Sunteți pe pagina 1din 5

Tratamentul litiazei renale

Tratamentul simptomatic al colicii renale are scopul de a inlatura durerea prin


administrarea de medicamente :
- AINS (antiinflamatorii nesteroidiene) : Indometacin, Diclofenac,
Ketoprofen,Celecoxib, Ketorolac
- Spasmolitice (reduc spasmul,contractiile) : Scobutil, No-Spa, Piafen
- Antalgice (Paracetamol, Algocalmin)
- Derivati opioizi (Tramadol)
Este interzis consumul de lichide in colica.

Universitatea de Vest Vasile Goldis din Arad


Facultatea de Medicina si Farmacie
Student : Hippach Nicola Cristina , MG V Grupa IV
Tipul de piatra Regim

Oxalat de calciu

Lichide cat mai multe zilnic (apa sau limonade); de evitat

Medicatie

Proceduri de

Diuretice,

-Litotripsia

Saruri cu citrate,

-Ureteroscop

Saruri cu fosfati,

-Nefrolitotom

sucul de grapefruit, mar, afine


o

Reducerea consumului de proteine (carne) si sare)

Cresterea consumului de fibre (legume / cereale)

Reducerea consumului de grasimi.

Reducerea consumului de calciu

Reducerea consumului alimentelor bogate in oxalate:paine Colestiramina


integrala, bere, ciocolata, cacao, ceai negru, de menta,
capsuni, kiwi, portocale,soia, piper, popcorn, nuci , alune ,
susan, mazare si fasole boabe, seminte de floarea soarelui,

-Operatie cla

marmelada, rosii, spanac, vinete

Acid uric

Regim bogat in lichideapa, suc de coacaze; de evitat sucul

Citrat de potasiu

-Litotripsia

Bicarbonat de Na

- Ureteroscop

de affine
o

Cresterea consumului de calciu

Scaderea consumului de proteine si alimente bogate in


purine (ficat, tinichi, creier, heringi, macrou, sardine, fructe de Allopurinol

- Nefrolitotom

mare, fudulii, momite, spanac, ciuperci)

- Operatie cla

Struvita

Regim bogat in lichide :apa, suc de affine

Reducerea consumului de proteine

Antibiotice-infectie

De obicei chi

Acid acetohidroxamic

Cistina

Regim bogat in lichide

Alcalinizarea uriniii-

Reducerea consumului de proteine

bicarbonat
Uneori d-penicilamina,
tiopronina,
captopril

Tratamentul medicamentos in functie de tipul de calcul:


1. Litiaza de oxalat de calciu: Daca hiperoxaluria (excesul de oxalat din urina) nu
poate fi redusa prin masuri dietetice, atunci se poate incepe tratamentul
medicamentos. La o hipercalciurie (exces de calciu din urina) de 5-8mmol/24 ore,
alcalinizarea urinii la un pH 6,8-7 este prima masura si aceasta se face cu: citrat
alcalin de sodiu/ de sodiu si potasiu/ potasiu si magneziu - Blemaren, Uralit-U,
Kalinor, Polylicitra-K (9-12g/zi) sau cu bicarbonat de sodiu (5-l0g/zi).
La o hipercalciurie de peste 8mmol/24 ore tratamentul trebuie sa fie mai sustinut
cu: diuretice tiazidice (Nefrix) care induc cresterea reabsorbtiei calciului in rinichi
sau cu celuloza fosfatica de sodiu (3-5g/zi) ce se leaga in intestin de ionii de calciu
si magneziu avand drept rezultat scaderea concentratiei sanguine a acestora sau cu
ortofosfati (Sandoz-Phosphate l-2g x 3/zi) ce cresc excretia de pirofosfafi (inhibitori
2

De obicei chi

de cristalizare) si scade excretia de calciu, si inhibitori de prostaglandinsintetaza:


Celebrex (1 tb./zi), Arthotrec 75mgx2/zi.
Daca se asociaza o uricozurie de peste 4mmol/24 ore vom recomanda restrangerea
aportului proteic alimentar, alcalinizarea urinilor (Blemaren sau bicarbonat de sodiu)
si administrarea de xantinoxidazS (Allopurinol, Milurit 100-300mg/zi).
La o citraturie sub 2,5mmol/24 ore se va recomanda cresterea aportului de vegetale
in alimentatie si a lichidelor alcalinizante, iar la nevoie se vor folosi citrat alcalin sau
bicarbonat de sodiu.
2. Litiaza de acid uric: tratamentul de dizolvare are 3 componente importante:

cresterea pH-ului urinar la 7-7,2 (alcalinizarea urinilor) cu: citrat alcalin de


sodiu/de sodiu si de potasiu (Blemaren, Uralyt-U, Kalinor, Polycitra-K etc.) sau
cu bicarbonat de sodiu (4.5-5g/zi)

scaderea excretiei de acid uric prin: reducerea aportului proteic (maxim


100g/zi carne si preparate din came); inhibarea producerii interne de acid uric
cu Allopurinol

cresterea diurezei - prin consum sustinut de lichide care pe de o parte


alcalinizeaza urina iar, pe de alta parte, produc dilutia ei.

3. Litiaza de fosfat de calciu: tratamentul medicamentos al acestui tip de litiaza


are drept scop eradicarea infectiei urinare prin antibioterapie tintita, dupa
antibiograma si supravegheata prin uroculturi repetate. In strategia eradicarii
infectiei, alaturi de antibioterapie se afla acidifierea urinii cu :

clorura de amoniu 200-500 mg x 3/zi astfel incat pH-ul urinar sa fie mentinut
sub 6,2

L-methionine 1000 mg x 3/zi.

