pentru cele ce comport msurtori i desfaceri,
verificrile directe sevor efectua cu frecvena minim de 1/4 din aceea prescris
pentru ncheierea fazelor de lucrri.
L319/2006-Legea securitatii si sanatatii inmunca ;
HG 1425/2006-Norme metodologice pentru aplicarea Legii securitatii si sanatatii

inmunca nr.319/2006 ;
HG 300/2006-Privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru santiere
temporaresau mobile;
P118/99;
deconstructii si instalatii aferente acestora-C300, aprobate cu ord.MLPTL
nr.20/N/1994.
9. MSURTOARE I DECONTARE
9.1. Pardoselile calde se vor plti la metru ptrat respectiv metru liniar plintele,
conformtabloului de finisaje i listelor de cantiti de lucrri din proiect.
Intocmit,
LUCRRI DE PARDOSELI RECI

1. GENERALITATI
1.1. Prevederile prezentului capitol se refera la lucrarile de pardoseli (gresie).

STAS 2560/l-75. Pardoseli din piatra artificiala nearsa Conditii tehnice de calitate
STAS 2560/2-75. Pardoseli din piatra artificiala arsa.Conditii tehnice de calitate
STAS 256o/3-76. Pardoseli din piatra artificiala arsa si nearsa -Reguli si metode de
verificare.
GP037-98.- Normativ privind proiectarea executia si asigurarea calitatii pardoselilor
la cladirile civile .
3.1. Materialele prevazute in proiectul tehnic si cele puse in opere, vor avea
caracteristicileconform standardelor si normelor tehnice de ramura ale unitatilor
producatoare.
3.4. Inainte de comandarea si livrarea gresiei se vor pune la dispozitia proiectantului
spre aprobare minim doua mostre de gresie si chit in culorile specificate. Avand in vedere
faptul ca aceste pardoseli sunt montate in spatii colective intens circulate, acestea se vor
incadra in criteriul de performanta maxim, U4 (conf. GP037/98 ).
4. MATERIALE SI PRODUSE
4.1. Materilae utilizate la executarea pardoselilor trebuie sa corespunda prevederilor
dinurmatoarele standarde de stat si norme tehnice de ramura.
a) placi din gresie ceramica, conform STAS 5939 - 80;
b) ciment M 30, ciment Pa 35 sau ciment F 25, conform STAS 1500--78;
c) cimenturi portland albe si colorate,conform STAS 7055-80;
d) agregate naturale, nisip, conform STAS 1667 -76;
e) acid clorhidric tehnic, conform STAS 339 - 76;
f) white-spirt rafinat, tip C, conform STAS 44 - 67;
g) corpuri abrazive - Piatra cilindrica plana conform STAS 601/1-75;
h) apa, conform STAS 790-73;
5.1. La sosirea pe santier se va verifica daca materialele au fost transportate si
ambalatecorespunzator, iar depozitarea lor se va face conform prevederilor din STAS sau
NTR in vigoare.Astfel:
o Agregatele se vor transporta fara masuri speciale, cu orice mijloace de transport
(vagoane, autobasculante etc.) depozitindu-se separat pe sortimente, care vor fi
asezate in locuri uscate, asigurindu-se scurgerea apelor provenite din intemperii, de
asemenea se va evita murdarirea loc cu uleiuri, motorina, precum si amestecarea

cu pamint.
o Cimentul va fi ferit de actiunea umezelii si de amestecul cu materii straine, atit in
timpul transportului cit si in timpul depozitarii.Depozitarea cimentului se va face pe
sorturi.
5.2. Placile din gresie ceramica se vor ambala in cutii de carton, stelaje de lemn a
caror masa nuva depasi 40 kg. sau alte ambalaje adecvate. La ambalare, placile din gresie
ceramica glazurata se vorsepara prin hirtie sau alte materiale.Depozitarea se va face in
spatii acoperite, ferite de umezeala.
Transportul se va face cu mijloace de transport acoperite.
5.3. Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta si manipula cu respectarea
prescriptiilorin vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive.
Acidul clorhidric tehnic se livreaza in ambalaje din sticla si din material plastic, care
vor fiinchise cu dopuri de sticla, respectiv material plastic. Ambalajele din sticla vor fi
etansate cu ipsos.
Ambalajele de sticla se vor transporta in cosuri metalice, de lemn sau de nuiele,
protejate cu un strat depaie sau talas, prevazute cu capace de protectie.
5.4. Ambalajele cu white-spirt se vor depozita in magazii aerisite sau in aer liber,
ferite deactiunea razelor solare. Se admite depozitarea in aer liber pentru maximum 3 zile
a butoaielor asezatepe suporturi de lemn, orificiile de incarcare fiind inchise cu dopuri si
protejate contra ploii prinjgheaburi rasturnate.
6.1. Operatii pregatitoare :
6.1.1. Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al
procesuluitehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii.
6.1.2. Linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli, care se executa in incaperi
vecine, vacoincide cu proiectia in pardoseala a mijlocului grosimii foii usii in pozitie inchisa.
6.1.3. Pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari in aceeasi incapere si la
trecereadintr-o incapere in alta.
6.1.4. Pantele pardoselilor se vor realiza prin variatia grosimii stratului suport al
pardoselii sau astratului de egalizare.
6.1.5. La trecerea de la executia unui strat la altul, se va realiza o legatura cit mai
perfecta intrestraturi.
6.1.6. Diversele strpungeri prin planeu, adnciturile mai mari etc. se vor astupa
sau chitui,dup caz, cu mortar de ciment.
6.1.7. Inainte de executarea pardoselilor se va verifica dac conductele de instalaii
sanitare saunclzire central, care strpung planeul, au fost izolate corespunztor, pentru
a se exclude oricecontact al conductelor cu planeul i pardoseala.
6.2.1. Executarea lucrarilor pe timp friguros pentru fiecare tip de pardoseal se va
face conformcu prevederile din "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de
construcii i ainstalaiilor aferente", Indicativ C16-84
6.3.1.Imbrcminile din plci din gresie ceramic
Plcile din gresie ceramic se vor monta pe stratul suport rigid din beton sau pe
planeulde beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poz, avnd
dezajul de 300....350kg ciment la 1 mc nisip, n grosime de 25...30 mm din care se vor
realiza si pantele la sifoanele de pardoseala.
Inainte de montare, pentru evitarea absorbiei de ap din mortarul de poz, plcile
dingresie ceramic se vor menine n ap timp de 2...3 ore.
Pentru evitarea cumulrii efectelor deformaiilor difereniate, ntre ansamblul

depardoseal - mbrcmintea din plci din gresie ceramic i mortarul de ciment de poz
cu restulstructurii, stratul suport rigid din beton sau planeul de beton armat i conturul
pereilor, stlpilor, sevor lua msuri care s permit deformarea acestora independent.
La prepararea mortarului de ciment de poz se va utiliza ciment cu nrire normal
detipul Pa 35 i nisip 0...3 mm (la care partea fin sub 0,2 mm, s nu depeasc 1/3), n
amestec de 1parte ciment la 3,5...4 pri nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu ntrire rapid
(P40 etc).
Mortarul de ciment pentru montarea plcilor din gresie ceramic se va prepara la
faa locului, ncantiti strict necesare i va avea o lucrabilitate plastic-vrtoas, factorul
ap-ciment fiind de maximum0,5 .
Aezarea plcilor se va face montndu-se la nceput plcile reper.
Plcile se vor monta cu adeziv rost la rost ,cu rosturi de 4 mm, ntre plcile din
gresieceramic cu ajutorul unor cruciulite din plastic.
Umplerea rosturilor se va putea face la 3... 5 zile dup montare i pn la rostuire
pardosealanu va fi dat n circulaie i se va umezi prin stropire cu ap cel puin odat la
24 ore. Chituirea se vaface cu chit special in culoarea stabilita de catre proiectant.
Imbrcmintea din plci din gresie ceramic nu se va freca pentru finisare, ci dup
curirea curumegu de lemn se va terge cu crpe nmuiate n ap.
La mbrcminile din plci de gresie ceramic in incaperile cu pereti prevazuti cu
faiantanu sunt necesare realizarea de plinte.
Imbrcmintea din mortar de ciment sclivisit se va executa in CT, cu faa neted
aplicatape un strat suport rigid din beton .Intrucat in CT se va turna o placa noua de beton
monolit,scliviseala se va realiza imediat dupa turnarea acesteia.
Avand in vedere ca in CT sunt scurgeri de lichide, se vor prevedea pante de 1....1,5
%spre baa care colecteaz aceste scurgeri.
Faa vzut sclivisit se va obine prin baterea mortarului de ciment proaspt
aternut cumistria (pn la apariia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafaa stratului de
mortar de ciment,nainte de nceperea prizei, a unei cantiti de ciment i sclivisirea
acestuia prin trecere cu mistria.
Dup executarea sclivisirii, pentru a se evita fisurarea datorit , mbrcmintea
dinmortar de ciment sclivisit se va proteja dup terminarea prizei, prin acoperire cu rogojini,
saci goi etc.care se vor stropi cu ap timp de 7 zile.
Pentru a se preveni fisurarea provocat de contracii, la suprafeele mari, cu
mbrcmini din mortar de ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale i
transversale npanouri cu laturile de 2,0.... 2,5 m.
6.3.2. Abateri, tolerane i verificrile acestora
Pe parcursul executrii lucrrilor de pardoseal se verific n mod special (de ctre
efulpunctului de lucru) respectarea urmtoarelor condiii:
o stratul suport rigid al pardoselilor (beton sau beton armat) trebuie s fie plan; se
admitdenivelri izolate de cel mult 10 mm sub dreptarul de 2 m lungime;
Pentru lucrrile gsite necorespunztor se vor da dispoziiile de antier pentru
Se va verifica respectarea condiiilor tehnice de calitate prevzute de STAS 2560/1-75
iSTAS 2560/2-75 prin metode de verificare prevzute n STAS 2560/3-76.
Pentru lucrrile gsite necorespunztoare se vor da dispoziii de antier pentru
7.1. La recepia preliminar a obiectivului se vor efectua:
examinarea i controlul documentelor ncheiate pe parcursul lucrrilor i pe faze
de lucrri;

P118/99;
nr.20/N/1994 ;
9.1. Pardoselile reci se vor plti la metru ptrat, conform tabloului de finisaje i listele
decantiti de lucrri din proiect.
Intocmit,
LUCRRI DE PARDOSELI INDUSTRIALE

Se va acorda atenie deosebit la realizarea i traterea rosturilor de turnare care
joac rolul rostului de dilatare n pardoesal.
Astfel se vor confeciona i monta gujoane din PC 52, 18 n rosturile tehnologice
(de dilatare).
Gujoanele PC 52, 18 nglobate n betonul de pardoseal vor fi amplasate cte 3
buc/ml i vor avea lungimea de 0,6 m.
Gujoanele se introduc pe lungimea de 0,30 m n cofraje adecvate prin orificiile
existente, nainte de turnarea betonului. Acestea se vor proteja pe o parte mpotriva
conlucrrii cu betonul, printr-o tehnologie aleas de executant (nfurarea ntr-o folie de
plastic sau aplicarea de decofrol).
Gujoanele trebuie s fie dispuse perpendicular pe planul rosturilor de construcie.
Distana dintre extremitatea gujonului i perpendicularea teoretic trebuie s fie de 3 cm.
Deplasarea maxim a gujoanelor fa de cofraj trebuie s fie maximum 2 cm.
n cazul utilizrii gujoanelor nvelite jocul ntre nveli i gujon trebuie s fie max 1
mm. Partea liber a gujoanelor trebuie s se afle n prima zon turnat.
Aceast opetaie va oferi elasticitatea minim necesar pentru ndeplinirea rolului
constructiv de rost de dilatare preexistent al halei.
Se toarn betonul de pardoseal cu marca C20/25 B 350, cu o grosime de 20 cm
n interiorul halei de producie i zonei de depozitare. n compoziia betonului de
pardoseal se va aduga un amestec de fibre metalice disperse, cu dozaj de 20 kg/mc.
Se va realiza stratul de uzur al pardoselii din granule de cuar ncorporate ntr-un
amestec n cantitatea de minim 5 kg cuar/mp.
Acest strat de uzur special se realizeaz cu Ciment de tip I/A 52,5 R, conform SR
1500/1996 i dozajul de ciment raportat la agregatele de 0,5 (o parte ciment pentru 2 pri
granule), cu curba granulometric continu ntre 0,6 2,5 mm, i duritatea pe scar
MOHS, minimum 7 (cuar).
Pe lungimea rostului de turnare se prevede un nur de dilataie, dup care rostul se
va umple cu mastic de bitum.
Dup ntrirea pardoselii astfel realizate se vor efectua rosturile de contracie prin
tierea pardoselii n panouri a cror suprafa este delimitat pe planul general de
pardoseal industrial, ntre 25 36 mp, calculate astfel nct raportul ntre lungime i
lime s nu depeasc 1,4, plan care va fi ntocmit de executant dup regulile bunei
practici i va fi vizat de proiectant.
Tierile rosturilor de contracie se efectueaz pe o adncitur minim de 1/3 din
grosimea pardoselii i o lime de minim 3 mm.
La pardoseala din jurul stlpilor se vor executa rosturi tiate pe minim 15 cm din
grosimea pardoselii n form de ptrat cu latura de minim 60 cm, laturi care formeaz
unghiuri de 45o cu laturile plcuei de fixare a stlpului.
Rosturile de contracie trebuie s fie realizate prin tiere, cel mai devreme atunci
cnd aceast operaie permite obinerea marginilor ascuite fr dislocarea granulelor
pereilor rostului i cel mai trziu la 48 de ore dup executarea pavajului. Antreprenorul
trebuie s ia msurile necesare pentru ca apa de tiere s nu deverseze n zonele vecine

n curs de pregtire sau betonare.
Umplerea rosturilor trebuie fcut conform prevederilor fabricantului produsului.
Umplerea trebuie fcut cel mai trziu posibil dup realizarea pavajului, cel mai devreme la
3 luni dup turnarea betonului, data fiind stabilit de acord cu beneficierul. Ea trebuie
precedat de o curire realizat prin tiere pe uscat, pe toat nlimea rosturilor, cu
desprfuire simultan prin aspirare.
Intocmit,
LUCRRI DE PLACAJE
1. GENERALITI
1.1. Prevederile prezentului capitol se refer la lucrrile de placaje cu plci de
faian, acesteplacaje avnd rol de finisaje i de protecie aplicate cu adeziv pe suport de
zidarie tencuita sau pegipscarton si placaje exterioare din piatra artificial.

STAS 233 - 80 - Plci din faian pentru placarea pereilor interiori;
C6 - 86 - Instruciuni tehnice pentru efectuarea placajelor interioare din faian,
majolic i plci ceramice smluite CESAROM (B.C.nr.11-1986)
STAS 9110 - 78 - Pietre naturale fasonate ptr. construcii. Reguli de verificarea
calitatii
C223 - 86 - Instruciuni tehnice privind executarea placajelor din placi de faian,
majolic i plci ceramice smluite aplicate pe pereti prin lipire cu paste subtiri;
3. MOSTRE I TESTRI
3.1. Toate materialele care se folosesc la executarea placajelor interioare i
exterioare, se vorpune n oper, numai dup verificarea de conductorul tehnic al lucrrii, a
corespondenei lor cuprevederile i specificaiile din standardele n vigoare i proiectul
tehnic. Verificrile se fac pe bazadocumentelor care nsoesc materialele la livrare i a
prevederilor proiectului tehnic.
3.2. nainte de comandarea i livrarea oricror materiale de placaj la antier se vor
pune la dispoziia proiectantului cte dou mostre cu finisajul i culoarea specific n
proiectul tehnic.
3.3. Prin aprobarea mostrelor de ctre proiectant se nelege i aprobarea cimentului
i agregatelor.
3.4. Toate finisajele cu placaje interioare i exterioare se vor executa numai din
materialele aprobate.
4. MATERIALE
4.1. Plcile din faian sunt de form ptrat sau dreptunghiular
4.2. Plcile din piatra naturala de culoare deschisa sunt de form ptrat sau
dreptunghiular
4.3. Nisip silicos de ru sau carier, bine splat, grunos conform STAS 1667 - 76;
nu se vafolosi nisip de mare.
4.4. Ciment Pa 35, ciment M 30, SR 1500 - 1996.
4.5. Ap conform STAS 790 - 84.
4.6. Var past, var hidratat n pulbere.
4.7. Ciment portland alb conform SR 7055 - 1996.
4.8. Pigmeni naturali
4.9. Silicat de sodiu soluie, conform STAS 2902 - 87.
4.10.Aracet DP 25 sau D 50 conform STAS 7058 - 91.

4.11.Romacril ER
4.12.Profil din PVC plastifiat pentru mbinri la fa,n intrnd, n ieind.
4.13.Adeziv pentru lipit faianta.
4.14.Chit pentru rosturi faianta.
4.15.Crampoane tratate contra oxidarii.
5/ LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE PENTRU MATERIALE I PRODUSE
5.1. Plcile se vor transporta n cutii cu mijloace de transport acoperite, curate i
uscate.
5.2. n mijloacele de transport cutiile se vor aeza n stive lundu-se msuri
pentrumpiedicarea deplasrii stivelor n timpul transportului, spre a se evita deteriorarea
ambalajului imprtierea plcilor.
5.3. Cutiile cu plci ceramice se vor depozita n ncperi curate i uscate, n stive de
maxim1,5 m nlime, pe platforma cu suprafaa plan sau pe rafturi n locuri ferite de
lovituri i umiditate.Plcile nu se vor scoate din cutiile lor nainte de a fi transportate la locul
de lucru.
5.4. Att la transport ct i la depozitare nu se vor amesteca plcile livrate n loturi
diferite.
6. EXECUIA LUCRRILOR
6.1. Operaii pregtitoare
6.1.1. nainte de nceperea placrii pereilor interiori, trebuie s fie terminate
urmtoarelelucrri:
nvelitoarea cldirii, inclusiv terasele cu amenajarea scurgerilor soluia definitiv sau
provizorie (jgheaburile i burlanele executndu-se pe msura avansrii placrii),
astfel nct suprafeele pe care se execut grundul i placarea s fie ferite de
aciunea precipitaiilor atmosferice;
toate profilele, solbancurile, glafurile, etc;
montarea tocurilor la ferestre i a tocurilor sau cptuelilor la ui, n afar de
pervazuri care se vor monta dup executarea placajelor; montarea cptuelilor se
va face astfel nct s se asigure ca pervazurile ce vor fi btute ulterior s acopere
rostul dintre toc, respectiv cptueal i peretele placat;
gletuirea tavanelor i a suprafeelor care nu se placheaz;
montarea conductelor sanitare, electrice, de nclzire, ngropate sub placajul de
plci ceramice;
probele conductelor de scurgere, probele de presiune ale conductelor de alimentare
cu ap, probele instalaiilor de nclzire (la rece i cald) ;
montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea consolelor obiectelor sanitare,
etc.,
pentru ca dup executarea placajului, la interior s nu se mai execute guri prin
spargeri; eventualele guri ulterioare urmeaz a fi date numai cu burghiu; de
asemenea, trebuie s fie executate n prealabil i eventualele lucrri care necesit
spargeri pe faa zidului opus celei placate, pentru a se evita dislocarea placajului
sau strpungerea peretelui;
mbrcmintea pardoselilor reci, plci de gresie, etc., din ncperi ai cror perei
urmeaz a fi placai, se pot executa fie nainte, fie dup montarea placajelor n
funcie de posibilitile de organizare a execuiei lucrrilor, de posibilitatea de
degradare a pardoselii n funcie de natura materialului din care este executat, de
cheltuielile legate de protejarea pardoselii, n timpul lucrului
6.1.2. nainte de aplicarea grundului, suprafeele pereilor de zidrie sau beton

