Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ingrasaminte
Categorie: Ingrasaminte / fertilizanti
05 Noiembrie 2012
cultura (existenta sau care urmeaza sa fie instalata) prin aplicarea unor modele de calcul care sa tina
cont de principiile unei fertilizari rationale, de sistemul de culturi existent in unitate (anuale, pomi, vita de
vie, pasuni, fanete) si de nivelul productiilor planificate.
stabilirea cantitatilor de ingrasaminte organice existente sau posibil de produs in unitate in cursul
anului agricol respectiv, a dozelor de ingrasaminte posibil de aplicat, pe culturi si parcele de fertilizare,
precum si a dozelor de ingrasaminte chimice pentru completare pana la nivelul necesarului estimat prin
calcul;
verificarea periodica (anual sau la 4-5 ani) a situatiei agrochimice a solurilor pe baza balantei
intrarilor si iesirilor din sistem (cantitatile de nutrienti introduse in sol minus cantitatile de nutrienti
exportate cu recolta), poate furniza informatii utile privind conservarea, ameliorare sau diminuarea
asigurarii solurilor de sub culturi cu NPK(la dorinta si cu alti nutrienti) precum si pentru evaluarea riscului
de poluare a apelor cu nutrienti de origine agricola (in special cu nitrati, posibil si cu compusi ai fosforului);
furnizarea de informatii necesare pentru preagatirea planului de fertilizare pentru anul urmator.
Ciclul de azot in solul arabil este complex. Ecosistemele naturale in general, prezinta un grad ridicat de
echilibru, intre eliberarea azotului si potentialul de absorbtie al radacinilor din sol. Acest lucru face ca
transferul de N in afara sistemului sa fie mici in comparatie cu cantitatea de N recirculat in cadrul
ecosistemului. in astfel de sisteme, ciclul de N poate fi considerat ca relativ strans. Provocarea in
ecosistemele gestionate este de a optimiza echilibrul pentru toate sursele de N din sistem, si anume
optimizarea utilizarii instrumentelor care influenteaza ciclul de N.
Fosforul din sol propune provocari destul de diferite, in funtie de sistemele agricole. Multe soluri din tarile
dezvoltate au primit de-a lungul anilor cantitati de fosfor mult mai mari decat cel preluat de culturile
propriu-zise. Desi fosforul din sol este in mod normal considerat ca facand parte integranta din particule
organo-minerale, solurile cu un surplus mare de P ar putea pierde cantitati importante de P prin risipire in
mediu. Un nivel de 60 mg P / kg de sol a fost sugerat ca fiind "punctul de cotitura" mentionat mai sus, in
care se declanseaza scurgerea fosforului in apa din sol. Desi se pare ca acest prag critic variaza
considerabil in functie de tipurile de sol, testarea solului pentru nivelurile de P poate arata gradul de
saturatie al acestuia. Optiuni de reducere a pierderilor de P din sol includ, de asemenea, strategii de
prelucrare a solului, deoarece lucrarile de conservare reduc scurgerile de suprafata a apei care transporta
cantitati considerabile de fosfor dizolvat.
Desi potasiul este unul dintre elementele cei mai abundenti nutrienti din sol, doar o mica parte devine
disponibil culturilor. O aplicare redusa de potasiu presupune o eficienta mai mare in gestionarea acestuia.
Cantitatea si disponibilitatea potasiului din sol variaza foarte mult in functie de tipul de sol si de cantitatile
de potasiu fertilizate anterior. In gestionarea sistemelor cu fertilizare minima obiectivul trebuie sa fie
reducerea pierderilor de dizolvare pe solurile nisipoase si de a maximiza utilizarea rezervelor de potasiu
in soluri argiloase.
Stopit este un ingrasamant foliar lichid pe baza de calciu (Ca), care permite obtinerea unor
fructe de calitate deosebita, bine conturate si ferme, reduce deshidratarea fructelor, creste durata
de pastrare si imbunatateste rezistenta la transport si manipulare a fructelor.
