Sunteți pe pagina 1din 44

Stagiar Anul III

Experti Contabili
Aplicatii Stagiu An III semestru II - 2012
1. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda practicienilor.
Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiar este
de 1.000 mii lei, iar dobnda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Determinati
valoarea ntreprinderii prin metoda practicienilor.
Denumit i metoda indirect" sau german", metoda practicienilor const n ponderarea
valorii patrimoniale i valorii prin rentabilitate
Valoarea ntreprinderii se determin ca medie simpl sau ponderat a unei valori patrimoniale
(ANC) i una prin rentabilitate

Vg

ANC
2

CB
i

CB
i

unde:
Vg - valoarea intreprinderii
ANC - activ net corectat
CB - capacitatea beneficiara
i - rata dobanzii

Vg = (8000 + 1000/30%)/2 = 5666,67 lei


2. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda retail.
Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 10.000 mii lei, capacitatea beneficiar
este de 2.500 mii lei, iar coeficientul PER este 2. Determinati valoarea ntreprinderii prin metoda
Retail .
Este o variant a metodei practicienilor:
Vg = ANC + CB*y
Unde capacitatea beneficiar se exprim prin dividende, iar multiplicatorul capitalistic y poate lua
valorile coeficientului bursier PER, de regul, sau o serie constant de beneficii an. Aici valoarea elementelor
necorporale se determin pe baza valorii actuale a profiturilor viitoare pe un numr de ani (y CB) i se
mparte n mod egal ntre vnztor si cumprtor.
Vg = [10.000+(2.500*2)]/2 = 7.500 lei
3. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill valoarea
substantial bruta.
Ex.1 Care este valoarea substantial brut a unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor,
prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000; imobilizri 8.000; stocuri 20.000;
creante 15.000; rezerve 500; profit 1.000; diferente din reevaluare 14.000; disponibilitti 500; obligatii
nefinanciare 25.000; instalatii luate cu chirie 10.000
VALOAREA SUBSTANTIALA BRUTA (VSB) = Activ net contabil corectat ( ANCC
+Datorii ) + Active obtinute prin inchiriere sau leasing - Active imprumutate/inchiriate/cedatetertilor
- Costuri pentru reparatii si cheltuieli de punere in functiune
VSB = 8000 + 20000+15000 + 500 + 10.000 = 53.500
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate
utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei
economicului asupra juridicului.
1

Stagiar Anul III


Experti Contabili
Ex.2 Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de105.000
mii lei, iar valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000mii lei. Care este valoarea
substantial brut a ntreprinderii ?
VSB = 425.000 + 105.000 75.000 = 455.000 mii lei
4. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill capitalurile
permanente necesare exploatarii.
Ex. Bilanul la 31.12.200N se prezint astfel:
Activ

Pasiv

Imobilizri corporale

1.600
Fond Fond comer
250
Stocuri
300
Creane
500
Disponibiliti
600
3.250
Necesarul de fond de rulment (NFR) 600
- Profit net previzional
500/an
- Planul de finanare se prezint astfel:
1
2
3
Investiii
200
200
NFR
- 100
Rambursri mprumut
100 200 200
Mijloace necesare
300 300 400

Capital social
Diferene de reevaluare
Obligaii financiare (t.P.)
Furnizori + credite

2.000
550
500
200
3.250

4
5
200
100 - _
100 200

-CPNE vor fi remunerate la rata de 15%;


-Renta de goodwill va fi actualizat la rata de 12%.
Evaluarea se face n dou etape: evaluarea elementelor corporale i evaluarea elementelor necorporale.
Evaluarea elementelor corporale:
Activ corporal (net)
3.000
Datorii
700
Valoarea eleni, corporale
2.300
Evaluarea elementelor necorporale:
Calculul CPNE:
Imobilizri corporale nete
l .600
NFR
600
CPNE
= 2.200
In funcie de elementele cifrate din planul de finanare, masa CPNE va evolua n 5 ani astfel:
0
CPNE la nceput an
Mijloace necesare
CPNE la sfrit an
Remunerarea CPNE(15%)
Profit previzional net
Superbeneficiu

2.200 2.200 2.500 2.900 3.000 3.200


300
300
400 100 200
2.200 2.500 2.800 3.300 3.100 3.400
_
-

375
500

420
500

495
500

465
500

510
500

+ 125

+ 80

+5

+ 35

-10

Stagiar Anul III


Experti Contabili
Superbeneficiu actualizat la
12%

111

64

22

-5

v
GW= 195
Valoarea global a ntreprinderii:
Valoarea elementelor corporale
2.300
Valoarea elementelor necorporale
195
Valoarea global
2.495
In ambele metode prezentate mai sus (remunerarea VSB si remunerarea CPNE) au fost stabilite
ipotezele de baz:
- durata rentei: a fost fixat la 5 ani; cu ct durata e mai mare, cu att goodwill-ul sau badwill-ul sunt mai
mari dar si riscul este mai mare. De regul, durata se stabilete n funcie de constatrile din diagnostic
(3-7 ani);
- perioada de referin: s-au luat n consideraie 5 ani viitori; n practic se pot lua n calcul patru
perioade: istoric (minim 3 ani), viitoare (minim 3 ani), mixt (trecut i vii toare) i ponderat
(combinarea primelor trei);
- rata de remunerare a VSB sau CPNE: s-a stabilit la 15%; cu ct este mai mare cu att renta de
goodwill este mai mic. Se pot aplica rate difereniate: o rat pentru partea imobilizat i o alt
rat redus cu pn la jumtate din prima pentru partea circulant;
- beneficiu previzional: este beneficiul din exploatare obinut conform metodologiei pentru
determinarea capacitii beneficiare;
- rata de actualizare; nu are scopul de a corija eroziunea monetar ci de a lua n calcul nencasarea
imediat. Rata de actualizare msoar renunarea la disponibilitatea financiar a capitalurilor; cu ct
ateptarea e mai lung cu att penalizarea e mai dur. Cu ct rata e mai mare cu att goodwill-ul
e mai mic.
5. Studiu de caz privind tabloul de finantare partea I.
Sunteti analist financiar si vi se cere sa intocmiti tabloul de finantare a unui agent economic
cu ajutorul rapoartelor financiare de mai jos privind exercitiile financiare 2005 si 2006 (extrase din
bilanturi si informatii suplimentare, in lei).
Bilant incheiat la 31.12.2005
ACTIV
Brut
IMOB
42.600
necorporale
IMO
1.021.500
corporale
Terenuri
222.400
Cladiri
516.500
Masini
si
282.600
utilaje
IMO
10.800
financiare
ACTIV
1.074.900
IMOBILIZAT
Stocuri
112.500
Creante total
735.200
Creante
702.500
clienti
Creante
32.700
diverse
Titluri
de
14.000

850.370

Bilant incheiat la 31.12.2006


ACTIV
Brut
Am+Aj
10.650
IMOB
42.600
necorporale
IMO corporale
1.438.840

112.500
58.630

222.400
404.400
223.570

Terenuri
Cladiri
Masini si utilaje

222.400
983.940
232.500

237.200
67.500

222.400
746.530
165.210

10.800

88.400

88.400

171.130

903.770

1.569.840

315.350

1.254.490

12.400
18.500
18.500

100.100
716.700
684.000

IMO
financiare
ACTIV
IMOBILIZAT
Stocuri
Creante total
- Creante clienti

177.400
1.006.880
915.280

31.000
52.880
52.880

146.400
954.000
862.400

32.700

91.600

91.600

14.000

18.730

4.230

14.500

Am+Aj
-

Net
42.600

Creante
diverse
Titluri
de

Net
31.950
1.134.140

Stagiar Anul III


Experti Contabili
plasament
Disponibilitati
ACTIV
CIRCULANT
TOTAL
ACTIV

31.600
893.300

30.900

31.600
862.400

1.968.200

202.030

1.766.170

plasament
Disponibilitati
ACTIV
CIRCULANT
TOTAL
ACTIV

42.500
1.245.510

88.110

42.500
1.157.400

2.815.450

403.460

2.411.890

31.12.2005

31.12.2006
PASIV

Capital social

480.000

Rezerve legale
Rezerve statutare
Rezultatul exercitiului
TOTAL
Provizioane
pentru
pensii/obligatii
similare
Credite bancare, din care:
- Credite curente
Datorii financiare diverse
Furnizori
Datorii fiscale si sociale
Datorii diverse (impozit pe profit)
TOTAL
TOTAL PASIV

22.600
11.040
294.650
808.290
18.580
140.000
9.000
70.000
306.700
90.300
332.300
957.880
1.766.170

PASIV
Capital social
Prime de emisie
Rezerve legale
Rezerve statutare
Rezultatul exercitiului
TOTAL
Provizioane
pentru
pensii/obligatii
similare
Credite bancare, din care:
- Credite curente
Datorii financiare diverse
Furnizori
Datorii fiscale si sociale
Datorii diverse (impozit pe profit)
TOTAL
TOTAL PASIV

600.000
32.000
41.420
31.840
586.610
1.291.870
23.180
179.000
70.000
60.000
378.420
116.800
362.620
1.120.020
2.411.890

Informatii suplimentare:
- CAF = 796.530 lei (calculata cu elementele din Contul de profit si pierdere din anul 2006);
- Conturile de imobilizari brute s-au diminuat in 2006 cu pretul de cumparare al imobilizarilor
cedate sau scoase la licitatie - Veniturile din operatiuni de capital = 46.210 lei (VNC a activelor
cedate).
- Sumele inregistrate in postul "Datorii financiare diverse" reprezinta in totalitate "Avansuri depuse
de asociati" si sunt asimilate capitalurilor proprii (sumele inregistrate in contul "Asociati - conturi
curente").
Rezolvare:
a) Pe baza celor 2 bilanturi succesive se elaboreaza bilantul diferential, astfel:
(2006 - 2005)
ELEMENT PATRIMONIAL
Active imobilizate necorporale brute
Active imobilizate corporale brute
Active imobilizate financiare brute
TOTAL ALOCARI STABILE
Stocuri
Creante clienti
Creante diverse
Titluri de plasament
Disponibilitati
TOTAL ALOCARI CICLICE
TOTAL ACTIV
Capital social
Prime legate de capital
Rezerve legale
Rezerve statutare
Rezultatul exercitiului
TOTAL CAPITALURI
Provizioane pentru pensii si obligatii similare

31.12.2005
42.600
1.021.500
10.800
1.074.900
112.500
702.500
32.700
14.000
31.600
893.300
1.968.600
480.000
22.600
11.040
294.650
808.290
18.580

31.12.2006
42.600
1.438.840
88.400
1.569.840
177.400
915.280
91.600
18.730
42.500
1.245.510
2.815.450
600.000
32.000
41.420
31.840
586.610
1.291.870
23.180

Variatia exercit.
0
+ 417.340
+ 77.600
+ 494.940
+ 64.900
+ 212.780
+ 58.900
+ 4.730
+ 10.900
+ 352.210
+ 847.150
+ 120.000
+ 32.000
+ 18.820
+ 20.800
+ 291.960
+ 483.580
+ 4.600

Stagiar Anul III


Experti Contabili
TOTAL PROVIZIOANE
Credite bancare pe termen lung si mediu, din
care:
Credite curente
Datorii financiare diverse (pe termen lung)
Furnizori
Datorii fiscale si sociale
Datorii diverse (impozitul pe profit)
TOTAL DATORII
TOTAL PASIV

18.580
140.000

23.180
179.000

+ 4.600
+ 39.000

9.000
70.000
306.700
90.300
332.300
939.300
1.766.170

70.000
60.000
378.420
116.800
362.620
1.096.840
2.411.890

+ 61.000
- 10.000
+ 71.720
+26.500
+ 30.320
+ 157.540
+ 645.720

2005
808.290
18.580
202.430
201.000

2006
1.291.870
23.180
403.560
169.000

Diferenta
+ 483.580
+ 4.600
+ 201.430
- 32.000

1.230.300
1.074.900
1.075.300
155.000

1.887.610
1.569.840
1.569.840
317.770

+ 657.610
+ 494.940
+ 494.940
+ 162.670

Calculul FRNG
1.
2.
3.
4.

Capitaluri proprii
Provizioane
Amortizari si ajustari
Datorii financiare (credite bancare + datorii fin.

diverse)

RESURSE STABILE
5. Active imobilizate brute
ALOCARI STABILE
FRNG
a) Intocmirea tabloului de finantare - Partea I
ALOCARI
2. DIVIDENDE DISTRIBUITE
3. ACHIZITII DE ACTIVE IMOBILIZATE
- necorporale
- corporale
- financiare
6. REDUCERE CAPITALURI PROPRII
7. RAMBURSARE DATORII FINANCIARE
ALOCARI DE RESURSE
RESURSE NETE
Variatia fondului de rulment

(mii lei)
255.030
545.040
467.440
77.600
10.000
22.000
832.070

RESURSE
1. CAF
4. CEDARE ACTIVE IMOBILIZATE:
- necorporale
- corporale
- financiare
5. CRESTERE CAPITALURI PROPRII
8. CRESTERE DATORII FINANCIARE
DEGAJARI RESURSE

(mii lei)
796.530
46.210
46.210
152.000
994.740

162.670

1. CAF
Calculul CAF pentru exercitiul financiar 2006 se realizeaza cu ajutorul elementele din CPP.
Valoarea CAF este data in informatiile suplimentare.
Exemplu de calcul:
REZULTATUL EXERCITIULUI
+
Amortizari si ajustari
Amortizarea activelor fixe
Ajustari pentru deprecierea activelor circulante
Ajustari pentru depreciere titluri de plasament pe termen
scurt
Provizioane
+
VNC a activelor cedate
Venituri din vanzarea de active
CAF = 796.530 lei
=
2. DISTRIBUIREA DE DIVIDENDE - INFLUENTA REZULTATULUI DIN 2005
Rezultatul din 2005 poate fi:
- fie inglobat in rezerve - nu modifica patrimoniul intreprinderii
5

Stagiar Anul III


Experti Contabili
- fie distribuit sub forma de dividende - creaza o alocare la nivelul tabloului de finantare
Nota: Tabloul de finantare se intocmeste intotdeauna pornind de la bilant inainte de
repartizarea rezultatului. Aceasta conceptie consta in a interpreta rezultatele (chiar si cel global) drept
capitaluri proprii, cu atat mai mult cu cat ele nu sunt distribuite.
In anul 2006 se distribuie rezultatul anului precedent care nu a fost pus in rezerva.
2005
Rezultatul
exercitiului
Rezerve legale
Rezerve statutare

2006

Diferenta

294.650
22.600
11.040

Rezerve legale
Rezerve statutare

41.420
31.840

+ 18.820
+ 20.800

Dividende distribuite in 2005 = REX - Rezerve = 294.650 - 18.820 - 20.800 = 255.030 lei
VARIATIA IMOBILIZARILOR BRUTE
3. ACHIZITII DE IMOBILIZARI
Conturile de imobilizari brute cresc cu volumul achizitiilor noi. Este o alocare care figureaza in
TF I.
Atentie, marimea achizitiilor de imobilizari este furnizata din anexele bilantului. Acest cont
poate cuprinde in plus achizitii si viramente dintr-un post in altul ce nu genereaza plati (de exemplu,
imobilizarile in curs terminate in exercitiul N).
In cazul de fata, achizitiile de imobilizari se refera la active imobilizate fixe - cladiri (valoarea
lor a crescut) si active imobilizate financiare - titluri de participare.
2005
IMO - cladiri
(brut)
IMO financiare

