LIBERA CIRCULATIE

A PERSOANELOR

Bucuresti 2002

La elaborarea textelor acestor bosuri au contribuit:

Experti:
ILEANA PASCAL
STEFAN DEACONU
CODRU VRABIE
NICULAE FABIAN
Supervizare:
AUREL CIOBANU - DORDEA
ELENA SIMINA TANASESCU

n cadrul proiectului
Campanie de informare a functionarilor publici privind
continutul acquis-ului comunitar
au fost elaborate brosuri privind primele
15 capitole de negociere.

CRJ 2002
ISBN 973-8338-51-4

Lista capitolelor n care este mpartit acquis-ul comunitar,

n vederea negocierilor cu statele care adera
la Uniunea Europeana
Capitolul 1: Libera circulatie a marfurilor
Capitolul 2: Libera circulatie a persoanelor
Capitolul 3: Libera circulatie a serviciilor
Capitolul 4: Libera circulatie a capitalului
Capitolul 5: Dreptul societatilor comerciale
Capitolul 6: Politica n domeniul concurentei
Capitolul 7: Agricultura
Capitolul 8: Pescuitul
Capitolul 9: Politica n domeniul transporturilor
Capitolul 10: Impozitare
Capitolul 11: Uniune economica si monetara
Capitolul 12: Statistica
Capitolul 13: Politici sociale si ocuparea fortei de munca
Capitolul 14: Energie
Capitolul 15: Politica industriala
Capitolul 16: ntreprinderi mici si mijlocii
Capitolul 17: Stiinta si cercetare
Capitolul 18: Educatie, formare profesionala si tineret
Capitolul 19: Telecomunicatii si tehnologia informatiilor
Capitolul 20: Cultura si politica n domeniul audiovizualului
Capitolul 21: Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale
Capitolul 22: Protectia mediului nconjurator
Capitolul 23: Protectia consumatorilor si a sanatatii
Capitolul 24: Justitie si afaceri interne
Capitolul 25: Uniune vamala
Capitolul 26: Relatii externe
Capitolul 27: Politica externa si de securitate comuna
Capitolul 28: Control financiar
Capitolul 29: Dispozitii financiare si bugetare
Capitolul 30: Institutii
Capitolul 31: Diverse

ABREVIERI

ANOFM
CE
CEE
CNRED
JOCE
ONR
SIS
UE

Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

Comisia Europeana
Comunitatea Economica Europeana
Centrul National de Recunoastere si Echivalare a
Diplomelor
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene
Oficiul National pentru Refugiati
Sistemul Informatic Schengen
Uniunea Europeana

Actele normative adoptate la nivel comunitar

Tratatele constitutive (versiunile republicate, n urma modificarilor
si completarilor, ale Tratatului instituind Comunitatea Europeana si
Tratatului asupra Uniunii Europene), legislatia n vigoare, legislatia
n pregatire, precum si hotarrile recente pronuntate de Curtea
Europeana de Justitie se regasesc n cadrul bazei de date cu acces
gratuit EUR-Lex de pe serverul Europa (www.europa.eu.int/eur-lex).
n temeiul si n conformitate cu dispozitiile tratatelor constitutive,
institutiile UE cu competente n procesul legislativ adopta, n esenta,
urmatoarele acte normative:
Regulamentele sunt actele care au caracter obligatoriu de la data
intrarii lor n vigoare att pentru statele membre, ct si pentru
persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora.
Regulamentele se aplica direct pe teritoriul statelor membre, carora le
este interzis sa adopte masuri de transpunere sau orice alte masuri
care ar putea ngradi aplicarea lor directa. Daca n text nu este
precizata data intrarii n vigoare, aceasta va fi reprezentata de cea de
a 20-a zi de la publicarea n Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene.
Directivele sunt actele care stabilesc numai obiective obligatorii
pentru statele membre, lasnd la latitudinea acestora modalitatile de
atingere a lor. n text este precizata data pna la care statele membre
trebuie sa adopte masurile de adaptare la directiva n cauza.
Directivele se aplica si ele direct pe teritoriul statelor membre, dar
numai dupa expirarea termenului de transpunere.
Deciziile sunt actele cu caracter obligatoriu doar pentru statele
membre sau persoanele juridice carora le sunt adresate. Unele au
caracter individual (avnd un singur destinatar sau un numar limitat
de destinatari), iar altele au caracter general (sunt obligatorii pentru
toate statele membre si pentru persoanele fizice si juridice aflate pe
teritoriul acestora).

Recomandarile, rezolutiile si avizele sunt acte fara caracter

obligatoriu, jucnd rolul de instrumente indirecte pentru apropierea
legislatiilor si practicilor nationale.
Acordurile si conventiile sunt ntelegeri n forma scrisa supuse
dreptului international dar ncheiate fie de catre Comunitati cu state
terte, fie de catre acestea si statele membre cu state terte, fie numai
ntre statele membre, n conformitate cu competentele stabilite prin
tratatele constitutive.
ntr-o serie de domenii, n afara actelor normative mai sus aratate,
institutiile Uniunii adopta si alte acte cu caracter obligatoriu. Acestea
vor fi aratate si explicate n cadrul prezentarii domeniilor respective.
Baza de date EUR-Lex permite regasirea tuturor actelor legislative n
vigoare sau n pregatire prin intermediul mai multor facilitati de cautare :
1. Indexul analitic al directorului de legislatie (regasirea legislatiei
n functie de domeniu);
2. Indexul alfabetic al directorului de legislatie (regasirea legislatiei
dupa termeni cheie ordonati alfabetic);
3. Cautare dupa numarul Jurnalului Oficial n care s-a publicat actul
legislativ;
4. Cautare dupa numarul actului legislativ (cu ajutorul unui cod
format automat de catre facilitatea de cautare);
5. Cautare dupa cuvinte cheie n text.
Toate aceste facilitati de cautare usureaza considerabil regasirea
unui act legislativ sau a actelor legislative ncadrate la un anumit
domeniu. Pentru identificarea acquis-ului comunitar pe capitole cea
mai utila facilitate este indexul analitic al directorului de legislatie
(cuprinde 20 de capitole, fiecare fiind mpartit cel putin pe
subcapitole).

CUPRINS

I. Introducere ..................................................................................11
II. Acquis-ul comunitar n domeniul liberei circulatii a persoanelor15
1. Temeiul legal................................................................................................... 15
2. Politica n domeniul vizelor ........................................................................ 16
3. Controlul frontierelor si migratia .............................................................. 18
4. Probleme legate de azil................................................................................. 19
5. Protectia datelor cu caracter personal...................................................... 19
6. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale .......................... 20
7. Circulatia fortei de munca ........................................................................... 20
8. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala ......................................... 21
III. Romnia n procesul de adoptare a acquis-ului n domeniul
liberei circulatii a persoanelor......................................................22
1. Politica n domeniul vizelor ........................................................................ 22
2. Controlul frontierelor si migratia .............................................................. 24
3. Problemele legate de azil............................................................................. 25
4. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale .......................... 25
5. Circulatia fortei de munca ........................................................................... 26
6. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala ........................................ 26
7. n perspectiva ................................................................................................... 27
ANEXA ...........................................................................................29
Legislatia comunitara relevanta n domeniul liberei circulatii a
persoanelor .....................................................................................29
Politica n domeniul vizelor ............................................................................. 30
Controlul frontierelor si migratia ................................................................... 39
Probleme legate de azil...................................................................................... 41
Circulatia fortei de munca................................................................................ 44
Coordonarea sistemelor de asistenta sociala .............................................. 46

LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR

1. Orice cetatean sau orice cetateana a Uniunii

Europene are dreptul de a se deplasa si de a-si
stabili resedinta n mod liber pe teritoriul statelor
membre.
2. Libertatea de circulatie si de sedere poate sa fie
acordata, n conformitate cu Tratatul instituind
Comunitatea Europeana, cetatenilor unor tari terte
care domiciliaza legal pe teritoriul unui stat
membru.
(Carta Uniunii Europene privind drepturile
fundamentale - Articolul 45)

10

I. Introducere
Prin ncheierea Acordului de asociere la Uniunea Europeana (Acordul
European), Romnia s-a angajat ireversibil pe calea integrarii europene.
Strategia nationala de pregatire a aderarii Romniei la Uniunea
Europeana, adoptata la Snagov n iunie 1995, a trasat etapele
procedurale si actiunile ce urmau a fi ntreprinse n procesul de apropiere
de structurile comunitare. Constienta fiind de existenta deficientelor si a
ntrzierilor semnalate n Avizul Comisiei Europene (CE) din iulie 1997,
Romnia a ncercat sa accelereze ritmul reformelor economice si
institutionale. Statutul de candidat la aderare dobndit n urma Consiliului
European de la Luxemburg si oficializat odata cu lansarea procesului de
negocieri si aderare la Uniunea Europeana (UE) marcheaza un nou stadiu
al relatiilor cu Uniunea si implica asumarea de responsabilitati sporite n
ndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, n alinierea la normele si
practicile comunitare.
Parteneriatul de Aderare semnat de Romnia constituie actualmente
elementul-cheie al strategiei consolidate de pre-aderare, enuntnd
principiile, obiectivele si prioritatile de actionare si mobiliznd ntr-un
cadru unic toate formele de asistenta comunitara. Aflata n faza de
pregatire intensificata pentru aderare, Romnia participa activ la procesul
de examen analitic al acquis-ului communautaire, al carui obiectiv l
constituie armonizarea legislatiei interne cu normele comunitare.
n 2000 au nceput efectiv negocierile de aderare, pe capitole, ale
Romniei la Uniunea Europeana. Capitolul referitor la libera circulatie a
persoanelor a nceput sa fie negociat abia n 2002, la Bruxelles, n cadrul
primei Conferinte de Aderare.
n dreptul comunitar, primele prevederi referitoare la libera circulatie a
persoanelor apar n cadrul Tratatului de la Roma (1957), care stabileste
"eliminarea, ntre statele membre, a obstacolelor n calea liberei