celularautoclavizat se vor pregti n conformitate cu prevederile din normativele specifice
materialului dincare este realizat peretele;
Normativ pentru executarea lucrrilor de tencuieli la c-ii, indicativ NE001-1996
Instruciuni tehnice pentru proiectarea i executarea pereilor, planeelor i
acoperiurilor din elemente de beton celular autoclavizat, indicativ P 104 - 94. Se
vor verifica n prealabil
suprafeele zidriilor de crmid, att cu privire la abaterile pe vertical i
orizontal ct i cu privire la eventualele vicii sau degradri aparente, pentru a se
stabili corecturile care trebuie fcute n vederea placrii.
6.1.3. Aplicarea plcilor ceramice pe perei se va face numai pe suprafee uscate,
pregtite nprealabil, dup cum se indic la punctele de mai sus i care prezint abateri de
la planeitate cuprinsentre limitele 3 mm/m pe vertical i 2 mm/m pe orizontal;
eventualele neregulariti locale nutrebuie s depeasc 10 mm (umflturi sau
adncituri). n cazul cnd aceste abateri sunt depite,suprafeele vor fi ndreptate sau
completate cu mortar de ciment cu aceeai compoziie ca amortarului folosit la placare sau
prin tierea ieiturilor. Grosimea stratului de mortar (dintre dosulplcilor i suprafaa
peretelui) trebuie s fie cuprins ntre 1...2 cm.
6.1.4. naintea nceperii lucrrilor de placare se vor nltura eventualele resturi de
mortar depe perei, praf, pete de grsime, etc.
6.1.5. Dup executarea lucrrilor mai sus artate se va aplica:
pe perei de crmid, un pri din mortar de ciment - nisip (0 - 3 mm), dozaj
volumetric 1 : 2 i apa pn la consistena de 10 - 12 cm pe conul etalon (STAS 146
- 80), mortarul se va aplica cu mistria sau canciocul, fiind de o consisten fluid i
nu se va netezi; grosimea priului va fi de 3 5 mm;
dup 24 ore de la aplcarea priului se va aplica grundul care se va executa cu
mortar de
ciment avnd dozajul de 400 kg ciment la m3 nisip (0 - 3 mm), introducndu-se n
amestec, pentru o mai bun lucrabilitate i 0,05 (1/20) pri var past (de
consisten 12 cm) la o parte din ciment, n volume: dozajul volumetric este 1 : 3,5:
0,05 (ciment; nisip; var past) consistena mortarului trebuie s fie plastic i s
corespund la o scufundare a conului etalon de 6 cm; grosimea grundului va fi 1 - 2
cm. Pe perei de zidrie grundul se va aplica n 2 straturi, fiecare de cca 10 mm
grosime. Cel de-al doilea strat se va aplica dup ce primul s-a zvntat iar faa lui se
va netezi cu drica de lemn.
Suprafaa grundului se va zgria cu mistria sau cu ajutorul ariciului (dric cu cuie).
Planeitatea suprafeei grundului se va verifica sub dreptarul de maximum 3 mm,
verificareaplaneitii se va face n mod deosebit n dreptul racordrii dintre placaj i
tencuiala de pe poriuneaadiacent acestuia, pe o band de cca 30 cm lime. Grundul se
las 8 - 24 ore s se usuce, nainteaaplicri propriu zise a placajului.
6.1.6. Se vor pregti suprafeele suport pe care se aplic placajele astfel:tencuiala
se vaexecuta cu mortar de ciment marca 100, dricuit fin n conformitate cu prevederile
din "Normativpentru executarea tencuielilor umede" indicativ NE001-96. Planeitatea
suprafeei tencuielii se vaverifica sub dreptarul de 2 m lungime, admindu-se cel mult o
und cu sgeata de max. 2 mm.
Verticalitatea suprafeei tencuielii se va verifica cu ajutorul firului de plumb sau al
bolobocului aezatpe dreptarul de 2 m lungime. Nu se admit abateri de la verticalitate mai
mari de 2 mm/m.
6.1.7. n cazul executrii n mod excepional dup tencuieli a altor lucrri
(instalaii,zugrveli, etc), nainte de aplicarea placajului se vor lua msuri pentru protejarea
suprafeei tencuitepe care urmeaz a se aplica placajul, spre a nu deteriora sau murdri cu
vopsea, etc. care ar mpiedicaaderena adezivului.
6.1.8. n cazul n care, cu toate msurile prevzute la pct. 6.1.13. pe suprafaa

pereilor pecare se va aplica placajul exist urme de zugrveli i orice alte impuriti,
acestea se vor cura prinfrecare cu piatra de polizor.Dup aceea, suprafaa pereilor se va
cura de orice urm de praf cuajutorul unei perii cu pr scurt.
6.1.9.Placile de piatra naturala se taie la dimensiunea de 30x30x3cm. Canturile vor
fiprevazute cu santuri de 2x10mm pe toate laturile. Santurile sunt necesare pentru fixarea
placilor cudibluri metalice expandabile si suruburi (tratate contra oxidarii), prevazute cu
saibe si piulite care sale fixeze pe surub. Gaurile in care se vor introduce diblurile se vor
realiza cu masina de gauritprevazuta cu burghiu cu cap vidia. Fixarea placilor se va face cu
crampoane inoxidabile si diblurimetalice. In zona ferestrelor se vor prevedea solbancuri din
piatra de 5x20cm prevazute cu lacrimar.
6.2. Condiii climatice
6.2.1. Executarea placajelor interioare din faianta pe timp friguros este admis cu
condiia can timpul executrii lucrrilor i cel puin 14 zile de la aplicare, s se asigure
ncperile respective otemperatur de cel puin + 5 grade C, prin mijloacele de nclzire
corespunztoare. n cazulncperilor cu destinaie frigorific, punerea n funcie a
instalaiilor de rcire nu se va face dect dupcel puin 14 zile de la aplicarea placajului.
6.2.2. Executarea placajelor cu plci de argil ars la temperaturi mai mici de + 5
grade Ceste interzis. De asemenea se interzice executarea placajelor la exterior n
sezonul friguros cnd seprevede coborrea temperaturii sub + 5 grade C ntr-o perioad de
15 zile urmtoare executriiplacajului.
6.3.1. Trasarea suprafeelor care urmeaz a se placa se va face att fa de
orizontal ct ifa de vertical, n felul urmtor:
se va aeza pe cant un dreptar de lemn de max. 2 m lungime la nivelul suprafeei
finite a
pardoselii, lipit de suprafaa care se placheaz; dreptarul va avea limea egal cu
nlimea viitoareiplinte (10 - 15 cm) i va rezema pe 2 repere alturate (aceleai
repere care indic nivelul suprafeeifinisate a pardoselilor), care s fie de-a lungul
aceluiai perete; orizontalitatea dreptarului va ficontrolat cu nivela cu bul de aer.
verticalitatea suprafeelor care urmeaz a se placa se obine cu ajutorul unor repere
verticalealctuite din buci de plci de faian fixate provizoriu cu mortar de ipsos
pe suprafaa respectiv atencuielii, la cca 1 m distan ntre ele, n imediata
vecintate a suprafeei care se placheaz.
aplicarea reperelor pentru placarea pereilor cu plci de faian se va face n aa fel
nctdosul plcilor care se vor monta ulterior s corespund pe vertical cu faa
tencuielii de pe suprafaaperetelui care rmne neplacat .
firul de plumb lsat la faa reperelor trebuie s reprezinte linia suprafeei placajului
defaian, care urmeaz s se execute.
6.3.2. n cazul placrii pereilor n ncperi unde pardoseala nu este executat,
nivelul acesteiase va stabili fa de linia de vagriz, care se va trasa astfel: cu ajutorul
furtunului de nivel se va trasalinia de vagriz n ncperea respectiv plecnd de la cota +
1,00 m deasupra nivelului podestului finital scrii i, marcnd aceast cot n ncpere pe
peretele de lng u, se traseaz apoi aceast liniepe toi pereii ncperii.
Aplicarea plcilor de faian
6.3.3. Plcile se vor cura de praf prin periere pe dos i vor fi inute n ap cel puin
o ornainte de montare, ca s se umezeasc suficient i pentru a nu trage apa de
hidratare a cimentului dinmortar i a se micora astfel aderena mortarului fa de plac.
nainte de a fi aplicate pe perei, plcile vor fi lsate s se scurg 2 - 3 minute, dup

scoatereadin ap.
6.3.4. Aezarea plcilor se va face n rnduri orizontale ncepnd de la coluri, de la
stnga ladreapta i de la plint sau scaf n sus.
6.3.5. Primele dou plci se vor fixa cu mortar deasupra cantului dreptunghiului,
rezemndu-se uor pe cantul acestuia; placa din stnga se fixeaz definitiv, iar cea din
dreapta sefixeaz provizoriu, urmnd ca aceasta din urm s se fixeze definitiv dup
terminarea montriiplcilor din acelai rnd, deoarece iniial nu se poate face o trasare
exact a locurilor ocupate defiecare plac de perete.
La nivelul marginilor superioare ale primelor dou plci, care se fixeaz la
capeteledreptarului, se va ntinde o sfoar care va indica nivelul orizontal pentru fixarea
plcilor intermediare.
Fixarea plcilor se va face n aa fel nct faa vzut s fie perfect vertical, deci pe
direcia firului cuplumb.
6.3.6. Aezarea plcilor n rndul urmtor i n celelalte rnduri se va face n acelai
mod,pstrndu-se acelai sens de montare, cu singura deosebire c cele dou plci de la
capetele rnduluiurmtor se vor fixa de primul rnd de plci deja existente.
6.3.7. Partea de sus a placajului se va termina, n mod curent (ntre placaj i
tencuialapereilor), profile speciale din plastic care se vor armoniza coloristic cu placile de
faianta.
6.3.8. La placarea suprafeelor orizontale cu plci de faian, n cazul glafurilor se va
prevedea o pant de cca 2% spre interior.
6.3.9. Rosturile orizontale ale placajelor trebuie s fie n prelungire i n linie
dreapt.Rosturile verticale vor fi n prelungire (fug pe fug) realizate cu distanieri n
form decruciulie de diferite dimensiuni.
6.3.10. In cazul pardoselilor din gresie ceramica plintele pot lipsi.
6.3.11. Aplicarea plcilor de faian cu paste subiri adezive, n amestec cu polimeri,
pe pereide zidrie, a cror suprafee au fost aduse la planitate prin lucrrile de pregtire,
se va face pe unstrat de pri; grosimea acestui strat va fi de 3...5 mm.
Aplicarea plcilor se poate face cu una din urmtoarele dou paste adezive, pasta A
cuAracet DP 25 i pasta B cu Romacril ER(sau cu ali adezivi pentru faian
agrementai).
A. Plcile de faian i suprafaa peretelui cu stratul de pri uscat, se amorseaz n
prealabilcu o soluie de Aracet DP 25 (D 50), cu ap n dozaj volumetric de 1 : 3.
Amorsa se las 1 - 2 ore sse usuce pe perete (1 or vara i 2 ore n anotimpurile
reci sau umede), iar spatele plcilor se las sse usuce 1/2 or...1 or (vara i
respectiv n anotimpurile reci sau umede), plcile fiind mai poroaseabsorb amorsa
mai repede.Plcile se aplic cu urmtoarea past adeziv: ciment: nisip 0 - 1 mm:
Aracet DP 25: ap, nproporie volumetric 5 pri 2 pri: 1 parte: 2..3 pri.Dup
amestecarea componenilor uscai (nisipul cu cimentul) se adaug componenii
lichizi(Aracetul cu ap 1,5...2 pri) cnd Aracetul este mai puin vscos; cnd
Aracetul este mai grostrebuie adugat ap pn la 3 pri.Pasta se aplic pe
spatele plcilor n grosime de 3...5 mm.La prepararea compoziiei de pri i a pastei
adezive se va folosi ciment Pa 35.
B. Plcile de faian se imerseaz n prealabil n ap, timp de 1-2 ore. Dup aceea
plcile seaplic pe stratul de pri cu o past avnd compoziia: ciment: nisip 0-1
mm:Romacril ER: ap, nproporie volumetric 1 parte: 4 pri : 1 parte: 0.5...1
parte.Pasta se aplic pe spatele plcilor n grosime de 3...5 mm.
6.3.12. Pentru completri la colurile intrnde sau ieinde ale ncperii, precum i la
aezareaplcilor cu rosturi alternante, plcile de faian se vor tia la dimensiunile
necesare. Pentru tiereaplcilor se va folosi tietorul cu diamant sau dispozitivul cu rol din
trusa de scule pentru aplicareaplcilor ceramice; tierea se va face cu placa aezat cu
faa smluit n sus, dup care se ntoarceplaca cu faa n jos i innd-o n palm se
lovete cu ciocanul de 30 g de-a lungul linieicorespunztoare tieturii din smal, provocnd

ruperea ei la dimensiunile necesare.
6.3.13. Gurirea plcilor pentru trecerea evilor, pentru fixarea suporturilor metalice,
etc. seva face cu ciocnelul de faianar prevzut cu cioc din oel dur, iar lrgirea acestor
guri se va face cuun clete special.
6.3.14. Dup ce s-au fixat 3-4 rnduri de plci se va verifica planeitatea suprafeei
placate cudreptarul de 2 m lungime, att n direcia vertical ct i n direcia orizontal.
6.3.15. Dup cca 5-6 ore de la montare, resturile de mortar de pe suprafaa plcilor
se vorcura prin frecare cu o crp umezit; eventualele pete de grsime se vor cura cu
derivai de petrol(benzin sau petrosin) i apoi cu ap.
6.3.16. Umplerea rosturilor orizontale precum i a rosturilor verticale (n prelungire
saualternante) se va face ulterior cu ciment alb sau chit special colorat in nuanta cu
faianta,folosindu-se o pensul cu peri moi i un paclu din material plastic. Aceast
operaie se va executa la
un interval de timp de 6-8 ore de la nceperea aplicrii, dup ce s-a executat ntreaga
suprafa aplacajului n ncperea respectiv.
Dup o or de la rostuire se va terge de asemenea suprafaa placajului cu o crp
umezit nap.
6.3.17 In colurile intrnde sau ieinde se vor monta profile din PVC; idem la
fa.
6.3.18. n cazul n care placarea se execut la nlimea de peste 1,80 m se vor
utiliza scheleinterioare demontabile, alctuite din piese uor manevrabile, pentru a se evita
degradarea lucrrilorexecutate anterior (pardoseli, placaje, obiecte sanitare, etc). Totodat
se vor lua msuri pentruprotejarea obiectelor sanitare montate.
Ori de cte ori este posibil, se recomand s se renune la diblurile de lemn i
s sefoloseasc dibluri din material plastic, a cror introducere se poate face dup
placare n guripracticate cu burghie.
6.4. Abateri, tolerane i verificrile acestora
6.4.1. Placaje interioare
Prin examinare vizual se va verifica:
a) Existenta profilelor din PVC la unghiurile intrande, iesinde si la limita intre
suprafataprevazuta cu faianta si cea zugravita.
b) Strpungerile efectuate n suprafaa placat pentru trecerea evilor de instalaii,
fixareaprizelor, ntreruptoarelor, etc.
La acestea se va controla ca gurile fcute n plci s fie mascate pe contur, prin
acoperireacu rozete metalice - cromate, nichelate sau prevzute cu garnituri - dup cum se
cere prin proiect. Lagurile unde acoperirea cu rozet nu este suficient astfel nct
conturul gurii se vede i n jurulrozetei, se va dispune aplicarea unei rozete de diametru
mai mare.La fel se va controla ca gurile practicate n placaj pentru fixarea obiectelor
sanitare (spltor,oglind, etc) s nu fie vizibil de sub aceste obiecte.
6.4.2. Planitatea suprafeei placate se verific cu ajutorul unui dreptar de 1,20 m
lungime laplacajele executate din plci ceramice smluite i de 2,00 m la celelalte feluri de
placaje. Sub dreptar,aezat n orice direcie, nu se admite dect o singur denivelare de
maximum 2 mm.
6.4.3. Verticalitatea suprafeei placate se verific, n toate cazurile, cu bolobocul i
un dreptarde 1,20 m, la extremitatea cruia se permite o abatere de la vertical de
maximum 2 mm.
La suprafee orizontale (glafuri, etc), se va controla dac s-a asigurat placajului o
pant decca 2% spre interiorul camerei.
6.4.4. Corespondena rosturilor dintre plcile placajului cu prevederile proiectului i
aleprescripiilor tehnice de execuie se face, n afar de examinarea vizual, prin
msurarea rosturilor cuajutorul unor calibre, n cazul c se observ abateri.
6.4.5. La linia de separaie a placajului de tmplria de lemn dup uscarea complet

aacestuia, rosturile nu trebuie s fie mai mari de 1 mm. Acolo unde tmplria este
prevzut cupervazuri, placajul trebuie s ptrund sub ele cu cel puin 10 mm, iar
pervazurile trebuie s fiefluite pe nlimea placajului.
Abaterile admisibile de care trebuie s se in seama la aprecierea calitii placajelor
din plcide faian sunt indicate n tabelul de mai jos.
6.4.6. Abateri admisibile la recepia calitativ a plcilor
Placaje interioare
a) Placaje din plci de faian
Devierea de la planitate i verticalitate a suprafeei
placajului(distana dintre dreptar i suprafaa
placajului)
Devierea rosturilor dintre plcile placajului
tirbituri sau lips de glazur la muchiile suprafeelor
glazurate ale plcilor
Poriuni nechituite n rosturi
Locuri neumplute cu glazur pe suprafaa placajului
Fisuri pe suprafaa placajului
2 mm
1 mm la o plac
max.una la o plac pe
suprafaa de 4 mm2
nu se admit
max.dou pe m cu osuprafa
de 2 mm2
nu se admit

7.1. La recepionarea lucrrilor de placaje interioare din plci ceramice smluite,
comisia derecepie va controla aspectul general al placajului n ceea ce privete
uniformitatea culorii icorespondena acestuia cu proiectul, planitatea, verticalitatea sau
orizontalitatea suprafeelor placate,execuia ngrijit a rosturilor, fixarea plcilor de perei.
Verificarea orizontalitii sau verticalitii rosturilor sau a suprafeelor, se va executa
cuajutorul unui fir cu plumb, al nivelei cu bul de aer i al unui dreptar.
7.2. Placajul trebuie s prezinte o uniformitate a culorii pe ntreaga suprafa; nu se
admitdiferenieri de tonuri ntre diversele panouri montate i nici diferenieri suprtoare n
cadrul aceluiaipanou; nu se admit pete de murdrie, locuri vizibile cu smal defect, etc.
7.3. Suprafaa placajului trebuie s fie plan; sub dreptarul de 1,20 m lungime se
admite celmult o und cu sgeata de max.2 mm.
7.4. Liniile de intersecie ale placajului de pe suprafeele adiacente la coluri intrnde
sauieinde trebuie s fie verticale i rectilinii.
7.5. Rndurile de plci trebuie s fie regulate, cu rosturi rectilinii i n continuare, de
limeuniform; nu se admite diferenierea panourilor de plci n cmpul general al
placajului datoritneuniformitii rosturilor de pe conturul lor.
Rosturile trebuie s fie bine umplute cu chit special ,colorat.
7.6. Plcile ceramice trebuie s fie bine fixate pe suprafaa suport; la ciocnirea
uoar a plciicu un corp cu suprafaa mic de lovire, trebuie s rezulte un sunet plin. n
cazul cnd se constatdup sunet, c unele plci nu sunt bine fixate (sun a gol), se vor
scoate i se vor fixa din nou.
n asemenea cazuri se va verifica prin ncercri de smulgere i aderena plcilor
adiacente.
7.7. Liniile de racordare a suprafeelor placate cu plinte sau scafe, trebuie s fie
rectilinii, frondulri n plan vertical sau orizontal, iar rostul trebuie s fie etanat .
7.8. La racordarea suprafeei placajului cu tencuiala, aceasta trebuie s acopere
jumtate dingrosimea plcii, iar linia de racordare trebuie s fie dreapt, fr ondulri n
plan vertical sau orizontasi protejata cu profil PVC.
7.9. n jurul strpungerilor prin suprafaa placat (evi de instalaii, doze electrice.,
etc),gurile din placaj trebuie s fie mascate cu rozete metalice, respectiv capacele
ntreruptoarelor,prizelor, etc.
Gurile din jurul uruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie s fie vizibile
de subelementele fixate (oglind, etc)
7.10. La panouri mari se vor urmri toate condiiile de mai sus precum i cele
cuprinse nnorma intern respectiv.
7.11. Aspectul general al placajului din plci de argil ars, n ceea ce privete
uniformitateaculorii, planitatea i verticalitatea sau orizontalitatea suprafeelor placate,
execuia ngrijit arosturilor orizontale i fixarea plcilor pe perei trebuie s fie
corespunztoare. n mod special se vaurmri ca spaiile verticale dintre plci s fie bine
nchise cu mortarul de montaj al plcilor, pentru anu se permite infiltrarea apelor pluviale n
spatele plcilor.
7.12. Liniile de intersecie a plcilor de pe suprafeele adiacente, la coluri, trebuie s
fieverticale i rectilinii.
7.13. Rndurile de plci trebuie s fie regulate, cu rosturi rectilinii i n continuare.
7.14. Suprafaa placajului trebuie s fie plan; sub dreptarul de 1,20 m lungime se
admite celmult o und cu sgeata de maximum 2 mm.un corp cu suprafaa mic de lovire,
trebuie s rezulte un sunet plin.
n cazul cnd se constat, dup sunet, c unele plci nu sunt bine fixate (sun a gol)
acestease vor scoate i se vor monta din nou.
8. MSURI DE PROTECTIA MUNCII SI PSI
8.1. Se vor respecta prevederile urmatoarelor acte normative:
P118/99;
constructii siinstalatii aferente acestora-300, aprobate cu ord.MLPTL nr.20/N/1994;
aplicare aprevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca
9.1. Placajele se vor plci la metru ptrat conform tabloului de finisaje i listelor de
cantitide lucrri din proiect.
Intocmit,
LUCRRI DE TMPLRIE DIN ALUMINIU

1. GENERALITI
1.1. Prevederile acestui capitol se refer la lucrrile de tmplrie i dulgherie
cuprinznd:ui, ferestre, vitrine i glasvanduri de lemn, ferestre din Al cu geam termopan.