2006
516.500
10.800

Achizitii de imobilizari

IMO - cladiri (brut)


IMO - financiare

983.940
88.400

Diferenta
+
467.440
+
77.600
+
545.040

4. CEDAREA DE IMOBILIZARI
Conturile de imobilizari brute se diminueaza cu pretul de cumparare al imobilizarilor cedate sau
scoase la licitatie.
Acest pret calculat ulterior nu constituie un flux de numerar la data cesiunii.
Observatie: acesta este tratat in cadrul CAF, calculata pornind de la rezultat (VNC a activelor cedate).
Cedarea de active este inregistrata in tabloul de finantare la pretul de vanzare. Aceasta cifra se
regaseste in CPP din operatiuni de capital. Atentie, insa, veniturile din operatii de capital pot cuprinde
si cota-parte din subventiile de investitii virata in contul de rezultate si care are un caracter calculat.
Venituri din operatiuni de capital = 46.210 lei.
VARIATIA CAPITALURILOR PROPRII
5. CRESTEREA CAPITALURILOR PROPRII
Cresterea capitalurilor proprii - vizeaza valoarea aporturilor in numerar sau in natura, care se
materializeaza intr-un flux real de resurse:
a) Cresterea capitalului social
- variatia capitalului social este tratata in TF - partea I, fiind vorba de cresteri prin aporturi noi
si nu acelea prin incorporari in rezerve. Nu se iau in considerare cresterile de capital prin
incorporarea de rezerve, care sunt simple viramente interne, fara incidenta financiara.
- partea capitalului social subscrisa nevarsata este prezentata la nivelul NFRAE in TF partea a II-a.
b) Cresterea primelor de emisie (de capital);
c) Obtinerea unor subventii pentru investitii;
d) Cresterea contului curent al asociatilor (Datorii financiare diverse).
- Sumele inregistrate in postul "Datorii financiare diverse" reprezinta in totalitate avansuri
depuse de asociati si sunt asimilate capitalurilor proprii.
6

Stagiar Anul III


Experti Contabili
2005

2006
480.000

Capital social

Capital social

Prime de capital

Prime de capital

Diferenta
+
120.000
+
32.000
+
152.000

600.000
32.000

Cresterea capitalului propriu

6. REDUCEREA CAPITALURILOR PROPRII


Reducerea capitalurilor proprii - vizeaza reducerea "contului curent asimilat" - Datorii
financiare diverse.
Contul curent al asociatiilor - "Asociati - conturi curente" sunt asimilate capitalurilor proprii,
reprezentand o scadere
2005
70.000
Cont curent asociati
Reducerea capitalului propriu

2006
Cont curent asociati

60.000

Diferenta
- 10.000
- 10.000

VARIATIA DATORIILOR FINANCIARE


7. REDUCEREA (RAMBURSAREA) DATORIILOR FINANCIARE
2005
Credite bancare TML
din care Credite curente
DATORII
FINANCIARE

140.000
9.000
131.000

2006
Credite bancare TML
din care Credite curente
DATORII FINANCIARE

179.000
70.000
109.000

Diferenta
+ 39.000
- 61.000
- 22.000

8. CRESTEREA DATORIILOR FINANCIARE


Datoriile financiare pe termen mediu si lung nu au crescut in anul 2006 fata de anul 2005.
Datorii financiare = 0.
6. Studiu de caz privind tabloul de finantare partea II.
Sunteti analist financiar si vi se cere sa intocmiti tabloul de finantare partea a II-a a unui
agent economic cu ajutorul rapoartelor financiare de mai jos privind exercitiile financiare 2005 si 2006
(extrase din bilanturi si informatii suplimentare, in lei).
Bilant incheiat la 31.12.2005
ACTIV
Brut
IMOB
42.600
necorporale
IMO
1.021.500
corporale
Terenuri
222.400
Cladiri
516.500
Masini
si
282.600
utilaje
IMO
10.800
financiare
ACTIV
1.074.900
IMOBILIZAT
Stocuri
112.500
Creante total
735.200
Creante
702.500
clienti
Creante
32.700
diverse
Titluri
de
14.000
plasament

850.370

Bilant incheiat la 31.12.2006


ACTIV
Brut
Am+Aj
10.650
IMOB
42.600
necorporale
IMO corporale
1.438.840

112.500
58.630

222.400
404.400
223.570

Terenuri
Cladiri
Masini si utilaje

222.400
983.940
232.500

237.200
67.500

222.400
746.530
165.210

10.800

88.400

88.400

171.130

903.770

1.569.840

315.350

1.254.490

12.400
18.500
18.500

100.100
716.700
684.000

IMO
financiare
ACTIV
IMOBILIZAT
Stocuri
Creante total
- Creante clienti

177.400
1.006.880
915.280

31.000
52.880
52.880

146.400
954.000
862.400

32.700

91.600

91.600

14.000

18.730

4.230

14.500

Am+Aj
-

Net
42.600

Creante
diverse
Titluri
de
plasament

Net
31.950
1.134.140

Stagiar Anul III


Experti Contabili
Disponibilitati
ACTIV
CIRCULANT
TOTAL
ACTIV

31.600
893.300

30.900

31.600
862.400

1.968.200

202.030

1.766.170

Disponibilitati
ACTIV
CIRCULANT
TOTAL
ACTIV

31.12.2005

42.500
1.245.510

88.110

42.500
1.157.400

2.815.450

403.460

2.411.890

31.12.2006
PASIV

Capital social

480.000

Rezerve legale
Rezerve statutare
Rezultatul exercitiului
TOTAL
Provizioane
pentru
pensii/obligatii
similare
Credite bancare, din care:
- Credite curente
Datorii financiare diverse
Furnizori
Datorii fiscale si sociale
Datorii diverse (impozit pe profit)
TOTAL
TOTAL PASIV

22.600
11.040
294.650
808.290
18.580
140.000
9.000
70.000
306.700
90.300
332.300
957.880
1.766.170

PASIV
Capital social
Prime de emisie
Rezerve legale
Rezerve statutare
Rezultatul exercitiului
TOTAL
Provizioane
pentru
pensii/obligatii
similare
Credite bancare, din care:
- Credite curente
Datorii financiare diverse
Furnizori
Datorii fiscale si sociale
Datorii diverse (impozit pe profit)
TOTAL
TOTAL PASIV

600.000
32.000
41.420
31.840
586.610
1.291.870
23.180
179.000
70.000
60.000
378.420
116.800
362.620
1.120.020
2.411.890

Informatii suplimentare:
- CAF = 796.530 lei (calculata cu elementele din Contul de profit si pierdere din anul 2006);
- Conturile de imobilizari brute s-au diminuat in 2006 cu pretul de cumparare al imobilizarilor
cedate sau scoase la licitatie - Veniturile din operatiuni de capital = 46.210 lei (VNC a activelor
cedate).
- Sumele inregistrate in postul "Datorii financiare diverse" reprezinta in totalitate "Avansuri depuse
de asociati" si sunt asimilate capitalurilor proprii (sumele inregistrate in contul "Asociati - conturi
curente").
Rezolvare:
Intocmirea tabloului de finantare - Partea II
NECESAR
RESURSE
Variatia activelor aferente exploatarii
- Stocuri si productia in curs
- Clienti si conturi asimilate
- Alte creante aferente exploatarii
Variatia datoriilor aferente exploatarii
- Furnizori si datorii fiscale si sociale
VARIATIA NETA A EXPLOATARII
Variatia elementelor in afara exploatarii
- Variatia creantelor in afara exploatarii
- Variatia altor debitori (vizeaza titlurile de plasament)
- Variatia altor creditori (Datorii diverse - impozit pe profit)
VARIATIA NETA IN AFARA EXPLOATARII
NECESARUL DE FOND DE RULMENT (1)
Variatia neta a trezoreriei
- Variatia disponibilitatilor
- Variatia creditelor curente
TREZORERIA NETA (2)
VARIATIA FONDULUI DE RULMENT (1+2)

RESURSE
DEGAJATE

SOLD

64.900
212.780
58.900

- 64.900
- 212.780
- 58.900

336.580
-

98.220
98.220
-

+ 98.220
- 238.360
-

4.730
4.730
341.310

30.320
30.320
128.540

- 4.730
+ 30.320
+ 25.590
- 212.770

10.900
10.900
352.210

61.000
61.000
189.540

- 10.900
+ 61.000
+ 50.100
- 162.670

Stagiar Anul III


Experti Contabili
7. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda directa.
Agentul economic PRONET SOLUTII IT STL este o firma nou infiintata, specializata in
servicii de mentenanta pentru echipamente de automatizare.
In prezent, echipa de conducere isi alcatuieste previziunile financiare pentru primul an de
activitate. Aceste previziuni sunt:
1) In luna I se vor emite actiuni in valoare de 500.000 lei si se ia un credit de 100.000 lei cu o
dobanda de 10% pe an.
2) In primul an:
a. nu se prevede restituirea capitalului;
b. dobanda va fi platita din 2 in 2 luni (la sfarsitul perioadelor respective de cate 2 luni).
3) In luna I, din finantarea atrasa, se vor achizitiona mijloace fixe de 250.000 lei, cu plata pe
loc. Amortizarea se calculeaza liniar, pentru o perioada de 5 ani, cu incepere din luna I.
4) In luna I incepe si activitatea de mentenanta. Salariile personalului vor totaliza 20.000
lei/luna, platibili in numerar la sfarsitul fiecarei luni.
5) Costurile diverse de exploatare (furnizori) se ridica la 10.000 lei/luna si se plati cu o luna
dupa efectuarea lor.
6) Incasarile din servicii vor totaliza 50.000 lei/luna distribuite uniform de-a lungul anului.
Jumatate din aceasta suma va fi incasata in momentul facturarii, cealalta urmand a fi platita
de clienti in luna urmatoare.
Se cere:
a)
Sa se intocmeasca Contul de profit si pierdere pentru primul an de activitate.
b)
Sa se intocmeasca un flux de disponibilitati lunar pentru primul an de activitate
(metoda directa).
REZOLVARE:
a) CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE (pentru primul an de activitate):
VENITURI
CHELTUIELI
Salarii
Cheltuieli de exploatare
Amortizare
PROFIT DIN EXPLOATARE
Cheltuieli financiare (Dobanzi)
PROFIT

50.000 12 luni = 600.000 lei

600.000
410.000
240.000
120.000
50.000
190.000
10.000
180.000

20.000 12 luni = 240.000 lei


10.000 12 luni = 120.000 lei
250.000 : 5 ani = 50.000 lei
600.000 - 410.000 = 190.000 lei
10% din credit = 10.000 lei

b) FLUXUL DE DISPONIBILITATI LUNAR (pentru primul an de activitate) - METODA DIRECTA


L

II

III

IV

VI

VII

VIII

IX

XI

INCASARI

25.000

50.000

50.000

50.000

50.000

50.000

50.000

50.000

50.000

50.000

50.000

50.000

- Vanzari

25.000

50.000

50.000

50.000

50.000

50.000

50.000

50.000

50.000

50.000

50.000

50.000

PLATI

20.000

31.667

30.000

31.667

30.000

31.667

30.000

31.667

30.000

31.667

30.000

31.667

- Salarii

20.000

20.000

20.000

20.000

20.000

20.000

20.000

20.000

20.000

20.000

20.000

20.000

- Cheltuieli exploatare

10.000

10.000

10.000

10.000

10.000

10.000

10.000

10.000

10.000

10.000

10.000

- Dobanzi

1.667

1.667

1.667

1.667

1.667

1.667

18.333

20.000

18.333

20.000

18.333

20.000

18.333

20.000

18.333

20.000

18.333

Cash din operare

5.000

XII

Achizitie MF

250.000

Cash din investitii

250.000

Capital social

500.000

Imprumuturi TL

100.000

Stagiar Anul III


Experti Contabili
Cash din finantare

600.000

Cash net

355.000

18.333

2.0000

18.333

20.000

18.333

20.000

18.333

20.000

18.333

20.000

18.333

355000

373333

393333

411667

431667

450000

470000

488333

508333

526667

546667

355000

373333

393333

411667

431667

450000

470000

488333

508333

526667

546667

565000

Cash la inceput
Cash la sfarsit

Observatii:
Calculul dobanzii: 10.000 lei/an 833 lei/luna; 1.667 lei/2 luni (platita din 2 in 2 luni).
Cash net = Cash din operare - Cash din investitii + Cash din finantare
Cash la sfarsit = Cash la inceput + Cash net

8. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda indirecta.


Situaia fluxurilor de numerar prin metoda indirect se prezint n felul urmtor:
a) Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:
rezultatul net;
modificrile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
ajustri pentru elementele nemonetare i alte elemente incluse n activitile de investiii sau de
finanare.
b) Fluxuri de numerar din activiti de investiii:
plile n numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace fixe, active necorporale i alte active
pe termen lung;
ncasrile n numerar din vnzarea de terenuri i cldiri, instalaii i echipamente, active necorporale
i alte active pe termen lung;
plile n numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i de crean ale altor
ntreprinderi;
ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente de capital propriu i crean ale altor
ntreprinderi;
avansurile n numerar i mprumuturile efectuate ctre alte pri;
ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor i mprumuturilor efectuate ctre alte pri.
c) Fluxuri de numerar provenite din activiti de finanare:
veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de capital propriu;
plile n numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra aciunile ntreprinderii;
veniturile n numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i alte mprumuturi;
rambursrile n numerar ale unor sume mprumutate;
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate de o operaiune de leasing
financiar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la nceputul perioadei;
Numerar la finele perioadei.
Rezultatul obinut prin aplicarea metodei indirecte este acelai ca i cel obinut prin metoda
direct, difer ns structura fluxurilor de numerar referitoare la activitile de exploatare. Fluxurile de
numerar din activitile de investiii i cele din activitile de finanare sunt determinate prin metoda
direct.
EX. Contul de profit si pierdere si bilantul societatii comerciale ALFA S.A. la 31.2009, sa se
prezinte Fluxul de numerar prin metoda indirect.
Contul de profit si pierdere la 31.12.2009 - lei. Cifra de afaceri 360 000
- Costul vnzarilor 306 000
= Marja asupra vnzarilor 54 000
- Amortizare 4 500
- Cheltuieli generale de administratie 5 400
10