Daca exista si o hipercalciurie peste 8mmol/24 ore se vor administra diuretice


tiazidice (Nefrix 25 mg x 1-2/zi). Daca fosfaturia depaseste 35 mmol/zi putem
administra hidroxid de aluminiu ce inhiba absorbtia intestinala a fosfatului. Doza
este de 2,5-3,5 g x 3/zi.
Si aici sunt valabile masurile generale privind preventia recidivei litiazice (consum
abundent de lichide, greutate ideala, odihna suficienta etc.), insistand si asupra
altor 2 factori: prevenirea infectiei urinare (evitarea expunerilor prelungite la frig,
umezeala, igiena perineala riguroasa, verificarea periodica a uroculturii) si activitate
fizica adecvata varstei (formarea calculilor de oxalat de calciu poate fi favorizata de
imobilizarea prelungita la pat).
4. Litiaza de struvit: tratamentul infectiei urinare ramane unul dintre scopurile
principale ale tratamentului. Acest deziderat se realizeaza, ca si in cazul precedent,
3

printr-o antibioterapie tintita (si controlata) si acidifierea urinii.


5. Litiaza de cistina: Pentru a creste solubilitatea cistinei este necesara cresterea
pH-ului urinar peste 7,5 cu citrat alcalin (Blemaren etc) sau bicarbonat de sodiu.
Trebuie exclusa coexistenta unei infectii urinare sau tratamentul antibiotic sustinut
daca aceasta este prezenta. Un alt obiectiv este cresterea citraturiei la 33,5mmol/24 ore prin administrarea de acid ascorbic (3-5g/zi - tablete efervescente
de vitamina C deoarece tabletele obisnuite acidifica urinile); deoarece dozele mari
de vitamina C au reputatia de a provoca hiperoxalurie (exces de oxalate in urina),
oxaluria trebuie verificata periodic.
6. Litiaza de xantina: La momentul actual nu exista optiuni medicamentoase
pentru tratamentul xantinuriei primare. Singurele masuri utile s-au dovedit cura de
lichide (3 l/zi) si o dieta cu un continut redus de proteine.
7. Litiaza de urat de amoniu: Chemolitoliza (distructia chimica) calculilor de urat
de amoniu nu este posibila, de aceea pentru calculii ce nu se pot elimina spontan se
impune un tratament endourologic (litotritie (faramitarea) extracorporeala,
nefrolitotomie percutanata, ureteroscopie retrograda). Tratamentul infectiei urinare
reprezinta o prioritate. Daca dupa tratamentul infectiei pH-ul urinar se mentine
peste 6,8 se recomanda acidifierea urinii (clorura de amoniu). Daca uricozuria este
mai mare de 4mmol/zi se va folosi Allopurinol.

Tratamentul medicamentos al litiazei renale urmareste:


- mentinerea unei concentratii urinare scazute prin regim alimentar echilibrat
(ingestia sporita de lichide - apa, ceaiuri diuretice, compoturi ; restrictii pentru
carnea rosie si alcool,) sau medicatie adecvata.
- in functie de compozitia chimica a calculilor se impun masuri terapeutice specifice
(evitarea anumitor alimente, administrarea unor medicamente);
- calculii de acid uric puri sunt singurii care sub tratament strict supravegheat au
sanse sa se dizolve complet si sa se elimine.

Litotritia extracorporeala (metoda neinvaziva de sfaramare si eliminare a


calculilor) cu unde de soc (ESWL-Extracorporeal shock wave lithotripsy) pentru
calcul renal a intregit paleta terapeutica moderna, capabila sa rezolve nesangerand
litiazele aparatului renal superior.
Terapia interventionala minim invaziva este litotritia endoscopica
(sfaramare si eliminare a calculilor cu ajutorul endoscopului-instrument utilizat
4

pentru cercetarea organelor) a litiazei renale. Este o metoda chirurgicala neinvaziva


(cu laser) de inlaturare a litiazei renale , care ne3cesita o mica taietura, folosindu-se
din ce in ce mai mult in locul interventiei chirurgicale clasice. Metoda se aplica in
litiaza renala unica sau multipla cu pietre mai mari de 2 cm , pietrele caliceale
inferioare sau in cele in care exista si anomalii renoureterale si atunci cand
spargerea pietrelor sau extragerea pietrelor prin utereroscopie nu este posibila
Ureteroscopia cu scoaterea pietrelor:se introduce o sonda prin uretra si
vezica in ureter, cu acasta ocazie fiind vazute si scoase pietrele .
Scoaterea chirurgicala a pietrelor reprezinta metoda clasica de scoatere
a pietrelor, atunci cand sunt mari si nu pot fi rezolvate prin alte metode
Nefrectomia (scoaterea rinichiului) este indicata in cazurile cu distructii
importante ale rinichiului.
Modalitati de prevenire a calculilor renali:
- consumul de lichide, cel putin 2 litri pe zi
- alimentatie variata (fructe, legume, carne de pui)
- evitarea grasimilor, a carnii de porc, vita, miel, vanat
- activitate fizica zilnica, evitarea sedentarismului
-este bine sa se evite consumul de sucuri acidulate sau sucuri de fructe, cum este
sucul de grapefruit
-este bine sa se evite mancarea bogata in oxalati (legumele verzi, nuci si ciocolata
- control medical periodic.

S-ar putea să vă placă și