11

circulatii a persoanelor, serviciilor si capitalului" si statueaza faptul ca

"n scopul aplicarii prezentului Tratat, si fara a aduce prejudicii vreunei
prevederi speciale incluse n acesta, este interzisa orice discriminare pe
motiv de nationalitate".
Desi Tratatul de la Roma afirma datoria Comunitatii de a asigura libera
circulatie a persoanelor, pna la sfrsitul anilor '80 eforturile depuse n
acest sens au reusit sa reglementeze partial aspectele legate de libera
circulatie a anumitor categorii de persoane: lucratorii si familiile acestora,
furnizorii de servicii si agentii economici. Curtea Europeana de Justitie a
jucat un rol extrem de important n consolidarea acestui proces, att prin
semnalarea si eliminarea neclaritatilor, ct si prin semnalarea golurilor
legislative.
Libera circulatie a persoanelor n cadrul Comunitatii Europene a fost
definita de Actul Unic European (1987) drept una dintre cele patru
libertati fundamentale ale Pietei Interne . Acest nou statut a dus la
accelerarea procesului de extindere a dreptului de libera circulatie asupra
unor noi categorii de persoane (studenti, persoane ce nu depun activitati
economice, dar au resurse suficiente de trai).
Conceptul de cetatenie europeana a fost prima oara introdus prin
Tratatul de la Maastricht (1993) prin care s-a acordat drept de libera
circulatie si de libera rezidenta n interiorul Uniunii tuturor cetatenilor
statelor membre ale Uniunii Europene. Mai mult, Tratatul a plasat n
domeniul de interes comun al statelor membre si politica referitoare la
azil, problematica trecerii frontierelor externe si politica referitoare la
imigratie (Titlul VI - cooperarea n domeniul justitiei si afacerilor interne,
cunoscut si sub numele de al Treilea Pilon al UE).
Tratatul de la Amsterdam a introdus prevederile legate de aceste
aspecte n Tratatul de la Roma (Titlul IV - vize, azil, imigratie si alte
politici legate de libera circulatie a persoanelor) si a prevazut o perioada
de 5 ani pna la momentul n care se vor aplica procedurile comunitare si
n aceste domenii.

12

Prin politica sa, Uniunea Europeana are n vedere crearea unei zone
europene de libertate, securitate si justitie n care nu mai este nevoie de
controlul persoanelor la frontierele interne, indiferent de nationalitate. n
acelasi timp, se desfasoara un amplu proces de implementare a unor
standarde comune n ceea ce priveste controlul la frontierele externe ale
Uniunii si politicile de vize, azil si imigratie. Marea Britanie si Irlanda nu
au acceptat sa ia parte la masurile din cadrul Titlului IV al Tratatului de la
Roma, iar Danemarca va participa doar n cadrul masurilor referitoare la
politica de vize.
Libera circulatie a persoanelor constituie una dintre cele patru libertati
din cadrul pietei interne si a politicilor comunitare la nivelul Uniunii
Europene, alaturi de libera circulatie a produselor, libera circulatie a
serviciilor si libera circulatie a capitalurilor.
Cetatenii europeni beneficiaza de dreptul fundamental de a se deplasa si
de a se stabili unde doresc. Dar, pentru a fi cu adevarat n avantajul
tuturor, libertatea de circulatie a persoanelor trebuie nsotita de un nivel
corespunzator de securitate si justitie. La Amsterdam, aceasta dubla
cerinta a fost nscrisa n Tratat sub forma nfiintarii progresive a unei
zone de libertate, securitate si justitie. Abolirea controalelor la frontiera
nu a fost nsa pe deplin nfaptuita n cadrul Uniunii. Obiectivul a fost
realizat doar de cteva state membre n baza Conventiei de Implementare
a Acordului Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata n vigoare la
26 martie 1995).
Protejarea drepturilor fundamentale ale omului reprezinta unul dintre
principiile de baza ale dreptului comunitar, dar nici Tratatul de la Roma,
si nici Tratatul asupra Uniunii Europene, cunoscut si sub denumirea de
Tratatul de la Maastricht, nu contin o lista a drepturilor fundamentale.
Obiectivul demersurilor privind respectarea drepturilor omului n Uniune
este acela de a asigura protejarea acestor drepturi n proiectarea, aplicarea
si interpretarea legislatiei comunitare.

13

n contextul necesitatii de compatibilitate cu drepturile fundamentale

recunoscute si protejate de constitutiile statelor membre, Curtea
Europeana de Justitie a recunoscut o serie de drepturi cunoscute ca fiind
fundamentale (ex. aspecte ale liberei circulatii: tratamentul egal,
nediscriminarea, libertatea de asociere, libertatea de profesare, libertatea
comerciala, libertatea industriala, libertatea concurentiala). Toate acestea
au facut obiectul unor procese desfasurate n fata Curtii de Justitie, dar
aceasta nu a dat o definitie abstracta a scopului protejarii drepturilor
fundamentale ale individului. Astfel, au aparut probleme n distingerea
unui drept economic fundamental de altul si n distingerea acestora de
libertatile fundamentale mentionate explicit n Tratatul de la Roma
libera circulatie a persoanelor, libera circulatie a bunurilor, libertatea de a
furniza servicii si libertatea de stabilire.
n cadrul Consiliului European de la Nisa (decembrie 2000), Consiliul
UE, Parlamentul European si Comisia Europeana au semnat Carta
Drepturilor Fundamentale, document ce aduce ntr-un cadru unic
drepturile civile, politice, economice, sociale stipulate ntr-o serie de
documente internationale, europene si nationale. Din punct de vedere al
sferei subiectelor de drept, Carta nu face nici o deosebire ntre cetateni,
ntrunind pentru prima data n cadrul unui document unic drepturile
tuturor persoanelor care se gasesc n mod legal pe teritoriul Uniunii
Europene. Articolul 15 alineatul 1 al Cartei vorbeste despre dreptul
oricarui cetatean sau cetatene ai Uniunii de a avea libertatea de a cauta
un serviciu, de a lucra, de a se stabili sau de a furniza servicii n orice
stat membru. Tot acest articol, n alineatul 3 dispune ca rezidentii
tarilor parti, care sunt autorizati sa munceasca pe teritoriul statelor
membre, au dreptul la conditii de munca echivalente cu acelea de care
beneficiaza cetatenii sau cetatenele Uniunii Europene .
Carta cuprinde si importante elemente de supra-nationalitate, n special n
legatura cu cetatenia europeana si consecintele sale. Astfel, n spiritul
prevederilor Tratatului Uniunii europene, modificat la Amsterdam, se
recunoaste dreptul de vot oricarui cetatean al Uniunii si dreptul de a fi
ales n cadrul alegerilor pentru Parlamentul European, n oricare stat

14

membru al Uniunii n aceleasi conditii ca si rezidentii acelui stat. n

acelasi timp, toti cetatenii Uniunii Europene au dreptul sa circule liber n
spatiul european, sa aiba acces la documente si sa se adreseze
Mediatorului European pentru exercitarea dreptului de petitionare.

II. Acquis-ul comunitar n domeniul liberei circulatii a

persoanelor
1. Temeiul legal
Libera circulatie a persoanelor este unul dintre obiectivele fundamentale
prevazute n dispozitiile Tratatului de la Roma ce trebuie ndeplinit n
vederea realizarii pietei comune. Esenta acestei libertati consta n
eliminarea discriminarilor ntre cetatenii statului membru pe teritoriul
caruia se afla acestia sau si desfasoara activitatea si cetatenii celorlalte
state membre ce stau sau muncesc pe teritoriul acestui stat. Aceste
discriminari se pot referi la conditiile de intrare, deplasare, munca,
angajare sau remuneratie. Prin asigurarea unui asemenea regim
nediscriminatoriu se realizeaza libera circulatie a persoanelor n spatiul
comunitar.
Libera circulatie a persoanelor si eliminarea controalelor la frontierele
interne constituie o parte a unui concept mult mai larg, cel de piata
interna ce nu poate fi realizata n conditiile existentei unor frontiere
interne si a restrictionarii circulatiei indivizilor. Sensul conceptului de
libera circulatie a persoanelor a evoluat foarte mult de la momentul
aparitiei sale. Primele prevederi legate de acest domeniu considerau
individul doar ca agent economic - ca angajat sau furnizor de servicii.
Conceptul initial s-a extins treptat pentru a cuprinde si aspectele legate de
notiunea de cetatean al Uniunii, indiferent de orice dimensiune
economica sau de diferente legate de nationalitate. Acest lucru se
intentioneaza a se aplica si cetatenilor tertelor tari, pentru ca ulterior
eliminarii controalelor la frontierele interne sa nu mai fie nevoie sa se
verifice nationalitatea.