Stagiar Anul III


Experti Contabili
- Cheltuieli de desfacere 1 800
- Cheltuieli cu dobnzile 5 400
+ Venituri din investitii financiare pe termen scurt 8 100
= Profit nainte de impozitare 45 000
- Impozit pe profit 10 800
= Profit net 34 200
Bilantul la 31.12.2009 - leiI. ACTIVE 2008
. Terenuri si mijloace fixe la valoarea bruta 51 930
- Amortizarea cumulata 12 600
= Terenuri si mijloace fixe la valoarea contabila neta 39 330
+ Investitii financiare pe termen scurt 36 000
+ Stocuri 16 650 23 850
+ Creante 27 000 17 100
+ Numerar si echivalente de numerar 11 250 6 300
= Total active 130 230
II. DATORII
. Furnizori 3 600 21 150
+ Dobnzi de platit 630 1 800
+ Impozit pe profit platit 4 500 10 800
+ Datorii pe termen lung 22 500 12 600
= TOTAL DATORII 31 230 46 350
III. CAPITAL PROPRIU
. Capital social 40 500 27 000
+ Rezultatul reportat 24 300 24 300
+ Rezultat curent 34 200
= TOTAL CAPITAL PROPRIU 99 000
Rezolvare:
Situatia fluxurilor de trezorerie prin metoda indirecta - lei
A. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
. Profitul nainte de impozitare 45 000
+ Amortizari 4 500
- Venituri din investitii financiare 8 100
+ Cheltuieli cu dobnzile 5 400
= Profitul din exploatare nainte de modificarile capitalului cumulat 46 800
- Cresteri ale creantelor comerciale si ale altor creante 9 900
+ Descresteri n valoarea stocurilor 7 200
- Descresteri n valoarea furnizorilor 17 550
= Numerar generat de activitatea de exploatare 26 550
- Dobnzi platite 6 570
- Impozit pe profit platit 17 100
= Numerar net din activitatea de exploatare 2 880
B. ACTIVITATEA DE INVESTIII
. Achizitionarea de terenuri si mijloace fixe (29 430)
+ Dobnda ncasata 8 100
= Numerar net din activitatea de investitii (21 330)
C. ACTIVITATEA DE FINANARE
. ncasari din emisiunea de actiuni 13 500
+ ncasari din mprumuturile pe termen lung 9 900
11

Stagiar Anul III


Experti Contabili
= Numerar net din activitatea de finantare 23 400
D. CRESTEREA NET N VALOAREA NUMERARULUI 4 950
(2 880 - 21 330 + 23 400)
9. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda aditiva.
Capacitatea de autofinantare este un sold rezidual de fluxuri banesti, ce comporta oimportanta
deosebita pentru intreprindere, generat de activitatile desfasurate de intreprindere, si carese poate
determina ca diferenta intre intrarile si iesirile de fluxuri. Pentru determinarea valoriicapacitatii de
autofinantare se calculeaza, soldurile intermediare de gestiune,pe baza indicatorilor din Contul de
rezultate.
Ex.:Contului de profit si pierdere a unei intreprinderi (structura simplificata) se prezinta asfel:
Cheltuieli
Cumparari de mat prime
Variatia stocurilor de mat. Prime S1-S0
Lucrari servicii executate de terti
Chelt. cu personalul
Impozite taxe si varsaminte asimilate
Chelt.cu amortizarile
Alte chelt.de exploatare
TOTAL CHELT.DE EXPLOATARE
Dobanzi si chelt. asimilate
Chelt .din dif de curs valutar
Chelt .privind amortizarile si provizioanele
TOTAL CHELT.FINANCIARE
Chelt.exceptionale privind operatiunile de
gestiune
Chelt.cu amotizari si provizioane
Valoarea net contab.a elem. de activ cedate
TOTAL CHELT.EXCEPTIONALE
IMPOZIT PE PROFIT
TOTAL CHELTUIELI
REZULTATUL EXERCITIULUI

Suma
13893000
-270000
1675640
7400000
676360
1133000
21942
24529942
800000
2180
13000
815180
25618

Venituri
Productia vanduta
Productia stocata
Productia imobilizata
Subventii de exploatare
Alte venituri din exploatare
Venituri din provizionare

Suma
26624600
180000
5400
15000
14560
0

VENITURI DE EXPLOATARE
Venituri din dobanzi
Venituri din provizioane

26839560
17261
2500

70000
345000
440618
516945
26302685
965155

Venituri din cesiunea eleme. din activ


Venituri din provizioane
VENITURI EXCEPTIONALE

VENITURI FINANCIARE
Venituri exceptionale

TOTAL VENITURI

19761
38519
340000
30000
408519
27267840

Sa se calculeze: rezultatul exploatarii, financiar si exceptional, intocmiti tabelul SIG si


determinati CAF prin metoda aditiva.
Rezolvare:
Rezultatul exploatarii= 26839560-24529942=2309618
Rezultatul financiar=19761-815180=-795419
Rezultatul exploatarii=408519-440618=-32099
TABELUL SIG
productia vanduta (cifra de afaceri
+ productia stocata
+productia imobilizata
= Productia exercitiului
-consumul materii prime
-variataia stocurilor
-lucrari si servicii executate de terti
consum cheltuieli terti
1= VALOAREA ADAUGATA (VA)
+subventii de exploatare
-impozite taxe si varsaminte asimilate

_
26624600
180000
5400
26810000
13893000
-270000
1675640
15298640
11511360
15000
676360
12

Stagiar Anul III


Experti Contabili
-cheltuieli cu personalul
2=EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE)
+ preluare asupra provizioanelor din exploatare
+ alte venituri
-amortizari si provizioane calculate
- alte cheltuieli
3 =REZULTATUL EXPOLATARII (profit sau pirdere)
+venituri financiare
-cheltuieli financiare
4=REZULTATUL CURENT (RC)
-chelt. financiare
+venituri exceptionale
-impozit pe profit
5) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI

7400000
3450000
14560
1133000
21942000
2309618
19761
815180
1514199
440618
408519
516945
965155

CAF = rezultatul net al exercitiului+amortizari si provizioane-cote parti din subventii


pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului-preluari asupra amortismentelor si
provizioanelor-venituri din cesiunea elementelor de activ+valoarea net contabila a elementelor
de active cedate.
CAF = 965166 + 1133000 + 13000 + 70000 340000 + 345000 2500 30000 = 2153655
10. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda substractiva.
Se cunosc urmatoarele date:
Cheltuieli
Cumparari de mat prime
Variatia stocurilor de mat. Prime S1-S0
Lucrari servicii executate de terti
Chelt. cu personalul
Impozite taxe si varsaminte asimilate
Chelt.cu amortizarile
Alte chelt.de exploatare
TOTAL CHELT.DE EXPLOATARE
Dobanzi si chelt. asimilate
Chelt .din dif de curs valutar
Chelt .privind amortizarile si provizioanele
TOTAL CHELT.FINANCIARE
Chelt.exceptionale privind operatiunile de
gestiune
Chelt.cu amotizari si provizioane
Valoarea net contab.a elem. de activ cedate
TOTAL CHELT.EXCEPTIONALE
IMPOZIT PE PROFIT
TOTAL CHELTUIELI
REZULTATUL EXERCITIULUI

Suma
13893000
-270000
1675640
7400000
676360
1133000
21942
24529942
800000
2180
13000
815180
25618

Venituri
Productia vanduta
Productia stocata
Productia imobilizata
Subventii de exploatare
Alte venituri din exploatare
Venituri din provizionare

Suma
26624600
180000
5400
15000
14560
0

VENITURI DE EXPLOATARE
Venituri din dobanzi
Venituri din provizioane

26839560
17261
2500

70000
345000
440618
516945
26302685
965155

Venituri din cesiunea eleme. din activ


Venituri din provizioane
VENITURI EXCEPTIONALE

VENITURI FINANCIARE
Venituri exceptionale

TOTAL VENITURI

19761
38519
340000
30000
408519
27267840

Sa se calculeze: rezultatul exploatarii, financiar si exceptional, intocmiti tabelul SIG si


determinati CAF prin metoda substractiva.
Rezolvare:
Rezultatul exploatarii= 26839560-24529942=2309618
Rezultatul financiar=19761-815180=-795419
Rezultatul exploatarii=408519-440618=-32099
13

Stagiar Anul III


Experti Contabili
TABELUL SIG
productia vanduta (cifra de afaceri
+ productia stocata
+productia imobilizata
= Productia exercitiului
-consumul materii prime
-variataia stocurilor
-lucrari si servicii executate de terti
consum cheltuieli terti
1= VALOAREA ADAUGATA (VA)
+subventii de exploatare
-impozite taxe si varsaminte asimilate
-cheltuieli cu personalul
2=EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE)
+ preluare asupra provizioanelor din exploatare
+ alte venituri
-amortizari si provizioane calculate
- alte cheltuieli
3 =REZULTATUL EXPOLATARII (profit sau pirdere)
+venituri financiare
-cheltuieli financiare
4=REZULTATUL CURENT (RC)
-chelt. financiare
+venituri exceptionale
-impozit pe profit
5) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI

_
26624600
180000
5400
26810000
13893000
-270000
1675640
15298640
11511360
15000
676360
7400000
3450000
14560
1133000
21942000
2309618
19761
815180
1514199
440618
408519
516945
965155

Metoda substractiva presupune ca CAF este calculata ca diferenta intre veniturile incasabile si
cheltuielile platibile. Se retine ca punct de pornire EBE la care se adauga toate veniturile succesibile de a fi
incasate si se scad toate cheltuielile succesibile de a fi platite.

11. Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare.


Bilantul financiar al SC PICTAS DESIGN SRL SE PREZINTA ASTFEL:
BILANT FINANCIAR LA DATA DE 31.12.2009
Sold la
31.12.2008
12.955.888
12.955.888

Sold la
31.12.2009
12.205.149
12.205.149

Necesar temporar
Stocuri
Creante
Disponibilitati (Trezorerie active)

6.662.838
4.614.994
2.047.844
350.893

13.835.270
8.766.358
5.068.91
5.187.588

Total Activ

9.969.619

31.228.007

Denumire
Necesar permanent
Activeimobilizate

Sold la
31.12.2008
7.753.424
7.035.648
717.776
6.753.420
6.753.420

Sold la
31.12.2009
13.469.742
12.116.554
1.353.188
10.764.142
10.764.142

Credite bancare ( Trezorerie


pasiva)

5.462.775

6.994.123

Total Pasiv

9.969.619

31.228.007

Denumire
Capitaluri permanente
Capitaluri proprii
Datorii cuscadente > 1
Resursetemporare
Datorii cuscadente < 1 an

Se cere : calculati indicatorii de echilibru financiar

14

Stagiar Anul III


Experti Contabili
Rezolvare:
CALCULUL INDICATORILOR DE ECHILIBRU FINANCIAR
Denumire
Fondul de rulment total
Fond
de
rulment
financiar
Fond de rulment propriu
Fondul de rulment strain
Necesarul de Fond de
rulment
Necesarul de Fond de
rulment

Trezoreria neta
Trezoreria neta
Autonomia financiara

Sold la
31.12.2008

Formula de calcul

Sold la
31.12.2009

Abateri

Indici
%

Capital permanent Necesar permanent


Active circulante - Datorii pe termen scurt

-5.202.464
-90.582

1.264.593
3.071.128

6.467.057
3.161.710

-24%
3390%

Fond de rulment total - Datorii petermen


lung
Fond de rulment total - Fond de rulment
propriu
Active circulante - Datorii pe termen scurt

-5.920.240

-88.595

5.831.645

1%

717.776

1.353.188

635.412

189%

90.582

3.071.128

3.161.710

3390%

Active circulante + Cheltuieli in avans Casa siconturi la banci - Datorii petermen


scurt - Creditebancare de trezorerieVenituri in avans
Fond de rulment - Necesarul de fond de
rulment
Disponibilitati - Credite detrezorerie
Capitaluri permanente / Pasiv

-5.904.250

-9.110.583

-3.206.333

154%

-5.111.882

1.806.535

-3.305.347

35

-5.111.882
39%

1.806.535
43%

-3.305.347
4%

35
110%

12. Studiu de caz privind bilantul economic.


Ex. Societatea Omega SA prezint la 31 decembrie anul N urmtoarea situaie patrimonial:
Capital social 35.000 (350 aciuni a 100 lei), imobilizri corporale 50.000, imobilizri necorporale
(licen) 5.000, imobilizri financiare 10.000 (1.000 aciuni ca valoare nominal de 10, deinute la
societatea Gama, reprezentnd 50% din numrul de aciuni ale acesteia), rezerve 10.000, profituri
nerepartizate 10.000, stocuri 180.000 (materii prime i materiale 20.000, producie n curs
135.000, produse finite 25.000), creane 250.000 (din care incerte 20.000) furnizori i creditori
280.000, datorii la bnci 175.000 (din care termen lung 50.000), disponibiliti bneti 15.000.
Alte informaii:
- cldirile care reprezint 75% din activele corporale amortizabile au o valoare de pia cu 10%
mai mare dect valoarea contabil;
- activul net corectat al societii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000;
- diferenele de curs aferente obligaiilor n valut sunt de +10.000;
- stocurile fr micare sunt n sum de 15.000; din reevaluarea stocurilor au rezultat diferene
favorabile de 55.000.
Se cere:
1. S explicai trecerea de la bilanul contabil la bilanul economic i s elaborai bilanul economic al
societii Omega SA la 31 decembrie N.
Activ
Pasiv
Elemente
Iombilizari necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari
financiare:1000act
X 10lei la soc Gama
Stocuri

Val ctb
5.000
50.000
10.000

Ajustari
-5.000
+3.750
+10.000

Val ec

180.000

+40.000

220.000

Creante

250.000

-20.000

230.000

-incerte:20.000
Disponibil banesti
Total active

15.000
510.000

28.750

15.000
538.750

53.750
20.000

15

Elemente
Capital social
Rezerve
Profituri
nerepartizate
Furnizori si
creditori
Datorii la banci
-TL:50.000lei
Dif. reeval
Total pasive

Val ctb
35.000
10.000
10.000

Ajustari
-

Val ec
35.000
10.000
10.000

280.000

+10.000

290.000

175.000

175.000

510.000

18.750
28.750

18.750
538.750

Stagiar Anul III


Experti Contabili
Imobilizari corporale: 75%x50.000=37.500x10/100=3.750
Imobilizari financiare: 40.000/2.000=20 ; (20-10)x1.000=10.000
Stocuri= -15.000+55.000= 40.000
Diferente din reevaluare = 28.750 10.000=18.750
Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor
imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile
financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s elimina cele cu miscare lenta,
iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR la ultima zi a lunii
precedente.
Bilantul economic
Elemente
Sume
Elemente
Sume
Imobilizari
73.750 Capital propriu
73.750
Stocuri
220.000 Furnizori/creditori
290.000
Creante
230.000 Datorii la banci
175.000
Disponibil banesti
15.000
Total Activ
538.750 Total Pasiv
538.750
Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 73.750/350= 210,7
ANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 73.750
ANC= Total active Total datorii = 538.750-465.000=73.750
13. Studiu de caz privind bilantul functional.
Ex. Societatea Omega SA prezint la 31 decembrie anul N urmtoarea situaie patrimonial:
Capital social 35.000 (350 aciuni a 100 lei), imobilizri corporale 50.000, imobilizri necorporale
(licen) 5.000, imobilizri financiare 10.000 (1.000 aciuni ca valoare nominal de 10, deinute la
societatea Gama, reprezentnd 50% din numrul de aciuni ale acesteia), rezerve 10.000, profituri
nerepartizate 10.000, stocuri 180.000 (materii prime i materiale 20.000, producie n curs
135.000, produse finite 25.000), creane 250.000 (din care incerte 20.000) furnizori i creditori
280.000, datorii la bnci 175.000 (din care termen lung 50.000), disponibiliti bneti 15.000.
Alte informaii:
- cldirile care reprezint 75% din activele corporale amortizabile au o valoare de pia cu 10%
mai mare dect valoarea contabil;
- activul net corectat al societii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000;
- diferenele de curs aferente obligaiilor n valut sunt de +10.000;
- stocurile fr micare sunt n sum de 15.000; din reevaluarea stocurilor au rezultat diferene
favorabile de 55.000.
Se cere:
1. S explicai trecerea de la bilanul contabil la bilanul economic i s elaborai bilanul
economic al societii Omega SA la 31 decembrie N.
2. S determinai valoarea intrinsec a unei aciuni Omega SA la 31 decembrie N.
3. S elaborai bilanul funcional al societii Omega SA la 31 decembrie anul N.
z Activ
Pasiv
Elemente
Val ctb Ajustari Val ec
Elemente
Val ctb
Ajustari Val ec
Iombilizari necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari
financiare:1000act
X 10lei la soc Gama
Stocuri

