Manastirea Brancoveanu de

la Sambata de Sus

Realizat de Trambitas Ioan Claudiu

Clasa a XII-a

Aflat pe valea rului Smbta, la poalele

Munilor Fgra, Mnstirea Brncoveanu
constituie un important loc de pelerinaj i
de reculegere.
Date referitoare la istoria Mnstirii
Brancoveanu apar inc din secolul al XVIIlea, cand satul si mosia din Sambata de Sus
au intrat in stapanirea lui Preda
Brancoveanu, boier de loc din sudul
Carpatilor, care a construit o bisericuta din
lemn pe valea raului. Pe locul acesteia, in
jurul anului 1696, primul ctitor, domnitorul
Constantin Brancoveanu, domn al Tarii
Romanesti intre anii 1688-1714, a zidit in
piatra o manastire. Odata cu trecerea
Transilvaniei sub stapanirea Habsburgilor
(1683),domnitorul Constantin
Brancoveanua intemeiat la Sambata de
Sus o manastire ortodoxa pentru a intari si
salva ortodoxia romana de noul pericol al
catolicizarii.

Dupa decapitarea domnitorului Constantin Brancoveanu de catre turci, in

anul 1714, Curtea din Viena a tinut seama mai intai de mostenitoare, doamna
Marica, sotia acestuia, si apoi de faptul ca mai ramasese in viata un nepot al
domnitorului. In anul 1785, profitand de imprejurare, Viena, la cererea
administratiei catolice, a trimis pe generalul Preiss, care a daramat
manastirea brancovenilor. Cinstea de a deveni al doilea ctitor al Manastirii
Brancoveanu de la Sambata de Sus i-a revenit Mitropolitului Dr. Nicolae
Balan, care a inceput restaurarea bisericii in anul 1926. Sfintirea a fost facuta
in anul 1946, dupa razboi.

Mitropolitul Nicolae Balan a pastrat in interiorul bisericii pictura veche. Arhitectura

bisericii manastirii se incadreaza intru totul in stilul brancovenesc, stil aparut la sfarsitul
sec. al XVII-lea si inceputul sec. al XVIII-lea in Tara Romaneasca.
Turla bisericii este octogonala la exterior si cilindrica in interior. Interiorul bisericii, in
forma de cruce, e impartit in altar, naos, pronaos si pridvor. Pictura din pridvorul bisericii
e in intregime noua si cuprinde scene din Vechiul Testament, precum si Judecata de
apoi, Raiul si Iadul. Intrarea din pridvor in pronaos se face printr-o usa de lemn de stejar,
fixata intr-un ancadrament de piatra sculptata, iar deasupra usii se afla pisania sapata
intr-o placa de piatra. Pe peretele vestic al pronaosului, unde este pictata Maica
Domnului, se afla tabloul votiv al ctitorilor Brancoveni. In naos, pictura e aranjata in cinci
registre: sfinti mucenici, scene din Noul Testament, prooroci, Invierea Domnului si
Schimbarea la Fata. Tampla bisericii, construita din zid masiv, care permite intrarea in
altar prin trei usi, este de asemenea pictata in intregime in fresca cu icoane
corespunzatoare canonului bisericesc. Pictura in fresca a altarului e dispusa in patru
registre: Maica Domnului pe tron, Impartasirea Apostolilor, Sfinti Ierarhi in doua
registre. Mai jos de biserica, la circa 50 de metri, Mitropolitul Nicolae Balan a reconstruit
si vechea clopotnita a manastirii in forma initiala, unde pana in anul 1997 cand au fost
mutate in turla noii incinte au fost adapostite cele 5 clopote foarte bine armonizate, a
caror greutate depaseste 2.000 kg.

Dupa 208 ani de la daramarea ei in anul 1785, Manastirea Brancoveanu a

reinviat in ziua de duminica, 15 august 1993, la sarbatoarea Adormirea
Maicii Domnului, cand s-a sfintit biserica noua ce poarta hramul Sfintilor
Martiri Brancoveni, ca si intreaga manastire.
Fantana Izvorul Tamaduirii- Manastirea Sambata de Sus.
In anii 1976-1977 s-a imprejmuit suprafata aflata in proprietatea manastirii,
asezandu-se o noua poarta sculptata in lemn de stejar si s-a incheiat
lucrarea de restaurare a paraclisului brancovenesc, executat in lemn de
stejar sculptat in motive brancovenesti, iar in interior decorat cu picturi
neobizantine.

Fantana Izvorul Tamaduirii, atestata documentar din sec. al XVIlea, cea mai veche piesa din incinta manastirii, a fost restaurata, mai
intai, de Mitropolitul Nicolae Balan, iar in zilele noastre s-a construit
in jurul ei un baldachin sculptat in lemn de stejar. Tot ca o lucrare de
innoire a Manastirii Brancoveanu se inscrie si renovarea si
extinderea altarului din padure, unde se savarsesc slujbele
religioase in aer liber. Al treilea ctitor al Manastirii Brancoveanu de la
Sambata de Sus este I.P.S. Dr. Antonie Plamadeala, ales in anul
1982 Arhiepiscop al Sibiului, Mitropolit al Transilvaniei, Crisanei si
Maramuresului.
P.S. Antonie a rezidit din temelie incinta Manastirii Brancoveanu,
lucrare inceputa in anul 1985. Sub indrumarea sa directa s-au facut
reparatii capitale si s-a restaurat pictura de la vechea biserica
brancoveneasca.
Imprejurul ei s-a ridicat din temelii incinta in stil brancovenesc, in
forma de patrulater, potrivit traditiei ortodoxe romanesti, compusa din
doua corpuri masive de cladiri cu doua nivele unul spre nord si
altul spre sud; trei foisoare sculptate in piatra impodobesc incinta in
exterior si interior.Corpul de cladiri asezat pe latura de nord cuprinde
intre altele, la parter, o trapeza incapatoare, bucatarie si chilii, la etaj,
casa brancoveneasca, o mare biblioteca, un arhondaric, iar la
mansarda muzeul unde sunt expuse icoane vechi pe sticla si lemn si
obiecte de patrimoniu colectionate de I.P.S. Antonie.

Muzeul Manastirii Brncoveanu detine astazi una

din cele mai bogate colectii de picturi vechi pe sticla,
apartinnd secolelor XVIII-XIX, icoane pe lemn,
predominant fiind stilul brncovenesc, vesminte
preotesti si arhieresti, o colectie unica de carte
veche, manuscrise, pergamente, scrisori, precum si
o valoroasa colectie de obiecte de cult. Pe latura
vestica a incintei se afla locurile de odihna vesnica
ale ultimilor mitropoliti ai Transilvaniei: Nicolae
Balan, Nicolae Colan , Nicolae Mladin si Antonie
Plamadeala.