15

Baza legala a liberei circulatii a persoanelor este constituita de:

Articolul 14 (7A) din Tratatul de la Roma, ce stabileste piata interna,
acesta incluznd libera circulatie a persoanelor;
Articolul 18 (8A) din Tratatul de la Roma, ce statueaza dreptul
cetatenilor Uniunii de a circula si de a rezida liber pe teritoriul
statelor membre;
Articolul 61 (73I) din Tratatul de la Roma si urmatoarele, cuprinse
sub Titlul IV (IIIA) Vize, azil, imigratie si alte politici legate de
libera circulatie a persoanelor;
Articolul 45 din Carta Uniunii Europene privind drepturile
fundamentale.
2. Politica n domeniul vizelor
Cea mai importanta etapa n evolutia spre o piata interna reala, n care sa
nu mai existe obstacole n calea liberei circulatii a persoanelor, este
reprezentata de ncheierea celor doua acorduri Schengen: Acordul
Schengen (semnat la 14 iunie 1985) si Conventia de Implementare
Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata n vigoare la 26 martie
1995). n prezent Conventia este semnata de 13 state membre; Irlanda si
Marea Britanie nu sunt membre ale Conventiei, dar au avut posibilitatea
sa opteze pentru aplicarea anumitor parti ale corpului de legislatie
Schengen. Din momentul aplicarii Conventiei pentru Italia si Austria
(1 aprilie 1998), au fost eliminate controalele la frontierele interne ale
tuturor statelor semnatare, cu exceptia Greciei. n plus, Islanda si
Norvegia (membre ale Uniunii Pasapoartelor Nordice) au statut de
membrii asociati. Directiva Consiliului din 28 februarie 2002
reglementeaza cererea Irlandei de a participa la cteva dispozitii ale
acquis-ului Schengen, un pas premergator spre adoptarea deplina a aquisului Schengen de catre acest stat.
Implementarea Conventiei Schengen are ca scop eliminarea controalelor
la frontierele interne pentru toate persoanele, incluznd binenteles masuri
de ntarire a controalelor la frontierele externe. Aceste masuri implica o
politica de vize comuna, posibilitatea procesarii cererilor de azil,

16

cooperare judiciara si politieneasca, precum si un schimb eficient de

informatii. La frontierele externe ale spatiului Schengen, cetatenii UE
trebuie doar sa prezinte un document de identificare valid, iar cetatenii
tertelor tari cuprinse n lista comuna a tarilor ai caror cetateni au nevoie
de viza de intrare trebuie doar sa posede o viza unica valabila n ntregul
spatiu Schengen. Totusi, fiecare stat membru are libertatea de a cere viza
n cazul cetatenilor altor terte tari.
Acquis-ul n domeniul politicii vizelor este reprezentat de art. 9-27 din
Conventia de Implementare a Acordului Schengen si de o serie de alte
acte normative referitoare la: implementarea acquis-ului Schengen n
tarile UE, stabilirea unui model tip de viza Regulamentul Consiliului
334/2002 CE de modificare a Regulamentului 1683/1995 sau stabilirea
unui model uniform de formular de cerere de viza, eliberata de statele
membre titularilor unui document de calatorie nerecunoscut de statul
membru care stabileste formularul Regulamentul Consiliului 333/2002
CE.
n privinta tarilor ai caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra n
spatiul comunitar, Regulamentul Consiliului 539/2001 CE fixeaza lista
tarilor terte ai caror resortisanti sunt supusi obligatiei de viza pentru a
trece frontierele externe ale statelor membre UE. Regulamentul stabileste
si lista tarilor ai caror cetateni sunt exceptati de la aceasta obligatie. n
prezent lista negativa a UE, cu privire la tarile ai caror cetateni au nevoie
de viza pentru a intra n spatiul comunitar, cuprinde un numar de 134 de
tari (Anexa I la Regulamentul 539/2001).
Directiva Consiliului 2001/40 CE reglementeaza cadrul legal privind
recunoasterea reciproca a deciziilor de ndepartare a rezidentilor statelor
terte. Astfel, daca un stat membru UE ia decizia de ndepartare a unui
cetatean de pe teritoriul sau, decizia este valabila pe ntreg spatiul tarilor
membre UE.
Reglementarea liberei circulatii a cetatenilor n spatiul comunitar, cetateni
posesori ai unei vize de lunga durata, este facuta de Regulamentul

17

Consiliului 1091/2001, care se refera la libera circulatie a persoanelor ce

poseda o viza cu durata mai mare de 30 de zile.
n perspectiva crearii unui spatiu comunitar n care controalele la
frontiere vor dispare, iar libera circulatie a cetatenilor va fi deplina este
nevoie de crearea unei securitati a frontierelor externe si de o solidaritate
a statelor UE n acest sens.
Fortele de politie coopereaza n depistarea si prevenirea criminalitatii si
au drept de urmarire a criminalilor fugari si a traficantilor de droguri pe
teritoriul unui stat nvecinat din spatiul Schengen. Pentru functionarea ct
mai eficienta a Conventiei, a fost introdusa o masura tehnica
compensatorie esentiala Sistemul de Informatii Schengen (SIS), sistem
ce furnizeaza informatii referitoare la intrarea cetatenilor tertelor tari,
problemele legate de vize si de cooperarea politieneasca. Accesul la SIS
este restrictionat n principal la politie si la autoritatile responsabile cu
controlul la frontiere. Reglementarea legala a acestui sistem este data de
art. 92-125 din Conventia de Implementare a Acordului Schengen.
3. Controlul frontierelor si migratia
Disparitia frontierelor si libera circulatie a persoanelor n tot spatiul
comunitar poate duce la aparitia unor probleme legate de migratia
clandestina. Art. 3-8 din Conventia Schengen reglementeaza modul de
supraveghere si control al frontierelor externe. Pe lnga stabilirea unei
liste a tarilor terte ai caror cetateni au nevoie de viza (Anaxa I la
Regulamentul 539/2001) sau nu (Anexa II la Regulamentul 539/2001)
pentru a intra n spatiul comunitar, au fost luate o serie de masuri privind
controlul si securitatea frontierelor UE n tarile ce constituie frontiere
externe ale spatiului. n acest sens se nscrie initiativa Portugaliei
2001/C73/05 privind ntarirea supravegherii si controlul frontierelor.
n vederea crearii unui spatiu sigur cu frontiere sigure si a combaterii
migratiei ilegale este nevoie de o cooperare a statelor n acest domeniu.
Programe privind cooperarea ntre administratiile vamale ale statelor
membre sau ntre serviciile de politie, precum EUROPOL, ori programe

18

de cooperare n domeniul judiciar, precum programul GROTIUS, duc la

realizarea unei solidaritati ntre state si la crearea unui spatiu comunitar
sigur. n acest sens sunt Regulamentul Consiliului 743/2002 CE ce
stabileste un cadru general comunitar de activitate n vederea facilitarii
cooperarii judiciare n materie civila sau Decizia Consiliului din 28
februarie 2002 referitoare la masurile de control si sanctiunile penale n
domeniul drogurilor.
4. Probleme legate de azil
Conventia de la Dublin, ce defineste tara responsabila pentru analizarea
cererilor de azil naintate ntr-un stat membru, a intrat n vigoare la 1
septembrie 1997 n 12 state membre, la 1 octombrie 1997 n Austria si
Suedia si la 1 ianuarie 1998 n Finlanda. Conventia stabileste principiul
conform caruia un singur stat membru este responsabil cu analiza
cererilor de azil.
Tendinta este de a crea un sistem comun n vederea tinerii unei evidente
cu privire la cererile de azil. n acest sens Regulamentul Consiliului
407/2002 CE din 28 februarie 2002 fixeaza cteva modalitati de aplicare
a Regulamentului Consiliului 2725/2000 CE ce se refera la crearea
sistemului EURODAC pentru compararea ampretelor digitale.
n acelasi timp, azilantii si refugiatii trebuie sa beneficieze pe perioada
desfasurarii procedurii de acordare a dreptului de azil, de asigurarea unui
standard minim de viata si de respectarea drepturilor lor. Pe de alta parte,
este necesara ntarirea cooperarii administratiilor vamale n domeniul
problemelor legate de azil si organizarea bazei de date comune ntreg
spatiului comunitar cu privire la tarile furnizoare de azilanti.
5. Protectia datelor cu caracter personal
n cadrul liberei circulatii a persoanelor un aspect destul de important l
constituie protectia datelor cu caracter personal. Politicile privind
controlul frontierelor, al migratiei, politicile n domeniul dreptului de azil
sunt strns legate de crearea unui cadru juridic necesar cooperarii