5.000
50.000
10.000

-5.000
+3.750
+10.000

53.750
20.000

180.000

+40.000

220.000

16

Capital social
Rezerve
Profituri
nerepartizate
Furnizori si
creditori

35.000
10.000
10.000

35.000
10.000
10.000

280.000

+10.000

290.000

Stagiar Anul III


Experti Contabili
Creante

250.000

-20.000

230.000

-incerte:20.000
Disponibil banesti
Total active

15.000
510.000

28.750

15.000
538.750

Datorii la banci
-TL:50.000lei
Dif. reeval
Total pasive

175.000

175.000

510.000

18.750
28.750

18.750
538.750

Imobilizari corporale: 75%x50.000=37.500x10/100=3.750


Imobilizari financiare: 40.000/2.000=20 ; (20-10)x1.000=10.000
Stocuri= -15.000+55.000= 40.000
Diferente din reevaluare = 28.750 10.000=18.750
Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor
imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile
financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s elimina cele cu miscare lenta,
iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR la ultima zi a lunii
precedente.
Bilantul economic
Elemente
Sume
Elemente
Sume
Imobilizari
73.750 Capital propriu
73.750
Stocuri
220.000 Furnizori/creditori
290.000
Creante
230.000 Datorii la banci
175.000
Disponibil banesti
15.000
Total Activ
538.750 Total Pasiv
538.750
Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 73.750/350= 210,7
ANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 73.750
ANC= Total active Total datorii = 538.750-465.000=73.750
Bilant functional pe baza bilanutului economic
Elemente
F. INV :
Imobilizari
F.EXPL:
Stocuri+Creante
Furnizori/Creditori
F. TREZ
Disponibil banesti
Total Activ

Sume
73.750
160.000

Elemente
Capital propriu
Datorii la banci

Sume
73.750
175.000

F.
FINANTARE

15.000
248.750

Total Pasiv

248.750

Functia de invetitie = Active imobilizate corporale+Active imobilizate financiare


Functia de exploatare = Stocuri+Creante-Obligatii nefinanciare
Functia de trezorerie = Disponibil banesti
Functia de finantare= Capital propriu +Obligatii financiare pe TS
14. Studiu de caz privind bilantul financiar.
Ex. Societatea Omega SA prezint la 31 decembrie anul N urmtoarea situaie patrimonial:
Capital social 35.000 (350 aciuni a 100 lei), imobilizri corporale 50.000, imobilizri necorporale
(licen) 5.000, imobilizri financiare 10.000 (1.000 aciuni ca valoare nominal de 10, deinute la
societatea Gama, reprezentnd 50% din numrul de aciuni ale acesteia), rezerve 10.000, profituri
nerepartizate 10.000, stocuri 180.000 (materii prime i materiale 20.000, producie n curs
135.000, produse finite 25.000), creane 250.000 (din care incerte 20.000) furnizori i creditori
280.000, datorii la bnci 175.000 (din care termen lung 50.000), disponibiliti bneti 15.000.
Alte informaii:
- cldirile care reprezint 75% din activele corporale amortizabile au o valoare de pia cu 10%
mai mare dect valoarea contabil;
17

Stagiar Anul III


Experti Contabili
- activul net corectat al societii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000;
- diferenele de curs aferente obligaiilor n valut sunt de +10.000;
- stocurile fr micare sunt n sum de 15.000; din reevaluarea stocurilor au rezultat diferene
favorabile de 55.000.
Se cere:
1. S explicai trecerea de la bilanul contabil la bilanul economic i s elaborai bilanul
economic al societii Omega SA la 31 decembrie N.
2. S determinai valoarea intrinsec a unei aciuni Omega SA la 31 decembrie N.
3. S elaborai bilanul funcional i bilanul financiar ale societii Omega SA la 31 decembrie
anul N.
4. Pe baza celor 3 bilanuri de rnai sus facei o scurt prezentare a situaiei financiare a societii
Omega SA la 31 decembrie anul N.
Activ
Pasiv
Elemente
Iombilizari necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari
financiare:1000act
X 10lei la soc Gama
Stocuri

Val ctb
5.000
50.000
10.000

Ajustari
-5.000
+3.750
+10.000

Val ec

180.000

+40.000

220.000

Creante

250.000

-20.000

230.000

-incerte:20.000
Disponibil banesti
Total active

15.000
510.000

28.750

15.000
538.750

53.750
20.000

Elemente
Capital social
Rezerve
Profituri
nerepartizate

Val ctb
35.000
10.000
10.000

Furnizori si
creditori
Datorii la banci
-TL:50.000lei
Dif. reeval
Total pasive

Ajustari
-

Val ec
35.000
10.000
10.000

280.000

+10.000

290.000

175.000

175.000

510.000

18.750
28.750

18.750
538.750

Imobilizari corporale: 75%x50.000=37.500x10/100=3.750


Imobilizari financiare: 40.000/2.000=20 ; (20-10)x1.000=10.000
Stocuri= -15.000+55.000= 40.000
Diferente din reevaluare = 28.750 10.000=18.750
Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor
imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile
financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s elimina cele cu miscare lenta,
iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR la ultima zi a lunii
precedente.
Bilantul economic
Elemente
Sume
Elemente
Sume
Imobilizari
73.750 Capital propriu
73.750
Stocuri
220.000 Furnizori/creditori
290.000
Creante
230.000 Datorii la banci
175.000
Disponibil banesti
15.000
Total Activ
538.750 Total Pasiv
538.750
Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 73.750/350= 210,7
ANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 73.750
ANC= Total active Total datorii = 538.750-465.000=73.750
Bilant functional pe baza bilanutului economic
Elemente
F. INV :
Imobilizari
F.EXPL:
Stocuri+Creante
Furnizori/Creditori

Sume
73.750
160.000

Elemente
Capital propriu
Datorii la banci

18

Sume
73.750
175.000

F.
FINANTARE

Stagiar Anul III


Experti Contabili
F. TREZ
Disponibil banesti
Total Activ

15.000
248.750

Total Pasiv

248.750

Functia de invetitie = Active imobilizate corporale+Active imobilizate financiare


Functia de exploatare = Stocuri+Creante-Obligatii nefinanciare
Functia de trezorerie = Disponibil banesti
Functia de finantare= Capital propriu +Obligatii financiare pe TS
Bilant financiar pe baza bilantului economic
Elemente
Sume
Elemente
Sume
Imobilizari
73.750 Capital permanent
123.750
Stocuri + creante
450.000 Furnizori/creditori
290.000
Disponibil banesti
15.000 Datorii la banci TS
125.000
Total Activ
538.750 Total Pasiv
538.750
FR = Capital permanent- Imobilizari = 123.750 73.750 = 50.000
NFR = Stocuri + Creante Funizori/Creditori = 450.000 290.000 = 160.000
TN = Disponibil Datorii la banci TS = 15.000 125.000 =- 110.000
TN = FR- NFR = 50.000-160.000 = -110.000
Observam o preocupare redusa a conducerii pentru investitie, desi prezinta un fond de rulment
pozitiv ceea ce inseamna ca are un capital permanent care finanteaza activele imobilizante si o parte
din activele circulante.
Societatea prezinta un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare posibile de
mobilizat.In cazul in care conducerea ar duce o politica de investitie atunci se explica ca o situatie
normala cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.
Dezechilibrul financiar al entitatii este dat de deficitul monetar, prin angajarea de noi credite pe
TS, adica dependenta societatii de resurse externe, se urmareste obtinerea celui mai mic cost de
procurare al noilor credite prin negocierea mai multor resurse de astfel de capital.
15. Studiu de caz privind rentabilitatea, lichiditatea si solvabilitate.
Din contul de profit i pierderi al societii din exerciiul precedent se cunosc urmtoarele
informaii:
Indicator
u.m.
Imobilizri
1.500
Stocuri
500
100
Creane
100
Disponibiliti
Capitaluri proprii
700
Datorii financiare
500
Furnizori
500
Datorii salariale
300
Datorii fiscale si sociale
150
Credite de trezorerie
50
Cifra de afaceri
5.000
Cheltuieli de exploatare platibile
2.800
Amortizare
300
Cheltuieli cu dobnzi
100
Impozit pe profit
200
19

Stagiar Anul III


Experti Contabili
S se calculeze i s se interpreteze ratele de lichiditate, solvabilitate i cele de rentabilitate
pentru ntreprindere.
Lichiditatea curenta = Active circulante/Datorii curente = (500 + 100 + 100)/ (500 + 500 +
300 + 150 + 50) = 700/1.500 = 0.47
Lichiditatea imediata = Active circulante - Stocuri/Datorii curente = (700-500)/1500 = 0.13
Lichiditatea la vedere = Active totale/datorii curente = ( 1.500 + 500 + 100 + 100) / (500 +
500 + 300 + 150 + 50) = 2200/1500 = 1.47
Solvabilitatea financiar reflect posibilitatea acoperirii datoriilor totale din sumele adunate din
vnzarea activelor
Solcaviliatea Financiara = Total active/Total datorii = ( 1.500 + 500 + 100 + 100) / (500 +
500 + 300 + 150 + 50) = 2200/1500 = 1.47
Solvabilitatea financiar de 1.47, nu reflect o solvabilitate bun a firmei.
Solvabilitatea patrimonial reflect n ce msur capitalurile proprii pot s acopere datoriile
firmei.
Solvabilitatea patrimoniala = Cap. propriu / (Cap. propriu + Datorii) = 700 / (700 +
500+500+300+150+50) = 700 / 2.200 = 0,318.
Analiza rentabilitatii firmei se realizeaza pe baza ratelor de rentabilitate economica si
financiara, dar mai ales pe baza factorilor de influenta cantitativi si calitativi in care se descompun
aceste rate.
Rata rentabilitatii economice = Rezultatul din exploatare/Activ total *100 = (50002800)/2200 = 2200/2200 *100 = 100%
Rata rentabilitatii economice = Rezultatul din exploatare/Capitaluri permanente *100 =
(5000-2800)/700 *100 = 314,29%
16. Studiu de caz privind vitezele de rotatie.
Sa se calculeze vitezele de rotatie a stocurilor daca se stiu urmatorii indicate din Bilantul
contabil:
Imobilizari necorporale 5.000
Imobilizari corporale 20.000
Creante 10.000
Stocuri 15.000
Disponibilitati 2.000
Datorii 30.000
Sold Clienti 10.000
Sold Furnizori 15.000
Cifra de afaceri 50.000
Rezolvare:
- Viteza de rotatie a stocurilor:
NrSt= Cifra de afaceri / Stocuri = 50.000/15.000 = 3.33
Viteza de rotatie a datoriilor:
Nr.dat.= Cifra de afaceri / Datorii = 50.000/30.000 = 1.67
Viteza de rotatie a imobilizarilor:
NrAI = Cifra de afaceri / Active imobilizate = 50.000/25.000 = 2
Viteza de rotatie a activelor totale:
NrAI = Cifra de afaceri / Active totale = 50.000/(5.000+25.000+10.000+15.000+2.000) =
50.000/57.000 = 0.88
- Viteza de rotatie a disponibilitatilor banesti
Nr.Disp = Cifra de afaceri / Disponibilitati = 50.000/2.000 = 25
20

Stagiar Anul III


Experti Contabili
- Viteza de rotatie a creantelor
Nr.Cr = Cifra de afaceri /Creante = 50.000/10.000 = 5
17. Studiu de caz privind duratele de rotatie.

Sa se calculeze duratele de rotatie a stocurilor daca se stiu urmatorii indicate din Bilantul contabil:
Imobilizari necorporale 5.000
Imobilizari corporale 20.000
Creante 10.000
Stocuri 15.000
Disponibilitati 2.000
Datorii 30.000
Sold Clienti 10.000
Sold Furnizori 15.000
Cifra de afaceri 50.000
Rezolvare:
Durara de rotatie a stocurilor:
DzSt = [Stocuri / Cifra de afaceri] X 365 = 15.000/50.000 * 365 = 109.5
Durata de rotatie a debitelor-clienti:
DzCl = [Clienti / Cifra de afaceri] X 365 = 10.000/50.000*365 = 73
Durata de rotatie a furnizorilor:
DzFz = [Furnizori / Cifra de afaceri] X 365 = 15.000/50.000 * 365 = 109.5
Durata de rotatie a imobilizarilor:
DzAI = Active imobilizate/ Cifra de afaceri X365 = 25.000/50.000*365 = 182.5
Durata de rotatie a activelor totale:
DzAT = Active totale/ Cifra de afaceri X365 = (5.000+25.000+10.000+15.000+2.000)/
50.000/*365 = 57.000/50.000*365 = 416.10
Durata de rotatie a disponibilitatilor banesti
DzDisp = Disponibilitati/cifra de afaceri*365 = 2000/50.000*365 = 14.60
18. Studiu de caz privind soldurile intermediare ale gestiunii.

