După ce au mîncat din fructul pomului cunoştinţei binelui şi răului, Adam
şi Eva au fost lăsaţi să înceapă o viaţă de sinestătătoare, fiind însă ţinuţi în permanenţă sub supraveghere. Azazel şi adepţii lui au fost lăsaţi să-i înveţe pe oameni legile lor, iar Eu le făceam cunoscută voia Mea! Date fiind condiţiile foarte bune de viaţă, oamenii s-au înmulţit repede şi s-au răspîndit pe întreaga suprafaţă a pămîntului. Îngerii lui Azazel, ne-avînd nici o lege ca lege şi nici un fel de morală, s- au aprins de poftă după femeile oamenilor, care erau foarte frumoase şi sau împreunat cu ele. Ca rezultat al acestei încrucişări populaţia pămîntului s-a diversificat, apărînd diferenţa de rase. Fiii îngerilor au format clasa privelegiaţilor, sau cea a semizeilor, moştenind de la taţii lor puterea, cunoştinţele şi armele locuitorilor Universului, iar oamenii simpli au fost transformaţi în robi, ajungînd să îndeplinească cele mai umile funcţii în slujba acestora. Azazel şi îngerii lui şi- au ales cîte o zonă de influenţă şi au format clasa zeilor; Azazel fiind ales conducătorul lor. Aşa au apărut religiile lumii cu toată diversitatea lor de zei. Fiii lui Azazel şi a îngerilor săi îndeplineau funcţia de conducători ai oamenilor, iar fiii fiilor lor - funcţia de preoţi, vrăjitori, şamani etc. Oamenii au fost împărţiţi în clase şi, în funcţie de locul pe care-l ocupau în ierarhia pămîntească de atunci, aveau acces la anumite cunoştinţe: unii au fost învăţaţi să cultive pămîntul, să vîneze, să pescuiască; alţii au fost învăţaţi să zidească; unii au fost învăţaţi să prelucreze metalele şi să făurească unelte de muncă, bijuterii şi arme, iar alţii au fost învăţaţi să mănuiască armele şi să se ocupe de arta războiului. Preoţii, vrăjitorii şi şamanii au fost învăţaţi astrologia şi magia, iar femeile au fost învăţate tainele seducerii bărbaţilor, să se vopsească, să folosească podoabe, să descînte etc. Perioada de pînă la potop poate fi caracterizată ca timpul marilor permisiuni. Îngerii erau despotici şi fiii lor la fel. Ei îşi permiteau să facă cu oamenii tot ce le trecea prin cap. Timpurile marilor tirani din istoria cunoscută de voi pot fi considerate ca o reflecţie slabă a timpurilor de atunci. Spre marea Mea mîhnire, cu toată situaţia disperată şi jalnică în care se aflau, oamenii în loc să asculte de cuvîntul Meu şi să devină liberi, se lăsau înşelaţi de vicleniile lui Azazel şi a îngerilor lui, şi se dădeau la aceleaşi urîciuni pe care le vedeau la ei. Vărsări necontenite de sînge, urgii sexuale, homosexualism - iată doar cîteva din lucrurile ce caracterizau acel timp. Pămîntul fusese împărţit în cîteva state uriaşe, conduse de fiii îngerilor, care întrase în conflict între ele din cauza supremaţiei totale asupra pămîntului. - Ce iese din pisică - şoareci prinde, sau surcica nu sare departe de trunchi, - sunt proverbe care se pot referi şi la Azazel şi fiii săi. După cum Azazel şi îngerii lui n-au mai vrut să asculte de Mine şi să respecte Legile Mele, la fel şi fiii lor n-au mai binevoit să asculte de ei. Ei au hotărît să devină ei înşişi stăpînii Pămîntului. Astfel a început lupta fiilor lui Azazel şi a îngerilor săi împotriva taţilor lor şi împotriva unii altora. – Date fiind cunoştinţele şi armele sofisticate de care dispuneau ei, arme cunoscute de voi numai parţial, am prevăzut cu ce avea să se termine conflictul lor şi l-am trimis pe slujitorul meu Enoh să apeleze la raţiunea lor, după cum apelez acum şi la raţiunea voastră. L-am trimis pe Enoh să le deschidă ochii cu privire la sfîrşitul care-i aştepta dacă n-aveau să dea ascultare cuvintelor Mele, dar Enoh a fost respins de ei, iar cuvintele Mele au fost luate în rîs. L-am luat atunci peEnoh din mijlocul lor, lăsîndu-i pe ei să acţioneze după cum avea să-i ducă capul. Pentru a-i salva pe fiii oamenilor de dezastrul ce avea să urmeze, m-am