19

bilaterale si multilaterale ntre state n vederea realizarii unui spatiu

comunitar sigur al liberei circulatii a cetatenilor.
Conventia pentru protejarea datelor persoanale fata de prelucrarea
automatizata a datelor cu caracter personal, adoptata la Strasbourg la 28
ianuarie 1981 face parte din lista aquis-ului comunitar n domeniul liberei
circulatii a persoanelor si contine prevederi cu privire la asigurarea
securitatii datelor, garantii pentru protectia drepturilor persoanelor fizice
ale caror date se prelucreaza automatizat, categoriile speciale de date
precum si regulile fluxului transfrontalier de date n cadrul cooperarii
internationale.
6. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale
Domeniul recunoasterii reciproce a calificarilor profesionale se refera la
sistemele de recunoastere a diverselor calificari si profesii la nivel
comunitar, pe baza de reciprocitate. O serie de Directive reglementeaza
libera circulatie a persoanelor care ndeplinesc anumite servicii precum:
medici, farmacisti, asistenti medicali, avocati, arhitecti, etc. Acest
domeniu face nsa parte din libera circulatie a serviciilor n spatiul
comunitar astfel ca tratarea n amanunt a subiectului se gaseste n brosura
privind libera circulatie a serviciilor.
7. Circulatia fortei de munca
Regulamentul Consiliului 1612 din 15 octombrie 1968 privind libera
circulatie a lucratorilor n cadrul comunitatii, si Decizia Comisiei 93/569
CEE de aplicare a Regulamentului contin prevederi referitoare la
ridicarea restrictiilor de deplasare si sedere pentru muncitorii si familiile
lor n interiorul Comunitatii. Ei trebuie sa ndeplineasca anumite conditii
si sa aiba dovada unui permis de sedere pe teritoriul statului unde
lucreaza. Prin Decizia Consiliului din 7 mai 2002 s-a creat un Comitet
consultativ pentru libera circulatie a persoanelor care are menirea de a
propune masuri de mbunatatire si de uniformizare a legislatiei n
domeniul circulatiei fortei de munca n spatiul comunitar.

20

8. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala

Regulamentul Consiliului (CEE) 574/72 din 21 martie 1972 stabilind
procedura de implementare a Regulamentului 1408/71/CEE privind
aplicarea schemelor de asistenta sociala angajatilor si familiilor acestora,
care circula n cadrul Comunitatii stabileste procedura de implementare a
Regulamentului 1408/71/CEE. Regulamentul se refera si la membrii
familiei (soti/sotii si copii sub 12 ani), indiferent de nationalitate, care se
afla mpreuna cu un cetatean al unui stat membru care este angajat pe
teritoriul altui stat membru al Uniunii
Obiectivele si politicile de protectie sociala la nivel Comunitar sunt
prevazute de Recomandarea Consiliului 92/442 CEE, iar Recomandarea
Consiliului 92/441 CEE se refera la instituirea unor criterii comune n
materie de resurse si prestatii facute n cadrul sistemului de protectie
sociala
n privinta protectiei muncii si a sanatatii muncitorilor Recomandarea
Comisiei 90/326 CEE instituie o lista europeana a bolilor profesionale.
Trebuie mentionat faptul ca toate drepturile legate de libera circulatie a
persoanelor fac subiectul unor limitari pe motive de politica publica,
securitate publica si sanatate publica Articolele 48(3), 56(1) si 66 din
Tratatul de la Roma. Aceste exceptii trebuie interpretate strict, iar limitele
aplicarii si scopul acestora sunt stabilite clar prin principiile generale ale
dreptului comunitar (de exemplu, principiile nediscriminarii,
proportionalitatii si protectiei drepturilor fundamentale).
Libera circulatie a persoanelor este legata - cel putin sub aspectul
dreptului de stabilire - de libertatea de a presta servicii, dar aceasta intra
sub incidenta libertatii de circulatie a serviciilor si este tratata separat. De
asemenea, referirea la persoane n mod general ridica ntrebari referitoare
la persoanele juridice. Aceste aspecte sunt tratate n cadrul altor capitole:
libertatea de circulatie a serviciilor, legislatia societatilor comerciale,
ntreprinderi mici si mijlocii.

21

III. Romnia n procesul de adoptare a acquis-ului n

domeniul liberei circulatii a persoanelor
Dupa Consiliul European de la Luxemburg, din decembrie 1997, la care
s-a luat decizia extinderii Uniunii catre sudul, centrul si estul Europei,
procesul de armonizare legislativa, pna atunci limitat la domeniile pietei
interne, s-a extins asupra ntregului acquis comunitar, n acelasi timp
accelerndu-se ritmul armonizarii. De asemenea, Consiliul European de
la Luxemburg si-a adus o contributie majora la definirea unei maniere
sistematice de aliniere a legislatiei tarilor candidate la legislatia Uniunii
Europene, prin lansarea unui exercitiu de examinare analitica (screening)
a preluarii si aplicarii acquis-ului comunitar.
Statele candidate trebuie sa integreze n dreptul lor intern, sa negocieze
acolo unde nu pot accepta direct sau fara o perioada de gratie, sa
transpuna si sa armonizeze legislatia nationala cu acquis-ul comunitar
nainte de aderarea la Uniune. Exceptiile si derogarile de la acquis se
acorda doar n circumstante exceptionale si sunt limitate ca scop. Uniunea
s-a angajat sa mentina acquis-ul comunitar n integralitatea sa si sa-l
dezvolte. Nu exista optiunea revenirii asupra acestui angajament. n
procesul de pregatire pentru aderarea noilor state membre, Comunitatea
examineaza n prezent, mpreuna cu statele candidate, n ce masura
legislatiile lor sunt conforme cu acquis-ul comunitar. Adoptarea acquisului comunitar presupune, att armonizarea legislatiei, ct si constructia
institutionala menita sa asigure implementarea acestuia.
1. Politica n domeniul vizelor
a) Armonizarea legislativa
Romnia a facut progrese semnificative n alinierea la politica de vize a
UE. Conditiile si criteriile de obtinere a vizei au fost specificate n
Normele metodologice de implementare a Legii privind regimul strainilor
n Romnia nr. 123/2001 (Hotarrea Guvernului nr. 476/2001) si n
instructiunile comune ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului

22

de Interne si Ministerului Muncii publicate n data de 29 mai 2001.

Conditii deosebit de stricte sunt aplicate cetatenilor a 86 de tari cu nalte
tendinte de migrare.
n domeniul armonizarii listei pozitive a Uniunii Europene cu cea a
Romniei (anexa I a Regulamentului Consiliului nr. 539/2001, amendat
prin Regulamentul Consiliului nr. 2414/2001), au fost transmise
proiectele de acorduri bilaterale privind regimul calatoriilor autoritatilor
statelor din Andora, Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Brunei, Chile,
Ecuador, Estonia, Guatemala, Honduras, Israel, Letonia, Lituania, Malta,
Mexic, Monaco, Noua Zeelanda, Nicaragua, Paraguay, Salvador,
Uruguay, Vatican si Venezuela. Statele enumerate sunt cuprinse n lista
pozitiva a Uniunii Europene, dar nu si n cea a Romniei. Aceasta
nseamna ca Romnia va trebui sa ncheie ct mai repede acorduri cu
aceste tari si sa nlesneasca circulatia cetatenilor acestor tari pe teritoriul
Romniei.
n ceea ce priveste lista negativa, diferenta ntre anexa II a
Regulamentului Consiliului nr. 539/2001 si lista similara a Romniei
priveste Federatia Rusa, Ucraina, Macedonia, Iugoslavia, Turcia si
Republica Moldova. Acorduri bilaterale au fost negociate cu autoritatile
Federatiei Ruse si Ucrainei si urmeaza a fi semnate.
Recomandarile pe termen scurt si mediu n alinierea la politica de vize a
UE catre Romnia sunt ca aceasta trebuie sa continue actiunile, n special
n vederea introducerii obligativitatii vizei pentru tarile cu un nalt
potential de migratie.
Desi, de facto , Instructiunile Consulare romne concorda cu Instructiunile
Consulare Comune, implementarea de jure a acestora se va face n
momentul aderarii.
b) Capacitatea administrativa
Capacitatea administrativa de implementare a politicii n domeniul
vizelor n Romnia este asigurata de Ministerul de Interne si de
Ministerul Afacerilor Externe. Toate cererile de viza sunt trimise de
23