SC CRIANA CONS SA prezinta urmatoarea situatie comerciala pe anii 2008, 2009 si 2010 in
ceea ce priveste veniturile si cheltuielile privind marfurile:
2008
2009
2010
Venituri din vnzarea mrfurilor
7.776.173
25.072.515
1.202.961
Cheltuieli privind mrfurile
7.105.441
24.001.945
1.108. 855
Producia vndut (Qv)
1 455 324
1 484 899
1 685 001
Producia stocat (Qs)
0
0
0
Producia imobilizat (Qi)
0
17 27
0
Sa se calculeze soldurile intermediare ale gestiunii.
Marja comercial = 707 Venituri din vnzarea mrfurilor 607 Cheltuieli privind mrfurile
Indicatori (rate) :
Rata marjei comerciale = Marja comercial
Vnzri de mrfuri
Rata comercial a cheltuielilor =
Marja comercial
Cost cumprare mrfuri
Rata rotirii stocurilor = Cost mrfuri vndute
21

Stagiar Anul III


Experti Contabili
Stoc mrfuri
Denumire indicator
2008
2009
2010
Venituri din vnzarea mrfurilor
7 776 173
25 072 515
1 202 961
Cheltuieli privind mrfurile
7 105 441
24 001 945
1 108 855
MARJA COMERCIAL
670 732
1 070 570
94 106
Rata marjei comerciale
8,63%
4,27%
7,82%
Rata comercial a cheltuielilor
9,44%
4,46%
8,49%
Rata rotirii stocurilor
3,38
7,14
-4,87
Indice de cretere a veniturilor din vnzrile
100%
322,43%
84,53%
de mrfuri
Indice de cretere a cheltuielilor
100%
337,80%
84,39%
Indice de cretere a marjei comerciale
100%
159,61%
85,97%
n cazul S.C. CRIANA CONS S.A., marja comercial are o valoare semnificativ, ceea ce
denot faptul c activitatea comercial a societii nu poate fi neglijat. n anul 2009 nivelul marjei
crete fa de 2008, datorit creterii mai rapide a veniturilor din vnzarea mrfurilor, fa de creterea
cheltuielilor privind mrfurile.
Marja comercial a nregistrat o evoluie ascendent pe durata perioadei analizate, o cretere de
59,61% n anul 2009 fa de anul anterior. Ea reflect un flux global al activitii comerciale pozitiv,
contribuind n mod favorabil la formarea rezultatului net al ntreprinderii analizate.
Producia exerciiului reprezint producia vndut, stocat sau nu i producia imobilizat.
Se calculeaz prin nsumarea produciilor realizate de ntreprindere:
Producia exerciiului = Producia vndut + Variaia stocurilor + Producia imobilizat
Denumire indicator
2008
2009
2010
Producia vndut (Qv)
7 428 258
18 092 895
19 857 089
Producia stocat (Qs)
210 369
336 382
-227 881
Producia imobilizat (Qi)
0
0
0
PRODUCIA EXERCIIULUI (Qex)
7 638 626
18 429 277
19 629 208
Indice de cretere a Qv
100%
243,57%
267,32%
Indice de cretere a Qs
100%
159,90%
8,32%
Indice de cretere a Qi
0%
0%
0%
Indice de cretere a Qex
100%
241,26%
256,97%
Producia exerciiului prezint fata de anul 2008 o cretere nsemnat atat in anul 2009 cat si in
anul 2010 cu toate ca in anul 2010 productia stocata are valoare negativa, dar nu putem s tim dac
producia a crescut i n uniti fizice. Nu se poate evalua ca pozitiv sau negativ acest fenomen pentru
c producia vndut este exprimat n pre de vnzare, iar producia stocat la cost de producie.
19. Studiu de caz privind fuziunea prin reuniune.
Societatea A fuzioneaza cu societatea B in conditiile in care cele doua societati participante la
aceasta operatiune sunt independete din punct de vedere al participatiilor la capitalul social. In urma
operatiunii de fuziune se creaza societatea C. Bilanturile contabile ale celor doua societati se prezinta
astfel:
Elemente de activ
A
B Elemente de pasiv
A
B
Cheltuieli de constituire
5.000
10.000 Capital social
50.000
75.000
Imobilizari corporale
100.000
75.000 Rezerve
25.000
5.000
Marfuri
45.000
35.000 Rezultat reportat
40.000
10.000
22

Stagiar Anul III


Experti Contabili
Clienti
Disponibilitati

80.000
40.000

45.000 Furnizori
70.000
40.000
55.000 Credite bancare pe
85.000
90.000
termen lung
Total activ
270.000 220.000 Total pasiv
270.000 220.000
In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de urmatoarele plusuri de valoare
rezultate din reevaluarea generala a patrimoniului si activitatii acestora, si anume plusvaloarea
rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale:
- societatea A: 40.000 lei;
- societatea B: 70.000 lei.
Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente
A
B
Capital propriu
115.000
90.000
Active fictive-ch.de constituire
-5.000
-10.000
Plusvaloarea imobilizarilor corporale
40.000
70.000
Activ net corijat(ANC)
150.000
150.000
Numar de actiuni(Na)
10.000
15.000
Valoarea intrinseca(ANC/Na)
15
10
Calcule financiare :
Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este :
Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilor B
Rs = 15 / 10 = 3 / 2
Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata
numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. In aceasta situatie pentru a
remunera aportul societatii B in operatiunea de fuziune trebuie emisa 2 actiune noua A in schimbul a 3
actiuni vechi B.
Capitalul social al societatii C este de 150.000 (aprotul A) + 150.000 (aportul B) = 300.000 lei;
Numarul de actiuni care sunt emise pentru remunerarea aportului celor doua societati este de 60.000
lei, valoarea nominala fiind aceeasi, adica de 5 lei/actiune.
Societatile vor primi un numar egal de actiuni deoarece valoarea aportului pe care au prezentato catre societatea C este egala. Ca atare si numarul de actiuni pe care il vor indemniza este si el egal,
adica 30.000 actiuni pentru fiecare societate.
Fluxul informational contabil la societatea A:
a. contabilizarea creantei societatii A catre societatea C:
Cont debitor
Cont creditor
Valoare
461
7583*
150.000
*venituri din operatiuni din fuziune
b. contabilizarea virarii aportului catre societatea C:
Valoare
Cont debitor
Cont creditor
Valoare
./.
./.
265.000
265.000
70.000
401
212
100.000
85.000
162
371
45.000
110.000
6583*
411
80.000
512
40.000
*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate ca aport

23

Stagiar Anul III


Experti Contabili
c. primirea actiunilor de la societatea C:
Cont debitor
Cont creditor
Valoare
261
461
150.000
d. anularea cheltuielor de constituire:
Cont debitor
Cont creditor
Valoare
6588
201
5.000
e. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:
Cont debitor
Cont creditor
Valoare
7583
121
150.000
f. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:
Cont debitor
Cont creditor
Valoare
121
./.
115.000
6583
110.000
6588
5.000
g. determinarea rezultatului fuziunii:
Rezultatul fuziunii = venituri totale cheltuieli totale
Rezultatul fuziunii = 150.000 115.00 = 35.000 lei
In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:
Elemente de activ
Valoare Elemente de pasiv
Valoare
Titluri de particpare
150.000 Capital social
50.000
Rezerve
25.000
Rezultat reportat
40.000
Rezultatul fuziunii
35.000
Total activ
150.000 Total pasiv
150.000
Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea A:
a. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:
Cont debitor
Cont creditor
Valoare
./.
456
150.000
1012
50.000
106
25.000
117
40.000
121
35.000
b. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii
societatii B:
Cont debitor
Cont creditor
Valoare
456
261
150.000
Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii A sunt soldate.
Actionarii societatii A sunt dupa aceasta operatiune de fuziune actionari ai societatii C.
Contabilizarea operatiunilor de fuziune pentru societatea B este identica cu contabilizarea
operatiunilor de fuziune ale societatii A, respectand aceleasi etape, cu deosebirea impusa de valorile
din situatiile financiare ale acestei societati.
Fluxul informational contabil la societatea C:
a. contabilizarea constituirii capitalului social:
Cont debitor
456

24

Cont creditor
1012

Valoare
300.000

Stagiar Anul III


Experti Contabili
b. contabilizarea primirii aportului de la societatea A:
Valoare
Cont debitor
Cont creditor
Valoare
./.
./.
305.000
305.000
140.000
212
456
150.000
45.000
371
401
70.000
80.000
411
162
85.000
40.000
512
c. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:
Valoare
Cont debitor
Cont creditor
Valoare
./.
./.
280.000
280.000
145.000
212
456
150.000
35.000
371
401
40.000
45.000
411
162
90.000
55.000
512
Bilantul contabil al societatii C se prezinta astfel:
Elemente de activ
A Elemente de pasiv
A
Imobilizari corporale
285.000 Capital social
300.000
Marfuri
80.000 Furnizori
110.000
Clienti
125.000 Credite bancare pe termen lung
175.000
Disponibilitati
95.000
Total activ
585.000 Total pasiv
585.000
In urma operatiunilor de fuziune, cele doua societati participante sunt lichidate si radiate de la
Registrul Comertului si concomitent se creaza o noua societate C care preia aporturile celor doua
societati si actionarii acestora devin actionarii societatii C.
20. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta este independent fata
de societatea absorbita.
Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care cele doua societati participante la
aceasta operatiune sunt independete din punct de vedere al participatiilor la capitalul social. Bilanturile
contabile ale celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente de activ
Cheltuieli de constituire
Imobilizari corporale
Marfuri
Clienti
Disponibilitati
Total activ

A
5.000
100.000
45.000
80.000
40.000
270.000

B
10.000
75.000
35.000
45.000
55.000
220.000

Elemente de pasiv
Capital social
Rezerve
Rezultat reportat
Furnizori
Credite bancare pe termen lung
Total pasiv

A
50.000
25.000
40.000
70.000
85.000
270.000

B
75.000
5.000
10.000
40.000
90.000
220.000

In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de urmatoarele plusuri de valoare
rezultate din reevaluarea generala a patrimoniului si activitatii acestora:
a. fond comercial creat de cele doua societati:
- societatea A: 90.000 lei;
- societatea B: 70.000 lei.
b. plusvaloarea rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale:
- societatea A: 40.000 lei;
- societatea B: 30.000 lei.
Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente
Capital propriu
Active fictive-ch.de constituire
Fond comercial

A
115.000
-5.000
90.000

25

B
90.000
-10.000
70.000

Stagiar Anul III


Experti Contabili
Plusvaloarea imobilizarilor corporale
Activ net corijat(ANC)
Numar de actiuni(Na)
Valoarea intrinseca(ANC/Na)

40.000
240.000
10.000
24

30.000
180.000
15.000
12

Calcule financiare :
Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este :
Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilor B
Rs = 24 / 12 = 2 / 1
Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata
numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. In aceasta situatie pentru a
remunera aportul societatii B in operatiunea de fuziune trebuie emisa 1 actiune noua A in schimbul a 2
actiuni vechi B.
Tinand cont ca valoarea nominala a celor doua societati este de 5 lei, majorarea capitalului
social al societatii A dupa fuziunea prin absorbtie cu societatea B, parcurge urmatoarele etape:
- numarul de actiuni ce trebuie emise pentru remunerarea capitalului societatii B: 15.000 * 1/2=
7.500 actiuni noi A;
- valoarea majorarii capitalului social: 7.500 actiuni * 5 lei = 37.500 lei;
- diferenta dintre valoarea majorarii capitalului social si valoarea aportului se contabilizeaza in
categoria de prima de fuziune, adica: 180.000 37.5000 = 142.500 lei.
Fluxul informational contabil la societatea A:
h. contabilizarea majorarii capitalului social:
Cont debitor
456

Cont creditor
./.
1012
1042

Valoare
180.000
37.500
142.500

i. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:


Valoare
310.000
70.000
105.000
35.000
45.000
55.000

Cont debitor
./.
207
212
371
411
512

Cont creditor
./.
456
401
162

Valoare
310.000
180.000
40.000
90.000

In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:


Elemente de activ
Cheltuieli de constituire
Fond comercial
Imobilizari corporale
Marfuri
Clienti
Disponibilitati
Total activ

Valoare
5.000
70.000
205.000
80.000
125.000
95.000
580.000

Elemente de pasiv
Capital social
Prime de fuziune
Rezerve
Rezultat reportat
Furnizori
Credite bancare pe termen lung
Total pasiv

Valoare
87.500
142.500
25.000
40.000
110.000
175.000
580.000

Fluxul informational contabil la societatea B:


a. contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:
Cont debitor
461

Cont creditor
7583*

Valoare
180.000

* venituri din operatiuni de fuziune


b. contabilizarea virarii aportului catre societatea A:
Valoare
210.000
40.000

Cont debitor
./.
401

Cont creditor
./.
212

26

Valoare
210.000
75.000

Stagiar Anul III


Experti Contabili
90.000
80.000

162
6583*

371
411
512

35.000
45.000
55.000

*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub forma de
aport
c. contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:
Cont debitor
261

Cont creditor
461

Valoare
180.000

d. contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire:


Cont debitor
6588

Cont creditor
201

Valoare
10.000

e. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:


Cont debitor
121

Cont creditor
./.
6583
6588

Valoare
90.000
80.000
10.000

f. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:


Cont debitor
7583

Cont creditor
121

Valoare
180.000

g. determinarea rezultatului fuziunii:


Rezultat = Venituri totale Cheltuieli totale
Rezultat = 180.000 90.000 = 90.000 lei
Bilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel:
Elemente de activ
Titluri de participare

Valoare
180.000

Total activ

180.000

Elemente de pasiv
Capital social
Rezerve
Rezultat reportat
Rezultatul fuziunii
Total pasiv

Valoare
75.000
5.000
10.000
90.000
180.000

Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B:


c. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:
Cont debitor
./.
1012
106
117
121

Cont creditor
456

Valoare
180.000
75.000
5.000
10.000
90.000

d. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii


societatii B:
Cont debitor
456

Cont creditor
261

Valoare
180.000

Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate. Actionarii
societatii B vor deveni in urma operatiunii de funziune actionari ai societatii A.
21. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la
societatea absorbita.
Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care societatea A detine 60% din capitalul societatii
B, actiuni care au fost achizitionate la constituirea acesteia la valoarea nominala de 5 lei/actiune.
Bilanturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente de activ
Cheltuieli de constituire
Imobilizari corporale

A
5.000
100.000

B
10.000
75.000

27

Elemente de pasiv
Capital social
Rezerve

A
50.000
25.000

B
75.000
5.000

Stagiar Anul III


Experti Contabili
Imobilizari financiare
Marfuri
Clienti
Disponibilitati
Total activ

45.000
45.000
80.000
40.000
315.000

35.000
45.000
55.000
220.000

Rezultat reportat
Furnizori
Credite bancare pe termen lung

40.000
115.000
85.000

10.000
40.000
90.000

Total pasiv

315.000

220.000

In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de un plus de valoare aferent
imobilizarilor corporale ale celor doua societati astfel:
- societatea A: 45.000 lei;
- societatea B: 70.000 lei.
Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente
Capital propriu
Active fictive-ch.de constituire
Plusvaloarea imobilizarilor corporale
Plusvaloare din titluri de participare
(9.000 * 10 45.000)
Activ net corijat(ANC)
Numar de actiuni(Na)
Valoarea intrinseca(ANC/Na)

A
115.000
-5.000
45.000
45.000

B
90.000
-10.000
70.000
0

200.000
10.000
20

150.000
15.000
10

Calcule financiare :
Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este :
Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilor B
Rs = 20 / 10 = 2 / 1
Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata
numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. Pentru numarul de actiuni
care trebuie emise in vederea remunerarii aportului societatii B, trebuie sa se tina seama de raportul de
schimb si de actiunile pe care societatea A le detine in capitalul societatii B.
Aportul de remunerat este: 150.000 * 40% = 60.000 lei;
Numarul de actiuni care trebuie remunerate: 15.000 9.000 = 6.000 actiuni, care apartin altor actionari
decat cei ai societatii A;
Numarul de actiuni noi ale societatii A care trebuie emise pentru remunerarea actiunilor B
aferente altor actionari decat cei ai societatii B: 6.000 * = 3.000 actiuni;
Majorarea capitalului social al societatii A aferenta aportului societatii B: 3.000 actiuni * 5 lei
= 15.000 lei;
Prima de fuziune: 60.000 15.000 = 45.000 lei, adica diferenta dintre aportul de remunerat al
altor actionari si valoarea majorarii capitalului social al societatii A;
In procesul fuziunii, societatea A va anula actiunile pe care le detine in capitalul societatii B in
valoare de 45.000 lei;
In procesul de fuziune prin aceasta varinata, apare si o prima de fuziune complementara
provenita din diferenta dintre valoarea aportului care apartine societatii A (60%) si valoarea de
achizitie a titlurilor de participare pe care aceasta le detine in capitalul societatii B.
Prima de fuziune complementara: 150.000 * 60% - 45.000 = 45.000 lei.
Fluxul informational contabil la societatea A:
j. contabilizarea majorarii capitalului social:
Cont debitor
456

