COLINDA ROMANEASCA

SCOALA GIMNAZIALA CONSTANTIN M.CANTACUZNO

JILAVELE-IALOMITA
PROF.ARTE ANCA-LUMINITA DINU

FOLCLORUL OCAZIONAL
SAU FOLCLORUL OBICEIURILOR
TEZAURUL NATIONAL MUZICAL, IN TOATA COMPLEXITATEA SA, OFERA UN BOGAT OBIECT
DE CERCETARE ETNOMUZICOLOGILOR PRIN DIVERSELE GENURI SI SPECII MUZICALE
TRADITIONALE, PRECU M SI DE SINCRETISMUL ACESTUIA. CLASIFICARILE EFECTUATE DUPA
MODUL DE REALIZARE(CREATII LITERARE, CREATII MUZICALE, CREATII COREGRAFICE SI
DRAMATICE) SI DUPA MODUL DE EXECUTIE (PRODUCTII ARTISTICE VOCALE, PRODUCTII
ARTISTICE INSTRUMENTALE SI PRODUCTII ARTISTICE VOCAL-INSTRUMENTALE )PRECUM SI
MANIERA DE INTERPRETARE MUZICALA (EXECUTIE SOLISTICA SI EXECUTIE IN GRUP) SUNT
PERFORMANTE ALE TARANILOR , IN MEDIUL TRADITIONAL TARANESC .
IN VIZIUNEA ETNOMUZICOLOGILOR OBICEIURILE FOLCLORICE REPREZINTA ANSAMBLUL
DE MANIFESTARI LEGATE FIE DE O DATA, FIE DE UN ANUMIT EVENIMENT, AVAND UN
CARACTER COLECTIV SI PERMANENT , TRANSMITEREA LOR FACANDU-SE DE LA O GENERATIE
LA ALTA INTR-O ANUMITA EPOCA SI PENTRU O ANUMITA COLECTIVITATE.
DIN PUNCT DE VEDERE ETNOLOGIC, OBICEIURILE FOLCLORICE SE GRUPEAZA
IN :OBICEIURI DE PESTE AN, LEGATE DE DATE FIXE SAU DE MOMENTE ALE MUNCII(OBICEIURI
DIN PERIOADA DE IARNA SI PRIMAVARA-VARA) SI OBICEIURI LEGATE DE VIATA OMULUI(CICLUL
FAMILIAL).

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

MANIFESTARILE RITUALICE DIN ACEASTA PERIOADA SE DESFASOARA PE PARCURSUL A DOUA SAPTAMANI,

PLASATE INTRE 24 DECEMBRIE SI 7 IANUARIE.
SECVENTELE CEREMONIALE SUNT DEOSEBITE STILISTIC SI COMPOZITIONAL,GENURILE MUZICALE FIIND:
COLINDUL
CANTECUL DE STEA
URAREA CU PLUGUL
SORCOVA
ZIORITUL
VASILCA
JOCUL SI DANSUL RITUAL CU MASTI
TEATRUL POPULAR
TEATRUL RELIGIOS
ORIGINEA REPERTORIULUI DE IARNA ESTE CULTURA AUTOHTONA GETO-DACA,PESTE CARE S-AU SUPRAPUS
ELEMENTE ALE ALTOR CULTURI FOARTE VECHI, PRECUM CEA ROMANA SI CEA SLAVA.
COLINDUL, DENUMIT ZONAL SI COLINDA,CORINDA,CANTEC LA FEREASTRA,CANTEC DE DOBA,CANTEC DE
PITARAI, ESTE CEL MAI REPREZENTATIV GEN MUZICAL AL KALENDAE ACESTEI PERIOADE.DENUMIREA DE COLIND
VINE DE LA GRECESCUL KALENDAE (DE UNDE SI CALENDAR) SI DE LA SLAVUL KOLENDA(DE
KOLENDA(DE UNDE SI
COLINDA ,CORINDA)
OBICEIUL SE DESFASOARA PE PARCURSUL A 2-3 ZILE CU INCEPERE DIN DUPA-AMIAZA ZILEI DE 24
DECEMBRIE SAU IN PREAJMA ANULUI NOU, COLINDANDU-SE LA FEREASTRA, AFARA IN CURTA
GOSPODARULUI SAU IN CASA ACESTUIA. TEXTELE POETICE SUNT DEOPOTRIVA PROFANE SI RELIGIOASE.
VERSURILE COLINDELOR SE INRUDESC CU CELE DE NUNTA, DESFASURAREA EPICA FIIND CONCENTRATA PE
ASPECTUL DE URARE, CARE APARE DE REGULA, LA SFARSITULVERSURILOR. TEMA POETICA CONSTITUIE
DOAR PRETEXTUL PENTRU INFATISAREA CELOR COLINDATI. PE PLAN MUZICAL MELODIA COLINDULUI ESTE
CONCISA , DINAMICA, UNEORI SOLEMNA, AVAND CONTURURI PRECISE, RITMICA PREGNANTA, FORMA FIXA.
CU UN NUMAR REDUS DE MIJLOACE DE EXPRESIE, PRIN INTERMEDIUL INGENIOZITATII RITMICO-MELODICE
SI A PROCEDEELOR DE CREARE A DISCURSULUI MUZICAL, COLINDELE ROMANESTI SE DEOSEBESC NET
FATA DE CANTECELE DE CRACIUN APUSENE. MELODIA ESTE SILABICA,FOLOSESTE VERSUL OCTSILABIC SAU
HEXA SILABIC, ARE CONTUR CRENELAT SAU APROPIATA DE RECITATIV. STRUCTURA ARHITECTONICA A
RANDULUI MELODIC ESTE DE OBICEI MOTIVICA , FORMA FIXA, STROFICA, ALCATUITA DIN UNUL SAU DOUA
REFRENE PLASATE LA INCEPUTUL, MIJLOCUL SAU SFARSITUL COLINDULUI. TEMPOUL ESTE RUBATO.
CANTECUL DE STEA SE DEOSEBESTE DE COLIND PRIN TEMATICA CE TINE DE ASPECTUL RELIGIOS.
TEXTELE ACESTOR CANTECE SUNT ADAPTATE MELODIILOR BISERICESTI DE TIP APUSEAN, EXCEPTAND
ZONELE DIN OLTENIA SI DIN MUNTENIA, IN CARE ACESTEA SE CANTA SI PE MELODII DE SORGINTE
POPULARA.