misiunile diplomatice Centrului National pentru Vize, care ia decizia

finala asupra eliberarii vizei. Cererile cetatenilor tarilor cu tendinte de
migrare sunt trimise, pentru o verificare suplimentara si Directiei pentru
Straini si Probleme de Migratie din Ministerul de Interne.
2. Controlul frontierelor si migratia
a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa
Progrese semnificative au fost facute n alinierea cu acquis-ul din
domeniul controlului frontierelor externe. n iunie 2001 au fost adoptate
doua ordonante de urgenta, una privind frontiera de stat a Romniei
(Ordonanta de Urgenta nr. 105/2001) si alta privind organizarea si
functionarea Politiei de Frontiera (Ordonanta de Urgenta nr. 104/2001).
Acestea aliniaza legislatia romneasca din domeniu cu cea similara a
statelor membre UE. Ordonanta privind Politia de Frontiera stabileste o
noua structura organizatorica si un nou cadru pentru cooperarea ntre
Politia de Frontiera si alte agentii. Tot n anul 2001 au fost schimbate
pasapoartele existente cu un nou tip de pasaport care contine caracteristici
de securitate suplimentare.
Pentru armonizarea deplina a prevederilor interne cu cele comunitare n
domeniu, Romnia trebuie sa nceapa pregatirile pentru participarea la
zona Schengen si sa dezvolte un Plan de Actiune Schengen. Totodata,
este nevoie de o mbunatatire a cooperarii ntre agentii n ceea ce priveste
gestionarea frontierei, iar eforturile de combatere a coruptiei trebuie sa fie
intensificate.
n privinta migratiei, Romnia a ncheiat acorduri de readmisie cu toate
statele membre cu exceptia Angliei si Portugaliei. Aceste acorduri sunt
toate n vigoare, cu exceptia acordurilor cu Finlanda si Irlanda care au
fost semnate dar nu si ratificate. n plus, 6 acorduri de readmisie cu tari
candidate sunt n vigoare (Polonia, Slovacia, Republica Ceha, Slovenia,
Ungaria si Bulgaria). Exista si acorduri cu Elvetia, India, Croatia si
Moldova. De asemenea, Romnia a renegociat acordurile de readmisie cu
Suedia, Slovenia si Ungaria pentru a le alinia cu recomandarile si
standardele UE relevante. Totusi, posturile de la frontiera nu sunt nca
24

conectate on-line cu baza de date centrala privind imigratia, ceea ce face

greu de tinut o evidenta a fenomenului migratiei.
3. Problemele legate de azil
a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa
Prin Legea nr. 323/2001 privind regimul refugiatilor n Romnia a fost
eliminat al doilea apel n cazul procedurilor accelerate si a procedurilor la
frontiera pentru conformitate cu prevederile constitutionale. Aceste
modificari vizeaza numai conformitatea cu cadrul legislativ intern,
mentinnd conformitatea cu acquis-ul comunitar n materie.
Prin ordin comun al Ministerului de Interne si Ministerului Afacerilor
Externe a fost adoptata procedura privind reunificarea familiei (Ordinul
213/A/2918/2002). Noua legislatie si noile proceduri n vigoare sunt n
deplina concordanta cu acquis-ul Uniunii Europene n materie de azil, cu
exceptia Conventiei de la Dublin si a rezolutiilor de implementare a
acesteia.
De asemenea, dupa intrarea n vigoare a Hotarrii Guvernului
nr.1191/2002 au fost derulate activitati n vederea integrarii socioprofesionale a refugiatilor, prin compartimentul special nfiintat n acest
scop, Oficiul National pentru Refugiati (ONR).

4. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale

a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa
Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor (CNRED) a
elaborat si publicat n luna martie 2002, brosura Directivele sectoriale si
directivele sistemului general ale Uniunii Europene privind recunoasterea
calificarilor profesionale, ce include si lista profesiilor reglementate n
Romnia, precum si institutiile care au responsabilitati n recunoasterea
calificarilor profesionale. Asa cum am amintit deja, domeniul acesta, care
trateaza la nivel general si la nivel sectorial recunoasterea diverselor

25

calificari profesionale precum cele de medic, farmacist, avocat, arhitect,

asistent medical etc. face obiectul capitolului privind libera circulatie a
serviciilor unde vor fi tratate n detaliu fiecare din profesiile amintite si
vor fi analizate stadiul armonizarii legislative si capacitatea institutionala
si administrativa a Romniei de implementare a acquis-ului comunitar n
domeniu.
5. Circulatia fortei de munca
a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa
n acest domeniu Romnia a nregistrat unele progrese n domeniul
permiselor de munca pentru cetatenii straini, dar este necesara
continuarea alinierii legislatiei n domeniul lucratorilor migranti si a
familiilor lor.
Romnia a ncheiat o serie de acorduri cu tarile UE privind circulatia
fortei de munca si a initiat negocieri cu alte tari n vederea ncheierii unor
noi acorduri bilaterale, pe lnga cele deja existente. Prin aceste
instrumente juridice bilaterale se realizeaza accesul controlat si protejat al
lucratorilor romni pe piata europeana a fortei de munca.
n vederea alinierii sistemului informatic al Agentiei Nationale pentru
Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) la standardele europene ale
serviciilor publice de ocupare (EURES) din Uniunea Europeana, a fost
semnat contractul pentru implementarea unui sistem informatic integrat,
sistem ce va functiona din septembrie 2002. Cu acest sistem, ANOFM
poate intra n contact direct (electronic) cu orice baze de date sau sistem
informatic existent la nivel european, aceasta constituind pregatirea
participarii ANOFM la reteaua EURES.
6. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala
a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa
Dezvoltarea capacitatii administrative si institutionale n vederea aplicarii
regulilor comunitare de coordonare a sistemelor de asistenta sociala
constituie o prioritate pentru toate institutiile implicate: Ministerul
26

Muncii si Solidaritatii Sociale, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi

de Asigurari Sociale, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Agentia
Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Au fost definite
competentele pentru unele dintre institutiile implicate n sensul
mentionarii atributiilor referitoare la aplicarea regulilor de coordonare a
sistemelor de securitate sociala pe categorii de prestatii.
Au fost aduse modificari Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de
pensii, iar n mai 2002 a fost adoptata Legea privind acordarea asistentei
medicale n Romnia cetatenilor straini n baza acordurilor, ntelegerilor,
conventiilor sau protocoalelor internationale de reciprocitate n domeniul
sanatatii, la care Romnia este parte. Aceasta ultima lege asigura cadrul
legislativ pentru acordarea serviciilor medicale de catre institutiile
sanitare publice si decontarea serviciilor acordate din Fondul Asigurarilor
Sociale de Sanatate, la tarifele prevazute pentru cetatenii romni
asigurati. Modificarile au fost necesare pentru clarificare unor aspecte
legate de procesul de pregatire pentru aderare la UE, care include
pregatirea pentru aplicarea Regulamentului 1408/71 CEE referitor la
aplicarea sistemelor de asistenta sociala a angajatilor, lucratorilor
independenti si membrilor familiilor acestora care se deplaseaza n
interiorul comunitatii si a Regulamentului 574/72 CEE care stabileste
modalitatea de aplicare a Regulamentului 1408/71 CEE. n vederea
viitoarei coordonari a sistemelor de securitate sociala, Romnia trebuie sa
dezvolte structurile administrative si sa instruiasca personalul necesar.
7. n perspectiva
n ultimii ani, n domeniul liberei circulatii a persoanelor, Romnia a
adoptat acte normative care transpun prevederi comunitare referitoare la
regimul strainilor. Au fost aprobate normele metodologice de aplicare a
Acordurilor ncheiate ntre Guvernul Romniei si guvernele altor state
privind schimbul de lucratori sezonieri si stagiari si sederea temporara n
scopul angajarii lucratorilor romni pe teritoriul altor state. Acte
normative adoptate de Romnia privind libera circulatie a persoanelor:

27

Legea nr. 123/2001 privind regimul strainilor n Romnia (M. Of.

nr. 168/03.04.2001);
Ordonanta Guvernului nr. 35/2001 pentru ratificarea Acordului
dintre Guvernul Romniei si Guvernul Republicii Portugheze privind
sederea temporara n scopul angajarii lucratorilor romni pe teritoriul
Republicii Portugheze, semnat la Lisabona la 19 iulie 2001 (M. Of.
nr. 511/28.01.2001);
Ordonanta Guvernului nr. 36/2001 pentru ratificarea Acordului
dintre Guvernul Romniei si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg
privind schimbul de stagiari, semnat la Luxemburg la 20 iulie 2001
(M. Of. nr. 511/28.08.2001);
Legea nr. 396/2002 pentru ratificarea Conventiei Europene asupra
cetateniei, adoptata la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 (M. Of.
nr. 490/09.07.2002).

Pe termen scurt Romnia are ca prioritati:

participarea deplina la sistemul de informatii Schengen;
alinierea progresiva la legislatia si practica UE n materie de vize.
continuarea alinierii la legislatia si practica UE n materie de stabilire
a persoanelor;
continuarea alinierii la legislatia si practica UE n domeniul initiativei
private;
continuarea alinierii la legislatia si practica UE n domeniul liberei
circulatii a lucratorilor si a regulilor de coordonare a sistemelor de
securitate sociala;
dezvoltarea si intensificarea relatiilor de cooperare cu alte state
privind mobilitatea fortei de munca.