Cont creditor
./.
1012
1042.1
1042.2
261

Valoare
150.000
15.000
45.000
45.000
45.000

k. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:


Valoare

Cont debitor

28

Cont creditor

Valoare

Stagiar Anul III


Experti Contabili
280.000
145.000
35.000
45.000
55.000

./.
212
371
411
512

./.
456
401
162

280.000
150.000
40.000
90.000

In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:


Elemente de activ
Cheltuieli de constituire
Imobilizari corporale
Marfuri
Clienti
Disponibilitati

Valoare
5.000
245.000
80.000
125.000
95.000

Total activ

550.000

Elemente de pasiv
Capital social
Prime de fuziune
Rezerve
Rezultat reportat
Furnizori
Credite bancare pe termen lung
Total pasiv

Valoare
65.000
90.000
25.000
40.000
155.000
175.000
550.000

Fluxul informational contabil la societatea B:


h. contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:
Cont debitor
461

Cont creditor
7583*

Valoare
150.000

* venituri din operatiuni de fuziune


i. contabilizarea virarii aportului catre societatea A:
Valoare
210.000
40.000
90.000
80.000

Cont debitor
./.
401
162
6583*

Cont creditor
./.
212
371
411
512

Valoare
210.000
75.000
35.000
45.000
55.000

*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub forma de
aport
j. contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:
Cont debitor
261

Cont creditor
461

Valoare
60.000

k. contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire:


Cont debitor
6588

Cont creditor
201

Valoare
10.000

l. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:


Cont debitor
121

Cont creditor
./.
6583
6588

Valoare
90.000
80.000
10.000

m. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:


Cont debitor
7583

Cont creditor
121

Valoare
150.000

n. determinarea rezultatului fuziunii:


Rezultat = Venituri totale Cheltuieli totale
Rezultat = 150.000 90.000 = 60.000 lei
Bilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel:
Elemente de activ
Titluri de participare
Debitori diversi

Valoare
60.000
90.000

Total activ

150.000

Elemente de pasiv
Capital social
Rezerve
Rezultat reportat
Rezultatul fuziunii
Total pasiv

Valoare
75.000
5.000
10.000
60.000
150.000

Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B:


29

Stagiar Anul III


Experti Contabili
e. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:
Cont debitor
./.
1012
106
117
121

Cont creditor
456

Valoare
150.000
75.000
5.000
10.000
60.000

f. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii


societatii B:
Cont debitor
456

Cont creditor
261

Valoare
60.000

g. compensarea datoriei cu creanta fata de actionarii societatii A in procesul de fuziune:


Cont debitor
456

Cont creditor
461

Valoare
90.000

Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate.
Actionarii societatii B, altii decat cei ai societatii A, vor deveni in urma operatiunii de funziune
actionari ai societatii A.
22. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbita detine actiuni la
societatea absorbanta.
Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care societatea B detine 60% din capitalul
societatii A, actiuni care au fost achizitionate la constituirea acesteia la valoarea nominala de 5
lei/actiune. Bilanturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente de activ
Cheltuieli de constituire
Imobilizari corporale
Imobilizari financiare
Marfuri
Clienti
Disponibilitati
Total activ

A
5.000
100.000
45.000
80.000
40.000
270.000

B
10.000
75.000
30.000
35.000
45.000
55.000
250.000

Elemente de pasiv
Capital social
Rezerve
Rezultat reportat
Furnizori
Credite bancare pe termen lung
Total pasiv

A
50.000
25.000
40.000
70.000
85.000

B
75.000
5.000
10.000
40.000
120.000

270.000

250.000

In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de un plus de valoare aferent
imobilizarilor corporale ale celor doua societati astfel:
- societatea A: 90.000 lei;
- societatea B: 70.000 lei.
Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente
Capital propriu
Active fictive-ch.de constituire
Plusvaloarea imobilizarilor corporale
Plusvaloare din titluri de participare
(6.000 * 20 30.000)
Activ net corijat(ANC)
Numar de actiuni(Na)
Valoarea intrinseca(ANC/Na)

A
115.000
-5.000
90.000
0

B
90.000
-10.000
70.000
90.000

200.000
10.000
20

240.000
15.000
16

Calcule financiare :
Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este :
Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilor B
Rs = 20 / 16 = 5 / 4
Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata
numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. Pentru numarul de actiuni
30

Stagiar Anul III


Experti Contabili
care trebuie emise in vederea remunerarii aportului societatii B, trebuie sa se tina seama de raportul de
schimb si de actiunile pe care societatea B le detine in capitalul societatii A.
Numarul de actiuni pe care A trebuie sa le emita pentru a remunera aportul societatii B: 15.000
* 4/5 = 12.000 actiuni;
Majorarea capitalului social al societatii A: 12.000 actiuni * 5 lei = 60.000 lei;
Prima de fuziune: 240.000 60.000 = 180.000 lei;
Anularea actiunilor proprii: 6.000 actiuni * 20 lei = 120.000 lei;
Reducerea capitalului social al societatii A astfel:
- reducerea efectiva: 6.000 actiuni * 5 lei = 30.000 lei;
- diferenta: 120.000 30.000 = 90.000 va fi imputata asupra primelor de fuziune.
Fluxul informational contabil la societatea A:
l. contabilizarea majorarii capitalului social:
Cont debitor
456

Cont creditor
./.
1012
1042

Valoare
240.000
60.000
180.000

m. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:


Valoare
400.000
145.000
35.000
45.000
120.000
55.000

Cont debitor
./.
212
371
411
109
512

Cont creditor
./.
456
401
162

Valoare
400.000
240.000
40.000
120.000

n. anularea actiunilor proprii preluate prin fuziunea cu societatea B:


Cont debitor
./.
1012
1042

Cont creditor
109

Valoare
120.000
30.000
90.000

In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:


Elemente de activ
Cheltuieli de constituire
Imobilizari corporale
Marfuri
Clienti
Disponibilitati

Valoare
5.000
245.000
80.000
125.000
95.000

Total activ

550.000

Elemente de pasiv
Capital social
Prime de fuziune
Rezerve
Rezultat reportat
Furnizori
Credite bancare pe termen lung
Total pasiv

Valoare
80.000
90.000
25.000
40.000
110.000
205.000
550.000

Fluxul informational contabil la societatea B:


o. contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:
Cont debitor
461

Cont creditor
7583*

Valoare
240.000

* venituri din operatiuni de fuziune


p. contabilizarea virarii aportului catre societatea A:
Valoare
240.000
40.000
120.000
80.000

Cont debitor
./.
401
162
6583*

31

Cont creditor
./.
212
261
371
411
512

Valoare
240.000
75.000
30.000
35.000
45.000
55.000

Stagiar Anul III


Experti Contabili
*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub forma de
aport
q. contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:
Cont debitor
261

Cont creditor
461

Valoare
240.000

r. contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire:


Cont debitor
6588

Cont creditor
201

Valoare
10.000

s. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:


Cont debitor
121

Cont creditor
./.
6583
6588

Valoare
90.000
80.000
10.000

t. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:


Cont debitor
7583

Cont creditor
121

Valoare
240.000

u. determinarea rezultatului fuziunii:


Rezultat = Venituri totale Cheltuieli totale
Rezultat = 240.000 90.000 = 150.000 lei
Bilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel:
Elemente de activ
Titluri de participare

Valoare
240.000

Total activ

240.000

Elemente de pasiv
Capital social
Rezerve
Rezultat reportat
Rezultatul fuziunii
Total pasiv

Valoare
75.000
5.000
10.000
150.000
240.000

Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B:


h. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:
Cont debitor
./.
1012
106
117
121

Cont creditor
456

Valoare
240.000
75.000
5.000
10.000
150.000

i. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii


societatii B:
Cont debitor
456

Cont creditor
261

Valoare
240.000

Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate.
Actionarii societatii B, altii decat cei ai societatii A, vor deveni in urma operatiunii de funziune
actionari ai societatii A.
23. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbitie: societatea absorbanta detine actiuni la
societatea absorbita si invers.
Societatea A (absorbant) deine 20% din capitalul societii B (absorbit), iar B deine 2.000
de aciuni A. Conducerile celor dou societi au decis fuzinea prin absorbia societii B de ctre A.
Bilanul societilor A (absorbant) i B (absorbit) nainte de fuziune se prezint astfel:
Elemente
A
B
Cheltuieli de constituire
10.000
Imobilizri corporale
1.248.000
788.000
Imobilizri financiare
160.000
22.000
32

Stagiar Anul III


Experti Contabili
Stocuri
Clieni
Investiii financiare pe termen scurt
Conturi la bnci
Total activ
Credite pe termen lung
mprumut obligatar
Furnizori
Datorii fiscale
Total Datorii
Capital social

160.000
330.000
138.000
280.000
56.000
28.000
8.000
1.800.000
1.428.000
162.000
288.000
46.000
256.000
70.000
44.000
278.000
588.000
1.000.000
800.000
(100.000 aciuni)
(80.000 aciuni)
402.000
238.000
120.000
(198.000)
1.522.000
840.000

Rezerve
Rezultat
Total Capitaluri proprii
Informaii suplimentare:
Pentru societatea A:
-existena unui plus de valoare la fondul comercial de 800.000 lei;
-existena unui plus de valoare la imobilizrile corporale de 56.000 lei;
-cele 16.000 aciuni B au fost achiziionate la valoarea lor nominal;
Pentru sociatatea B:
-un fond comercial necontabilizat de 88.000 lei;
-plus de valoare la imobilizrile corporale 26.000 lei;
-pierderile din deprecierea creanelor clieni sunt estimate la 13.500 lei;
- pierderile din deprecierea stocurilor sunt estimate la 6.500 lei;
-cele 2.000 aciuni A au fost achiziionate la valoarea total de 22.000 lei.
S se contabilizeze fuziunea prin absorbie n situaia existenei participaiilor reciproce.
REZOLVARE
Active Fictive = chelt de constituire = 10 000
Oblig nefin = 46000
Obl fin = cred t lung + dat fiscale = 232000
EVAL APORTURILOR

CAPITAL PR

1522000

840000

(-) ACTIVE FICTIVE (CH CONST)

-10000

(=) ANCont

1512000

840000

FD COMERC

800000

88000

IMOB CORPORALE

56000

26000

CREANTE

-13500

STOCURI

-6500

TITL B DETINUTE DE A

16000(X-VN)

VN = 10

TITL A DETINUTE DE B

2000(Y-11)

Val de achiz = 11

ANCor

2208000+16000x

912000+2000y

Nr actiuni

100000

80000

Valoare intrinseca

Via = Y

Vib = x

(+-) CORECTII EVALUARE

X = Vib, Y = Via

33

Stagiar Anul III


Experti Contabili
ANCorA = 2400 000
ANCorB = 960 000
Rezulta sistem de ecuatii
2 208 000 + 16 000 X = 100 000 Y
912 000 + 2000 Y = 80 000 X
X = 12
Y = 24
Vib = 12
Via = 24
RAPORT DE SCHIMB = Vib/Via =
Nr de actiuni de emis A pt a remunera B
A detine 20% din capitalul lui B, B detine 2000 act din A
ANCor B x 80% /Via = (960 000 x 80%)/ 24 = 32000 act A
Sau
(nr act B nr act B det de A) x Rp = ANCor B
Majorarea capital social
32.000 x VNa = 320.000
Prima de fuziune = 480.000
- Pr-zisa 32.000(Via-VNa) = 32.000(24-10) = 448.000
- Compl 16.000 (12-10) = 32.000
Act B
Inreg in contabilitate
INREG A - ABSORBANTA
suma
ct
1
majorare cap soc
456

2
3

anularea titlurilor
preluarea aport
788+26

41,115,121,371

1042
%
88.000 207
21
814.000 371
109
restu

ct
%
1012
1042
263
%
161
401
44
456

suma
162.000
320.000
480.000
160.000
288.000
256.000
44.000
960.000

4
5
6

reg ct
anularea act pr
anularea ch cons

456
1042
6583

117
109
201

160.000

INREG B - ABSORBITA
transf active

46101

7583

scoaterea din gestiune

6583

%
21
263
371

142.8000
960-840
1428.000
788.000
22.000
330.000

34

10.000

Stagiar Anul III


Experti Contabili

rez fuziune

tr datorii

tr cap pr

7583
121
%
161
40
44
%
800.000 1012
238.000 106
120.000 121
456

regularizare cont 461.456

456

4111
5121
121
6583
46101

280.000
1.000
1.548.000
1.428.000
588.000
288.000
256.000
44.000

%
121
456

-198.000
960.000

461

960.000

46101

162.000

24. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor impozabile aferente TVA.
- Operatiunile din sfera de aplicare a TVA sunt cele care indeplinesc urmatoarele conditii:
a. Reprezinta o livrare de bunuri / prestare de servicii cu plata sau o operatiune asimilata
acestora;
b. Se considera ca locul livrarii / prestarii se afla in Romania;
c. Sunt realizate de persoane impozabile;
d. Sunt rezultatul unor activitati economice.
- Importurile de bunuri, achizitiile intracomunitare si operatiunile asimilate achizitiilor
intracomunitare se incadreaza in sfera de aplicare a TVA.
- O persoana impozabila este considerata stabilita din perspectiva TVA la sediul activitatii
economice, respectiv acolo unde sunt adoptate deciziile esentiale privind managementul sau si
unde isi exercita functiile sale centrale. Totodata, o persoana nerezidenta este considerata
stabilita in Romania din perspectiva TVA daca are un sediu fix, respectiv dispune in Romania
de suficiente resurse tehnice si umane pentru a efectua regulat livrari de bunuri si prestari de
servicii impozabile.
- Locul livrarii bunurilor si prestarii serviciilor (si implicit locul de taxare cu TVA) se determina
in functie de aceleasi reguli de teritorialitate prevazute de Directiva 112/2006 si Directiva
8/2008 valabile la nivelul UE.
Exemplu:
O persoan juridic nregistrat n scop de TVA care activeaz ndomeniul produciei de
mobilier realizeaz n luna septembrie urmtoareleoperaiuni:
- achiziii de mas lemnoas pe picior utilizat ca materie prim 850.000pre fr TVA;
- achiziii de materiale consumabile n valoare de 250.000, pre fr TVA;
- nregistreaz facturi pentru cazarea personalului trimis n delegaie nvaloare de 25.000,
fr TVA;
- achiziioneaz produse alcoolice i din tutun destinate activitii deprotocol n valoare
de 15.000 fr TVA;
- livreaz produse finite (mobilier) n valoare de 1.450.000 lei, pre cu TVA.
35