Standarde romneti
C 185 - 78 - Instruciuni tehnice privind manipularea, livrarea,depozitarea,
transportul i montarea n construciia ferestrelor i uilor din PVC (Bul.Construcii
nr.9/1978)
C 186 - 78 - Instruciuni tehnice privind manipularea, livrarea,depozitarea,
transportul i montarea n construciia jaluzelelor din PVC (Bul.Construcii
nr.9/1978).
STAS 11179-78 - Ferestre i ui de balcon i jaluzele dinpoliclorur de vinil
SREN 12608 - 2005 - Profile de policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U)
pentrufabricarea ferestrelor si usilor. Clasificare, cerinte si metodede incercare.
Ord.nr.9/N/15.03.93 Regulamentul privind protectia si igiena muncii n c-tii.
Regulament privind realizarea tamplariilor termoizolante -proiect ANFR.
3. MOSTRE, TESTE, PROBE I STANDARDE CARE TREBUIESC RESPECTATE

3.1. Verificarea prod. de tmplrie se face la primirea pe antier a tmplriei, n tot
timpulpunerii n oper (montrii) precum i la recepie.
3.2.Tmplria din Al i metal care sosete pe antier gata confecionat, trebuie
verificatde ctre conductorul tehnic al lucrrii sub aspectul:
- existena i coninutul certificatelor de calitate
- corespondena cu prevederile din proiect i al prescripiilor tehnice de produs
- existena i calitatea accesoriilor de prindere, manevrare, etc.
- existenta profilelor metalice de ranforsare interioara a profilelor.
3.3. Pentru orice modificare a parametrilor se va consulta proiectantul. Toate
elementele sevor executa din materialele aprobate.
3.4. Furnizorul va prezenta agrement tehnic pentru certificarea calitatii si a
parametrilorceruti prin prezentul caiet de sarcini.
4. MATERIALE I PRODUSE
4.1. Tmplria din Al va fi livrat ntreprinderilor de construcii n stare

completfinisate. Prin tmplrie finisat se nelege ferestrele i uile complet finisate, cu
geamul montat icu garnituri de etanare. Avand in vedere faptul ca tamplaria este
montata intr-o judecatorie,aceasta va fi echipat cu accesorii (balamale, broate, yale,
mnere, manere antipanica,cremoane nichelate, etc.) funcionale, de foarte buna calitate,
cu o fiabilitate si o durata deviata superioara si care sa se preteze la o utilizare foarte
intensa. Garantie min.10 ani.
4.2.Tamplaria din Al (usi si ferestre) va avea 3 camere, camera din mijloc fiind cu
rupere depunte termica.
4.3.Profilul din Al + geamul termopan de 4+16+4mm vor asigura Rnec>0.5mpK/W.
De asemenea la partea inferioara vor fi prevazute cu fante de evacuare a infiltratiilorsi a
condensului.
4.4. Geamul termopan va fi cu o foaie de sticla clara si cea de-a doua cu depunere
LowEsituat pe fata a treia.
4.5. Usile vor avea cate 3 balamale si vor fi prevazute cu sistem de Yale si de
autoinchidere;
4.6. Ferestrele vor avea 2 balamale.
4.7. Solbancurile vor fi din Al.
5.1. Elementele de tmplrie din Al se livreaz n containere pentru
transportultmplriei care asigur meninerea calitii n timpul transportului i manipulrii.
5.2. Ferestrele se depoziteaz n dispozitivele n care au fost transportate, pe
ctposibil n ncperi nchise, ferite de radiaiile solare i intemperii.
La depozitare se va evita apropierea de radiator sau alte surse de cldur, a
crortemperatur depete 600C.
6. EXECUIA LUCRRILOR
6.1. Operaiuni pregtitoare
6.1.1. Montarea tmplriei n zidrie se va face dup terminarea executrii lucrrilor
cuproces tehnologic umed i anume:
- finisaje interioare, inclusiv a golurilor tmplriei
- placajele de faian sau similare, la bi, buctrii
6.1.3. Golul de zidrie va fi executat la dimensiuni fixe cu ajutorul unor abloane
verificatenainte de montarea tmplriei.
6.1.4. Ghermelele se fixeaz la executarea lucrrii.
6.1.5. Pentru o fixare corespunztoare, poziia ghermelelor sau diblurilor va fi
aparent saumarcat.
6.2.1. Tamplaria din Al cu geam termopan se va monta numai de ctre echipade
muncitori specializai n aceste operaiuni.
6.2.2. nainte de montarea tmplriei, aceasta se probeaz n formatul golului, se
fixeaz cuuruburi, apoi rostul dintre toc i zidrie se completeaz cu materiale izolante
apoi se aplic glafulinterior si cel exterior.
6.2.3. Tmplria finisat va fi montat n panourile complet finisate sau la panourile
decofrate i uscate.
6.2.4. n vederea montrii, fereastra sau ua se vor poziiona n gol i se va
consolida cupene din lemn. Tocul se va fixa cu uruburi n ghermele sau dibluri de lemn
sau materiale plastice(poziionate la cca 50 cm una de alta). nainte de a se strnge
complet uruburile, se va verificaorizontalitatea, verticalitatea i modul de funcionare a
cercevelelor, dup care se vor strngecomplet uruburile.
Nu este admis baterea uruburilor ci numai fixarea lor prin nurubare.
6.2.5 Etanarea rosturilor se va face cu material izolant sau chit.

6.2.6. Ferestrele i uile vor fi acoperite cu folie din material plastic, dup care se
vorexecuta operaiile de racordare a tencuielilor, placajelor, zugrvelilor, montarea de
glafuri,pervazuri, baghete.
6.2.7. Scule necesare: metru, nivel cu bul de aer, main de gurit, dalt,
ciocan,urubelni, bonfaier, pil, instalaie de sudur, cancioc, paclu, pistol pentru
aplicarea chitului.
6.2.8. Materiale necesare: mortar de ciment, pene din lemn, materiale pentru
sudur, chit,vopsea.
6.3. Abateri, tolerane i verificri
6.3.1. La punerea n oper se va verifica dac, n urma depozitrii sau manipulrii,
tmplrianu a fost deteriorat; ea nu se va pune n oper pn cnd piesa respectiv nu
este reparat saunlocuit.
Verificarea pe parcurs a calitii lucrrilor se va face de ctre conductorul tehnic al
lucrriin tot timpul execuiei.
6.3.2. Verificarea pe faze a calitii lucrrilor se va face conform reglementrilor n
vigoare ise refer la corespondena cu prevederile din proiect i condiiile de calitate i
ncadrare nabaterile admisibile prevzute la punctele 6.4.4. de mai jos.
6.3.3. Verificarea pe faze se refer la ntreaga categorie de lucrri de tmplrie sau
dulgheriei se va face pentru fiecare tronson n parte, ncheindu-se "proces verbal de
verificare pe faze delucrri"; acestea se vor nscrie n registrul respectiv.
6.3.5. La tmplria metalic se va verifica:
a) corespondena dintre proiect, detalii i tmplria ce se pune n oper.
b) asamblarea elementelor componente, conform indicaiilor din proiect (sudur,
nituire);
c) prinderea tmplriei de zidrie sau stlpi de beton, prin sudarea ei de praznuri
sau plcimetalice (conf. numrului i amplasrii lor dat n proiect);
d) nu se admit nituri lips sau nestrnse, cordoane de sudur neuniforme, cu
scurgeri dematerial sau cu guri produse prin arderea pieselor, suduri
mepolizate;
e) grunduirea cu minium de plumb s fie realizat uniform pe toate feele, inclusiv la
cordoanele de sudur;
f) modul cum s-a realizat montarea garniturilor de cauciuc.Pentru verificarea
calitii vopsitoriei la tmplria metalic se vor aplica prevederile date ncaietul
de sarcini "Vopsitorii".
g) izolarea hidrofug a tocurilor la aciunea umezelii din ziduri.
6.3.6 La tmplria din Al se va verifica:
a) la livrare trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
- fereastra s se ncadreze n tipodimensiunea prevzut n proiect i toleranele s
sencadreze n standardul 11179 - 78;
- existena armturii metalice n profilele principale de toc i cercevea;
- existena i fixarea corect a balamalelor la ferestrele duble a cremoanelor i la cel
care sedeschis n var.naprelor;
- de asemenea se va controla existena profilelor de etanare att pe conturul tocului
ct ipe conturul cercevelei;
- montarea corect a geamului termopan cu ajutorul baghetelor de PVC i cu garnituri
deetanare. n cazul cnd se prevede prin proiect montarea de geamuri duble se va
verifica existenaprofilului care pstreaz distana reglementar ntre cele dou
geamuri pe contur;
b) n timpul montrii
se va verifica dac praznurile au fost prinse n dibluri i dac fereastra este centrat
ngolul rezervat i se deplaseaz uor att orizontal ct i vertical.
c) dup montare:
- verticalitatea i planeitatea tocului ferestrei sau uii i aezarea la acelai nivel cu
altetocuri de aceeai nlime;
- funcionarea corect la nchiderea i deschiderea uilor i ferestrelor precum i
oetaneitate bun la nchidere.
- etanarea corect a rostului dintre tmplrie i cupat din polistiren celular cu chit
Romtix1221 la exterior sau chit Alutchit C sau similar Silicon, etc.
-

7.1. Verificarea lucrrilor de tmplrie sau dulgherie - la recepia preliminar a
ntreguluiobiect - se va face de ctre comisia de recepie prin:
a) examinarea existenei i coninutului proceselor verbale de verificare i recepie pe
fazede lucrri;
b) examinarea direct a lucrrilor executate prin sondaje - cte dou din fiecare
tronson ireferitoare la toate elementele i prevederile de la pct. 6.4.
c) se va avea n vedere n special ca, prin respectarea prevederilor tehnice de calitate,
d) lucrarea de tmplrie sau dulgherie s ndeplineasc perfect funcionarea pentru
care a fostprevzut n lucrare.
7.2. Dup terminarea lucrrilor de montaj, se va face recepia de funcionare a
ferestrelor iuilor, verificnd:
- funcionarea cu uurin a cercevelelor, foilor i accesoriilor metalice de
nchidere,deschidere i blocare;
- fixarea tocului n zidrie, cu ajutorul unui numr suficient de uruburi, executarea
corect aizolaiei de etanare ntre toc i golul ferestrei i acoperirea rosturilor cu
chit plastic sau elastic atencuielilor, acoperirea eventual a rosturilor cu ipci i
baghete.
- aezarea corect a tocurilor pe aceeai linie i n acelai plan, fr deplasri sau
vibraii, lanchiderea i deschiderea brusc;
- dac s-au fcut rectificrile necesare, curirea geamurilor i a elementelor din
lemn;
- completa montare a accesoriilor metalice de acelai tip, funcionarea corect i
echipareacu garnituri de etanare a ferestrelor i uilor;
- dac spaiul dintre traversa tocului ferestrelor i lcrimar nu este nfundat cu
tencuial saualte materiale; care ar mpiedica eliminarea la exterior a infiltraiilor
de ap.
8. MSURI DE PROTECTIA MUNCII SI PSI
P118/99 ;
deconstructii si instalatii aferente acestora-C300, aprobate cu ord.MLPTL
nr.20/N/1994;
9.1. Tmplria se va plti la metru ptrat, respectiv la kg tmplria metalic, conform
tablourilor de tmplrie din proiect i listelor de cantiti de lucrri.
Intocmit,
LUCRRI DE IZOLATII TERMICE

1. GENERALITATI
1.1. Prevederile prezentului capitol se refera la toate lucrarile de izolare termica a
elementelorcare delimiteaza spatiile incalzite ale cladirilor.
1.2. Prezentele prevederi nu se aplica la elementele care delimiteaza incaperile
constructiilor cucaracter special (expuneri la medii agresive, spatii frigorifice, constructii
subterane, etc).
2. STANDARDE SI NORME DE REFERINTA
C 107 /0 Normativ pentru proiectarea si executarea izolatiilor termice la constructiicivile si
industriale.
STAS 6472/2 - 83 Higrotermica.Parametri climatici exteriori.
STAS 6472/3 89 Termotehnica.Calculul termotehnic al elementelor de constructie
al cldirilor.
STAS 6472/5 73 Higrotermica.Principii de calcul i de alctuire ptr.acoperiuri
ventilate.
STAS 6472/6 88 Fizica construciilor.Proiectarea termotehnic a elementelor de
construcii cu puni termice.
STAS 6472/7 85 Termotehnica.Calculul permeabilitii la aer a elementelor i
materialelor de construcie.
STAS 6472/10 85 Termotehnica.Transferul termic la contactul cu pardoseala.
C107/1-1997 Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termic la
cldirile de locuit.
C107/2-1997 Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termic la
cldiri cu alte destinaii dect cele de locuit..
C107/3-1997 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale
cldirilor.
C107/4-1997 Ghid ptr. calculul performanelor termotehnice ale cldirilor de locuit.
C107/5-1997 Normativ privid calculul termotehnic al elementelor de constructie n
contact cu solul.
STAS 7109 - 86 Termotehnica constructiilor. Terminologie, simboluri si unitati de
masura
SR ISO 7345:1994 Izolaie termic. Mrimi fizice i definiii.

aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca
3.1. Toate materialele si semifabricatele care intra in componenta unor izolatii vor fi
introdusein lucrare numai daca in prealabil:
a) s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de
calitate, care sa confirme fara dubiu ca sint corespunzatoare normelor respective si
prevederilor proiectului; inlocuiri de materiale nu sint permise, decit cu acordul scris
al investitorului si proiectantului;
b) s-a organizat primirea si receptia materialelor iar manipularea, depozitarea si
conservarea lor in conditii in care sa asigure pastrarea calitatii si integritatii lor;
c) materialele folosite sa fie verificate inainte de punerea in opera, prin masurarea
dimensiunilor geometrice, umiditatii, etc., in conformitate cu prevederile din normele
in vigoare (standardele de produs) neputind fi utilizate daca prezinta abateri peste
cele admisibile.
4. MATERIALE
4.1. MATERIALE DE NATURA ANORGANICA
Vata minerala si produse din vata minerala. Placi din vata minerala - STAS
5838/5-80;
Vata minerala si produse din vata minerala. Pisla din vata minerala STAS
5838/4-80;
Vata minerala si produse din vata minerala. Saltele din vata minerala STAS
5838/3-80;
Vata minerala si produse din vata minerala - Vata minerala STAS 5838/2-78;
4.2. MATERIALE DE NATURA ORGANICA
Materiale plastice celulare. Polistiren celular STAS 7461-84.
Materiale plastice celulare. Polistiren celular ignifugat de fatada.cu densitatea
de 15 18kg/mc.
5.1. Se vor asigura spatii corespunzatoare pentru depozitarea materialelor,
conformprescriptiilor respective si amplasarea utilajelor aproape la locul executiei.
5.2. Se vor asigura caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea
materialelor.
6/ EXECUTIA LUCRARILOR
6.1. Lucrarile de termoizolatii se executa pe baza proiectelor intocmite de
proiectantullucrarilor de constrctii sau de catre un proiectant de specialitate.
Lucrarile de izolare termica se vor executa numai cu personal specializat in acest
scop.
6.2. Se interzice punerea in opera a materialelor termoizolante degradate, datorita
depozitariisau transportului necorespunzator, udate de precipitatii, etc.
6.3. Termoizolatiile din materiale sensibile la umiditate sau cu absorbtie mare de apa
laelementele care se realizeaza prin procese umede (ex. termoizolatiile la acoperisuri cu
sape, etc) vor fiprotejate cu un strat separator impotriva absorbtiei umiditatii.
Lucrarile de termoizolatii care se realizeaza prin procese umede nu se vor executa
latemperaturi ale aerului exterior mai mici de + 5 grade C.
Alcaturi structurale termoizolante la pardoseli
6.4. Se deosebesc diferite alcatuiri principale de izolatii:
termoizolatie din polistiren extrudat de 50mm cu =0,03W/mK si =35Kg/mc sub

placa debeton (pe sol) din zona corpului administrativ vestiarelor si a
laboratorului.
- termoizolatie din polistiren extrudat de 150mm cu =0,03W/mK si =35Kg/mc
sub placa de beton (pe sol) din zona spatiilor frigorifice.
Realizarea termoizolatiei la pod si terase
6.5. Podul se va termoizola cu polistiren expandat de 3x50mm;
6.6. Placa suport din beton la terase trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS
2355/3-87,Hidroizolatii din materiale bituminoase la acoperisuri si terase. Conditii tehnice.
6.7. Stratul de amorsare, eventual stratul de difuzie sub bariera contra vaporilor se
vor executaconform Normativului C 112-86.
6.8. Lucrarile de montare a placilor termoizolante de polistiren expandat de 15cm se
vorexecuta in aceeasi zi, pentru a nu ramine expuse la precipitatii. Pentru acelasi motiv
muncitorii vor aveala indemina in tot timpul lucrului folii de polietilena, prelate, etc. pentru
protejarea termoizolatiei, la cazde nevoie. Se vor lua de asemenea masuri pentru
protejarea marginilor termoizolatiilor montate, pentruca apa din precipitatii sa nu se
infiltreze la margini, pe sub placi.
6.9. Placile termoizolante se aplica pe bariera contra vaporilor, lipite sau nelipite, in
functie denatura lor, dupa cum urmeaza:
- placile din polistiren celular se aplica prin lipire continua.
Placile termoizolatoare se aseaza alaturat, cu rosturile strinse. In cazul cind, din
cauza unordefectiuni la cerirea placilor, ar ramine pe unele portiuni rosturi mai mari de 5
mm, acestea se vorumple obligatoriu cu fisii din acelasi material termoizolator. Daca
grosimea stratului termoizolant serealizeaza din mai multe placi suprapuse (ca de exemplu
la, polistiren celular, etc) acestea se vor lipi ntre ele direct cu mastic de bitum la cald
aplicat pe partea inferioara, in benzi de 10...15 cm latime si la40...50 cm distanta una de
alta. In aceasta situatie, straturile de placi se aseaza cu rosturile decalate cucirca 1/2
placa, longitudinal si transversal, pentru a se evita continuitatea rostului pe toata
grosimeatermoizolatiei.
6.29. Placile termoizolante care au suprafetele poroase sau sensibile la bitumul cald
(polistiren celular, vata minerala tip G 140, etc.) se recomanda sa fie puse in opera sub
forma depanouri caserate cu folie bitumata, lipita cu mastic bituminos pe una din fetele
placii, care va constituisi primul strat al hidroizolatiei.
6.35. Stratul de difuzie, hidroizolatia, protectia sa, racordarile pe verticala si la
strapungeri,vor fi executate conform Normativului C 112-86.
6.36. Lucrarile de tinichigerie, jgheaburi, burlane, pazii, sorturi, etc. se vor executa
conformprevederilor STAS 2389-82, Lucrari de tinichigerie la constructii civile si
industriale si dinNormativul de invelitori C 37-88.
Realizarea termoizolatiei la pereti
6.37. Peretii de BCA se vor termoizola cu polistiren expendat de fatada. Se
monteaza cu dibluriprofilul de baza la nivelul soclului. Se fixeaza apoi placile de polistiren
atat cu adeziv pentru spaclu catsi cu dibluri de plastic. Se aplica un strat de masa de
spaclu armat cu o plasa din fibra de sticla . Seaplica grundul pentru asigurarea aderentei
intre finisaj si masa de spaclu. In final se aplica tencuialadecorativa subtire de 2mm.
-

7.1. Verificarea caracteristicilor si calitatii suportului pe care se aplica izolatii se va
face incadrul verificarii executarii suportului respectiv (de ex.plansee, pereti, etc.). Este
strict interzis a seincepe executarea oricaror lucrari de izolatii daca suportul - in intregime
sau pe portiuni - nu a fost inprealabil verificat, conform instructiunilor pentru lucrari
ascunse.
7.2. In cazurile in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii prevede conditii
speciale deplaneitate, forme de racordari, umiditate, etc., precum si montarea in prealabil a
unor piese, dispozitive,etc., sau a unor straturi de protectie anticoroziva sau contra
vaporilor, etc., aceste conditii vor faceobiectul unei verificari suplimentare inainte de
inceperea lucrarilor de izolatii.
7.3. Toate verificarile ce se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatii, care
ulterior seacopera (de ex. straturile succesive ale izolatiei propriu-zise, racordarile, piesele
inglobate, etc.) seinscriu in procesele verbale de lucrari ascunse, conform instructiunilor
respective.
7.4. Pe parcursul executarii lucrarilor, se va verifica daca sint indeplinite si
urmatoarele conditii:
a) termoizolatiile care se realizeaza din placi sau blocuri sa fie executate din elemente
intregi sau din fractiuni taiate cu scule adecvate pentru a avea forme regulate iar
rosturile dintre ele sa nu depaseasca limita admisa;
b) densitatea aparenta a materialelor de baza si auxiliare ca si grosimile placilor sau
blocurilor sa corespunda prevederilor proiectului, pentru materialele tasabile,
grosimea initiala se majoreaza cu valoarea corespunzatoare tasarii materialului
(indicata in proiect) pentru materialele in vrac, grosimea se masoara dupa pilonare;
c) deschiderea rosturilor sa fie de minimum 2 mm;
d) nu s-au produs goluri in si intre placi;
e) s-au respectat dimensiunile pozitiilor si formele puntilor termice, prevazute in
proiect, in limitele abaterilor admisibile; nu se admit alte punti termice, neprevazute
in proiect;
f) barierele contra vaporilor sa fie continue si sa fie executate elementele de acoperire
demontabile, acolo unde este cazul.
Toate aceste verificari se vor efectua bucata cu bucata si se vor inscrie in procese
verbale delucrari ascunse, conform instructiunilor respective.
7.5. La verificarea pe faze de lucrari se va examina frecventa si continutul actelor de
verificarepe parcurs, comparindu-l cu proiectul si prescriptiile tehnice respective, in limitele
abaterilor admisibile.
In plus se va verifica prin sondaj corectitudinea inregistrarilor facute pe parcurs;
numarulsondajelor va fi de cel putin 1/10 din cele prescrise pentru faza premergatoare sau
de executare alucrarilor.
7.6. La receptia preliminara se va prevedea ca si in cazul verificarii pe faze, insa
numarulsondajelor poate fi redus la 1/20 din cele initiale.
In plus la receptia preliminara sau daca aceasta nu este posibila - cel mai tirziu la receptia
finala,se va verifica pe obiect in conditiile de clima interioara proiectate in anotimpurile de
virf si cu instalatiade incalzire (iarna) sau de conditionare (vara) functionind in stare de
regim daca:
parametrii climatici interiori (temperatura, umiditati relative) corespund cu
proiectul, inlimitele abaterilor admisibile cum sint: pentru temperatura interioara:
0,50 grade C si pentru umiditaterelativa interioara 2%.
temperatura si suprafata interioara a elementelor de inchidere in cimp si in zona
puntilortermice, masurata la parametrii nominali ai aerului interior si exterior, sa
corespunda valorilor indicatein STAS 6472/3-89, in functie de destinatia cladirii;
nu apare condens in dreptul puntilor termice proiectate sau in alte zone.
7.7. Lucrarile de termoizolatie fiind in general lucrari ascunse pe parcursul executiei
se vaproceda in permanenta la verificarea lor de catre organele de control ale
executantului (C.T.C.) si alebeneficiarului in conformitate cu Legea nr.10,privind calitatea n
construcii, urmarindu-se siconsemnindu-se in procesele verbale de lucrari ascunse;
a) indeplinirea conditiilor de calitate a suportului (sa fie uscat si curat, sa nu prezinte
denivelarisi asperitati, periclitind continuitatea si integritatea barierei contra
vaporilor);
b) calitatea si umiditatea materialelor termoizolante ce intra in opera, conform

standardelor saunormelor de produs, pe baza avizelor de expeditie si a certificatelor
de calitate ale producatorilor,precum si a determinarilor laboratorului de santier
(densitate, umiditate, abateri dimensionale);
c) montajul termoizolatiei cu rosturi strinse intre placi existente si asigurarea
comunicarii cuatmosfera a canalelor de ventilare, respectarea prevederilor
proiectului privind grosimea termoizolatieisi tratarea puntilor termice, canale de
ventilare, etc.
7.8. Materialele necorespunzatoare se vor inlocui si lucrarile gasite
necorespunzatoare in timpulcontrolului se vor reface.
7.9. La receptia obiectului se vor analiza constatarile consemnate.
P118/99;
nr.20/N/1994 ;
aplicarea prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca
9.1. Termoizolatiile se vor plati la mp respectiv la mc conform planselor,
antemasuratorilor silistelor de cantitati de lucrari cuprinse in proiectul tehnic.
Intocmit,
LUCRRI DE EXECUIE A SISTEMULUI TERMOIZOLANT DE FATADA