28

ANEXA
Legislatia comunitara relevanta n domeniul liberei
circulatii a persoanelor

Legenda:
32002R1221

Codul alocat actului normativ,

sub care acesta poate fi cautat n
original n limbile oficiale ale UE
n bazele de date legislative
Celex si Eur-Lex
Denumirea actului normativ n
limba engleza
Denumirea actului normativ n
limba romna
Publicatia oficiala a UE n care
actul normativ a fost publicat
initial, si eventualele modificari si
completari ale formei initiale
Prezentarea
pe
scurt
a
continutului actului normativ
(rezumatul are valoare strict
orientativa)
Cuvinte-cheie n limba engleza cu
care pot fi operate cercetari
tematice n bazele de date
legislative Celex si Eur-Lex
Cuvinte-cheie n limba romna cu
care pot fi operate cercetari
tematice n baza de date legislative
a Centrului de Informare al
Comisiei Europene la Bucuresti,
www.infoeuropa.ro, si a Centrului
de Resurse Juridice, www.crj.ro.

Regulation/Directive/Decision
Regulamentul/Directiva/Decizia
Publicatia:

Continut: Xxxxxxxxxx

Key words:

Cuvinte cheie:

29

Politica n domeniul vizelor

32001R0539
Council Regulation (EC) No 539/2001 on the 15 th of March 2001
listing the third countries whose nationals must be in possession of
visas when crossing the external borders and those whose nationals
are exempt from that requirement.
Regulamentul Consiliului 539/2001 CE ce fixeaza lista tarilor terte ai
caror resortisanti sunt supusi obligatiei de a avea viza pentru a trece
frontierele exterioare ale statelor membre UE si lista tarilor ai caror
resortisanti nu sunt supusi acestei obligatii.
Publicatia: J.O. L 081 din 21.03.2001 p.1
Modificat de:
32001R2414 publicatia J.O. L 327 din 12.12. 2001 p.1
Continut:
Regulamentul contine n doua anexe lista tarilor ai
caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra n
spatiul comunitar, asa zisa ,,lista negativa a UE si
lista tarilor ai caror cetateni nu au nevoie de viza
pentru a intra n spatiul comunitar, asa zisa ,,lista
pozitiva a UE. Anexa nr. 1 a Regulamentului
cuprinde lista tarilor ai caror cetateni au nevoie de
viza pentru a intra n spatiul comunitar, aceste tari
fiind n special cele din Africa, Asia si Europa de Est.
Anexa 2 a Regulamentului cuprinde lista tarilor ai
caror cetateni nu au nevoie de viza pentru a sta pe
teritoriul statelor UE o perioada de cel mult 3 luni.
Aceasta lista cuprinde tarile europene care nca nu
fac parte din UE si o serie de tari din America Latina
si Asia Orientala.
Key words: admission of aliens; external frontier of the Community;
foreign national; visa policy; Schengen Agreement.
Cuvinte cheie: admisia strainilor, frontiera externa a Comunitatii, strain,
politica de vize, Acordul Schengen.

30

32002R333
Council Regulation (EC) No 333/2002 on the 18 th of February 2002
on a uniform format for forms for affixing the visa issued by
Member States to persons holding travel documents not recognised
by the Member State drawing up the form.
Regulamentul Consiliului 333/2002 CE ce stabileste un model tipizat de
cerere pentru obtinerea de viza eliberata de statele membre titularilor unui
document de calatorie nerecunoscut de statul membru care stabileste
foaia.
Publicatia: J.O. L 53 din 23.02.2002 p. 4
Continut:
Regulamentul stabileste un model tipizat de cerere
pentru obtinerea de viza ce trebuie completat de un
cetatean al unui stat ce are nevoie de viza de intrare
n spatiul comunitar. Acest model de formular de
cerere pentru obtinerea vizei este valabil pentru toate
statele membre UE, n vederea uniformitatii
cerintelor pentru obtinerea vizei. Datele furnizate n
acest formular vor fi secrete si nu vor putea fi
utilizate n alte scopuri, avnd n vedere protectia
datelor cu caracter personal. Conform prevederilor
sale, Regulamentul a intrat n vigoare la 24 februarie
2002.
Key words: visa policy; identity document; technical specification.
Cuvinte cheie: politica de vize, document de identitate, specificatie
tehnica.
32002R334
Council Regulation (EC) No 334/2002 on the 18 th of February 2002
amending Regulation (EC) No 1683/95 laying down an uniform
format for visas.
Regulamentul Consiliului 334/2002 CE din 18 februarie 2002 de
modificare a Regulamentului 1683/95 ce stabileste un model tip de viza.
Publicatia: J.O. L 53 din 23.02.2002 p. 4

31

Continut: Regulamentul stabileste un model tip de viza ce trebuie

eliberat de un stat membru UE. Acest model tip de viza
este valabil pentru toate statele membre UE.
Key words: admission of aliens; visa policy; identity document;
technical specification; European standard
Cuvinte cheie: admisia strainilor, politica de vize, document de
identitate, specificatie tehnica, standard european
399R0574
Council Regulation (EC) No 574/1999 on the 12 nd of March 1999
listing the third countries whose nationals must be in possession of
visas when crossing the external borders.
Regulamentul Consiliului nr. 574/1999 din 12.03.1999 care determina
statele terte ai caror nationali trebuie sa fie n posesia unei vize pentru a
trece frontierele exterioare statelor membre.
Publicatia: J.O. L 072 din 18.03.1999 p.2
Continut:
Dispozitiile acestui Regulament au fost preluate si
completate de cele ale Regulamentului 539/2001 CE
care fixeaza lista tarilor ai caror cetateni trebuie sa
obtina viza pentru a intra n spatiul comunitar.
Aceasta lista cuprinsa n anexa Regulamentului
cuprindea mult mai multe tari ai caror cetateni aveau
nevoie de viza pentru a intra n spatiul comunitar.
Printre tarile ce figurau n lista Regulamentului din
1999 se afla si Romnia, nsa dupa modificarea
Regulamenului n 2001, Romnia nu mai figureaza n
aceasta lista.
Key words: admission of aliens; external frontier of the Community;
foreign national; visa policy; Schengen Agreement.
Cuvinte cheie: admisia strainilor, frontiera externa a Comunitatii, strain,
politica de vize, Acordul Schengen.
32001L0051
Council Directive 2001/51/EC on the 28th of June 2001 supplementing

32

the provisions of Article 26 of the Convention implementing the

Schengen Agreement on the 14 th of June 1985.
Directiva Consiliului 2001/51/CE de completare a art. 26 din Conventia
de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985.
Publicatia: J.O. L 187 din 10.07.2001 p.45
Continut:
Dispozitiile Directivei se nscriu n contextul luptei
mpotriva imigratiei ilegale pe teritoriul statelor
membre UE si cuprind prevederi referitoare la
controlul si sanctionarea celor care transporta
cetateni ce apartin unor terte tari si care se afla ilegal
pe teritoriul comunitar. Directiva impune si anumite
sume cu care sunt sanctionati astfel de transportatori
si este o masura de securitate n plus mpotriva
imigratiei clandestine. Astfel ca cei gasiti vinovati de
infractiunea de a transporta clandestin cetatenii ce
stau ilegal pe teritoriul statelor membre UE sunt
supusi unei amenzi de cel putin 5000 euro pentru
fiecare persoana transportata. Statele membre
trebuie sa ia masurile necesare combaterii acestui
fenomen pna cel trziu n februarie 2003. Directiva a
intrat n vigoare pe data de 10 august 2001, adica n a
treizecia zi de la publicarea n Jurnalul Oficial al
Comunitatii.
Key words: Schengen Agreement; carrier; foreign national; return
migration; rights of aliens.
Cuvinte cheie: Acordul Schengen, comisionar, strain, napoierea
migrantilor, drepturile strainilor.
32002D0192
2002/192/EC: Council Decision on the 28th of February 2002
concerning Ireland's request to take part in some of the provisions of
the Schengen acquis.
Decizia Consiliului 2002/192/CE referitoare la cererea Irlandei de a
participa la cteva dispozitii ale aquis-ului Schengen.
Publicatia: J.O. L 064 din 07.03.2002 p.20

33

Continut:

Prevederile acestei decizii se refera la participarea

Irlandei la unele dispozitii ale aquis-ului Schengen
cum sunt cele legate de sistemul informational SIS,
recunoasterea mutuala a deciziilor de ndepartare a
cetatenilor tertelor tari sau dispozitiile legate de
nlaturarea graduala a controalelor la frontiere
pentru cetatenii comunitatii. Toate aceste masuri sunt
luate n vederea uniformizarii normelor si actiunilor
n materie de control al frontierelor n perspectiva
aderarii la spatiul Schengen. Decizia a intrat n
vigoare la data de 1 aprilie 2002.

Key words: Ireland, Schengen Agreement; Community membership.