Stagiar Anul III


Experti Contabili
Determinai TVA aferent lunii septembrie. tiind c la sfritul lunii augustsocietatea
raportase TVA de recuperat n valoare de 2.500 lei, determinaicare este valoarea TVA pe care
societatea o datoreaz ctre bugetul1statului la sfritul lunii septembrie. Toate operaiunile se
desfoar peplan intern, furnizorii i clienii fiind persoane nregistrate n scop de TVA.
Rspuns:
Pas 1. Determinarea TVA deductibil
Pentru determinarea TVA deductibil vom analiza fiecare tip de achiziie:
- achiziiile de mas lemnoas pe picior genereaz un TVA deductibil i un TVAcolectat n valoare de
850.000 x24% = 204.000 lei;(vezi art.160-masuri desimplificare)
- achiziiile de materiale consumabile genereaz un TVA deductibil de 250.000 x24% = 60.000 lei;
- prestarea de servicii de cazare se impoziteaz cu cota de 9%, deci, TVA-ul deductibil generat de
aceste facturi va fi de 25.000x 9% = 2.250 lei;pentru achiziionarea de produse alcoolice i din tutun destinate activitii deprotocol societatea nu are
dreptul de deducere a TVA ; nu se nregistreaz TVA deductibil
Deci, TVA deductibil = 204.000 + 60.000 + 2.250 = 266.250 lei
Pas 2. Determinarea TVA colectat
Pentru determinarea TVA colectat vom analiza fiecare operiune:
- achiziiile de mas lemnoas pe picior genereaz un TVA deductibil i un TVAcolectat n valoare
de850.000 x 24% = 204.000 lei
- pentru livrarea de produse finite vom aplica cota de TVA recalculat: TVAcolectat = 1.450.000 x
(24/124) = 280.645 lei
Deci, TVAcolectat = 204.000 + 280.645 = 484.645 lei
Pas 3. Determinarea TVA de plat sau de recuperat aferent lunii septembrie
TVA colectat > TVA deductibil _TVA de plat = 484.645 266.250 = 218.395 leiPas
4. Determinarea TVA de plat la bugetul statului
TVA de plat la buget = 218.395 2.500 = 215.895 lei
Temei legal:
- Art.160 CF si pct.82 din norme pt. taxare inversa (conditii, obligatii)Decont TVA rd.12 si
rd.21(beneficiar); rd.13 (vanzator) - taxare inversaCotele de taxa -Art.140 alin.(2) lit.f) si pct.23 alin.(6)
din normeFacturi de cazare- Art.146 si pct.46 alin.(3) din normeNedeductibilitate TVA Art.145
alin.(5) lit.b)
25. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite cu drept de deducere aferente
TVA.
Scutirea cu drept de deducere
Exista de asemenea operatiuni scutite cu drept de deducere a TVA aferenta achizitiilor:
o Livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara UE, transporturile si serviciile
aferente;
o Livrarile intracomunitare de bunuri;
o Transporturile internationale de pasageri;
o Plasarea bunurilor in zone libere si antrepozite libere;
o Livrarile de bunuri catre si in antrepozite vamale, antrepozite TVA si serviciile
aferente;
o Livrarile de bunuri plasate in regimuri vamale suspensive;
o Prestarile de servicii in legatura cu bunuri plasate in regimuri vamale suspensive;
o Livrarile de bunuri si prestarile de servicii pentru misiunile diplomatice, organizatiile
internationale si fortele NATO.
Expemplul 1
36

Stagiar Anul III


Experti Contabili
n luna iulie o persoan juridic pltitoare de TVA realizeaz operaiunile:
- livrri de bunuri pe piaa intern n valoare de 220.000 fr TVA, TVA24%;
- prestri de servicii pe piaa intern scutite cu drept de deducere nvaloare de 110.000 lei;
- prestri de servicii pe piaa intern scutite fr drept de deducere nvaloare de 180.000 lei;
- achiziii de mrfuri n valoare de 100.000 fr TVA, TVA 24%,destinate n ntregime
operaiunilor cu drept de deducere;
- achiziii de materiale consumabile i servicii n valoare de 190.000 leifr TVA, TVA 24%,
din care 70% sunt destinate activitilor cu dreptde deducere i 30% activitilor fr drept
de deducere.Determinai TVA de plat n luna iulie.
Rspuns:
Pas 1. Determinarea TVA deductibil
ntruct societatea a inut evidena aprovizionrilor separat pentru activitile cudrept de deducere
i pentru activitile fr drept de deducere vom lua n calculul TVA-ului deductibil numai acele
achiziii destinate realizrii operaiunilor cu dreptde deducere, nefiind necesar utilizarea pro-ratei.
TVA deductibil = 100.000 x 24% + 190.000 x 70% x 24% = 55.920 lei
Pas 2. Determinarea TVA colectat
TVA colectat = 220.000x 24% = 52.800 lei
Pas 3. determinarea TVA de plat sau de recuperat aferent lunii iulie
TVA colectat < TVA deductibil TVA de recuperat = 55.920 52.800 = 3.120 lei
Temei legal:
Regimul deducerilor : Art.145, 146 si 147 alin (3), (4) si (5)Pro-rata (vezi si problema nr.217)Evidenta TVA
Art.156 si pct.79 alin.(2) si (3) din norme
Exemplul 2
n luna august o societate pltitoare de TVA realizeaz urmtoareleoperaiuni:
- exporturi (n afara Comunitii) n valoare de 400.000 lei;
- livrri de bunuri pe piaa intern n valoare de 250.000 lei fr TVA, TVA24%;
- prestri de servicii pe piaa intern scutite fr drept de deducere nvaloare de 200.000 lei;
- achiziii de materii prime i materiale consumabile de pe piaa intern nvaloare de 600.000
lei fr TVA, TVA 24%, destinate realizrii activitilor firmei;
- beneficiaz de prestri servicii de la teri n valoare de 560.000 lei, pre cuTVA, TVA
24%Determinai TVA de plat ctre bugetul statului n luna august.
Rspuns:
Pas 1. Determinarea TVA deductibil
ntruct societatea nu a reflectat separat achiziiile destinate operaiunilor cudrept de deducere i
cele destinate operaiunilor fr drept de deducere, vom calcula TVA deductibil aferent tuturor
achiziiilor i apoi, pe baza proratei,TVA ce poate fi dedus .
TVA deductibil = 600.000x 24% + 560.000 x (24/124) = 252.387 lei
Pro rata = (livrri cu drept de deducere) / (total livrri) = (400.000 + 250.000) /(400.000 + 250.000
+ 200.000) = 650.000 / 850.000 = 76,47%TVA ce poate fi dedus = 252.387 x 76,47% = 193.000
lei.
Pas 2. Determinarea TVA colectat
TVA colectat = 250.000x 24% = 60.000 lei
Pas 3. Determinarea TVA de plat sau de recuperate
TVA colectat < TVA ce poate fi dedus = TVA de recuperat = 193.000 60.000 =133.000 lei
Temei legal:
Exporturi - Art.143Scutiri Art.141 alin.(2) lit.e) si f) si alin.(3) ref. operatiuni scutite prin efectul
legii care pot fi supuse optiunii de taxare ; pct.36,37,38,39 si 40 din normeRegimul deducerilor Art.147 alin.(5) si
(6) si pct.47 din norme
37

Stagiar Anul III


Experti Contabili
26. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite fara drept de deducere aferente
TVA.
Scutirea fara drept de deducere
Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica unei serii de activitati ce include activitatile
bancare, financiare si de asigurari. Totusi, anumite servicii financiare vor fi supuse TVA la
cota de 24% (cum sunt operatiunile de factoring, recuperarea creantelor, administrarea si
depozitarea anumitor titluri de valoare).
Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica si activitatilor medicale, de protectie sociala
si educative, daca acestea sunt desfasurate de unitati autorizate.
Livrarea ulterioara a autovehiculelor pentru care dreptul de deducere a taxei aferente achizitiei
a fost supus limitarii totale se efectueaza in regim de scutire de la plata TVA.
Operatiunile de inchiriere si leasing de bunuri imobile, precum si livrarea de cladiri vechi, sunt
scutite de TVA fara drept de deducere.
Livrarea unei cladiri noi inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a
anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a cladirii. O cladire noua cuprinde si orice
constructie transformata sau parte transformata a unei constructii, in cazul in care costul
transformarii, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei sau
a partii din constructie, astfel cum este stabilita aceasta printr-un raport de expertiza, exclusiv
valoarea terenului, ulterior transformarii;
Livrarea de terenuri neconstruibile este la randul sau, o operatiune scutita de TVA.
Totusi, exista optiunea de taxare a operatiunilor constand in livrarea de constructii vechi sau
terenuri neconstruibile sau inchirierea/leasing-ul de bunuri imobile. Optiunea se exercita prin
depunerea unei notificari scrise la organele fiscale competente.
27. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor cu taxare inversa aferente TVA.
Masuri de simplificare
Pentru tranzactiile de vanzare-cumparare dintre persoanele impozabile inregistrate in scopuri
de TVA in Romania care au ca obiect deseurile sau materialul lemnos, TVA nu este platita
efectiv, ci doar mentionata de cumparatori in decontul TVA atat ca taxa colectata, cat si ca taxa
deductibila.
Pana la data de 31 mai 2013 masurile de simplificare se aplica si pentru livrarile de cereale si
plante tehnice, respectiv: grau, alac, secara, orz, porumb, soia, rapita, floarea soarelui, sfecla de
zahar.
Masurile de simplificare se aplica si pentru transferul de certificate de emisii de gaze cu efect
de sera. In consecinta, pentru tranzactiile cu astfel de certificate intre persoane inregistrate in
scopuri de TVA in Romania, beneficiarii vor avea obligatia platii TVA prin aplicarea
mecanismului taxarii inverse
In cazul in care o societate are ca obiect de activitate atat achizitia intracomunitara de
bunuri, cat si prestarea intracomunitara de servicii, aceasta va fi obligata prin lege sa aplice
tratamente fiscale distincte.
Astfel, in cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, se va aplica regimul de taxare inversa
prin formula contabila 4426 = 4427 cu raportarea operatiunii atat prin declaratia recapitulativa cod 390
cu simbolul A, cat si prin decontul de TVA cod 300 la randul 5 si 17.
Referitor la prestarile de servicii, se mentioneaza ca, potrivit prevederilor cuprinse in Directiva
8 a CEE din 12 februarie 2008, locul de taxare trebuie sa fie "locul in care are loc consumul". Astfel,
38

Stagiar Anul III


Experti Contabili
se aplica regula de taxare B3B (business to business) prin care se recunoaste faptul ca ambele parti
participante la tranzactie, respectiv prestatorul si beneficiarul au calitatea de persoane impozabile.
Aceasta regula se aplica, de exemplu, in cazul unei companii care achizitioneaza telefoane
mobile din UE, le comercializeaza pe piata interna, insa asigura garantie in numele furnizorului.
Pentru ca regula de taxare mentionata anterior sa se aplice, firma va fi obligata sa faca dovada ca
beneficiarul este persoana impozabila obligata la plata taxei, serviciul este prestat catre sediul
activitatii economice sau catre un sediu fix al beneficiarului, aflat in afara teritoriului Romaniei si ca
serviciul este utilizat in scopul desfasurarii activitatii economice a persoanei impozabile beneficiare.
Dovada faptului ca serviciul este prestat catre o persoana impozabila stabilita in afara
teritoriului Romaniei pentru activitatea sa economica care se desfasoara in afara teritoriului Romaniei
rezulta din informatiile preluate din contractul economic incheiat intre firma din Romania in calitate
de prestator si firma din UE in calitate de beneficiar:
- adresa sediului activitatii economice a persoanei impozabile care primeste serviciile;
- codul de inregistrare in scopuri de TVA emis de catre autoritatile fiscale din alt stat membru.
- entitatea care plateste contravaloarea serviciilor;
- entitatea care suporta costul acestora;
- natura serviciilor, aspect care permite identificarea sediului pentru care este prestat serviciul.
De notat si faptul ca operatiunea de L.I.C. este scutita cu drept de deducere TVA in baza
prevederilor art. 145 alin. 2 lit. a) din Codul fiscal daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele doua
conditii:
- cumparatorul comunica vanzatorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA eliberat de autoritatea
fiscala dintr-un stat membru, astfel incat responsabilitatea achitarii TVA aferente livrarii efectuate de
firma din Romania sa revina firmei inregistrate in scopuri de TVA in statul membru;
- furnizorul din Romania face dovada faptului ca bunurile au parasit teritoriul Romaniei si au fost
transportate intr-un stat membru.
Deoarece realizeaza operatiuni intracomunitare, firma din Romania trebuie sa se inscrie in
"Registrul operatorilor intracomunitari" in baza formularului cod 095 denumit "Cerere de inregistrare
in/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari" reglementat prin OANAF 2101/2010.
Exemplu
O societate comercial nregistrat n scop de TVA realizeaz n lunamai urmtoarele
operaiuni:- achiziioneaz 1.000 kg deeuri metale neferoase la preul de 1,5 lei/kgfr TVA;achiziioneaz 2.000 kg fructe la pre de 2,0 lei/kg fr TVA;- livreaz 1500 kg fructe la preul de
2,5 lei/kg fr TVA.Determinai TVA de plat sau de recuperat aferent lunii mai.
Toateachiziiile/livrrile se fac pe plan intern de la/ctre persoane nregistrate nscop de TVA.
Rspuns:
Pas 1. Determinarea TVA deductibil
Pentru achiziia de deeuri metale neferoase de la o persoan nregistrat nscop de TVA se aplic
msurile de simplificare, conform Art. 160 Cod fiscal, n sensul c acestea se supun regimului de
taxare invers. Astfel, TVA-ul aferenta cestora se trece i la TVA deductibil i la TVA colectat,
nefcndu-se ns pli ntre furnizor i client pentru acest TVA.
Astfel, TVA deductibil = 1.000x 1,5x24% + 2.000 x 2,0 x 24% = 1.320 lei
Pas 2. Determinarea TVA colectat
TVA colectat = 1.000 x 1,5 x24% + 1500 x 2,5x 24% = 1.260 lei
Pas 3. Determinarea TVA de plat sau de recuperate
Cum TVA deductibil > TVA colectat TVA de recuperat = 1.320 1.260 =60 lei
Temei legal: Art.160 CF si pct.82 din norme pt. taxare inversa (conditii, obligatii) Decont TVA rd.12
si rd.21(beneficiar); rd.13 (vanzator)
28. Studiu de caz privind regimul fiscal prorate TVA.
39

Stagiar Anul III


Experti Contabili
Platitorii de TVA cu regim mixt
Daca o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA efectueaza atat operatiuni
impozabile, cat si operatiuni scutite fara drept de deducere, TVA deductibila poate fi
recuperata conform urmatoarelor criterii:
o Taxa atribuibila direct tranzactiilor taxabile deductibila integral;
o Taxa atribuibila direct tranzactiilor scutite integral nedeductibila;
o Taxa aferenta atat tranzactiilor taxabile, cat si celor scutite - se aplica pro rata.
Pro-rata se determina ca raport intre:
o Suma totala, fara TVA, a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care permit
exercitarea dreptului de deducere, cuprinzand subventiile legate direct de pret, la
numarator; si
o Suma totala, fara TVA, a operatiunilor prevazute la lit. a) si a livrarilor de bunuri si
prestarilor de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se
includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate in scopul
finantarii operatiunilor scutite fara drept de deducere sau operatiunilor care nu se afla in
sfera de aplicare a TVA.
Valoarea vanzarilor bunurilor de capital, precum si valoarea altor operatiuni desfasurate
ocazional (de exemplu leasing, inchirieri de bunuri imobile), nu este inclusa la calculul proratei. Pro-rata se rotunjeste la urmatoarea unitate in favoarea persoanei impozabile (de exemplu
de la 4,1 % la 5%).
Exemplul 1
Un club sportiv organizeaz activiti sportive. Participarea la aceste activiti este rezervat
exclusiv membrilor ce pltesc un abonament anual. .
Clubul sportiv gestioneaz i un bar n interiorul slilor de sport, unde membrii clubului pot s
consume buturi.
O dat pe an, clubul organizeaz un dineu special la care toat lumea poate veni i consuma
(chiar i cei ce nu sunt membri ai clubului). Aceast activitate este organizat n vederea colectrii de
fonduri.
Regulamentul clubului sportiv prevede c acesta nu poate s realizeze profit, orice eventual
profit neputnd fi repartizat administratorilor ci reinvestit n club. n cazul ncetrii activitii, orice
activ (inclusiv banii) vor merge n contul unei asociaii de caritate recunoscute ca atare de Guvernul
Romniei.
n acest caz, se aplic urmtorul tratament de TVA:
Clubul sportiv poate fi considerat fr scop patrimonial.
Prestarea de ctre organizaia fr scop patrimonial a unor servicii legate de activiti sportive sau
educaie fizic este scutit de TVA fr drept de deducere. Rezult c abonamentele pltite de
membrii clubului sunt scutite de TVA (art. 141, alin. (1), lit. k) din Codul fiscal - nu se aplic n
acest caz deoarece sportul nu se afl pe lista scopurilor acceptate).
Gestiunea barului nu este, n principiu, scutit de TVA. La fel dineul organizat anual. Totui, aa
cum s-a menionat mai sus, scutirea ar putea fi tolerat pentru bar dac sunt primii numai membrii
organizaiei fr scop patrimonial i dac veniturile sunt neglijabile. Referitor la dineul anual,
acesta ar putea fi scutit fr drept de deducere n baza art. 141, alin. (1), lit. n) din Codul fiscal,
potrivit creia este scutit o prestare de servicii efectuat de o persoan ale carei operaiuni sunt
scutite n condiiile art. 141, alin. (1), lit. l) din Codul fiscal, pentru evenimentele destinate
colectrii de ajutoare financiare i organizate n beneficiul exclusiv al acestora, cu condiia ca
aceste scutiri s nu duc la distorsiuni concureniale.