adresat celor ce au răspuns chemării Mele sfătuindu-i cum să se salveze de prăpăd. Cei ce au urmat sfaturile Mele s-au salvat, atît ei cît şi familiile lor. Dezastrul a început în stil clasic, din punct de vedere al artei dezlănţuirii războiului ale timpului vostru. Rachetele au deschis operaţiunile militare, în joc au întrat tot ceea ce voi cunoaşteţi sub denumirea de bombe atomice, neutronice, chimice, bactereologice, cu hidrogen etc. În prostia şi fanatismul lor, conducătorii pămîntului de pe acele timpuri au uitat să se gîndească la soarta ce-i aştepta şi pe ei înşişi. Fiecare dorea să fie el conducătorul pămîntului şi să impună obiceiurile statului pe care-l conducea şi celorlalte state. Azazel şi îngerii lui au fost incapabili să-şi stăpînească fiii. În timpul războiului ei s-au îmbarcat pe navele lor spaţiale şi au părăsit Pămîntul, lăsîndu-l pe acesta şi pe locuitorii lui neapăraţi pradă prostiei fiilor lor, pradă pieirii sigure! Urmările acelui război au fost catastrofale! Cele mai frumoase locuri de pe pămînt, care erau locurile de reşedinţă a lui Azazel, a îngerilor săi şi a fiilor lor, au fost supuse primelor atacuri nucleare din istoria pămîntului şi au fost şterse de pe faţa lui. Ca urmare a şocului produs de atîtea explozii nucleare concomitente, a fost dereglat sistemul preexistent de funcţionare a pămîntului. Filamentul ce forma scutul pămîntului împotriva razelor cosmice nedorite şi care crea efectul de seră al lui, a fost distrus, apele acestuia prăbuşindu-se pe suprafaţa pămîntului, înecîndu-l. De asemenea au fost deranjate şi apele ce se aflau în interiorul pămîntului, făcîndu-le pe acestea să erupă la suprafaţa lui. Au început, tot din cauza şocurilor produse de explozii, mişcări masive de teren care au adus la formarea munţilor, mărilor şi oceanilor. Locurile expuse direct atacurilor nucleare, sub presiunea exploziilor, s-au aşezat, formînd ulterior fundul mărilor şi oceanilor, iar spaţiile cuprinse între explozii, fiind locul de întîlnire a undelor de şoc a exploziilor şi a mişcărilor de teren, au erupt în sus, formînd lanţurile munţilor pe care îi puteţi vedea şi astăzi. Războiul a izbucnit atît de pe neaşteptate, încît i-a luat pe toţi locuitorii Pămîntului, atît pe oameni cît şi pe animale, prin surprindere, lipsindu-i pe toţi de minte şi de şansa de a se scăpa. Moartea i-a surprins în cele mai variate moduri. Cimitirele de animale descoperite de arheologi, cele mai frecvente fiind de dinozauri, care erau cele mai neîndemînatice şi mai naive animale, puteau să-i sugereze pînă şi unui copil idea unui dezastru momental, şi, dacă aţi fi privit realitatea cu ochi practici, aţi fi ajuns să cunoaşteţi demult lucrurile pe care vi le fac cunoscute acum, dar, deoarece aţi privit întotdeauna realitatea prin intermediul unor minţi stricate, cinstiţi de voi ca mari învăţaţi, aţi ajuns să fiţi şi voi stricaţi! - Unicii supraveţuitori ai războiului au fost Azazel şi îngerii lui, unii din fiii lor ce aveau şi ei nave spaţiale şi aleşii mei împreună cu familiile lor. Ceilalţi locuitori ai Pămîntului, precum şi majoritatea animalelor şi păsărilor, au pierit, fiind distruşi de exploziile nucleare, înecaţi de apele potopului, sau striviţi de către mişcările de roci ce formau conturile pămîntului de astăzi. Zilele potopului pot fi considerate ca o nouă geneză a Pămîntului, căci o refacere totală a sa a fost necesară pentru a face posibilă continuarea vieţii. Un nou sistem de apărare al lui împotriva radiaţiilor cosmice a fost necesar, un nou sistem de menţinere a căldurii, un nou circuit al apelor etc. Organismul uman, cît şi cel al animalelor rămase, avea nevoie şi el de modificări care să vă ajute să supraveţuiţi în noile condiţii. A fost necesară transformarea unor animale terestre în animale maritime, iar crearea unei noi flore era şi ea una din problemele importante. Toate