Cuvinte cheie: Irlanda, Acordul Schengen, membru al Comunitatii.
42000A0922(10)
The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Kingdom
of Sweden to the Convention implementing the Schengen Agreement
on the 14 th of June 1985 on the gradual abolition of checks at the
common borders signed at Schengen on the 19th of June 1990.
Acquis-ul Schengen - Acord de aderare al Suediei la Conventia de aplicare
a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea progresiva a
controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen n 19 iunie 1990.
Publicatia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.115
Continut:
Prin Acordul de aderare la Conventia Schengen,
Suedia a preluat acquis-ul Schengen n domeniu si
aplica n consecinta legislatia comunitara n materie
de control al frontierelor si vizelor. Prin acest acord
Suedia se aliniaza legislatiei comunitare n domeniul
controalelor frontierelor, propriu-zis sunt desfiintate
controalele la frontiera pentru persoanele din spatiul
Schengen iar legislatia nationala este pusa n acord cu
cea comunitara n privinta controalelor frontierelor.
Key words: European convention; accession; Italy; Benelux; France
Cuvinte cheie: Conventie Europeana, acces, Italia, Benelux, Franta

34

42000A0922(09)
The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Republic of
Finland to the Convention implementing the Schengen Agreement on
the 14 th of June 1985 on the gradual abolition of checks at the
common borders signed at Schengen on the 19th of June 1990.
Acquis-ul Schengen - Acord de aderare al Finlandei la Conventia de
aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea
progresiva a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen n 19
iunie 1990.
Publicatia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.106
Continut:
Prin Acordul de aderare la Conventia Schengen,
Finlanda a preluat acquis-ul Schengen n domeniu si
aplica n consecinta legislatia comunitara n materie
de control al frontierelor si vizelor. Prin acest acord
Finlanda se aliniaza legislatiei comunitare n
domeniul controalelor frontierelor, propriu zis sunt
desfiintate controalele la frontiera pentru persoanele
din spatiul Schengen iar legislatia nationala este pusa
n acord cu cea comunitara n privinta controalelor
frontierelor.
Key words: European convention; accession; Italy; Benelux; France
Cuvinte cheie: Conventie Europeana, acces, Italia, Benelux, Franta
42000A0922(08)
The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Kingdom
of Denmark to the Convention implementing the Schengen
Agreement on the 14 th of June 1985 on the gradual abolition of
checks at the common borders signed at Schengen on the 19 th of June
1990.
Acquis-ul Schengen - Acord de aderare al Danemarcei la Conventia de
aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea
progresiva a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen n 19
iunie 1990.
Publicatia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.97

35

Continut:

Prin Acordul de aderare la Conventia Schengen,

Danemarca a preluat acquis-ul Schengen n domeniu
si aplica n consecinta legislatia comunitara n materie
de control al frontierelor si vize . Prin acest acord
Danemarca se aliniaza legislatiei comunitare n
domeniul controalelor frontierelor, propriu zis sunt
desfiintate controalele la frontiera pentru persoanele
din spatiul Schengen iar legislatia nationala este pusa
n acord cu cea comunitara n privinta controalelor
frontierelor.
Key words: European convention; accession; Italy; Benelux; France
Cuvinte cheie: Conventie Europeana, acces, Italia, Benelux, Franta
42000A0922(07)
The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Republic of
Austria to the Convention implementing the Schengen Agreement on
the 14 th of June 1985 between the Governments of the States of the
Benelux Economic Union, the Federal Republic of Germany and the
French Republic on the gradual abolition of checks at their common
borders signed at Schengen on the 19 th of June 1990, to which the
Italian Republic, the Kingdom of Spain and the Portuguese Republic,
and the Hellenic Republic acceded by the Agreements signed on the
27 th of November 1990, on the 25 th of June 1991 and on the 6th of
November 1992 respectively.
Acquis-ul Schengen - Acord de aderare al Austriei la Conventia de
aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 ntre guvernele statelor
Uniunii Economice a Beneluxului, Republicii Federale Germane si
Republicii Franceze, privind eliminarea progresiva a controalelor la
frontierele comune, semnat la Schengen n 19 iunie 1990, la care au
aderat Republica Italia, Regatul Spaniei si Portugalia prin Acordurile
semnate la 27 noiembrie 1990, 25 iunie 1991 si 6 noiembrie 1992.
Publicatia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.90
Continut:
Prin Acordul de aderare la Conventia Schengen,
Austria a preluat acquis-ul Schengen n domeniu si
aplica n consecinta legislatia comunitara n materie

36

de control al frontierelor si vizelor. Prin acest acord

Austria se aliniaza legislatiei comunitare n domeniul
controalelor frontierelor, propriu zis sunt desfiintate
controalele la frontiera pentru persoanele din spatiul
Schengen iar legislatia nationala este pusa n acord cu
cea comunitara n privinta controalelor frontierelor.
Key words: European convention; accession; Italy; Benelux; France
Cuvinte cheie: Conventie Europeana, acces, Italia, Benelux, Franta

42000A0922(06)
The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Hellenic
Republic to the Convention implementing the Schengen Agreement
ofn the 14 th of June 1985 between the Governments of the States of
the Benelux Economic Union, the Federal Republic of Germany and
the French Republic on the gradual abolition of checks at their
common borders signed at Schengen on the 19th of June 1990, to
which the Italian Republic acceded by the Agreement signed at Paris
on the 27 th of November 1990, and to which the Kingdom of Spain
and the Hellenic Republic acceded by the Agreements signed at Bonn
on the 25 th of June 1991.
Acquis-ul Schengen - Acord de aderare al Austriei la Conventia de
aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 ntre guvernele statelor
Uniunii Economice a Beneluxului, Republicii Federale Germane si
Republicii Franceze, privind eliminarea progresiva a controalelor la
frontierele comune, semnat la Schengen n 19 iunie 1990, la care a aderat
Republica Italia prin Acordul semnat la Paris la 27 noiembrie 1990 si
Regatul Spaniei si Republica Elena prin Acordurile semnate la Bonn, 25
iunie 1991.
Publicatia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.83
Continut:
Prin Acordul de aderare la Conventia Schengen,
Grecia a preluat acquis-ul Schengen n domeniu si
aplica n consecinta legislatia comunitara n materie de
control al frontierelor si vizelor. Prin acest acord
Grecia se aliniaza legislatiei comunitare n domeniul

37

controalelor frontierelor, propriu zis sunt desfiintate

controalele la frontiera pentru persoanele din spatiul
Schengen iar legislatia nationala este pusa n acord cu
cea comunitara n privinta controalelor frontierelor.
Key words: European convention; accession; Italy; Benelux; France;
Greece.
Cuvinte cheie: Conventie Europeana; acces; Italia ; Benelux; Franta;
Grecia.
42000A0922(05)
The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Portuguese
Republic to the Convention implementing the Schengen Agreement
on the 14 th of June 1985 between the Governments of the States of the
Benelux Economic Union, the Federal Republic of Germany and the
French Republic on the gradual abolition of checks at their common
borders signed at Schengen on the 19 th of June 1990, to which the
Italian Republic acceded by the Agreement signed at Paris on the
27 th of November 1990.
Acquis-ul Schengen - Acord de aderare al Austriei la Conventia de
aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 ntre guvernele statelor
Uniunii Economice a Beneluxului, Republicii Federale Germane si
Republicii Franceze, privind eliminarea progresiva a controalelor la
frontierele comune, semnat la Schengen n 19 iunie 1990, la care a aderat
Republica Italia prin Acordul semnat la Paris la 27 noiembrie 1990.
Publicatia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.76
Continut:
Prin Acordul de aderare la Conventia Schengen,
Portugalia a preluat acquis-ul Schengen n domeniu
si aplica n consecinta legislatia comunitara n materie
de control al frontierelor si vizelor. Prin acest acord
Portugalia se aliniaza legislatiei comunitare n
domeniul controalelor frontierelor, propriu zis sunt
desfiintate controalele la frontiera pentru persoanele
din spatiul Schengen iar legislatia nationala este pusa
n acord cu cea comunitara n privinta controalelor
frontierelor.

38

Key words:

European convention; accession; Italy; Benelux; France;

Puerto Rico.
Cuvinte cheie: Conventie Europeana; acces; Italia; Benelux; Franta; Porto
Rico.