Stopit asigura o hranire si dezvoltare sanatoasa a plantelor si a fructelor. De asementea
completeaza calciul din plante in fazele critice, cand insuficienta acestuia poate duce la: patarea amara a
cojilor si prabusirea merelor; craparea fructelor la: cires, nectarin, piersic si prun; sensibilisarea la oparire
a fructelor si plantelor datorita insolatiei; putrezirea ciorchinilor la vita de vie; putrezirea apicala la tomate
si alte solanaceae cu fruct.
RECOMANDARI:
MAR 4-5 l/ha (in 500-1000 l/ha apa primul tratament inainte de inflorit urmate de alte 3
tratamente la interval de 14 zile)
CAPSUN 7-10 l/ha (in 500-1000 l/ha apa primul tratament inainte de inflorit urmate de alte 3
tratamente la interval de 14 zile)
CIRES 7-10 l/ha (in 500-1000 l/ha apa se aplica doua tratamente la interval de 14 zile, ultimul
cu trei saptamani inainte de recoltare)
VITA DE VIE 7-10 l/ha (in 500-1000 l/ha apa primul tratament la legarea ciorchinilor urmate de
alte tratamente la interval de 14 zile)
Stopit este foarte solubil in apa si compatibil in amestec cu marea majoritatea pesticidelor. Nu
este fitotoxic pentru plante deoarece nu contine impuritati precum: carbonati, sulfati si metale grele.
Prezinta o formulare performanta cu adjuvant incorporat.
MOTTO
"Ceea ce putem pierde pentru ca nu am reusit,
este nimic fata de ceea ce pierdem pentru ca nu am incercat"
Toate aceste au fost, sunt si vor fi importante, pentru ca te ajuta atit ca sa gasesti
solutiile potrivite pentru problemele cu care te confrunti, sa poti face fata unor noi
provocari, sa te poti conecta la tot ceea ce este nou, inventiv si creativ.
Este nevoie de o asemenea abordare, pentru ca in anumite sitatii, esti pus in situatia de
a construi practic de la 0, o piata, o strategie si un nume, pentru un produs nou, esential
deosebit de tot ceea ce a fost inaintea lui, este noutatea care nu sperie neaparat, dar,
din pacate, de obicei este privita cu neincredere si acceptata cu greutate.
Compozitia chimica:
Azot 10%
P2O5 40%
S02 11%
Zn 2%
Dar cel mai important element, cel care face diferenta si asigura principalul avantaj al
ingrasamintuluiMICROSTART Sum PZ, este fosforul, care este prezent in sol in
cantitati inseminate, devreme si in imediata apropiere a radacinilor, in cazul aplicarii
produsului.
Pot fi situatii in care fosforul sa fie prezent in sol, sub forma minerala, dar datorita
faptului ca are solubilitate si mobilitate redusa, el nu poate fi folosit eficient de catre
plante. Tinerele plantule consuma cu atit mai multa energie sa poata absorbi fosforul, cu
cit el se gaseste mai departe de radacinile plantelor.Dupa unele surse, distanta maxima
la care fosforul trebuie sa se afle de radacinile tinerelor plantule, este de 1 mm, pentru
ca el sa fie folosit de cultura cu maximum de eficienta. Cu cit aceasta distanta este mai
mare, cu atit absorbtia si utilizarea lui de catre plante este mai redusa.
Dar, asa cum am subliniat de la inceput, este nevoie sa dam dovada cu totii de o
deschidere adevarata spre nou, de o disponibilitate (care trebuie sa depaseasca cu
mult granitele experientei acumulate si a rutinei, care si ele sunt foarte bune, dar pina la
un punct) reala de a accepta schimbarea si de a realiza cit este de important sa ai la
dispozitie ceva nou, care iti ofera noi posibilitati si alte solutii decit cele consacrate pe le
stiai foarte bine si lucrul cel mai important curajul de a iesi din tiparele vechi (chiar
daca ele pot fi utile), de a face altceva, sa vezi daca se poate si altcumva, altfel decit ai
stiut pina acum.
ARTICOLE SIMILARE:
http://www.youtube.com/watch?v=-6J73Ayk5_U
Desi probele de sol pot fi luate aproape in orice moment al anului, cu exceptia
cand solul este ingheta, cel mai indicat moment este toamna dupa recoltare sau
primavara inainte de pregatirea terenurilor. In aceasta perioada nivelul de fertilitate este
cel mai scazut in sol.