acestea ţin de perioada potopului şi a zilelor ulterioare lui. Scurgerea apelor pe locurile cîndva pline de fală pe care umblau Azazel şi urmaşii săi, cît şi concentrarea, prin îngheţare, a unor mari cantităţi de apă la poli, a făcut posibilă apariţia uscatului. Şi astăzi puteţi admira pe hărţile pămîntului locurile unde cîndva marile puteri erau concentrate: oceanul Atlantic, oceanul Indian, oceanul Pacific, marea Mediterană, marea Neagră, marea Caspică, marea Aral şi oceanul îngheţat de Nord. Cele mai frumoase locuri de pe suprafaţa pămîntului zac astăzi la fundul mării, iar fastul şi bogăţia civilizaţiilor de cîndva au ajuns să fie proprietatea peştilor. Niciodată omenirea n-a mai cunoscut o asemenea dezvoltare ca a zilelor de atunci; nici a bogăţiei acelor timpuri, nici a ştiinţei şi nici a puterii! Astăzi sunteţi aproape de o aşa dezvoltare, dar şi mai aproape sunteţi de atingerea acelor factori ce au cauzat potopul. Trăsăturile negative ale civilizaţiei de atunci caracterizează şi civilizaţia de astăzi. - Cel mai important lucru asupra căruia trebuia să lucraţi în timpul existenţei voastre, şi anume, bunăînţelegerea dintre voi oamenii, a rămas nevalorificat pînă acum. Aţi făcut un progres considerabil în industrie, în arta militară, şi în ştiinţă, - dar cum să vă înţelegeţi unii pe alţii nu ştiţi! - Priviţi atent la harta pămîntului vostru. Ce-a rămas din pămîntul pe care- l făcusem Eu la început? Aproape 3/4 din suprafaţa pe care o reprezenta uscatul la început actualmente sunt acoperite cu apă, iar din 1/4-mea ce-a mai rămas , mai mult de jumătate o reprezintă munţii şi deşerturile. Asemănarea pămîntului de astăzi cu cel de dinaintea potopului este ca şi asemănarea unor ruine antice cu un oraş în culmea înfloririi sale. Dacă şi astăzi mai puteţi să vă desfătaţi şi să găsiţi plăcere în frumuseţea pămîntului, gîndiţivă cum a fost el la început! Dezastrul pe care-l puteţi crea voi poate fi cu mult mai mare decît cel creat de predecesorii voştri! Dacă Azazel şi îngerii lui au reuşut să scape de urgia dezastrului creat de ei, voi n-o să reuşiţi să faceţi aşa ceva! A venit timpul să prindeţi la minte! Dacă pînă acum v-aţi concentrat toată inteligenţa şi forţa voastră numai pentru a vă distruge unii pe alţii, a sosit timpul să vă înţelegeţi unii cu alţii! Dezastrele naturale de astăzi, cutremurele, bolile infecţioase etc, sunt vestigii vii are erorii timpurilor trecute care au menirea să vă aducă aminte de ea şi să vă ţină vigilenţa trează, pentru a nu fi comisă din nou. Evenimentul potopului a fost îndeajuns pentru locuitorii Universului să se convingă de valoarea învăţăturii Mele şi de importanţa Legilor Mele, pe cînd voi nici măcar nu găsiţi de cuviinţă să vă gîndiţi la ele! Pentru a fi mai ataşaţi de soarta voastră decît de soarta oamenilor de dinainte de potop, Azazel, îngerii şi fiii lui au fost localizaţi în interiorul Pămîntului, unde se află şi în momentul de faţă. Părăsirea spaţiului terestru le-a fost interzisă. Luna reprezintă deja primul punct de observaţie al locuitorilor Universului, dar aceasta nu înseamnă că Terra a ieşit din zona noastră de influenţă. Tot ce se întîmplă pe Pămînt ţine de voia Mea şi este o parte a experimentului iniţial, care a suferit următoarea modificare: Subiecţii de studiu, oamenii, nu numai că vor lucra la diferenţierea binelui de către rău, locuitorii Universului ştiu deja ce înseamnă binele şi ce înseamnă răul, ci vor lucra în primul rînd la afirmarea lor personală! Cei ce vă veţi afirma ca oameni, vă veţi cultiva un caracter şi o personalitate demne de un om, veţi deveni cetăţeni ai Universului, luînd locul îngerilor căzuţi, dar cei ce veţi prefera să rămîneţi la nivelul animalelor - nu veţi avea o soartă prea strălucită. Deaceea, fi-ţi oameni, căci gunoaie puteţi deveni oricînd, dar pentru a deveni Om trebuie de muncit o viaţă întreagă.