1. Generalitati, domenii de utilizare
Prezentul caiet de sarcini se refera la alcatuirea si executarea termosistemului.
Sistemele termoizolante se folosesc atat la cladirile social-culturale cat si la cladirile
de locuitindividuale sau colective, atat la cladirile proiectate cat si la cele care se
reabiliteaza din punct devedere termic. Sistemele termoizolante creeaza in acelesi timp si
economie de energie respectiveconomie de combustibil cat si o reducere a noxelor
eliberate in mediul ambiant.
2. Standarde de referinta si normative de referinta
C 107/2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale
cladirilor
Agremente tehnice valabile pentru sisteme de izolare termica a peretilor exteriori.
3. Mostre, teste, verificari, probe si standarde care trebuie respectate
Materialele ce se pun in opera vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor
si normelor defabricatie specificate si vor corespunde prevederilor din proiect.
Verificarea materialelor aduse pe santier se efectueaza de catre conducatorul tehnic
al lucrarii si serefera la dimensiunile si calitatea materialelor prevazute in documentatia de
executie.
Materialele nu vor fi puse in lucru, daca nu sunt insotite de certificatele de calitate.
Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor se va face de catre conducatorul tehnic al
lucrarii pe tottimpul executiei.
4. Materiale si produse
Un sistem termoizolant se compune din :
strat polistiren expandat ignifugat ca strat termoizolant avand grosimea determinata
prin calcul, in conformitate cu normativul C107/2005, respectiv 10cm.
strat protector hidrofug de finisaj;
profiluri de montaj:
profil de soclu cu lacrimar care nu permite infiltrarea apei in soclu;
profiluri de colt care asigura liniaritatea muchiilor si confera o rezistenta

suplimentara a acestora la solicitari mecanice.
materiale pentru montaj soi prindere:
o plasa din fibra de sticla cu rol de armare a masei de spaclu adezive;
o masa de spaclu adeziva pentru fixarea plasei;
o dibluri din material plastic pentru ancorarea mecanica a placilor termoizolante
de zid;
o grund-amorsa lichida pentru tencuiala decorativa care asigura o aderenta
sporita intre finisaj si stratul de masa de spaclu;
o tencuiala sau stratul vizibil al finisajului care este in general un finisaj
hidrofob, lavabil si permeabil la vapori de apa.
5. Livrare si depozitare
Placile izolante din polistiren expandat se livreaza in pachete de 0.25 mc ambalate
in folii depolietilena.
Adezivul pentru spaclu se livreaza in saci de 25 kg sau 40 kg. Plasa din fibra de
sticla pentru armarese livreaza in role de 50 mp (latime de 100 cm si lungime de 50 m)
impachetate in folie de polietilena.
Grundul se livreaza in galeti de material plastic de 5-:-25 kg. Tencuiala se livreaza in
galeti din plasticde 30 kg.
Fiecare ambalaj are o eticheta adeziva pe care sunt mentionate in original si in
limba romana date referitoare la:
denumirea producatorului;
denumirea produsului;
denumirea si greutatea produsului;
consumul specific;
timpul maxim de aplicare;
numarul lotului de fabricatie si data fabricatiei;
recomandari privind depozitarea si transportul;
termenul de garantie.
Produsele se pastreaza in incaperi uscate si inchise ferite de razele de soare si de
inghet
Fiecare livrare va fi insotita in mod obligatoriu de certificatul de calitate-aferent lotului
de fabricatieeliberatde furnizor, precum si declaratia furnizorului de conformitate cu
Agrementul Tehnic, potrivitprevederilor standardului SR EN 45014. Depozitarea produselor
se face in conformitate cuprevederile producatorului.
6. Executia lucrarilor
Operatiuni pregatitoare
Suprafetele pe care urmeaza sa se aplice straturile termoizolante consta in curatire,
reparatii locale,rectificari, si completari. Aceste lucrari se vor efectua numai acolo unde
este necesar si vor fiverificate de catre dirigintele de santier.
Pregatirea suportului:
Suportul termoizolant poate fi din caramida, BCA, beton, tencuiala si trebuie
saindeplineasca urmatoarele conditii:
sa fie uscat;
sa fie curatat de praf;
sa prezinte capacitatea portanta;
sa prezinte aderenta.
Abateri admisibilela planeitate:
+/-5mm/m pe ambele directii;
-denivelerile de 10mm pot fi preluate prin adezivul de spaclu de lipire;

daca denivelarile sunt mai mari se 10mm, se va realiza o tencuiala de
uniformizare.
Conditii de incepere a lucrarilor:
Inainte de inceperea lucrarilor de termoizolare este obligatoriu sa fie terminate
urmatoarelelucrari:
invelitori, terase, cornise, stresini, jghiaburi, instalatii de scurgere a apelor
pluviale;
montarea tamplariilor;
montarea instalatiilor a caror executare ulterioara poate afecta finisajul;
asigurarea suprafetelor impotriva soarelui si a ploilor;
subsolul trebuie sa fie pregatit (curatat, uscat) pentru lucrarile prevazute.
Conditii climatice
Sistemele termoizolante nu se aplica pe suport inghetat sau in caz de pericol de
inghet;
Straturile finale ale sistemelor nu se aplica la temperaturi mari si sub actiunea
razelorsolare sau a ploii.
Adezivul pentru spaclu se aplica numai la temperaturi de peste 5C.
Temperatura de lucru a tencuielii subtiri de finisaj va fi de peste 8C.
Descrierea lucrarilor
Se monteaza profilul de soclu (baza) cu dibluri metalice.
Se aplica adeziv de spaclu pe marginile placilor pentru a se putea lipi intre ele si in
minim 3 puncte,pe suprafata placilor. In rosturile dintre placi nu se aplica adeziv, pentru a
nu se forma punti termice;
Se aplica placile pe spaleti, buiandrugi, etc., polistirenul excedentar putand fi
indepartat numai dupa24 ore de la lipire. Placile se monteaza cu rosturile tesute si nu cu
rosturile in prelungire atat in campcat si la colturi.
La 24 de ore dupa lipirea placilor se aplica diblurile care trebuie sa patrunda in
materialele compacte(beton sau caramida) min 35 mm iar in BCA si alte materiale poroase
55 mm. Diblurile din materialplastic vor fi de 6 buc/mp. La colturile cladirii se va face o
dibluire suplimentara cu 2 dibluri/placa la odistanta de max. 40 cm fata de coltul cladirii.
Suruburile diblurilor se strang astfel incat sa patrundasub planul dat de placile de polistiren
iar spatiul ramas se se umple cu adeziv si se niveleaza cuspaclul.
Dupa 24 de ore de la lipirea placilor de polistiren si minim 12 de ore de la spacluirea
capetelordiblurilor se face o slefuire a placilor de polistiren cu o rindea speciala pentru
asigurarea uneiplaneizari suplimentare;
Se aplica stratul de armare dupa slefuirea placilor, prin aplicarea masei de spaclu
adeziva cu spaclucu dinti de 10 mm, apoi peste masa de spaclu proaspata se aplica fibra
de sticla in fasii verticalecarese suprapun orizontal si vertical 100 mm . Grosimea minima a
masei de spaclu este de 3mm.
La colturile iesinde se recomanda aplicarea unor fasii suplimentare de straifuri din
fibra de sticlaprinse cu adeziv pentru spaclu. In zonele de colt ale golurilor ferestrelor si la
usi inainte de armareagenerala se aplica o armare suplimentara cu plasa dispusa in pozitie
diagonala. De asemenea serecomanda armarea suplimentara (impotriva vandalismului)
pana la nivelul ferestrelor de la parter.
Plasa din Se aplica finisajul dupa minim 7 zile de la aplicarea masei de spaclu.
Fibra de sticla trebuie sa fie pozata la mijlocul grosimii stratului de adeziv;
Pentru realizarea finisajului se aplica mai intai grundul, cu trafaletul. Grundul se
prepara prinadaugare de max. 2 litri de apa la 25 kg grund pulbere si omogenizarea
amestecului. Suprafatagrunduita trebuie sa se usuce min. 24 ore.
Tencuiala de finisaj se aplica in grosime de 3 mm cu un fier de glet din otel inoxidabil , intrun intervalde 10-15 minute, driscuindu-se cu o paleta din plastic. Acesta se va executa
incepand de la parteasuperioara a cladirii, in mod continuu, fara intreruperi. In campurilre

mari (la fatade) tencuielile seexecuta cu aceeasi sarja de material pentru a nu se produce
diferente de de nuante suparatoare.
Abateri, tolerante si verificarile acestora
Nivelurile admisibile ale criteriilor de performanta si metodele de verificare ale
acestora pentrutencuielile decorative exterioare la receptia calitativa se vor inscrie in
prevederile NE 001-96, tabel .
7. Verificarea in vederea receptiei
Se vor verifica documentele de calitate ale materialelor respectiv a certificatele de
conformitate amaterialelor puse in lucrare.
Se vor verificarea urmatoarele lucrari:
vizual se verifica respectarea prevederilor din proiect privind natura stratului vizibil,
formamuchiilor, uniformitatea culorilor, calitatea prelucrarii stratului vizibil, existenta
fisurilor, etc.
cu dreptarul de 2m aplicat pe suprafata tencuita se verifica planeitatea suprafetelor.
Abaterile trebuie sa se incadreze in tolerantele admise in tabelul 8.1. din NE001-96.
Solbancurile trebuie sa fie pe aceeasi linie orizontala continua. Se va verifica
executia corecta adimensiunilor, pantelor spre exterior si a lacrimarelor, continuitatea fara
franturi sau curburi.
Muchiile spaletilor trebuie sa fie paralele, orizontale sau verticale dupa caz. Nu se
admit stirbituri.
Nu se admit diferente de nuanta de culoare sau de prelucrare a fetei vazutepe
aceeasi fatada.
8. Masuri de protectia muncii

Se vor respecta prevederile urmatoarelor acte normative :
P118/99;
constructiisi instalatii aferente acestora-300, aprobate cu ord.MLPTL nr.20/N/1994;
aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca.
9. Masurarea si decontarea
Placarile se vor plati la metru patrat, respectiv la metru liniar (anumite elemente)
conform planselor silistelor de cantitati de lucrari cuprinse in proiectul tehnic.
Intocmit,
LUCRRI DE ASFALTARE
1. FUNDAIE DE BALAST
Acest capitol se refer la stratul de funda ie realizat din agregate naturale aprobate
la cotele, declivitile i dimensiunile din plan ele de execu ei. Stratul de funda ie se va
executa pe patul drumului aprobat, al crui ultim strat a fost tratat cu var sau a fost acoperit
cu materiale geotextil, anticapilar, cu scopul asigurrii drenrii apelor. Aceste lucrri includ:
Aternerea stratului de fundaie
Compactarea stratului de fundaie
Evacuarea materialului n exces, dup finisarea stratului de funda ie
Acest capitol se refer la 2 tipuri de straturi de funda ie
Strat de fundaie din balast
Strat de fundaie din balast amestec optimal
1.1. Prescripii de referin
1. STAS 6400 Lucrri de drum. Straturi de baz i de funda ie
2. Instruciuni tehnice pentru execuia straturilor de funda ie, din balast prin
compactare n domeniul umiditaii optime de compactare
3. C 56 Normativ pentru verificarea calit ii i recep ia lucrrilor de construc ii i
instalaii aferente.
4. C16 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construc ii i a
instalaiilor aferente
5. Legea 10/1995 Legea calitii n construc ii
6. Toate standardele i normativele menionate mai departe n acest caiet de sarcini
sau n planele de execuie.
1.2.
Materiale
Balast
Materialele vor ndeplini condiiile de calitate din plan ele de execu ie din caest caiet
de sarcini i din toate prescripiile de referin men ionate de caiet i plan e.
La execuai stratului de fundaie din balast sau balast optimal se vor utiliza agregate
de balastier i de carier avnd dimensiunea maxim de 71 mm.
Balastul trebuie s provin din roci stabile i de origine silicioas. Agregatele nu vor
conine granule moi sau friabile, vor fi nealterabile la condi iile atmosferice neprielnice i nu
vor conine corpuri strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale sau
elemente alterate STAS 662).
Balastul i balastul optimal pentru a fi folosit n stratul de funda ie va ndeplini
caracteristicile calitative artate n tabelul de mai jos.
Condiii de
Metode de
admisibilitate
Caracteristici
verificare
conform
Balast
Balast optimal
Sort
0-71
0-71
Coninut de fraciuni
sub 0,02 mm
max. 3
max. 3
STAS 1913/5
sub 0,2 mm
4...10
sub 7,1 mm
15 ... 70
30 ...45
STAS 4606
sub 31,5 mm
60 ... 75
sub 71 mm
100
100
Granulozitate
continua
ca mai sus
STAS 4606
Coeficient de neuniformitate (Un), min
15
STAS 730
Echivalent de nisip (EN) min
30
30
STAS 730
Uzura cu maina tip Los Angeles (LA) %
35
30
STAS 730
max
Balastul optimal se va obine din balast sortat, prin reamestecarea sorturilor 0-8, 816, 16-31(40), 31(40)-71, n proporiile stabilite; valadtul poate fi utilizat direct din
excavatoare, ca balast optimal, dac ndepline te condi iile din tabelul de mai sus.
Condiiile de calitate fi frecvena recoltrii de probe i a determinrilor pentru
materialul aprovizionat pe antier este prevzut de STAS 662-89, capitolele 3 i 4.
Laboratorul va ine evidena balastului sau balastului optimal astfel:
ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizori;
ntr-un registru (registru pentru ncercri agregate) se vor ine rezultatele
determinrilor de laborator, pe materialele aprovizionate.
Agregatele care ndeplinesc condiiile de calitate din prezentul caiet de sarcini, ct i
cele menionate n certificatele de calitate de la furnizor sau orice alte rezultate de
determinri efectuate de contractant la sursa de agregate i aprobate de inginer, vor fi
aprovizionate pe antier i depozitate n cantit i suficient de mari, cu asigurarea
omogenitii i constanei calitii pentru lucrri, pe perioade lungi de timp.
Agregatele depozitate vor fi verificate zilnic, nainte de a fi utilizate n lucrri, de
ctre laboratorul autorizat. n cazul n care la verificatea calit ii balastului sau a balastului
optimal aprovizionat, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul de mai
jos, se coreleaz granulozitatea cu sorturile granulometrice deficitare, astfel nct
agregatele s ndeplineasc condiiile calitative prevyute n acest caiet de sarcini, modul
de efectuare a coreciilor necesitnd s fie aprobat de ctre Proiectant, nainte de
aducerea lor pe antier.
n cazul n care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea, depozitarea
acestuia se va face astfel nct s se veite amestecarea loturilor aprovizionate.
Executantul va avea n depozitze sau pe staia de antier suficiente agregate pentru

fiecare zi de lucru. Se va menine un stoc minim de agregate, pentru utilizare de-a lungul
unei luni calendaristice.
Setul de determinri complete, ca i frecven a i locul determinrilor, vor fi incluse n
Planul de Control al Executantului i va fi supus aprobarii Proiectantului, nainte de
nceperea lucrrilor contractuale.
Apa pentru compactare
Apa necesar coreciei umiditii balastului sau balastului optimal, n timpul lucrului,
ctre umiditatea optim de compactare, poate proveni din orice surs. Apa nu va con ine
substane chimice, noroi sau vegetale. Sursele de ap vor fi supuse aprobrii
Proiectantului.
1.3.
Caracteristicile optime de compactare
Laboratorul autorizat al Executantului sau alt laborator de specialitate autorizat,

aprobat de Proiectant, va efectua determinrile pentru stabilirea umidit ii optime de
compactare i a densitii uscate maxime ale agregatelor utilizate, balast sau balast
optimal. Aceste determinri vor fi efectuate cu cel pu in o sptmn, nainte de nceperea
lucrrilor sau nainte de schimbarea sursei.
Caracteristicile de compactare ale agregatelor pentru stratul de funda ie vor fi
determinate, utiliznd metoda Proctor modificat, P.M. conform STAS 1913/13 prin care se
stabilete:
du max P.M. = greutatea volumic n stare uscat, maxim exprimat n
g/cm3;
Wopt P.M. = umiditate optim de compactare, exprimat n %.
Pentru determinarea caracteristicilor de compactare, Executantul poate propune i
alte metode alternative, bazate pe standarde interna ionale (de exemplu AASHTO T180),
aprobate n prealabil de Proiectant.
1.4.
Utilaje
Utilaje de amestecare
Sorturile de agregate pentru balastul optimal vor fi amestecate n propor iile
specifcate, pn la omogenizare,m ntr-o instala ie de preparare central de tipurile
discontinuuu cu arje sau n flux continuu sau ntr-o instala ie de preparare mobil utilizat
pentru preparare sau pentru preparare i a ternere, ca la agregate stabilizate cu ciment.
Instalatiile de preparare vor fi echipate cu dozatoare gravimetrice sau volumetrice,
adecvate pentru controlul dozrii corecte a sorturilor de agregate i nisip. Instala ia vo fi
reglat de contractant n prezenta Executantului, cruia i se va solicita aprobarea. Pentru
controlul preciziei de dozare Executantul va asigura permament la sta ie un cntar portabil
de 200 kg mpreun cu 10 greuti etalon de 20 kg i un buncr de 200 kg. Instala ia de
preparare va avea o capacitate de producie de minim 200 t/or.
Instalaia de preparare mobil va ndeplini acelea i condi ii, depinznd de asemenea
de instruciunile i recomandrile din cartea tehnic.
Mijloace de aternere
Straturile de fundaie vor fi executate prin a ternerea de material de dimensiunile i
granulaia specific de planele de execuie sau de ctre Executant. Repartizatoarele vor fi
echipate cu grinzi repartizatoare reglabile la l imea, grosimea i profilele transversale
necesare i n numr i capacitate suficiente pentru a ternerea ritmic n corela ie cu
producie instalaiei de preparare.
Mijloace de compactare
Mijloacele de compactare trebuie s aib capacitatea de a realiza densit ile i
finisarea prescrise.
Mijloacele de compactare vibratoare vor fi de tipul cu clilindrii lis. Compactorii
vibratori vor fi dotai cu dispozitive de control al amplitudinii i frecven ei i specifici pentru
compactarea balastului.
1.5.
Metode de execuie
Aternerea balastului
Contractantul va aterne balastul pentru stratul de funda ie din plan ele de execu ie.
Balastul pentru stratul de fundaie va fi amestecat i umezit n instala ii de preparare
potrivit prevederilor din acest caiet de sarcini.
Balastul de fundaie va fi amestecat i umezit n instala ii de preparare potrivit
prevederilor din acest caiet de sarcini.
Balastul pentru stratul de fundaie va fi amestecat i umezit pn la umiditate situat
n intervalul umiditate optim de compactare i 3% sub optim.
nainte de aternerea balastului pentru stratul de funda ie, patul platformei va fi
stropit uor cu ap.
Balastul pentru stratul de fundaie va fi transportat pe platform, a ternut n strat
uniform i compactat la un grad de compactare de cel pu in 100% fa de densitatea
uscat maxim obinut prin metoda Proctor modofocat, determinat de laborator.
Balastul aternut va fi n cantitate suficient pentru a permite compactarea i
realizarea la profil a ntregii suprafee a unei sec iuni.
Nu se va utiliza balast coninnd zpad sau buc i de ghea .
Este interzis execuia stratului de fundaie pe patul drumului, acoperit cu zpad
sau pojghi de ghea.
1.6.
Controlul calitii pentru recepie
Tolerane geometrice
Grosimile stratului de fundaie sunt cele prevzute n detaliile de execu ie.
Abaterea limit, local, la grosime este de max 15 mm n orice punct de msurare.
Controlul grosimii se face prin masurare direct n sondaje deschise, executate n locuri
indicate de Executant. Grosimea nui va fi mai mic cu mai mult de 15 mm fa de grosimea
din planele de execuie, n orice punct de msurare de-a lungul unei sec iuni de strat de
fundaie supus recepiei Executantului. Deficien ele de grosime vor fi corectate de
Executant intr-o maniere aprobat de Proiectant. Grosimea n exces situat n limita
toleranei va fi considerat ca prevzuta de Executant pentru comoditatea i pe cheltuiala
sa.
Tolerana privind cotele n profiluri transversale va diferi cu maxim 2 cm, fa de
tolerala privind cotele suprafeei mbrcmintei. Cotele se msoar cu mijloace
topografice.
Toleranele privind nivelarea n profil longitudinal masurate sub greptarul de 3 m vor
fi de max. 2 cm n orice punct de masurare.
Toleranele la lime vor fi de 5 cm, masurate n dreptul profilelor transversale ale
proiectului.
Toleranele la panta transversal sunt de 0,4%, msurate n profilele de proiect
sau la fiecare 25 m, dac distana dintre profilele proiectului sunt mai mari.
Condiii privind compactarea
Stratul de fundaie trebuie compactat pn la realizarea gradului de compactare de