FOLCLORUL OCAZIONAL

COLINDA
<DE FEREASTRA> DIN

IALOMITA

ASTA SEARA-I SEARA MARE,

OI LERUNDAI, LERUI, DOAMNE!

ASTA-I SEARA LUI AJUN,

MAINE-I ZIUA LUI CRACIUN,

CAN S-A NASCUDUMNEZEU

MITITEL SI-NFASATEL,,
INFASAT IN FOI DA NUC,

SCUTICEL DA ARGINTEL,
FASA-I VERDE DA MATASE
IMPLETITA TOT IN
SASE,
DAR MAICA SFANTA MARIA, EA DA
VESTE CA-N PRINDEA, FIU LA BRATE
CA-N LUA,

SUS LA MUNTE CUGETA. URCA-N

MUNTE,URCA DOI, OSTENIND SI NU
MAI POATE

LASA FIU SAS HODINEASCA,

CA SA SI-L MAIPRIMENEASCA.
D-OCHII-J NEGRI SARUNCARA,

INAPOI,PE URMA EI,

TARE-J VINE SFANT ILIE
TOT TRAZNIN SI FULGERAND
SI DIN GUR-ASA GRAIND:
-MAI IA,MAICA, FIU LA BRATE,
CA D-AIJ NU MAI DAPARTE,
MAI AVEM DA TREI RAURI
DA TREI RAURI.TREI PARAURI,
UNU-I VIN S-ALTU-I DA MIR
S-ALTU-I APA LIMPEJOARA
CU VINU SA-L BOTEZAM,
CU MIRU SA-L MIRUIM,
CU APA SA-L LIMPEZIM,
VESMANT ALB SA-L PRIMENIM,
SCAUNEL SA-L ASEZAM,
SCAUNEL DA JUDECATA
SA JUDECE LUMEA TOATA,
SA DEA DREPTII LA DREPTATE
SI STRAMBII LA STRAMBATATE.
LA ANU SI LA MULTI ANI!

TRADITII SI CREDINTE

IN AJUNUL CRACIUNULUI, GOSPODARII ISI STRANG DIN SAT CE AU D

IMPRUMUT SA II GASEASCA SARBATOREA CU TOATE IN GOSPODARIE.
FEMEILE PUN IN APA IN CARE SE SPALA O NUCA ,PENTRU CA SA FIE
SANATOASE CA NUCA,SI UN BAN PENTRU A FI BOGATE.
GAINILOR DIN OGRADA LI SE DA DE MANCARE DIN CIUR SAU DIN SIT
SA FACA OUA MULTE.
CAT TIN ZILELE DE CRACIUN , FURCA DE TORS ESTE ASCUNSA, FIIND
SE CREDE CA ACELA CARE O VA VEDEA AR PUTEA FI MUSCAT DE UN
SARPE LUNG SI GROS CA FURCA.
IN ACEASTA ZI, PAINEA SE ASEAZA SUB MASA PENTRU NOROC, IAR SU
FATA DE MASA SE PUNE PLEAVA DE GRAU PENTRU BELSUG.
IMPOTRIVA DEOCHIULUI SI FARMECELOR, IN CELE PATRU COLTURI AL
MESEI SE PUN USTUROI SI SEMINTE DE MAC.
COSURILE SOBELOR SE SCUTURA , IAR FUNINGINEA SEPUNE LA
RADACINA VIEI SI A POMILOR PENTRU A DA ROD BOGAT.

TRADITII SI CREDINTE

TRADITIA SPUNE CA DE CRACIUN SE DESCHIDE CERUL SI ESTE

VAZUT DE CATRE CEI BUNI DUMNEZEU STAND CU INGERI I SI
SFINTII LA MASA.
INAINTE DE A INTRA IN CASA , GOSPODARII TREC PESTE O
BUCATA DE FIER , PENTRU A FI SANATOSI PESTE AN, IAR IN
MANA TREBUIE SA DUCA OBIECTE DE ARS, PE CARE LE
ARUCAS IN FOCUL DIN VATRA, ZICAND: <DOMNUL SA NE DEA
SPOR>
FETELE NEMARITATE ,DUPA CE SE SPALA, PUN PIEPTENELE SI
SAPUNUL SUB PERNA SA-SI VISEZE URSITUL.
IN ACEASTA ZI SE MATURA CASA , DAR GUNOIUL NU ESTE DAT
AFARA, SA NU FIE PAGUBA LA VITE.
IN ACEASTA ZI SE SPUNE CA BOII VORBESC INTRE EI, DAR
CELOR CARE II ASCULTA LI SE TULBURA MINTILE.
E BINE CA IN ACEASTA ZI SA SE MANANCE CARNE DE PASARE
PENTRU CA MESENII SA FIE USORI CA PASAREA IN VARA CE
URMEAZA. SE MAI MANANCA PESTE SI PAINE DIN GRAU
NESPALAT, PENTRU CA OASPETII SA SE SATURE DEGRABA SI
SA FIE SATUI TOT ANUL.
trrt

STAN DANIELA

Grupul vocal ,,COLINDA

Manolache Antonio