Se vorberşte foarte mult în ultimul timp despre credinţă, se scriu cărţi
despre ea, se compun filosofii, teorii, comentarii şi cuvinte înţelepte despre ea, se cînta şi se joacă, dar nimănui nu-i trece prin cap că adevărata credinţă se reduce la cunoaşterea şi îndeplinirea a numai doua învăţături simple, de numai cîte o propoziţie fiecare : - Să-l iubeşţi pe Yehowah, Dumnezeul tău, din toată inima ta şi cu toată puterea ta! Şi, să vă iubiţi unii pe alţii, ca pe voi înşivă! Universul nu cunoaşte alte legi în afară de acestea. Nu există nici cod penal, nici cod judiciar, nici cod al bunelor maniere, şi nici tradiţii şi obiceiuri în întreg Universul, şi totuşi locuitorii lui se bucură de pace şi de linişte, şi sunt fericiţi. Ca şi învăţaţii, voi, preoţii şi conducatorii bisericilor creştine şi necreştine, sînteţi calea către inima şi înţelegerea oamenilor. Aţi pus stăpînire pe capacitatea de gîndire a lor şi nimic nu întra în mintea lor decît prin voi. V-aţi asumat prin lucrul acesta o responsabilitate foarte mare! Soarta multor oameni este în miînile voastre şi de voi depinde viitorul lor. Sunteţi chemaţi şi voi astăzi, ca şi învăţaţii, să daţi dovadă de înţelepciune şi cumpătare, să vă lepădaţi de practicile şi filosofiile păgîne, ce stau la baza religiilor voastre, şi să paşiţi pe calea credinţei adevărate! Nu dezamagiţi încrederea miilor de oameni ce ascultă de voi, ducîndu-i la pierzanie! O să raspundeţi de fiecare suflet în parte pierdut din cauză voastră. Cu ajutorul vostru oamenii au devenit oiţe; - cu ajutorul vostru n-ar fi rău ca ei să devină îarăşi oameni! Nu vă încăpăţinaţi! Şi nu rataţi şansa ce o aveţi! Oricine poate veni la Mine, fie el fariseu, cărturar, om de rînd, sau politician. Unica condiţie pe care trebuie să o îndepliniţi, ca să fiţi acceptaţi de Mine, este să doriţi cu adevărat să o faceţi. Înţelegeţi învăţătura Mea şi ajutăţii şi pe alţii să o înţeleagă! - Ajutăţii pe credincioşii bisericilor voastre să recapete capacitatea de a gîndi şi să devină îarăşi oameni! Biserica nu este o scenă de teatru. Ea ar trebui să fie în primul rînd o scoală, unde credincioşii trebuie să-şi acumuleze cunoştinţele şi calitaţile necesare îndeplinirii învăţăturii Mele în viaţă. Credinţa nu este o joacă, sau o trăsătură proprie vieţii bisericesti; credinţa se trăieşte tot timpul şi oriunde! Viaţa cotidiană nu trebuie să difere de viaţa bisericească; dar aceasta nu înseamnă că trebuie să vă transformaţi bisericile în bordeluri, sau casele în scene de teatru. -Transformaţi-vă atît bisericile, cît şi înimile voastre în bastioane ale credinţei adevărate, iar vieţile voastre să slujească ca o dovadă a credinţei voastre şi a calităţii ei. - Mergeţi la biserică nu pentru a juca teatru şi pentru a vă arăta pretinsa voastră sfintenie unii altora, ci pentru a vă înteresa unii de nevoile celorlalţi şi pentru a vă ajuta unii pe alţii. Biserica trebuie să fie un loc unde credincioşii să găsească refugiu de grijile şi de nevoile vieţii cotidiene; unde cei slabi cu firea să găsească încurajare şi mînghîiere; cei nevoiaşi - o bucată de pîine; cei de pe drumuri - adăpost, iar cei dornici de cunoştinţe - învăţătura Mea! În biserică, ca şi în alte părţi, toţi trebuie să fiţi egali! Nu există preoţi, maici, dascăli şi păstori; există numai fraţi, şi există înţelepţi! Fiecare trebuie să poată avea cuvîntul! - fiecare să poată întreba şi fiecare să poată raspunde! Biserica trebuie să fie locul de unde îndeplinirea celor două legi Universale să pornească în viaţă! - Nu jucaţi teatru în bisericile voastre! - Cine v-a făcut pe voi preoţi? - Cine v-a făcut pe voi sfinţi? Şi cine v-a dat dreptul să vorbiţi în numele Meu? - Hotărîţi voi oare în locul Meu? - Pe cine-l slujiţi voi şi pentru ce-l slujiţi? Dacă slujiţi lui Azazel, recunoaşteţi deschis lucrul acesta şi nu înşelaţi oamenii în numele Meu! Dacă slujiţi intereselor voastre, nu vă ascundeţi în spatele învăţăturii Mele! Dar, dacă vreţi să faceţi voia Mea, atunci urmaţi învăţătura Mea şi respectaţi Legile Mele! - Vorba multă, sărăcia omului! Decît să ziceţi că faceţi şi să nu faceţi, mai bine faceţi şi nu ziceţi nimic! - Lăsaţi-vă de poveştile voastre despre dumnezeî-mititei, dumnezeî-taţi şi dumnezeî-fraţi, despre fecioare-mîntuitoare, despre sfinţi şi despre îngeraşi cu aripioare! - Fiţi oameni întregi la minte! Chiar nu sunteţi în stare să deosebiţi o poveste de un lucru adevărat? - Poveştile voastre nu fac altceva decît să vă tulbure minţile şi să vă abată calea de la învăţătura Mea. - Lasa-ţi tradiţiile, obiceiurile, ritualurile şi ceremoniile la o parte, căci toate sînt rodul unor minţi bolnave, şi toate duc la pierzanie. Unica cale spre viaţă este învăţătura Mea şi respectarea Legilor Mele! - Nu vă înşelaţi pe voi înşivă, şi nu-i înşelaţi şi pe alţii în privinţa aceasta! - Sunt Dumnezeul dreptăţii şi nu numesc nevinovat pe nimeni care este vinovat! Fiecare veţi primi răsplată în funcţie de faptele voastre, şi nu va scăpa nimeni de pedeapsa cuvenita. Nimeni! - Salvaţi-vă pe voi, şi lăsaţii şi pe alţii să se salveze!