100% Proctor modificat n minim 95% din punctele de msurare i min. 98% la toate
punctele de msurare.
Densitatea stratului de fundaie compactat se va determina prin metoda nlocuirii cu
nisip conform STAS 1913/15 75 i STAS 12288 85.
Umiditatea se va determina conform STAS 1913/1 82.
Condiii privind capacitatea portant
Capacitatea portant la nivelul superior al stratului de funda ie este realizat dac
deformaia elastic (masurat conform CD 31-94) este mai mic dect valorile admisibile,
potrivit tabelului de mai jos.
Grosimea
stratului de
fundaie din
balast
15
20
25
Valorile deflexiunii admisibile dadm (1/10 mm)

Stratul superior al terasamentelor alctuit din:
Pamnturi de tip conf. STAS 1243
Strat de forma conf.
praf nisipos;
argil;
nisip prafos;
STAS 12253
praf argilos; argila nisipoas;
nisip argilos
praf
argila prfoas
140
210
225
250
130
180
195
210
120
160
175
190
Nota:
Balastul va avea E def. 600 daN/cmp, conform instruc iunilor PD 177, respectiv E
el. 2000 daN/cmp, conform instruciunilor CD 152.
Cand determinarea deformaiilor cu prghia Benkelman nu este posibil din cauza
spaiilor nguste, Executantul va considera i aplica alte metode de determinare. Dac se
efectueaz determinri ale deformaiei relative cu placa (conform STAS 2914/4 - 89),
frecvena determinrilor va fi aceeai ca i cea prevzut pentru determinrile de
compactare.
Executantul poate propune i alte metode de determinri pentru capacitatea
portant, dac poate demonstra ncrederea i corectitudinea acestora cu rezultatele
determinrilor menionate mai sus. Noile metode de determinare trebuie s fie
adrementate de ctre Institutul Naional de Certificare a materialelor de construc ie i
utilajelor i sp fie probate de Proiectant nainte de a fi utilizate pe antier.
Rezultatele privind elementele geometrice, compactarea i capacitatea portant
trebuie s fie acceptate simultan, de ctre Proiectant pentru ca sectorul de funda ie s fie
inclus n lucrrile permanente.
2. AMORSAREA SUPEAFEEI STRATURILOR DE BAZ
2.1.
Generalitai
Descrierea
Lucrrile constau n tratarea cu produs de amorsare a suprafe elor anterioare,
anterior pregtite si dac este necesar i cu produse de colmatare n cazul n care
Executantul n aplic peste amorsare.
Documente de referin
1. STAS 8877- Emulsii bituminoare cationice rapid pentru lucrri de drumuri
2. AND 552-99 - Normativ provind condiiile tehnice de calitate ale emulsiilor
bituminoase cationice utilizate la lucrri de drumuri
3. AND 551-99 - Metodologie de determinare a caracteristicilor emulsiilor bituminoase

cationice utilizate la lucrri de drumuri
4. C56-85 Normativ pentru verificarea calit ii i recep ia lucrrilor de construc ii i
instalaii aferente
5. L 10/1995 Legea privind calitatea n construcii
6. Toate standardele i normativele menionate n acest caiet de sarcini
2.2.
Materiale
Emulsia
Produsul care urmeaz s fie utilizat va fi emulsie bituminoas cationic cu rupere
rapid, mcontinund 60% bitum pur,m identificata ca tip EBCR 60, DEFINIT DE stas
8877-72 I Normativul AND 552-99.
Daca executantul va utiliza o emulsie gata preparat de ctre furnizor, emulsia
trebuie s ndeplineasc atunci cnd este analizat potrivit Normativului AND 551-99,
urmatoarele condiii prezentate n tabelul de mai jos:
Determinri asupra emulsiei
Vscozitatea Engler la 20oC, sec*
Stabilitatea de stocare, 7 zile, pe sita de 0,63 mm, %
Cernerea, % reinut pe sita de 0,63 mm, Reziduu, %
Punctul de rupere:
- Metoda I (cu filer francez, SIKAISOL)
- Metoda II (pe fraciunea sub 0,09 mm din
filer Filer SC DOBROMIN SA)**
Adezivitatea la agregat standard ***, %
Condiia
5 - 15
0,5 max
0,5 max
58 min
max 80
max 20
min 80
* Daca este utilizat metoda STV (duza de 4 mm) de msurare a vscozit ii, rezultatele
obinute vor fi transformate n grade Enger, cu rela ia:
1 sec STV = 1,6o E
**Medoda II nu este o metoda standard, dar va fi utilizat experimental i rezultatele se vor
comunica la AND, trimestrial.
*** Agregat stansard este criblura sort 4 8, din andezit de Chileni, din Romnia
Determinrile menionate mai sus se vor efectua la fiecare lot de emulsie
aprovizionat poe antier. Furnizorul va transmite de asemenea toate documentele de
calitate necesare pentru fiecare lot aprovizionat, potrivit reglermentrilor romne ti.
Condiiile de transport i depozitare vor fi conform condi iilor din Normativ AND 55299.
Dac executantul va folosi utilaje proprii pentru prepararea emulsiei bituminoase,
materialele componente vor ndeplini condiiile de calitate, dup cum urmeaz:
Bitumul
Bitumul va fi bitum de drumuri de tipul D 80/100, potrivit Normativului AND 537-98,
emulsionabil (fr sare). Furnizorul va garanta capabilitatea bitumului de a constitui
emulsii.
Emulgatorul
Emulgatorul cationic va fi o amin sau amid-amin, avnd caracteristicile din
tabelul de mai jos:
Art
.
1
2
3
Caracteristicile
Aspect:
- la 25oC
- la 70oC
Coninutul de amine nitrate, %
Aspectul soluiei de 1% produs n 2% soluie de acid
Condiiile
vscos fluid sau past
fluid
8 12
limpede spre opalescent
Acidul clorhidric
Trebuie s ndeplineasc condiiile STAS 339
Apa
Trebie s ndeplineasc condiiile din STAS 1342
Produsul de colmatare
Agregatele utilizate ca material de colmatare trebuie s fie materiale naturale
granulare, fine, produse prin sfrmarea de roca de natur silicioas sau eruptiv, pietri
silicios, piatr de calcar sau nisip silicios.
2.3.
Utilaje
Utilajul de amorsare trebuie s fie proiectat, echipat, men inut i s func ioneze
astfel nct produsul de amorsare, chir cald s poat fi aplicat uniform pe diverse l imi de
suprafee de cel puin 4,5 m n cantiti determinate i controlate de 0,1 .. 4,6 l/m 2, cu
presiune uniform, cu abateri de minim 0,1 l/m 2. Utilajul de amorsare va imclude un
tahometru, un manometru de presiune, un rezervor calibrat i un termometru pentru
msurarea temperaturii produsului din rezervor. Utilajul de amorsare va fi echipat cu motor
electric pentru pomp i cu bat de distribuie reglabil lateral i vertical.
2.4.
Metode de execuie
Condiiile atmosferice
Executantul nu va aplica produsul de amorsare pe suprafe e umede sau cu
temperatura suprafeei drumului sub 10oC sau atunci cnd condiiile climatice ar afecta
penetraia adecvat a produsului de amorsare.
Pregtirea suprafeei pentru amorsare
Executantul se va asigura c suprafe ele care urmeaz s fie amorsate sunt
profilate la seciunea si pantele prescrise, fr radacini, material segregat sau alte
neregulariti i compactate uniform. El va peria u or suprafe ele pentru a ndeprta
materialele czute i necorespunztoare, nainte de aplicarea stratului de amorsare.
Aplicarea produsului de amorsare
nainte de aplicarea stratului de amorsate, executantul va ob ine aprovarea
proiectantului asupra ratei de aplicare, a temperaturii i a zonelor care urmeaz s fie
tratate. Acestea se vor baza pe rezultatele ob inute pe tronsonul de ncercare i pe
procedura de execuie pentru aceast opera iune, a a cum sa determinat la execu ia
tronsonului de strat de baz.
Emulsia bituminoas va fi diluat cu o cantitate egal de ap potabil la o
temperatur situat ntre 10oC i 50oC i amestecat cel puin 15 minute, nainte de
utilizare.
Produsul de amorsare va fi aplicat pe l imea sec iunii de amorsat, cu ajutorul
utilajului de amorsare cu presiune ntr-un strat de amorsare, continuu, uniform, n rata de
0,9 ..2,3 l/m2. nu se va depi rata maxim, n cazul reacoperirilor cu straturi de amorsare.
excesul de produs de amorsare se va ndeprta i depozita n zone aprobate. orice zon
cojit sau cu deficit de produs de amorsare va fi corectat. hrtia constructiv va fi
amplasat pe captul aplicaiei anterioare i aplica ia va ncepe pe hrtia constructiv.
Hrtia constructiv utilizat se va ndeprta i depozita n zonele apobate.
Circulaia nu va fi permis pe zonele amorsate pn la amplasarea stratului urmtor
care o va protaja mpotriva deteriorrii suprafe ei.
Aplicarea materialului de colmatare
Dac dup aplicare stratul de amorsare nu reu e te s penetreze i s se usuce,
executantul, pe cheltuiala sa, va aplica materialul de colmatare dup mcum dispune
proiectantul.
Materialul de colmatare va fi aplicat n intervalul de timp pn la maximum 4 ore de
la aplicarea produsului bituminos de la amorsare.
2.5.
Controlul calitaii pentru recepie
Controlul materialelor se va efectua la fiecare lot de amulsie bituminoas

aprovizionat, dar nu mai mult de 100t sau la fiecare 100t.
Se vor efectua determinri periodoce asupra emulsiei depozitate pe antier, la
fiecare lun sau dup cum dispune proiectantul. Determinri periodice se vor efectua
asupra urmtoarelor caracteristici:
1. Adezivitatea agregatului standard
2. Stabilitatea la stocare, la 7 zile
3. Caracteristicile bitumului din emulsie:
inel&bil
penetraia la 25oC
ductilitatea
o la 0oC
o la 25oC
controlul suprafeei care urmeaz s fie acoperit cu un strat de amorsare, se va
baza pe determinarea bitumului rmas pe suprafa a amorsat, prim masurarea ratei de
amorsare cu ajutorul unei foi ptrate de tabl metalic, cu latura de 1 m. Foaia de tabl
curat, se va cntri iniial, nainte de amorsare i dup trecerea utilajului de amorsare,
lsnd timpul necesar ruperii emulsiei i evaporrii apei.
3. STRAT DE BAZ BITUMINOS
3.1.
Generalitai
Aceste lucrri vor consta dintr-uin amestec de agregate, filer i liant bituminos,
preparat n staie de asfalt. Diversele fraciuni de agregate vor fi separate, cu granula ie
uniform i combinate n astfel de proporii ca amestecul rezultat s ndeplineasc
condiiile de granulaie n toleranele specificate ale formulei de amestec. Mixtura va fi
amplasat n una sau mai multe reprize, pe suprafa a pregtit, a stratului de funda ie sau
a tratului suport, conform liniilor, declivit ilor, grosimii i profilelor transversale din plan ele
de execuie.
3.2.
Documente de referin
1. SR 7970 Lucrri de drumuri. Straturi de baz din mixtur asfaltic cilindrat la

cald. Condiii tehnice de calitate i prescripii generale de execu ie
2. STAS 6400 Lucrri de drumuri. Straturi de funda ie de baz. Condi ii tehnice

generale de calitate.
3. SR 174-1 Lucrri de drumuri. mbrcmin i bituminoase cilindrate executate la
cald. Condiii tehnice de calitate.
4. SR 174-2 Lucrri de drumuri. mbrcmin i bituminoase cilindrate executate la
cald. Condiii tehnice pentru prepararea i punerea n oper a mixturilor asfaltice
i recepia mbrcminilor executate
5. C 56-85 Normativ pentru verificarea calit ii i recep ionarea lucrrilor de
construcii i instalaii
6. L 10/1995 Legea privind calitatea n construcii
7. Toate standardele i normativele manionate n prezentul caiet de sarcini
3.3.
Materiale
Materialele trebuie s ndeplineasc condi iile de calitate din plan ele de execu ie,
ale acestui caiet de sarcini i ale tuturor documentelor de referin men ionate de caiet sau
de planele de execuie.
Executantul trebuie s aib aprovizionate suficiente cantit i de materiale n
depozite la staie la nceputul fiecrei zi opera ionale, pentru a asigura cantitatea zilnic
necesar.
Setul complet de determinri ct i frecven a probelor i locul lor vor fi incluse n
Planul de Control al Caliti i trimise spre aprobare Proiectantului, nainte de nceperea
lucrrilor contractuale.
Agregate
Se va folosi un amestec de agregate concasate sau agregate naturale, care vor fi
amestecate n proporii determinate. Condi iile de admisibilitate pentru diferitele sorturi de
agregate sunt stabilite de urmtoarele documente de referin :
o STAS 662-89 tabelul 6 pemtru nisip natural i tabelul 11 pentru pietri
natural concasat
o SR 667-2001 tabelul 10 pentru nisip de concasare i tabelul 8 pentru
criblur.
Cerinele pentru verificarea calitii ct si pentru caracteristicile agregatelor care
trebuie verificate periodic sau la fiecare expedi ie, nainte de a fi aprovizionat pe antier
sunt stabilite prin urmtoarele documente de referin .
o STAS 662-89, capitolul 3 pentru nisip i pietri natural
o SR 667-2001 capitolul 3 pentru nisip de concasare i criblur
Tipurile i sorturile de agregate care se utilizeaz la straturile de baz bituminoase
sunt date mai jos:
Agregate de balastier
Nisip natural, sort 0-4 sau 0-8
Nisip natural sort 4-8
Pietri sort 8-31,5
Agregate de carier
Nisip de concasare sort 0-3
Criblur, sorturile 8-16 i 16-25
Granulaia se determin prin utilizarea sitelor cu ochiuri ptrate conform prevederilor
SR EN 933-2.
Condiiile pentru verificarea calitii la fel ca si caracteristicile care se verific la
agregate n afara de cele deja menionate mai sus sunt prevzute de STAS 7970-76.
Filer mineral
Prin filer se nelege n general toate particulele minerale mai mici de 0,09 mm care
sunt incluse n mixtura asfaltic. Acest paragraf se refer la filerul de calcar sau la creta
mcinat, numit de asemenea filer de aport, care este prelucrat prin mijloace specifice i
aprovizionat pe antier pentru a fi inclus n compozi ia mixturii. Filerul de aport trebuie s
ndeplineasc condiiile STAS 539 prezentate n tabelul de mai jos:
Condiiile standard pentru filer
Granulaie:
- trecerea prin sita 0,2 mm
min 98%
- trecerea prin sita 0,09 mm
min 80%
Umiditatea
max 2%
Coeficientul de hidrofilie
max 1%
Coninutl de CaCO3
min 90%
Condiiile de verificare a calitii la fel ca si caracteristicile care se verific la filer,
periodic sau la fiecare lot aprovizionat sunt de asemenea prevzute n cap 5 STAS 539.
Trebuie respectate i condiiile STAS 7970-76.
Liani bituminoi
Lianii bituminoi care se utilizeaz la straturile de baz bituminoase sunt:
A. Bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80;
B. Bitum aditivat tip D 60/80a;
A. Bitumul neparafinos pentru drumuri i bitumul aditivat trebuie s respecte condi iile
de calitate prevzute de SR 754 i tabelul de mai jos:
Cerine standard
Caracteristici
Penetraia 25oC la zecimi de mm
Punctul de nmuiere oC
Ductibilitatea cm min:
- la 5oC
- la 25oC
Punctul de rupere Fraass (oC) min
Punctul de aprindere Marcusson (oC) min
Solubilitatea n solveni organici min (%)
Stabilitatea la nclzire n film subire la 163 oC:
- Pierderea masei (%) max
- Penetraia rezidual (%) min
- Creterea punctului de nmuiere max (oC)
- Ductibilitatea rezidual la 25oC min (cm)
Coninut de parafin max (%)
Densitatea la 25oC (g/cm3)
Adezivitatea la proba de agregat 5..8 mm, sursa
Chileni
D60/80
D80/100
60..80
49..55
80..1000
43..49
4,0
100
-13
250
99
5,0
100
-15
250
99
0,80
50
9
50
0,80
47
9
75
0,995
80
0,992
80
Standardul de
referin
pentru
metoda de
determinare
STAS 42
STAS 60
SR 61
STAS 113
STAS 5489
STAS 115
STAS 8099
Medoda II
STAS 35
STAS 10969/3
B. Bitum aditivat tip D60/80a sau D80/100 se bazeaz pe bitumul neparafinos pentru
drumuri tip D60/80 sau D80/100 n care n general este adugat un produs antidecojire.
Decizia de a folosi bitum aditivat pentru prepararea betoanelor asfaltice apar ine
Proiectantului.
n cazul n care adezivitatea la agregatele aprovizionate este mai mic de 75% se
va utiliza numai bitum aditivat.
Cantitatea de aditiv trebuie calculat n a a fel nct mixtura s fie n conformitate cu
cerinele de calitate impuse de acest caiet de sarcini. Stabilitatea i calitatea lui trebuie s
fie meninut atta timp ct este necesar producerea de mixtur asfaltic, pentru carin ele
executantului.
Aditivi
Aditivii folosii la prepararea betoanelor asfaltice sunt produse cu suprafa a-activ,
cu compoziii i structur specific polar-nepolar, n concordan cu declara iile de
conformitate emise de productor. Aditivii trebuie certifica i tehnic de ctre Consiliul
Naional de Certificare a Produselor i Echipamentelor din activitatea de construc ii.
Aditivii trebuie sa ndeplineasc principalele condi ii:
S fie compatibili cu tipul de bitum aprobat pentru prepararea mixturii;
S fie termi-stabil pn la temperatura de 200 oC;
S mbunteasc adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale, fr a
influena alte caracteristici ale bitumului;
S nu fie toxic, coroziv i inflamabil.
Tipul i dozajul de aditiv n bitum trebuie determinat pe baza unui studiu preliminat
fcut de ctre laboratorul autorizat al Executantului.
Cerinele pentru verificarea calitii ct i pentru caracteristicile aditivului care trebuie
verificate sunt recomandate de furnizor i certificate de ctre Consiliul de Certificare
Tehnic.
Compoziia mixturilor
A. Reeta mixturilor asfaltice i reeta de amestec
Executantul poate execuuta 2 tipuri de mixturi asfaltice pentru stratul de baz.
Alegerea tipului de mixtur care s fie prevzut n contract va fi fcut pe baza de
consideraii economice i posibiliti de aprovizionare i va constitui subiectul aprobrii de
ctre Beneficiar.
AB 1 agregate de tip fin, corespunznd Tipului B de mixtur al STAS 7970;
AB 2 agregate de tip grosier, corespunznd Tipului C de mixtur
Reeta de amestec trebuie s stabileasc un singur procentaj de agregat care s
treac prin fiecare sit i un singur procentaj de bitum aditivat, care va fi con inut n
mixtur, un singur procentaj de filer de aport care trebie con inut n mixtur i o singur
temperatur a mixturii la punctul de ieire din sta ie.
Determinrille trebuie s includ toate determinrile cerute pentru componentele
materialelor, din prezenturl caiet de sarcini i trebuie actualizate .
Compoziia granulometric a agregatelor care face parte din re eta de amestec
trebuie precedat de splare. Splarea frac iunii care trece prin sita de 0,09 mm trebuie
facuta nainte de analiza granulometric.
Toate dozajele pentru agregate i pentru filerul de aport se raportaz la m,asa total
a agregatelor uscate; dozarea liantului bituminos se raporteaz la masa mixturii. Curba
granulometric a agregatelor naturale i a filerului pentru fiecare tip de mixtur asfaltic,
trebuie inclus n limitele specificate din tabelele de mai jos. Se vor utiliza numai mixturi
coninnd agregate concasate.
Fraciuni de agregate din amestecul total, % din
mas
Fraciuni din filer de aport i din nisip, sub 0,1 mm
Mixtur asfaltic
Tip AB2
Tip AB1
4 ..14
3 .. 12
Filer i nisip, fraciunea 0,1.. 4 mm