40

Stagiar Anul III


Experti Contabili
n cazul n care scutirea nu se aplic, clubul sportiv este n mod normal o persoan impozabil
cu regim mixt cu drept de deducere a TVA doar parial, n cazul n care clubul nu ntrunete criteriile
pentru intreprinderile mici.
Exemplul 2
O persoana impozabila cu regim mixt cumpara un utilaj la data de 1 noiembrie 2008, in
valoare de 20.000 lei, plus 19% TVA, adica 3.800 lei. Pro rata provizorie pentru anul 2008 este 40%,
iar taxa dedusa este de 1.520 lei (3.800 lei x 40%). Pro rata definitiva calculata la sfarsitul anului 2008
este de 30%.
La sfarsitul anului 2008 se realizeaza ajustarea taxei pe baza pro rata definitiva, respectiv 3.800 lei x
30% = 1.140 lei taxa de dedus, care se compara cu taxa dedusa pe baza pro rata provizorie (1.520 lei),
iar diferenta de 380 lei se inscrie in decontul din luna decembrie ca taxa nedeductibila. Aceasta
ajustare a deducerii se refera la intreaga suma dedusa initial provizoriu si prin urmare acopera si
ajustarea aferenta primei cincimi pentru bunurile de capital.
Ajustarile pentru anii 2009, 2010, 2011 si 2012 se realizeaza astfel:
TVA deductibila se imparte la 5: 3.800 lei: 5 = 760 lei.
TVA efectiv dedusa in baza pro rata definitiva pentru prima perioada se imparte la randul sau la 5:
1.140 lei: 5 = 228 lei.
Rezultatul inmultirii taxei pe valoarea adaugata deductibile de 760 lei cu pro rata definitiva pentru
fiecare dintre perioadele urmatoare se va compara apoi cu 228 lei.
Diferenta rezultata va constitui ajustarea deducerii in favoarea fie a statului, fie a persoanei
impozabile.
Ajustarea pentru anul 2009:
- pro rata definitiva pentru anul 2009 este de 50%;
- deducere autorizata: 760 lei x 50% = 380 lei;
- deja dedus: 228 lei;
- deducerea suplimentara permisa: 380 lei - 228 lei = 152 lei.
Ajustarea pentru anul 2010:
- pro rata definitiva pentru anul 2010 este de 20%;
- deducere autorizata: 760 lei x 20% = 152 lei;
- deja dedus: 228 lei;
- ajustare in favoarea statului: 228 lei - 152 lei = 76 lei.
Ajustarea pentru anul 2011:
- pro rata definitiva pentru anul 2011 este de 25%;
- deducere autorizata: 760 lei x 25% = 190 lei;
- deja dedus: 228 lei;
- ajustare in favoarea statului: 228 lei - 190 lei = 38 lei.
Ajustarea pentru anul 2012:
- pro rata definitiva pentru anul 2012 este de 70%;
- deducere autorizata: 760 lei x 70% = 532 lei;
- deja dedus: 228 lei;
- deducere suplimentara permisa: 532 lei - 228 lei = 304 lei.
Orice modificare a pro rata in anii urmatori, respectiv dupa scurgerea ultimului an de ajustare (2012),
nu va mai influenta deducerile efectuate pentru acest utilaj. Dar pentru livrari catre sine nu exista
limita de timp.
Daca presupunem ca utilajul ar fi vandut in cursul anului 2011 la valoarea de 15.000 lei plus 3.600 lei,
reprezentand TVA calculata aplicand cota de 24%, persoana impozabila ar avea dreptul sa efectueze o
ajustare in favoarea sa astfel:
- taxa nededusa: 2.660 lei;
- taxa colectata: 3.600 lei;
41

Stagiar Anul III


Experti Contabili
- ajustare permisa: 2.660 lei x 2/5 = 1.064 lei (deoarece este mai mica decat taxa colectata).
Daca presupunem ca acelasi utilaj ar fi alocat in cursul anului 2010 unui sector de activitate care nu da
drept de deducere sau isi inceteaza existenta ori este utilizat pentru alte scopuri decat activitatea
economica, persoana impozabila ar avea obligatia sa efectueze urmatoarele ajustari:
- perioada ramasa din perioada de ajustare: 2 ani;
- taxa dedusa initial: 1.140 lei;
- ajustare in favoarea bugetului de stat: 228 lei x 2/5 = 456 lei.
29. Studiu de caz privind regimul fiscal ajustarii TVA.
Exemplul nr. 1
O persoana impozabila cumpara o cladire pentru activitatea sa economica la data de 23 iulie
2007. La 1 august 2009, aceasta persoana se decide sa utilizeze cladirea integral in scop de locuinta
sau pentru operatiuni scutite fara drept de deducere. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere
de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa
aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2009-2026) si persoana respectiva trebuie sa
restituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial. Daca ulterior cladirea va fi din nou utilizata pentru
operatiuni cu drept de deducere, se va realiza ajustarea pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din
perioada de ajustare, in favoarea persoanei impozabile, conform art. 149 alin. (4) lit. c) din Codul
fiscal. Numarul ajustarilor poate fi nelimitat, acesta depinzand de modificarea destinatiei bunului
respectiv in perioada de ajustare, respectiv pentru operatiuni care dau sau nu drept de deducere.
Exemplul nr. 2:
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal
achizitioneaza un imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si
deduce integral taxa pe valoarea adaugata la data achizitionarii. In anul 2009 inchiriaza in intregime
imobilul in regim de scutire de taxa pe valoarea adaugata. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu
incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru
toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2009-2026) si persoana respectiva
trebuie sa restituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial.
Exemplul nr. 3:
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal detine
un hotel care a fost cumparat in anul 2007 si s-a dedus TVA de 6 milioane lei pentru cumpararea
acestui imobil. In anul 2010, la parterul hotelului se amenajeaza un cazinou care ocupa 30% din
suprafata cladirii. Activitatea de jocuri de noroc fiind scutita de TVA fara drept de deducere, persoana
respectiva trebuie sa ajusteze taxa dedusa initial, proportional cu suprafata ocupata de cazinou.
Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana la finele anului 2026.
Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare,
la schimbarea destinatiei unei parti din cladire, astfel:
- pentru 2007, 2008, 2009, persoana impozabila nu ajusteaza taxa dedusa initial, aferenta acestor ani,
care reprezinta 300.000 lei x 3 ani = 900.000 lei;
- pentru perioada ramasa, 2010-2026 = 17 ani, taxa se ajusteaza astfel:
- 5.100.000 lei x 30% = 1.530.000 lei - taxa nedeductibila, care se inscrie in decontul de taxa pe
valoarea adaugata din perioada fiscala in care apare modificarea de destinatie. In situatia in care partea
alocata cazinoului de 30% din cladire se mareste sau se micsoreaza, se fac ajustari suplimentare in plus
ori in minus conform aceleiasi proceduri.
Exemplul nr. 4:
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal
inchiriaza in cursul anului 2007 o cladire care a fost cumparata in cursul aceluiasi an si s-a dedus TVA
de 9 milioane lei aferenta bunului cumparat. In cursul anului 2007, o parte din bunul imobil este
42

Stagiar Anul III


Experti Contabili
inchiriata in regim de scutire conform art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, respectiv 50% din
suprafata bunului imobil. Persoana impozabila a efectuat urmatoarea ajustare in anul 2007:
9.000.000 : 20 = 450.000; 450.000 x 50% = 225.000 lei, taxa de ajustat aferenta anului 2007, care s-a
inscris in decontul din decembrie 2007 la rubrica corespunzatoare cu semnul minus.
In anul 2008, persoana impozabila trebuie sa efectueze urmatoarea ajustare: 225.000 x 19 = 4.275.000
lei, care se va inscrie in decontul lunii decembrie cu semnul minus. Daca, incepand cu data de 1
ianuarie 2008 si pana in anul 2026 inclusiv, se va modifica suprafata inchiriata in regim de scutire in
plus sau in minus, de fiecare data se vor efectua ajustari ale taxei pentru toata taxa aferenta perioadei
ramase din perioada de ajustare in decontul lunii in care a aparut fiecare modificare.
Exemplu nr.5
La data de 1 ianuarie 2008 o companie inregistrata in scopuri de TVA cumpara un mijloc fix (
care nu este bun imobil) in valoare de 2000 lei pentru care deduce TVA in suma de 380 lei. Perioada
de ajustare este de 5 ani, respectiv pana in anul 2012 inclusiv.
- daca in cadrul perioadei de ajustare, respectiv in iulie 2009, bunul este vandut altei
persoane la valoarea de 1000 lei, colectandu-se TVA de 190 lei, nu sunt incidente prevederile art.
149, respectiv nu se fac ajustari de TVA
- daca in cadrul perioadei de ajustare, respectiv in iulie 2009, bunul respectiv este casat, atunci
se fac ajustari de TVA, astfel:
380 (TVA dedus) / 5 (perioada de ajustare) x 4 (perioada ramasa din perioada de ajustare) =
304 lei.
Suma de 304 lei se inscrie in decontul de TVA al lunii iulie 2009 in randul 24 cu semnul
minus.
30. Studiu de caz privind regimul fiscal TVA aferenta importurilor si exporturilor.
Importul de bunuri
TVA aferenta bunurilor importate se achita in continuare in vama pana la data de 31 decembrie
2012, cu exceptia persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA care obtin un
certificat de amanare de la plata TVA pentru importuri, eliberat de autoritatile vamale. Plafonul
privind valoarea minima a importurilor pentru obtinerea certificatului de amanare de la plata
TVA este de 100 milioane lei in ultimele 12 luni consecutive sau in anul calendaristic
precedent. In acest caz, TVA nu se plateste in vama, ci se inregistreaza in decontul de TVA,
atat ca taxa deductibila, cat si ca taxa colectata. Incepand cu 1 ianuarie 2013 aceasta facilitate
se va aplica tuturor persoanelor inregistrate in scopuri de TVA.
Sunt scutite de TVA la import bunurile a caror livrare in Romania este in orice situatie scutita
de TVA in interiorul tarii (de exemplu: livrarile de bunuri intr-un antrepozit de TVA).
Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri simplificate de vamuire eliberata de
un alt Stat Membru sau care efectueaza importuri de bunuri in Romania din perspectiva TVA,
pentru care nu au obligatia de a depune declaratii vamale de import, vor plati TVA datorata
pentru importurile de bunuri in Romania, pe baza unei declaratii de import pentru TVA si
accize.
Baza de impozitare in scopuri de TVA pentru bunurile importate este valoarea in vama, la care
se adauga taxele vamale, accizele (daca exista) si cheltuielile auxiliare, cum sunt comisioanele,
cheltuielile de ambalare, transport si asigurare inregistrate ulterior intrarii bunurilor in Romania
si pana la prima destinatie a acestora.
Exemplu
In luna august 2010, o persoana impozabila A inregistrata in scopuri de TVA potrivit art. 153
din Codul fiscal incaseaza 1.000 euro drept avans pentru livrarea in interiorul tarii a unui automobil de
43

Stagiar Anul III


Experti Contabili
la o alta societate B; A va emite o factura catre B la cursul de 4,2 lei/euro, valabil la data incasarii
avansului.
Baza de impozitare a TVA = 1.000 euro x 4,2 lei/euro = 4.200 lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 4.200 lei x 24% = 1.008 lei.
Dupa o perioada de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costa 5.000 euro. Cursul din data livrarii
bunului este de 4,3 lei/euro. La data livrarii se vor storna avansul si taxa pe valoarea adaugata aferenta
acestuia, respectiv 4.200 lei si 1.008 lei, cu semnul minus.
Baza de impozitare a TVA pentru livrare se determina astfel:
[(1.000 euro x 4,2 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 21.400 lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii se determina astfel:
21.400 lei x 24% = 5.136 lei.
Exemplul nr. 2: Compania A incaseaza in luna iunie 2010 un avans de 2.000 euro pentru livrarea in
interiorul tarii a unui utilaj catre clientul sau B. Livrarea utilajului are loc in cursul lunii iulie la pretul
de 6.000 euro.
A va emite o factura pentru avansul de 2.000 euro catre B la cursul de 4,1 lei/euro, valabil la data
incasarii avansului in luna iunie.
Baza de impozitare a TVA pentru avans = 2.000 euro x 4,1 lei/euro = 8.200 lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 8.200 lei x 19% = 1.558 lei.
In luna iulie, la livrarea utilajului se regularizeaza avansul facturat, inclusiv cota de taxa pe valoarea
adaugata ca urmare a modificarii cotei standard la 1 iulie 2010. Cursul din data livrarii bunului este de
4,3 lei/euro. Regularizarile efectuate, inclusiv regularizarea cotei de TVA:
Stornarea avansului, inclusiv a taxei pe valoarea adaugata aferente acestuia, respectiv 8.200 lei si
1.558 lei, cu semnul minus.
Baza de impozitare a livrarii: [(2.000 euro x 4,1 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 8.200 lei +
17.200 lei = 25.400 lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii: 25.400 lei x 24% = 6.096 lei.

44