Agregate naturale cu dimensiunea peste 4 mm
Agregate naturale cu dimensiunea peste 25 mm
Coninut minim de filer de aport
Marimea sitelor (mm)
31,5
25
16
8
4
1
0,63
0,20
0,1
diferena pn la 100
22 ..47
36 ..66
max 10
max 10
4
Trecerea prin site, n % pentru mixturi asfaltice

Tip AB1
Tip AB2
100
100
90 .. 100
90 .. 100
80 .. 100
71 .. 100
67 .. 91
50 .. 86
53 .. 78
34 .. 36
30 .. 58
14 ..39
22 .. 52
10 .. 35
6 .. 30
4 .. 22
5 .. 14
3 .. 11
Determinrile pe epruvete Marshall, pentru cinci dozaje de lian bituminos distribuite

n ambele pri ale dozajului reinut trebuie fcute, n concordan cu STAS 1338/1,2 i
urmtoarele prevederi:
Determinrile trebnuie planificate n baza a 0,5 unita i de varia ie a dozajului
standard recomandat liantului bituminos. Epruvetele Marshall trebuie compactate aplicnd
aplicnd 75 de lovituri pe fiecare parte pentru clasele tehnice ale drumului I i II. Parametrii
care trebuie determinai n timpul determinrilor sunt urmatorii: stabilitatea la 60 oC, indicele
de curgere la 60oC, densitatea aparent absorbit de ap ct i con inutul de goluri n
mixtura asfaltic (VIM), golurile din agregate minerale (VMA) i golurile umplute cu liant
bituminos (VFA).
Continutul optim de liant bituminos este stabilit prin studiile preliminarii de laborator
pe epruvete Marshall. Coninutul de liant trebuie determinat grafic folosin grafice separate
pentru stabilitate, curgere, densitatea aparent, absorbtia de ap i de asemena VIM, VFA,
VMA.
Limitele recomandate ale coninutului de bitum sunt indicate n Tabelul de mai jos
Tipul de agregate
Pentru mixturi cu agregate concasate
3.4.
Continutul de liant, %, raportat la masa

mixturii asfaltice de tipul:
AB1
AB2
3,6 .. 5,4
3,4 .. 5,0
Utilaje
Instalaia de preparare
Staiile de asfalt trebuie inspectate pentru a constata ncadrarea n toleran ele
comunicate de productor, starea de funsionare corespunztoare, o capaciteta suficient
i reglarea pentru a produce mixtura asfaltic cerut.
Staia de asfelt trebuie s fie complet automat i echipat cu instrumente de
control al predozrii, uscrii-nclzirii, ciuruirii agregatelor, filerului i liantului bituminos.
n completare staia de asfalt trebyie s fie echipat cu intreruptoare automate
pentru a ntrerupe prepararea n cazul cnd instrumentele de control se defecteaz.
Staia de asfalt trebuie s aib un dozaj precis pentru liant, filer i agregate, n
concordan cu toleranele permise specificate n tabelul de mai jos.
Parametrii
Dozare de liant asfaltic de iomport
Dozarea agregatelor granulate
Tolerane admisibile
2%
3%
Staia de asfalt trebuie s aib sisteme de afiare i nregistrare a temperaturii

liantului, agregatelor i mixturii asfaltice. Rezervoarele de bitum, usctorul i buncrele
calde trebuie s fie dotate cu termometre.
Rezervoarele de bitum de la staia de asfalt trebuie s aib o capacitate de stocare
mai mare sau efal cu media consumului zilnic, fiecare dintre ele s aib un indicator de
nivel gradat (pentru liant i ulei) i un dispozitiv de nclzire a liantului care garanteaz
temperatura necesar i previne orice supranclzire.
Zona de depozitare a agregatelor pe antier trebuie s fie :
Uor accesibil;
Betonat; platformele de beton sau asfalt trebuie s previn orice
contaminare a materialelor depozitate;
Sorturile de agregate trebuie stocate separat. Contaminarea diferitelor tipuri
de agregate trebue evitat prin folosirea unor ziduri separatoare cu
dimensiuni suficiente;
Grmezile trebuie identificate clar de panouri pe care sunt indicate sursa i
limitele sorturilor de agregate.
Staia de asfalt trebie s aib achipamente mecanice necesare pentru alimentarea
uniform a agregatelor n vederea meninerii unei produs ii constante.
Mijloacele de transport
Camioanele folosite pentru transportul mixturilor asfaltice trebuie s aib bene
curate, netede i bine reglate, care au fost acoperite cu o cantitate minim de solu ie de
spun, soluie de var sau alt material aprobat, pentru a preveni ca mixtura s adere la
suprafeele de aezare. Soluia antiaderent nu trebuie s formeze bl i pe suprafa a de
aezare a benei camionului.
Fiecare camion trebuie sa aib o prelat din pnz de cort sau din alt material
potrivit cu dimensiuni potrivite pentru a proteja mixtura de condi iile atmosferice. Prelatele
vor fi folosite de fiecare dat cnd se transport mixturi asfaltice.
Repartizatoarele de asfalt
Repartizatoarele de asfalt trebuie s fie utilaje de sine stttoare cu container,
dotate cu un ecran automatizat sau ansamblu de tragere, nclzit dac este nevoie si
capabil s mpratie i s finiseze betonul asfaltic pe l ime de band. Finisorul trebuie s
fie stocat cu buncr de stocare avnd o capacitate suficient pentru o rspndire uniform.
Buncrul trebuie s fie echipat cu un sistem de distribu ie pentru a plasa mixtura uniform n
faa grinii repartizoare. La aternerea mixturii finisorul trebuie s fie capabil s opereze la
viteze inainte, constante, cu o aternere satisfctoare mixturii.
Utilajele de compactare
Toi compactorii trebuie s fie capabili s se ntoarc fr a lsa urme iar tamburii de
oel trebuie s fie echipai cu rzuitor. Compactorii pe pneuri trebuie s fie auto-propulsa i,
de tip oscilator i echipai cu pneuri netede de mrimi egale, cu diemtrul i rat a
deformrilor egale, toate meninute la acceea i presiune de umflare.
3.5.
Metoda de execuie
Prepararea mixturii
Staiile de asfalt de tip ciclic

Agregatele din fiecare buncr cald trebuie s fie foarte precis dozate n cantit i
cerute de reeta de amestec.
Agregatele trebuie ncrcate n buncrul de cntrire, n a a fel nct s se evite
segregarea. Agregatul mineral pentru betonul asfaltic trebuie amestecat uscat, nu mai pu in
de 15 sec. Perioada de amestecare uscat va ncepe atunci cnd toat cantitatea de
agregat mineral a fost ncrcat n malaxos i se sfr e te atunci cnd se intoduce liantul
bituminos. Dup malaxarea uscat, liantul bituminos se ncarc n malaxor, astfel nct
liantul s se distribuie uniform, peste cel pu in din lungimea total a malaxorului. Timpul
necesar pentru adugarea liantului bituminos nu trebuie s dep esc 15 secunde.
Malaxarea umed va ncepe la introducerea liantului bituminos i va continua cel pu in 30
de secunde sau mai mult dac este necesar pentru a produce o acoperire complet i
uniform a particulelor i o distribuie complet a liantului bituminos n toat masa
agregatelor. Perioada de malaxare umed se va termina atunci cnd u a de descrcare
este deschis.
Staiile de asfalt cu amestec continuu
Perioada de malaxare trebuie s fie determinat prin ncercri i trebuie s nu fie
mai mic de 35 de secunde.
Mixtura final
Mixtura final la descrcarea din malaxor va avea o temperatur depinznd de tipul
mixturii, dup cum urmeaz:
160 ..180oC la D60/80
165 ..175oC la DC60/80a
Reeta pentru mixtura asfaltic a stratului de baz va fi controlat sa concorde cu
reeta de amestec, prin determinarea granula iei agregatelor i a con inutului de bitum pe
proba de mixtura. Proba de mixtura se recolteaz de la sta ie sau de la repartizor,
constnd n 10 kg de mixtur.
Determinarea coninutului de bitum se efectueaz potrivit STAS 1338.
Determinarea granulozitii agregatului se efectureaz n conformitate cu STAS
1338.
Transportul
Capacitatea de transport trebuie s fie corelat cu productivitatea finisorului de
asfalt i cu distana de transport, astfel nct odat nceput a ternerea finisorul s fie
alimentat continuu cu mixtur.
Mixtura trebuie s fie livrat pe drum la temperatura specificat.
Aternerea i nivelarea
Betonul asfaltic nu trebuie aternut:
Cnd temperatura aerului sau temperatura suprafe ei pe care se a terne mixtura
sunt mai mici de 10oC
Pe orice suprafa ud sau ncheat
Cnd condiiile atmosferice npiedic o aternere sau finisare adecvat a mixturii.
Amorsarea pe diferitele tipuri de strat support
Amorsarea pe diferitele tipuri de strat support, dac este specificat, trebuie aplicat
aa cum s-a stabilit mai nainte n specificaiile relevante, oricare dintre ele fiind aplicabil.
Aternerea
Suprafaa amorsat sau stratul anterior executat trebuie cur at de toate mizeriile,
grmezile de pmnt sau orice alt material strin, nainte de a ternerea mixturii asfaltice.
Mixtura cnd este livrat la finisorul de asfalt trebuie s aib o temperatur care s se
ncadreze n valorile de temperatur din tabelul de mai jos.
Tipul de liant
D60/80
D60/80a
Temperatura minim de
aternere oC
140
145
Temperatura minim la compactare oC

nceput
Sfrit
135
100
140
110
Daca sunt prezeni bulgri sau s-a format o crust de mixtur, ntreaga ncrctur
trebuie respins. Finisorul trebuie s oppereze la vireza care d cele mai bune rezultate.
Rata de livrare a mixturii la finisor trebuie s fie coordonat pentru a a sigura, unde este
practicabil, o rat uniform de aternere fr ntreruperi n func ionarea finisorului.
Executantul poate alege s execute fiecare strat din mai multe reprize, dar nici un
strat individual nu trebuie s aib o grosime compact mai mic de 5 cm i mai mare de
120 mm, iar stratul urmtor nu se va mai aplica mai devreme de 24 de ore dup terminarea
primului strat.
Nu vor fi admise segregri la manipularea mixturii la sta ie sau n timpul opera iei de
aternere pe patul drumului.
Rosturi
Rosturile tranversale trebuie sa fie realizate cu orice metod care poate produce o
sectiune dens, verticala, care sa fie asigurat la reluarea asternerii. Rostul format cnd
mixtura nou este aternut, trebuie s fie compact, bine nchis, iar nclinarea, linia i
textura suprafeei nou aternute trebuie s fie conform cu cea a suprafe ei cu care se
leag. Manipularea manual a mixturii trebuie redus la minim, pentru a evita o textur
nefinisat n suprafa. Aternerea mixturii asfaltice trebuie s fie pe ct posibil continu,
iar compactorii nu vor trece peste capete neprotejate, dect dac se va ntrzia a ternerea
de mixturi n plus, cu un timp suficient pentru a permite mixturii s se rceasc.
Rosturile longitudinale trebuie realizate folosind o plac de margine fixat pe ambele
pri ale finisorului. Aceste plci trebuie s fie reglabile i placa din afar trebuie a ezat la
un unghi de aproximativ 45 o fa de suprafaa paturlui drumului i ntr-o pozi ie astfel ca s
compacteze uor mixtura. Placa din interior sau alte materiale a ternute pentru rosturile
longitudinale, trebuie s fie perpendiculare pe patul drumului. Cand se a terne prima
band, dac mixtura de la rostul longitudinal tinde s cad, se va crea o margine vertical
printr-o compactare uoar cu spatele greblei. Trebuie dat aten ie ob inerii unui rost
longitudinal legat i nchis, prin aternerea mixturii calde ntr-o modalitate care s asigure
compactarea la maxim n aceast zon. Neregularit ile din marginile benzii a ternute
trebuie corectate prin ndeprtare sau adaos de mixtur, nainte ca suprafa a s fie
compactat.
Compactarea
Dup ce mixtura asfaltic a fosc aternut i neregularit ile corectate, aceasta va fi
compactat n profunzime i uniform prin cilindrare. Compactarea trebuie s nceap ct
mai repede dup aternerea mixturii. Tipul i numrul compactorilor trebuie s fie suficient
pentru abinerea gradului de compactare cerut n intervalul ct mixtura poate fi lucrat. Un
compactor pe pneuri trebuie folosit ca mijloc de compactare ini ial dsau intermediar, pe
orice strat aternut ca strat iniial de margine sau de nivelare. Compactarea trebuie
terminat inainte ca temperatura suprafe ei de mixtur s scad sub 80 oC.
Orice mixtur care nu este bine fixat , este fisurat, amestecat cu mizerie sau
cere este deteriorat va fi ndeprtat i nlocuit cu mixtur fierbinte nou, care trebuie
compactat n conformitate cu suprafeele nconjurtoare. Orice suprafa care prezont
un exces sau deficit de lian bituminos trebuie ndeprtat i nlocuit.
Exceptnd cazul cnd aste specifcat altfel, compactarea trebuie s continue pn

cnd toate urmele lsate de compactori sunt eliminate si densitatea minim cerut prin
acest caiet de sarcini este atins.
4. MBRCMINI BITUMINOASE EXECUTATE LA CALD
4.1.
Generaliti
Descriere
Aceste lucrri constau dintr-un amestec de agregate, filer, aditivi dac este cazul i
liant bituminos, preparat n staie fix de asfalt. Diversele tipuri de agregate trebuie s fie
sortate, cu granulaie continu i combinate n aa fel nct amestecul rezultat s
corespund cerinelor granulometrice, n toleran ele specificate, ale re etei de amestec.
Mixtura trebuie aezat ntr-un strat, pe stratul suport pregtit sau pe stratul rutier inferior,
n conformitate cu liniile, cotele, grosimea i profilurile transversale tip, indicate n plan ele
de execuie sau stabilite de proiectant.
Documente de Referin
1
SR 174-1
2
SR 174-2
C 56-85
Legea nr.10/1995
AND 539
AND 549
AND 553
Lucrri de drumuri. mbrcmin i bituminoase

cilindrate
executate la cald. Condiii tehnice de calitate.
Lucrri de drumuri. mbrcmin i bituminoase cilindrate
executate la cald. Condiii tehnice pentru prepararea
i punerea n oper a mixturilor asfaltice i recep ia
mbrcminilor executate.
Normativ pentru verificarea calitii i recep ionarea
lucrrilor de construcii i instalaii.
Legea privind calitatea n construc ii.
Instruciuni tehnice pentru prepararea mixturilor
asfaltice, stabilizate cu fibre de celuloz.
Normativ
pentru
mbrcmini
bituminoase
cilindrate, executate la cald cu bitum modificat cu
polimeri.
Normativ
pentru
mbrcmini
bituminoase
cilindrate, executate la cald cu bitum aditivat.
Toate standardele i normativele men ionate n continuare de acest caiet de
sarcini.
4.2. Materiale
Materialele trebuie s se conformeze condiiilor pentru calitate ale proiectului, ale
acestui caiet de sarcini i a tuturor documentelor de referin men ionate de caiet sau de
proiect.
Executantul trebuie s aibe aprovizionate suficiente cantit i de materiale, n depozite,
la staie, la nceputul fiecrei zile operaionale, pentru a asigura cantitatea zilnic necesar.
Setul complet de determinri, ca i frecvena probelor i locul recoltrii lor, vor fi
incluse n Planul de Control al Calit ii al Contractantului i trimise spre aprobarea
inginerului, nainte de nceperea lucrrilor.
Agregate
Se va folosi un amestec de agregate concasate sau agregate de ru, care vor fi
amestecate n proporii determinate. Condi iile de admisibilitate pentru diferite sorturi de
agregate sunt stabilite de urmtoarele documente de referin :
STAS 662-89, tabel 6 pentru nisip natural si tabelul 11 pentru pietri natural
concasat.
SR 667-2000, tabelul 10 pentru nisip de concasare i tabelul 8 pentru
criublur.
Cerinele pentru verificarea calitii, ct i pentru caracteristicile agregatelor care
trebuie verificate, periodic sau la fiecare expedi ie, nainte de a fi aprovizionat pe antier,
sunt stabilite prin urmtoarele documente de referin :
STAS 662-89, capitolul 3, pentru nisip i pietri natural.
SR 667-2000, capitolul 3, pentru nisip de concasare i criblur.
Sorturile de agregate recomandate care se vor folosi n imbrcmin ile din beton
asfaltic, sunt prezentate n Tabelul 1, n funcie de mixtura asfaltic:
Tabelul 1
Tipul mixturii asfaltice
Sorturile de agregate naturale i concasate
Beton afaltic bogat n criblur Criblur 4-8, 8-16, 16-25
(strat de uzur)
Nisip de concasare 0-4
Nisip natural 0-4 (raportul natural/nisip de concasare,
ca n Nota din tabelul 6b pt. 1)
Beton asfaltic rugos (strat de Criblur 4-8, 8-16
uzur)
Beton asfaltic deschis de Criblur 4-8, 8-16, 16-25
criblur (strat de legatur)
Nisip natural 0-4 (raportul natural/nisip de concasare,
Beton asfaltic deschis din Pietri concasat 8-16, 16-31/16-25
pietri concasat (strat de Nisip de concasare 0-4
legtur)
Nisip natural 0-4 (raportul natural/nisip de concasaj, ca
n Nota din tabelul 6b pt. 1)
Beton asfaltic deschis din Pietri natural 4-8, 8-16 sau 16-31/16-25
pietri
natural
(strat
de Nisip natural 0-4 (raportul natural/nisip de concasare,
legtur)
Granulozitatea se determin folosind ciururi cu ochiuri ptrate, n concordan cu
dimensiunile din SR EN 933-2.
Cerinele pentru verificarea calitii, ct i pentru caracteristicile agregatelor care
trebuie verificate, pe lng cele deja men ionate mai sus, sunt prevzute de SR 174-1,
paragraul 2.3.1, i SR 174-2, paragraful 3.1.b,c i d.
Filer mineral
n general filerul poate fi neles ca particule minerale cu dimensiunile mai mici de
0,09 mm, care sunt incluse n mixtura asfaltic. Oricum, acest paragraf se refer la filer de
piatr de calcar sau de origine calcaroas, numit n acest document, filer de aport, care
este prelucrat cu mijloace de producie specifice i furnizat pe antier, pentru a fi inclus n
compoziia mixturii asfaltice. Acest filer de aport trebuie s fie conform condi iilor din STAS
539, aa cum se prezint n Tabelul 2:
Tabelul 2
Condiiile standard pentru filer
Granulaie:
- trecut prin sita 0,2 mm
Min. 98%
Min. 80%
- trecut prin sita 0,09 mm
Umiditatea
Max. 2%
Coeficient de hidrofilie
Max. 1%
Coninut de CaCO3
Min. 91%
Fraciunile fine care pot rezulta, de la exhaustorul sta iei de asfalt, ar putea s nu fie
numite ca filer sau filer de aport i trebuie depozitate n spa ii aprobate. Particulele
minerale cu diametrul mai mic de 0,09 mm, con inute de agregate (nisip i agregate
minerale grosiere), care nu sunt evacuate n timpul procesului de uscare a agregatelor din
staia de asfalt, pot fi considerate ca filer i aprobate, fr a nlocui procentajul de filer de
aport cerut de detaliile de execuie sau de acest caiet de sarcini.
Condiiile pentru verificarea calitii, ct i pentru caracteristicile filerului care trebuie
verificate, periodic sau la fiecare transport, sunt prevzute n Capitolul 2 al STAS 539.
Trebuie de asemenea respectate condiiile din SR 174-1, paragraful 2.3.2, i SR 174-2,
paragraful 3.1.e.
Liant bituminos
La execuia mbrcminilor bituminoase din mixturi asfaltice, sunt folosite
urmtoarele tipuri de bitum:
a) bitum neparafinos pentru drumuri, tipul D60/80 i D80/100;
b) bitum aditivat, tipul D60/80a i D80/100a.
A. Bitumul neparafinos pentru drumuri trebuie s respecte condi iile de calitate
prevzute de SR 754 i tabelul 3 de mai jos
Caracteristici
Tabelul 3
Cerine standard
Penetraia la 250C, zecimi de mm

Punctul de nmuiere 0C
Ductilitatea cm min: - la 50C
- la 250C
Punctul de rupere Fraass (0C) max.
Punctul de aprindere Marcusson (0C) min.
Stabilitatea la nclzire n film subire, la
1630C:
Pierderea masei (%) max
Penetraia rezidual (%) min
Creterea punctului de nmuiere,
max (0C)
Ductilitatea rezidual la 250C min
(cm).
Coninut de parafin, max (%)
Densitatea la 250C (gr/cm3)
Adezivitatea la probe de agregate 5...8
mm, sursa Chileni
D60/80
D80/100
60...80
49...55
4.0
100
-13
250
99
80...100
43...49
5.0
100
-15
250
99
0,80
50
9
0,80
47
9
50
75
2,0
0,995
80
2,0
0,992
80
Standardul de
referin
pentru metoda
de determinare
STAS 42
STAS 60
SR 61
STAS 113
STAS 5489
STAS 115
STAS 8099
Metoda II
STAS 8098
STAS 35
STAS 10969/3
B. Bitumul aditivat, tipul D60/80a sau D80/100a, se bazeaz pe bitumul neparafinos pentru
drumuri tipul D60/80 sau D80/100, la care se adaug n general un produs anticojire.
Caracteristicile pentru astfel de bitumuri aditivate trebuie s fie n concordan cu
prevederile SR 754 i trebuie respectate condi iile din Tabelul 4.
Tabelul 4
Caracteristici
Penetraia la 250C, zecimi de mm

Punctul de nmuiere 0C
Ductilitatea cm min: - la 50C
- la 250C
Punctul de rupere Fraass (0C) max.
Punctul de aprindere Marcusson (0C) min.
Stabilitatea la nclzire n film subire, la
1630C:
Metoda TFOT sau RTFOT
Pierderea masei (%) max
Penetraia rezidual (%) min
Creterea punctului de nmuiere,
max (0C)
Ductilitatea rezidual la 250C min
(cm).
Coninut de parafin, max (%)
Densitatea la 250C (gr/cm3)
Adezivitatea la probe de agregate 5...8
mm, sursa Chileni
Cerine standard
D60/80
D80/100
60...80
49...55
4.0
100
-13
250
99
80...100
43...49
5.0
100
-15
250
99
0,80
50
9
0,80
47
9
50
75
2,0
0,995
90
2,0
0,992
90
Standardul de
referin pentru
metoda
de
determinare
STAS 42
STAS 60
SR 61
STAS 113
STAS 5489
STAS 115
Specificaiile
tehnice n
vigoare
(instrucia AND
Nr.535/356)
STAS 8098
STAS 35
STAS 10969/3
Decizia de a folosi bitum aditivat pentru prepararea betoanelor asfaltice apar ine
proiectantului. Executantul va nainta spre aprobare un raport care va explica op iunea sa
de a folosi bitum aditivat. Raportul va avea anexate toate rezultatele determinrilor de
laborator necesare i va face parte din raportul pentru aprobarea re etei de preparare a
mixturii. Nu vor fi diferene de pre al mixturii asfaltice, din cauza folosirii bitumului aditivat
n locul bitumului obinuit pentru drumuri, a a cum a fost definit mai sus.
Cantitatea de aditiv trebuie calculat n a a fel nct mixtura s fie n conformitate cu
condiiile de calitate impuse de acest caiet de sarcini. Stabilitatea i calitatea lui trebuie s
fie meninute, atta timp ct este necesar producerea de mixtur asfaltic, pentru
cerinele contractantului.
Condiiile pentru verificarea calitii, ct i pentru caracteristicile bitumului sau
bitumului aditivat, care trebuie verificate, pe lng cele men ionate mai sus, sunt prevzute
n SR 174-1, paragraful 2.3.3, i SR 174-2, paragraful 3.1.a.
Aditivi
Aditivii folosii la execuia mbrcminilor de beton asfaltic sunt produce cu suprafa a
activ, cu compoziii i structur specific polar/ nepolar, n concordan cu declara iile
de conformitate emise de productor. Aditivii trebuie agrementa i tehnic de ctre Consiliul
Naional de Certificare a Produselor i Echipamentelor, din activitate de construc ii.
Aditivii trebuie s ndeplineasc principalele cerin e:
s fie compatibili cu tipul de bitum aprobat pentru prepararea mixturii;
s fie termo-stabili pn la o temperatur de 200 0C;
s mbunteasc adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale, fr a
influena alte caracteristici ale bitumului;
s nu fie toxic, coroziv i inflamabil.
Tipul i dozajul de aditiv de bitum, trebuie determinat pe baza unui studiu preliminar
fcut de ctre laboratorul autorizat al ececutantului, respectnd condi iile din Tabelul 4.
Condiiile de verificarea calitii, ct i pentru caracteristicile aditivului, care trebuie
verificate, sunt cele mai recomandate de ctre furnizor i certificare de ctre Consiliul de
Certificare Tehnic.
4.3. Compoziia Mixturilor
A. Reeta mixturii asfaltice i reeta de amestec
Reeta mixturii trebuie pregtit ntr-un laborator ales de erxecutant, aprobat n
prealabil de proiectant. Niciun laborator al investitorului nu poate fi luat n considera ie
pentru pregtirea reetei de mixtur.
Dup ce staia este n funciune, executantul poate s propun corectri ale re etei
de amestec, n limitele standard permise de acest caiet de sarcini sau de documentele de
referin amintite de acest caiet. Dac rezultatele determinrilor indic, c aceste corec ii
duc la o mixtur, care s ndeplineasc condi iile de calitate impuse de caietul de sarcini
sau de documentele de referin amintite, re eta de amestec va fi ajustat n concordan
cu aprobarea proiectantului.
Dac se va face o schimbare n sursa de materiale, trebuie stabilit o nou re et de
amestec, nainte ca materialul s fie folosit. Cnd rezultatele sunt nesatisfctoare sau alte
condiii o face necesar, inginerul va cere o nou re et de amestec.
Reeta de amestec pentru betonul asfaltic este o valoare de referin . Orice efort
trebuie fcut de ctre contractant, pentru a ncorpora liantul bituminos n mixtur. Dac
rezultatele determinrilor pe probele luate n 5 zile consecutive, arat un con inut de liantul
bituminos n tolerane, dar constant mai sczut dect valoarea de referin , inginerul va
cere contractantului s suspende lucrrile i s reconsidere setrile sta iei de asfalt sau
reeta de amestec.
Raportul pentru reeta mixturii i reeta de amestec trebuie s includ cel pu in
urmtoarele documente:
a. Analize complete ale materialelor folosite n programul de determinri (agregate,
bitum, filer, aditivi, etc.) i Certificatul de Conformitate/ Certificarea Tehnic legal
a lor.
Determinrile trebuie s includ toate determinrile cerute pentru componentele
materiale, din prezentul caiet de sarcini i trebuie actualizate, trebuie s se refere la probe
luate, cu nu mai mult de dou luni nainte de naintarea raportului.
Analiza granulometric a agregatelor care fac parte din re eta de amestec trebuie
precedat de splare, splarea fraciunii care trece prin sita de 0,09 mm trebuie fcut
nainte de analiza granulometric.
b. Toate dozajele pentru agregate i pentru filerul de aport se raporteaz la masa
total a agregatelor uscate; dozarea liantului bituminos se raporteaz la masa
mixturii. Curba granulometric a agregatelor naturale i a filerului, pentru fiecare
tip de mixtur asfaltic, trebuie s se ncadreze n limitele specificate, din tabelele
5 i 6.
Tabelul 5
Nr.
crt.
1
2
3
Strat de uzur
Fraciuni de
agregate din
amestecul de
agregate
Filer i pri de
nisip, mai mici
de #0,1mm%
Filer i pri de
nisip,
0,1...#0,4mm%
Criblur peste
#4mm%
BA8
BA8a
9...13
BA16
BA16a
Bam16
9...13
BA25
BA25a
6...13
Strat de legtur
BAR16
BAD25
BAR16a
BAD25a
BARm16
BADm25
9...11
2...7
BADPC25
BADPC25a
2...7
BADPS25
BADPS25
a
2...7
Rest pn la 100
22...45
34...58
39...60
47...61
55...72

4
5
Pietri concasat,
peste #8mm%
Pietri natural,
peste #8mm%
39...58
39...58
Tabelul 6
Site cu deschiderea
ochiurilor
#,
conform SR933-2
mm
Trecere prin sit SR933-2, n % pentru tipuri de mixture asfaltice

BA8
BA16
BA25
BAR16
BA8a
BA16a
BA25a
BAR16a
Bam16
BARm16
25
16
10
8
4
2
1
0,63
9010
5678
3055
2242
1835
9010
6685
4266
3055
2242
1835
90100
7290
5480
4061
3050
2040
1535
92100
6174
3953
3042
2131
1825
BAD25;BAD25a
BADm25;BADPD25
BADPE25a
BADPS25
BADPS25a
90100
7390
4261
2845
2035
1432
1030
c. Determinrile pe epruvete Marshall, pentru cinci dozaje de liant bituminos,

distribuite n ambele pri ale dozajului re inut, trebuie fcute, n concordan cu
STAS 1338/1,2 i urmtoarele prevederi:
Determinrile trebuie planificate n baza a 0,5 unit i de varia ie a dozajului standard
recomandat liantului bituminos. Epruvetele Marshall trebuie compactate aplicnd 75 de
lovituri pe fiecare parte, pentru clase tehnice ale drumului I i II. Parametrii care trebuie
determini n timpul determinrilor sunt urmtorii: stabilitatea la 60 0C, indicele de curgere la
600C, densitatea aparent, absoria de ap, ct i con inutul de goluri n mixtura asfaltic
(VIM), golurile din agregatele minerale (VMA) i golurile umplute cu liant bituminos (VFA).
d. Coninutul optim de liant bituminos este stabilit prin studiile preliminarii de
laborator pe epruvete Marshall. Coninutul de liant trebuie determinat grafic, i.e.
folosind grafice separate pentru stabilitate, curgere, densitatea aparent, absor ia
de ap i de asemea, VIM, VFA, i VMA. (Se sugereaz, ca punct de nceput, s
se aleag coninutul de liant la procentul mijlociu al limitei de goluri de aer i apoi
s se verifice dac toate criteriile sunt ntrunite).
Limitele recomandate ale coninutului de bitum sunt prezentate n Tabelul 7.
Tabelul 7
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7

BA8; BA8a
BA16; BA16a
BAm16
BAR16
BAR16a
BARm16
BAD25; BAD25a
BAD25
BAD25a
BADm25
BADPC31(#25)
BADPC31a(#25)
BADPS31(#25)
BADPS31a(#25)
Coninutul de bitum, raportat la

masa mixturii asfaltice
6,5...7,5
6,0...7,0
6,3...7,3
6,5...7,5
6,5...7,0
6,3...7,3
5,7...6,2
5,7...6,2
5,5...7,0
4,0...5,0
4,0...5,0
4,0...5,0
Clasa tehnic a
drumului
IV, V
II
III
II
III
II, III
I...III
IV, V
I...IV
I...III
IV, V
Categoria
tehnic a strzii
IV
II
III
IV
I, II
IV
I...IV
IV
3
D60/80
D60/80a
1
D80/100
D80/100a
Indicele
curgere
mm
Categoria tehnic a
Tipul de liant
2
Stabilitatea
(S) la 600C,
KN min
Clasa tehnic a drumului
Caracteristice pe epruvete cilindrice Marshall
Nr. crt.
Raportul filer/ bitum, unde prin filer se n eleg toate particulele ce trec prin sita de 0,09
mm, incluznd bitumul de aport, este recomandat s fie cuprins n limitele artate mai jos:
Stratul de uzur:
Beton asfaltic bogat n criblur:
-cu dimensiunea maxim 8 sau 16 mm
-cu dimensiunea maxim 25 mm.
Stratul de legtur: Betonul asfaltic deschis.
Reeta iniial de amestec trebuie s ntruneasc cerin ele din tabelul 8 de mai jos,
pentru tipurile de mixturi specificate de detaliile de execu ie.
Dac mixtura de prob, preparat la propor iile re etei ini iale de amestec nu
ndeplinete condiiile din tabelul 8, executantul poate propune schimbri n re eta de
amestec. Dac aceste schimbri nu au ca rezultat, ndeplinirea condi iilor pentru mixturi din
tabelul 8 i tabelul 9, proiectantul va cere o nou re et de mixtur asfaltic.
Tabelul 8
4
I
II
III
IV, V
I
II
III
IV, V
I
II
III
IV, V
I
II
III
IV, V
I
II
III
IV, V
-
5
I
II
III
IV
I
II
III
IV
I
II
III
IV, V
I
II
III
IV, V
I
II
III
IV
-
Tipuri de mixturi bituminoase

BA8
BA16
BAR16
BA8a
BA16a
BAR16a
BA25
BA25a
6
-
7
-
5,5
5,5
1,5..4,5
1,5..4,5
1,5..4,0
-
9,0
7,5
5,5
8,0
6,0
5,5
1,5..4,5
1,5..4,0
1,5..4,5
1,5..4,0
1,5..4,0
1,5..4,5
2,5..5,0
1,5..4,0
1,5..4,5
2350
8
9,5
9,5
8,0
8,5
6,5
1,5..3,0
1,5..3,0
1,5..3,0
1,5..3,5
1,5..3,5
2,5..5,0
2,5..5,0
2,0..4,0
2350
BAD25
BAD25a
9
7,0
7,0
5,5
4,5
6,0
4,5
3,5
1,5..4,5
1,5..4,5
1,5..4,5
1,5..4,5
1,5..4,5
1,5..4,5
1,5..4,5
2,0..4,0
2,0..4,0
1,5..3,0
1,0..3,0
2300
BADPC31(25)
BADPC
31a(25a)
BADPS
31(25)
BADPS
31a
(25a)
10
-
11
-
4,5
4,5
3,5
1,5..4,5
1,5..4,5
1,5..4,5
1,5..3,0
1,0..3,0
2300
4,5
4,5
3,5
1,5..4,5
1,5..4,5
1,5..4,5
1,0..3,0
2300
de
(I),
D60/80
D60/80a
Raportul S/I
kN/mm
D60/80
D60/80a
Densitatea
aparent,
kg/m3, min.
Absoria de
ap %, vol
Volumul de
goluri:
-n mixtura
asfaltic
VIM
-n
agregatele
minerale
VMA
-umplut cu
liant
bituminos
D60/80
D60/80a
D80/100
D80/100a
D60/80
1..5
1..5
3..5
2..6
2..6
2..6
D60/80a
D80/100
D80/100a
Procedeul de calculare a propretilor volumetrice al asfaltului compactat trebuie nti naintat spre aprobare
proiectantuluii. Valorile de referin vor fi fixate n conformitate.
VFA
Tabelul 9
Art.
caracteristici
Caracteristici
pe
cilindri
produi de maina cu presiune
giratorie
-goluri la 80 giraii, vol% max
-goluri la 120 giraii, vol% max
Rezistena
la
deformaii
permanente:
-cedare dinamic la 400C si
1800 vibraii, 10-4mm, max.
-adncimea crpturilor la
temperatura de 400C, % i
max
Modul de flexibilate la 150C,
Mpa, min.:
-zone climatice I i II
-zon climatic III
Rezistena la oboseal: numr
de cicluri pn la rupere la
150C, min.
Tipul mixturii
BA8;
BA8a;
BA16
BA16a
BA25
BA25a
BAR16
BAR16a
BAD25;BAD25a;
BADPC31(#25)
BADPC31a(#25a)
BADPS31(#25)
BADPS31a(#25a)
Metoda
determinare
de
Reglementri
5,0
-
5,0
-
9,5
7600
7600
n curs de stabilire de ctre institutul de cercetri CESTRIN
3600
4200
3600
4200
3600
4200
0,4 x 106
Tehnice
n
vigoare date de
institute
de
cercetare
CESTRIN/
INCERTRANS
B. Caracteristicile bitumului extras din mixtura asfaltic, luarea de probe n timpul execu iei,
din staie sau de la aternere trebuie s se ncadreze n condi ia din tabelul 20, privind
creterea punctului de nmuiere I&B.
Luarea de probe de mixtur asfaltic trebuie efectuat conform EN12697-27.
Deasemenea prepararea de probe pentru extrac ia de bitum trebuie efectuat conform
EN12697-28.
Punctul de nmuiere Inel i Bila (I&B) trebuie determinat, conform STAS 60. Extrac ia
i recuperarea bitumului din mixtura asfaltic pentru determinarea I&B trebuie efectuat n
conformitate cu EN12697-1, cu EN12697-4.
C. Rezistena la deformaii permanente trebuie determinat pe epruvete recoltate din stratul
de uzur aternut.
Rezistena la deformaii trebuie msurat ca viteza de deforma ie la ornieraj, la
temperatura de 450C, n concordan cu regulamentele tehnice n vigoare.
Adncimea fgaelor depinde de intensitatea de trafic i este dat n Tabelul 10.
Tabelul 10
Numrul mediu de vehicule cu ncrcare Rata minim de orieraj la 450C, mm/h-max
util, pentru >1,5t/ banda drumului/ zi
Date informative pentru o perioad de 2
ani
<1500
8
1500..3000
4
3000..6000
2
>6000
<2
D. Tolerane
Dozarea liantului, agregatelor i filerului trebuie verificat fa de re eta de amestec i
cu o acuratee a dozajelor, care s se ncadreze n toleran ele tehnice indicate n Tabelul
11.
Tabelul 11
Tabelul cu toleranele admisibile pentru re eta de amestec la mixturi asfaltice

Fraciuni de agregate:
>#4 mm
5%
#1..4 mm
4%
#0,5.. #1,0 (#0,2... #0,63) mm
3%
#0,1.. #0,5 (#0,9.. #0,2) mm
2%
<#1,0(#0,09) mm
1,5%
(1,0 % la mixturile cu fibre)
Coninut de bitum
0,3 %
Creterea punctului R&B pe bitumul Max 90C
extras
E. Caracteristicile bitumului extras din mixtura asfaltic, pe probe prelevate n timpul execu iei
din staie sau de la aternere, trebuie s arate o cre tere a punctului de nmuiere I&B, care
s se ncadreze n prevederile din Tabelul 11.
Luarea de probe de mixtur asfaltic trebuie fcut n concordan cu EN12697-27.
Deasemenea pregtirea probelor pentru extrac ia bitumului trebuie fcut n concordan
cu EN12697-28.
Punctul de nmuiere Inel i Bila (I&B) trebuie determinat, conform STAS 60. Extrac ia
i ndeprtarea bitumului din mixtura asfaltic pentru determinarea I&B trebuie efectuat n
conformitate cu EN12697-1, cu EN12697-3 i EN12697-4.
4.4.
Utilaje
Instalaia de preparare
Executantul trebuie s aibe permanent, la sta ie, copii iligibile ale specifica iilor
productorului pentru staia de asfalt i orice modificri fcute sta iei, incluznd toleran ele
productorului pentru grade de uzur, care afecteaz produc ia de mixturi asfaltice.
Staiile de asfalt trebuie inspectate, pentru a constata ncadrarea n toleran ele
comunicate de productor, starea de funcionare corespunztoare, o capacitate suficient
i reglarea pentru a produce mixtura asfaltic cerut. Sta ia de asfalt cu arje va fi dotat
cu contor mecanic de numarare a arjelor.
Executantul trebuie s elaboreze i s menin grafice de etalonare pentru fiecare
bunker rece de agregate din reet sau alta eviden , conform cu prescrip iile pentru
mixtura mbrcmintei.
Mixtura asfaltic trebuie s fie cntrit pe cntare aprobate, asigurate de ctre
executant. Atunci cnd este folosit un sistem automat de nregistrare, aprobat, n legtur
cu un sistem de control automat de cntrire i amestec, greut ile nregistrate pot fi
folosite n locul cntririi camioanelor. Aceste greut i trebuie s fie eviden iate de un tichet
de cntrire pentru fiecare ncrcare. Cntarele trebuie s fie inspectate i certificate,
pentru a asigura acurateea acestora, dar nu de mai pu ine ori dect este prevzut n
normele i legislaia n vigoare n Romnia.
Staia de asfalt trebuie s aibe o capacitate minim de 80 t/or, n condi iile folosirii de
agregate cu umiditatea pn la 5%.
Staia de asfalt trebuie s fie complet automat i echipat cu instrumente de control
al predozrii, uscrii-nclzirii, ciururii i i dozrii agregatelor, a filerului i a liantului
bituminos.
n completare, staia de asfalt trebuie s fie echipat cu ntreruptoare automate
pentru a ntrerupe prepararea n cazul cnd instrumentele de control se defecteaz.
Staia de asfalt trebuie s aibe un sistem de dozare precis pentru liant, filer i
agregate, n concordan cu toleranele permise specificate n Tabelul 12.
Tabelul 12
Parametrii
Dozare de liant bituminos i filer de import
Dozarea agregatelor granulare
Toleranele admisibile
2%
3%
Not: Toleranele sunt exprimate n funcie de greutatea cantit ii teoretice n conformitate

cu setrile staiei de asfalt. Acestea NU TREBUIE s fie gre ite, confundate cu toleran ele
indicate n Tabelul 11, prevzute numai pentru verificarea acurate ei dozrii componen ilor
mixturii asfaltice.
Staia de asfalt trebuie s aibe sisteme de afi are i nregistrare a temperaturii
liantului, agregatelor i mixturii asfaltice. Rezervoarele de bitum, usctorul i buncrele
calde trebuie s fie echipate cu termometre.
n apropierea staiei, trebuie s sa construiasc un laborator echipat n conformitate
cu normele i legislaia n vigoare din Romnia i aprobat de ctre inginer. Toate costurile
referitoare la laborator trebuie s fie incluse n pre ul de licita ie pentru alte articole.
Rezervoarele de bitum de la staia de asfalt trebuie s aibe o capacitate de stocare
mai mare sau egal cu media consumului zilnic; fiecare dintre ele trebuie s aibe un
indicator de nivel gradat (pentru liant i pentru ulei) i un dispozitiv de nclzire a liantului
care se garanteaz temperatura necesar i previne orice supranclzire.
Staia de asfalt trebuie sa aibe un sistem de alimentare i dozare a liantului n
greutate sau volum, n concordan cu toleran ele admise indicate n tabelul 19.
Contractantul trebuie s asigure stocarea a cel pu in o treime din necesarul de
agregate programat a se consuma pe un an.
Suprafaa de depozitare a agregatelor n antier, trebuie s fie:
a) Uor accesibil;
b) Betonat; platformele de beton sau asfalt trebuie s previn orice
contaminare a materialelor depozitate;
c) Drenat eficient pentru a permite ndeprtarea tuturor apelor;
d) Destul de largi pentru a permite depozitarea a cel pu in o treime din volumul
de agregate necesare pentru lucrrile de asfalt, considernd c grmezile
individuale nu trebuie s aibe mai mult de 6 metri nl ime i cu un raport al
lungime/ nlime de maxim 3;
e) Sorturile de agregate trebuie stocate separat. Contaminarea diferitelor tipuri
de agregate trebuie evitat, prin folosirea unor ziduri separatoare cu
dimensiuni suficiente;
f) Grmezile trebuie identificate clar de panouri pe care sunt indicate sursa i
limitele sorturilor de agregate.
Staia de asfalt trebuie s aibe echipamente mecanice necesare pentru alimentarea
uniform a agregatelor, n vederea meninerii unei produc ii constante.
Agregatele trebuie s fie dozate n greutate cu un dispozitiv de dozare, n
concordan cu toleranele indicate n Tabelul 12.
Filerul trebuie stocat n silozuri cu sistem ncrcare-descrcare pneumatic, iar sta iile
trebuie echipate cu silozuri cu dispozitive corespunztoare de extragere i alimentare care
s permit dozarea cu acuratee a filerului n concordan cu toleran ele indicate n Tabelul
12. Silozurile pentru filer trebuie s con in cel pu in cantitatea pentru o zi de produc ie.
Este interzis folosirea filerului aglomerat.
Staia de asflat trebuie s fie dotat cu un sistem de securitate, pentru a preveni
golirea accidental a malaxorului pe perioada mixrii, i de control al timpilor de malaxare
aprobai.
Malaxorul staiei de asfalt trebuie sa fie capabil s produc mixturi asfaltice omogene.
Autobasculante
Autobasculantele vor avea o capacitate minim de ncrcare de 22,0 metri cubi i cu
un numr suficient de axe pentru a evita deteriorarea drumurilor existente.
Autobasculantele folosite pentru transportul mixturilor asfaltice trebuie s aibe bene

curate, netede i bine reglate, care au fost acoperite cu o cantitate minim de solu ie de
spun, soluie de var sau alt materiale aprobat, pentru a preveni aderarea mixturii la
suprafeele de aezare. Soluia antiaderent nu trebuie s blteasc pe suprafa a de
aezare din bena autobasculanteo. Folosirea de solu ii, care con in carburant diesel sau
ali solveni dontaminatori, nu va fi permis.
Fiecare autobasculant trebuie s aibe o prelat din pnz de cort sau din alt material
potrivit cu dimensiuni adecvate pentru a proteja mixtura din condi iile atmosferice. Prelatele
vor fi folosite de fiecare dat cnd se transport mixturi bituminoase.
Repartizatoare de asfalt
Repartizatoarele (finisoarele) de asfalt trebuie s fie utilaje stttoare cu buncr,
dotate cu un ecran automatizat sau ansamblu de tragere, nclzit dac este nevoie i
capabil s atearn betonul asfaltic pe l imile de band, potrivit profilelor transversale tip
aplicabile i la grosimea din detaliile de execu ie. Finisorul trebuie s fie dotat cu buncr de
stocare, avnd o capacitate suficient pentru o rspndire uniform. Buncrul trebuie s fie
echipat cu un sistem de distribuie pentru a plasa mixtura uniform n fa a grinzii
repartizatoare, cu mai mult de un picior (300mm), grinda se va prelungi n concordan .
Grinda sau dispozitivul de aternere trebuie s produc efectiv o suprafa finisat, de
uniformitatea cerut i cu textura fr rupturi, mpingeri sau scobituri n mixtur. La
aternerea mixturii, finisorul trebuie s fie capabil s opereze la vitezele nainte, constante,
cu o aternere satisfctoare a mixturii. Echipamentul folosit pentru acostamente i pentru
construcii similare trebuie s fie capabil s mpr tie i s finiseze la l imile indicate n
planele de execuie.
Utilajele de compactare
Toi compactorii lii, compactorii vibratori sau alte utilaje folosite la compactarea
mixturilor asfaltice trebuie s se afle n condi ii de lucru satisfctoare. Toi compactorii
trebuie s fie capabili s se ntoarc fr a lsa urme, iar tamburii de o el trebuie sa fie
echipai cu rzuitor. Compactorii de pneuri trebuie s fie auto-propulsa i, de tip oscilator i
echipai cu aceeai presiun de umflare. Compactorii avnd tamburi li i trebuie s aibe un
sistem pentru umezirea fiecrui tambur. Compactorii trebuie s fie de mrimi adecvate i n
numr suficient pentru a asigura compactarea specificat. Compactorii i vibratorii pentru
anuri i alte echipamente folosite pentru compactarea mixturilor situate n locuri
inaccesibile pentru compactorii specificai, trebuie s aibe o greutate (mas) i o
construcie, aprobate de proiectant.
4.5.
Metode de execuie
Prepararea mixturii
A. Staii de asfalt de tip ciclic
Agregatele trebuie ncrcate n buncrul cald, filerul mineral sau varul hidratat, dac
este specificat, i liantul bituminos, trebuie s fie foarte precis dozate n cantit ile cerute
de reeta de amestec.
Agregatele trebuie ncrcate n buncrul de cntrire, n a a fel nct s se evite
segregarea. Agregatul mineral pentru betonul asfaltic btrebuie amestecat uscat, nu mai
puin de 15 secunde. Perioada de amestecare uscat ca ncepe atunci cnd toat
cantitatea de agregat mineral a fost ncrcat n malaxor i se sfr e te atunci cnd se
introduce liantul bituminos. Dup malaxarea uscat, liantul bituminos se ncarc n
malaxor, astfel nct liantul s se distribuie uniform, peste cel putin 3/4 din lungimea total
a malaxorului. Timpul necesar pentru adugarea liantului bituminos nu trebuie s
depaeasc 15 secunde. Malaxarea umed va ncepe la introducerea liantului bituminos i
va continua cel puin 30 secunde sau mai mull dac este necesar pentru a introduce o
acoperire complet i uniform a particulelor i o distribu ie complet a liantului bituminos

n toat masa agregatelor. Perioada de malaxare umed se va termina atunci cnd u a de
descrcare este deschis. Timpii de malaxare uscat i umed trebuie s fie a a cum este
aprobat de inginer. Nu vor fi permise schimbri la setrile sta iei, fr consim mntul
inginerului.
B. Staiile de asfalt cui amestec continuu
Perioada de malaxare trebuie s fie determinat prin ncercri i trebuie s nu fie mai
mic de 35 secunde. Timpul de malaxare poate fi crescut peste minimul specificat, dac
este necesar producerea unei mbrcri complete i uniforme a particulelor i o distribu ie
complet a liantului n agregate.
Mixtura final
Mixtura final, la descrcarea din malaxor, va avea o temperatur, depinznd de tipul
mixturii, aa cum este artat mai jos:
160...1800C la D60/80
165...1750C la D60/80a
155...1700C la D80/100
160...1700C la D80/100a
Mixtura final
Capacitatea de transport trebuie corelat cu productivitatea finisorului de asfalt i cu
distana de transport, astfel nct, odat ce s-a a ternerea, finisorul trebuie s fie alimentat
continu cu mixtur.
Atunci cnd este necesar, pentru ca mixtura s fie livrat pe drum, la temperatura
specificat, benele camioanelor vor fi izolate i prelatele vor fi fixate sigur.
Executantul trebuie s in un jurnal care s con in data de livrare, sursa de asfalt,
cantitatea, numrul facturii i materialul crat la transportul dinainte.
4.6.
Aternerea i finisarea
A. Condiii atmosferice
Betonul asfaltic nu trebuie aternut: (1) cnd temperatura aerului sau temperatura
suprafeei pe care se aterne mixtura sunt mai mici de 10 0C, (2) pe orice suprafa ud sau
ngheat, (3) cnd condiiile de vreme mpiedic o a ternere sau finisare adecvat a
mixturii.
B. Amorsarea pe diferitele tipuri de strat suport
Amorsarea pe diferitele tipuri de strat suport, dac este specificat, trebuie aplicat
aa cum s-a stabilit mai nainte n specificaiile relevante, oricare dintre ele fiind aplicabil.
Stratul de baz, suprafaa amorsat sau stratul anterior executat trebuie cur at de
toate mizeriile, grmezile de pmnt sau orice alt material strin, nainte de a ternerea
mixturii asfaltice. Mixtura, cnd este livrat la finisorul de asfalt, trebuie s aibe o
temperatur de minimum 1300C i n limita unei deviaii de 15 0C, fa de temperatura
standard.
Tabelul 13 de mai jos indica temperaturile recomandate n func ie de tipul de
mbrcminte bituminoas:
Tabelul 13
Tipul de liant
Temperatura minim Temperatura minim la compactare 0C
de aternere 0C
NCEPUT
SFRIT
D60/80
145
145
110
D80/100
140
140
105
D60/80a
150
145
110
D80/100a
145
140
100
Dac sunt prezeni bulgri sau s-a format o crust de mixtur, ntreaga ncrctura
trebuie respins. Finisorul trebuie s opereze la viteza care d cele mai bune rezultate.
Ritmul de livrare a mixturii la finisor trebuie s fie coordonat pentru a asigura, unde este
practicabil, un ritm uniform de aternere, fr ntreruperi n func ionarea ale finisorului.
Grosimea i limea fiecrui strat trebuie s fie conform cu profilul transversal tip din
planele de execuie. Contractantul poate alege s execute fiecare strat din mai multe
reprize, dar niciun strat individual nu trebuie s aibe o grosime compactat mai mare de 40
mm.
Dac mixtura asfaltic a stratului de baz se a terne n mai multe de un singur strat,
fiecare strat trebuie compactat aa cum este specificat i lsat s se rceasc la
temperatura mediului ambiant, nainte de aternerea urmtorului strat.
Rosturi
Rosturile transversale trebuie s fie realizate cu orice metod care poate produce o
seciune dens, vertical, care s fie asigurat, la reluarea a ternerii. Rostul format, cnd
mixtura nou este aternut, trebuie s fie compact, bine nchis, iar nclinarea, linia i
textura suprafeei nou aternute trenuie s fie conform cu cea a suprefe ei cu care se
leag. Manipularea manual a mixturii trebuie redus la minimum, pentru a evita o textur
nefinisat n suprafa. Aternerea mixturii asfaltice trebuie s fie pe ct posibil continu,
iar compactorii nu vor trece peste capete neprotejate, dect dac se va ntrzia ternerea
mixturii n plus, cu un timp suficient pentru a permite mixturii s se rceasc.
Rosturile longitudinale trebuie realizate folosind o plac de margine fixat pe ambele
pri ale finisorului. Aceste plci trebuie s fie reglabile i placa din afar trebuie a ezat la
un unghi de aproximativ 45 grade fa de suprafa a patului drumului i ntr-o pozi ie, astfel
ca s se compacteze uor mixtura. Placa din interior sau alte materiale a ternute pentru
rosturile longitudinale, trebuie s fie perpendiculare pe patul drumului. Cnd se a terne
prima band, dac mixtura de la rostul longitudinal tinde s cad, se va crea o margine
vertical printr-o compactare uoar cu spatele greblei. Trebuie dat aten ie ob inerii unui
rost longitudinal legat i nchis, prin aternerea mixturii calde, ntr-o modalitate care s
asigure compactarea maxim n aceast zon. Dac inginerul consider necesar, o
nchidere a rostului longitudinal, se va aplica o pelicul sub ire din materialul bituminos, pe
faa expus a rostului, nainte de execu ia rostului. Densitatea minim a tuturor straturilor
bituminoase de pe partea carosabil marginal, de la rostul cu acostamentul, nu va fi mai
mic dect densitatea specificat. Neregularit ile din marginile benzii a ternute trebuie
corectate prin ndeprtare sau adaos de mixtur, nainte ca suprafa a s fie compactat.
Rosturile longitudinale din fiecare strat trebuie s fie decalate cu aproximativ 150 mm
fa de rostul din stratul de dedesubt; oricum, rosturile din startul de rulare, trebuie s se
gseasc pe linia care desparte benzile de circula ie sau pe o alt l ime cerut, din afara
benzii de circulaie. Limea trebuie ajustat astfel nct marcajul drumului s nu cad pe
rosturile longitudinale.
4.7.
Compactarea
Dup ce mixtura asfaltic a fost aternut i neregularit ile suprafe ei corectate,

aceasta va fi compactat n profunzime i uniform, prin cilindrare. Cnd sunt necesare
seciuni de prob, echipametul de compactare, etalonul de compactare i efortul folosit pe
seciunea de prob este cerut de contractant i sunt stabilite rezultate satisfctoare.
Compactarea trebuie s nceap ct mai repede dup a ternerea mixturii. Tipul i numrul
compactorilor trebuie s fie suficient pentru ob inerea gradului de compactare cerut, n
intervalul ct mixtura poate fi lucrat. Un compactor pe pneuri trebuie folosit ca mijloc de
compactare iniial sau intermediar, pe orice strat a ternut ca strat de margine sau de
nivelare. Compactarea trebuie terminat nainte ca temperatura suprafe ei s scad sub

800C.
Trebuie avitat orice nlocuire care poate surveni din cauza pornirii, opririi sau
schimbrii direciei compactorului sau din alte cauze. Suprafe ele de rulare trebuie s fie
corectate imediat prin folosirea de greble i adaosuri de mixtur proaspt, cnd este
nevoie. Trebuie dat atenie pentru ca compactarea s nu modifice linia sau nclinarea
marginilor betonului asfaltic. Dac este necesar s se previn aderarea mixturii la
compactori, roile compactorului vor fi men inute umede cu ap sau cu ap amestecat cu
cantiti mici de detergent sau alte materiale aprobate. Excesul de lichid nu va fi permis.
Nu se vor folosi ca agent de udare, carburan i diesel, ulei sau alte produse duntoare. n
lungul cofrajelor, bordurilor, conductelor, pere ilor sau altor locuri neaccesibile pentru
compactor, mixtura trebuie compactat puternic cu maiuri de mn nclzite, grind
finisoare sau cu maiuri mecanice. Un compactor de an uri trebuie folosit n spa iile nguste
inaccesibile pentru echipamentele cu limi obi nuite.
Orice mixtur care nu este bine fixat i este fisurat, amestecat cu mizerie sau care
este degradat ntr-un anumit fel, va fi ndeprtat i nlocuit cu mixtur fierbinte nou,
care trebuie compactat n conformitate cu suprafe ele nconjurtoare. Orice suprafa
care prezint un exces sau deficit de liant bituminos trebuie ndepartat i nlocuit.
Exceptnd cazul cnd nu este specifcat altfel, compactarea trebuie s continue, pn
cnd toate urmele lsate de compactori sunt eliminate i densitatea minim cerut prin
acest caiet de sarcini este atins. Densitatea aplicabil va fi determinat de inginer i
trebuie s corespund cu metoda de determinare de la re eta de lucru.
4.8.
Controlul calitii pentru recepie
Tolerane geometrice
Grosimea straturilor trebuie s fie ct cea artat n profilurile transversale tip din
proiect, iar valoarea grosimii va fi considerat ca o valoare de referin pentru grosime.
Executantul va face toate eforturile necesare s men in grosimea realizat a stratului de
beton asfaltic, ct mai aproape posibil de valoarea grosimii proiectate, n toleran ele din
acest caiet de sarcini. Devierile locale limit, pentru fiecare strat distinct, sunt -10% din
grosimea artat de profilul transversal standard din detaliile de execu ie. Acolo unde sunt
gsite devieri negative care se ncadreaz n limitele prescrise, dar consistente pe mai mult
de 80% dintr-un lot continu lung de 50 m aternut ntr-o zi, contractantului i se va cere s
ntrerup lucrul i s realizeze toate modificrile la echipamentul i metoda utilizat de el,
astfel nct variaiile de grosime s fie distribuite rezonabil, deasupra i dedesubtul grosimii
de referin.
Tolerana local admis, pentru panta transversal este 5 mm/m i este msurat cu
un dispozitiv omologat.
Pentru cotele profilului longitudinal, msurate cu un aparat de nivel, devierile locale
admise sunt de 15 mm pentru stratul de legtur i 6 mm pentru stratul de uzur.
Planeitatea este inspectat pe suprafaa fiecrui strat.
Controlul transversal este fcut n mod normal pe fiecare profil transversal proiectat,
pe limea unei benzi de rulare. Denivelarea maxim admis este valoarea indicat mai
sus, pentru limitele deviaiilor locale admise la panta transversal. Transversal, msurarea
denivelrilor se va face cu un dreptar, obinuit de 3m.
Controlul longitudinal al denivelrilor se efectueaz sub dreptarul trecut pe axa
fiecrui strat, ct i la orice loc indicat de inginer.
Denivelrile admise ale straturilor de mbrcminte bituminoas, sub dreptarul de 3 m
sunt: 3,0 mm pentru drum de clasa tehnic I i categorie de strad I...III; 4,0 mm pentru
drum de clasa tehnic II i categorie de strad IV; 5,0 mm pentru drum de clasa tehnic III;
7,0 mm pentru drum de clasa tehnic IV, V.
Cnd este posibil un profilograf, planeitatea admisibil pentru straturile de uzur i de

legtur, n profil longitudinal, trebuie s fie ntre valorile maxime admise, n concordan
cu SR174/1.
Condiii de suprafa
Rugozitatea stratului de uzur se va determina conform STAS 8849. Unitatea SRT
trebuie s fie min.:
80 pentru drumuri de clasa tehnic I i II;
70...80 pentru drumuri de clasa tehnic III, sau:
Rugozitatea geometric, HS (nlimea de nisip), n mm trebuie s fie de min.:
0,7 pentru drumuri de clasa tehnic I i II;
0,6...0,7 pentru drumuri de clasa tehnic III.
Omogeneitatea suprafeei straturilor de asfalt trebuie s fie evaluat prin inspec ie
vizual, observndu-se suprafeele cu segregri, exces de liant, crpturi sau orice alt
defect relevant.
Dac se aplic o reglementare pentru msurarea cu APL-ul a profilului longitudinal,
valorile IRI (indicelui de rugozitate) pentru stratul de uzur trebuie s fie n concordan cu
reglementrile tehnice n vigoare.
Pentru sectoarele unde suprafaa sau cerinele geometrice nu sunt satisfctoare
pentru proiectant, iar contractantul a fost informat n acest sens, executantul ve prezenta
proiectantului propunerea sa pentru aciunea de corectare. Dac propunerea este
acceptat, executantul va trece, fr ntrziere, s aplice ac iunile de corectare aprobate.
Dac aciunile de corectare nu sunt aprobate de ctre proiectant, executantul va face
o nou propunere, coninnd o soluie diferit de corectare. Dac aceast nou propunere
nu este acceptat, proiectantul va cere executantului s nlocuiasc sectorul respins cu un
material nou avnd calitatea aprobat.
Amndou msurile de corecie, ct i nlocuirea materialului vor fi fcute pe
cheltuiala executantului, nainte ca lucrarea s fie supus inspec iei pentru recep ia la
terminarea lucrrilor.
Intocmit,

Caiet de Sracini

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sracini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L.

Nr. nreg. Reg. Com. J32/1665/2008

PROIECT NR. C3158/2009

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L. MEDIAS

PROIECT Nr. C3158/2009

FAZA D. T. CAIET DE SARCINI2

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L. MEDIAS

PROIECT Nr. C3158/2009

Prezentul caiet de sarcini se aplic la execuia obiectivului:

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L. MEDIAS

PROIECT Nr. C3158/2009

Verificarea calitii lucrrilor se face n scopul confirmrii corespondenei acestora cu

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L. MEDIAS

PROIECT Nr. C3158/2009

FAZA D. T. CAIET DE SARCINI5

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L. MEDIAS

PROIECT Nr. C3158/2009

Indicaiile de mai jos se refer la executarea i recepionarea terasamentelor

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L. MEDIAS

PROIECT Nr. C3158/2009

zona pentru amplasarea depozitelor de cofraje, armaturi, elemente

1.2. Lucrri pregtitoare

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L. MEDIAS

PROIECT Nr. C3158/2009

1.2.6. Sparea i depozitarea pmntului vegetal

FAZA D. T. CAIET DE SARCINI8

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L. MEDIAS

PROIECT Nr. C3158/2009

1.3. Trasarea pe teren

FAZA D. T. CAIET DE SARCINI9

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L. MEDIAS

PROIECT Nr. C3158/2009

Este recomandat ca mprejmuirile s se fac cu laturile construciei, la o distan

FAZA D. T. CAIET DE SARCINI10

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L. MEDIAS

PROIECT Nr. C3158/2009

Executarea spturilor i sprijinirilor

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L. MEDIAS

PROIECT Nr. C3158/2009

accidente, conducerea tehnic a antierului va lua de urgen masurile ce le

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L. MEDIAS

PROIECT Nr. C3158/2009

o pmnt care se sap cu lopata 45o;

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L. MEDIAS

PROIECT Nr. C3158/2009

Sprijinirea cu dulapi verticali se va utiliza n terenuri care se menin pe vertical n

FAZA D. T. CAIET DE SARCINI14

ALEGEREA UTILAJELOR DUP NATURA LUCRRILOR

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L. MEDIAS

PROIECT Nr. C3158/2009

CLASIFICAREA PMNTULUI DUP MODUL DE SPARE CU EXCAVATORUL

Spturile pentru fundaii i subsolurile construciilor civile i indiustriale care sunt

FAZA D. T. CAIET DE SARCINI15

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L. MEDIAS

PROIECT Nr. C3158/2009

cazurile n care adncimea spturii depete posibilitatea de lucru a excavatorului cu

Fundul spturii de fundaie trebuie s fie prelucrat ngrijit, n vederea executrii

FAZA D. T. CAIET DE SARCINI16

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L. MEDIAS

PROIECT Nr. C3158/2009

o n cazul pmnturilor sensibile la umezire este indicat s se ia msuri de

S.C. HIGH STANDARDS S.R.L. MEDIAS

PROIECT Nr. C3158/2009

corespondena cu prevederile proiectului a naturii terenului pe care se aeaz