Controlul frontierelor si migratia

31999D0870
1999/870/EC: Council Decision on the 17th of December 1999
authorising the Deputy Secretary-General of the Council of the
European Union to act as representative of certain Member States
for the purpose of concluding contracts relating to the installation
and the functioning of the communication infrastructure for the
Schengen environment, 'SISNET', and to manage such contracts.
Decizia Consiliului 1999/870/CE din 17 decembrie 1999 cu privire la
instalarea si functionarea infrastructurii de comunicare pentru spatiul
Schengen numit SISNET.
Publicatia: J.O. L 337 din 30.12.1999 p.41
Continut:
Decizia se refera la implementarea si functionarea
sistemului de informare pentru spatiul Schengen.
Acest sistem furnizeaza informatii referitoare la
intrarea cetatenilor tertelor tari, probleme legate de
vize si cooperare politieneasca la nivel comunitar.
Programul este unul informational si are drept scop
ntarirea capacitatii de securizare a frontierelor
externe ale comunitatii mpotriva imigratiei ilegale.
Exista astfel o permanenta cooperare si informare a
functionarilor vamali cu privire la datele privind
intrarea diverselor persoane n spatiul Schengen si
interdictiile aferente.
Key words:
communication infrastructure, contracts, Council of the
European Union, Schengen environment, SecretaryGeneral

39

Cuvinte cheie: sisteme de comunicatii, contract, putere de decizie,

Consiliul CE, Acordul Schengen, Secretar General
32002R1030
Council Regulation (EC) No 1030/2002 on the 13th of June 2002
laying down an uniform format for residence permits for thirdcountry nationals
Regulamentul Consiliului 1030/2002 CE din 13 iunie 2002 ce stabileste
un model uniform de titlu de sejur pentru cetatenii tarilor terte
Publicatia: J.O. L 157 din 15.06.2002 p.1
Continut:
Regulamentul se refera la instituirea unui model
uniform de act ce constituie autorizatie de sedere
necesar cetatenilor tertelor tari care nu au nevoie de
viza, dar nici nu sunt cetatenii unui stat membru al
UE. n vederea deplasarii n spatiul comunitar pe o
perioada scurta acesti cetateni au nevoie de un titlu de
calatorie, numit autorizatie de sedere. Anexa la
Regulament stabileste modelul si ceea ce trebuie sa
contina un astfel de titlu de sejur. Regulamentul a
intrat n vigoare la data de 15 iunie 2002 si se aplica
pe ntreg teritoriul ce face parte din spatiul Schengen.
Key words: foreign national; residence permit; migration policy;
technical specification; harmonization of standards
Cuvinte cheie: strain, permis de rezidenta, politica migratiei, specificatie
tehnica, armonizarea standardelor
32001L0040
Council Directive 2001/40/EC on the 28th of May 2001 on the mutual
recognition of decisions on the expulsion of third country nationals.
Directiva Consiliului 2001/40/CE din 28 Mai 2001 referitoare la
recunoasterea reciproca a deciziilor de ndepartare a resortisantilor
statelor terte.
Publicatia: J.O. L 149 din 02.06.2001 p.34
Continut:
Directiva se refera la recunoasterea reciproca a
deciziilor luate de statele membre UE n materie de

40

ndepartare a cetatenilor unor state terte de pe

teritoriul comunitar. Masura este necesara pentru
crearea unui sistem comun de securitate si de
cooperare n materie de libera circulatie n spatiul
comunitar. n cazul n care un cetatean apartinnd
unui stat tert este ndepartat de pe teritoriul unui stat
membru Schengen, decizia respectiva va fi valabila
nu doar pe teritoriul statului care a luat decizia de
ndepartare, ci pe ntreg spatiu Schengen. Directiva se
aplica ncepnd cu data de 2 iunie 2002.
Key words:
foreign national; residence permit; criminality; EC
countries; cooperation policy
Cuvinte cheie: strain, permis de rezidenta, criminalitate, tari EC, politica
de cooperare

Probleme legate de azil

32002R0407
Council Regulation (EC) No 407/2002 on the 28 th of February 2002
laying down certain rules to implement Regulation (EC) No
2725/2000 concerning the establishment of "Eurodac" for the
comparison of fingerprints for the effective application of the Dublin
Convention.
Regulamentul Consiliului 407/2002 CE din 28 februarie 2002 ce
stabileste cteva modalitati de aplicare a Regulamentului 2725/2000
referitor la crearea sistemului EURODAC pentru compararea amprentelor
digitale n vederea aplicarii efective a Conventiei de la Dublin.
Publicatia: J.O. L 062 din 05.03.2002 p.1
Continut:
Directiva se refera la modalitatea de aplicare a
sistemului EURODAC de comparare a amprentelor
digitale n vederea crearii unei baze de date cu
persoanele ce solicita azil n tarile Uniunii Europene.
Dupa ncetarea Conventiei de la Dublin cu privire la
rezolvarea cererilor privind solicitarile de azil de

41

catre un singur stat UE, sistemul EURODAC are

menirea de a crea o baza de date informationala cu
privire la solicitantii de azil n tarile spatiului
Schengen. Aceasta baza de date va putea fi accesata
de catre orice stat membru al spatiului Schengen n
vederea verificarii exactitatii datelor furnizate de
catre solicitantii de azil. Regulamentul a intrat n
vigoare la data de 5 martie 2002.
Key words: database; data collection; personal data; data
transmission; electronic mail; information analysis
Cuvinte cheie: baza de date, colectare de date, date personale, transmisie
de date, e-mail, analiza informatiilor
41997A0819(01)
Convention determining the State responsible for examining
applications for asylum lodged in one of the Member States of the
European Communities - Dublin Convention.
Conventia de la Dublin referitoare la stabilirea statului responsabil cu
examinarea cererilor de azil.
Publicatia: J.O. C 254 din 19.08.1997
Completata de:
Decizia 1/97 din 9 septembrie 1997 publicatia: J.O. L 281 din 14
octombrie 1997
Decizia 2/97 din 9 septembrie 1997 publicatia: J.O. L 281 din 14
octombrie 1997
Decizia 1/ 98 publicatia: J.O. L 196 din14071998
Continut:
Dispozitiile Conventiei se refera la stabilirea n cadrul
Comunitatii a unui singur stat membru care sa
examineze cererile referitoare la azil pentru a avea o
evidenta completa n cadrul unei unitati centrale
referitoare la persoanele care cer azil. Este un mijloc
mai eficient si mai rapid de operare a datelor si
informatiilor referitoare la persoanele care solicita
azil n statele Uniunii Europene.

42

Key words:

right of asylum; approximation of laws; refugee;

cooperation policy; EC countries; EC committee.
Cuvinte cheie: drept de azil, armonizare legislativa, refugiat, politica de
cooperare, tari EC, Comisie EC.
32000R2725
Council Regulation (EC) No 2725/2000 on the 11th of December 2000
concerning the establishment of 'Eurodac' for the comparison of
fingerprints for the effective application of the Dublin Convention.
Regulamentul Consiliului 2725/2000 CE din 11 decembrie 2000 referitor
la crearea sistemului EURODAC pentru compararea amprentelor digitale
n vederea aplicarii efective a Conventiei de la Dublin.
Publicatia: J.O. L 316 din 15.12.2000 p.1
Modificat de:
Regulamentul Consiliului 407/2002 CE publicatia: J.O. L 062 din
05.03.2002 p.1
Continut:
Dispozitiile Regulamentului se refera la crearea unui
sistem
informational
privind
compararea
amprentelor digitale. Acest sistem numit EURODAC
se va aplica din momentul ncetarii dispozitiilor
Conventiei de la Dublin care se refera la procedura
solicitarii cererii de azil. n vederea elaborarii unei
baze de date centralizate cu privire la persoanele care
solicita azil se va crea acest sistem care va avea o
unitate centrala de unde vor putea fi accesate
informatii dactiloscopice despre diversele persoane
care solicita azil. Regulamentul a intrat n vigoare la
data de 15 decembrie 2000.
Key words: database; data collection; personal data; data
transmission; electronic mail; information analysis.
Cuvinte cheie: baza de date, colectare de date, date personale, transmisie
de date, e-mail, analiza informatiilor.
31996Y0919(01)
Council Decision on the 23 rd of November 1995 on publication in the

43

Official Journal of the European Communities of acts and other texts

adopted by the Council in the field of asylum and immigration.
Decizia Consiliului din 23 noiembrie 1995 referitoare la publicarea n
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene a actelor si a celorlalte texte
adoptate de Consiliu n materie de azil si imigratie.
Publicatia: J.O. C 274 din 19.09.1996 p.1
Continut:
Prevederile Deciziei se refera la actele adoptate de
Consiliu n materie de azil si imigratie care vor fi
publicate n Jurnalul Oficial al Comunitatii. Este
vorba de cteva Rezolutii, Recomandari si Concluzii
ale Consiliului adoptate n perioada 1994-1995 cu
privire la persoanele azilante si imigranti de pe
teritoriul comunitar.
Key words: publication of a law; Official Journal; right of asylum;
immigration; free movement of persons; migration
control.
Cuvinte cheie: publicarea legii, Jurnal Oficial, drept de azil, imigratie,
libera circulatie a persoanelor, controlul migratiei.

Circulatia fortei de munca

368R1612
Regulation (EEC) No 1612/68 of the Council on the 15 th of October
1968 on freedom of movement for workers within the Community.
Regulamentul Consiliului 1612 din 15 octombrie 1968 privind libera
circulatie a lucratorilor n cadrul comunitatii.
Publicatia: J.O. L 257 din 19.10.1968 p.2
Amendat prin:
392R2434 publicatia: J.O. L 245 din 26.08.1992 p. 1
Continut:
Regulamentul contine prevederi referitoare la
ridicarea restrictiilor de deplasare si sedere pentru
muncitorii si familiile lor n interiorul Comunitatii. Ei
trebuie sa ndeplineasca anumite conditii si sa aiba
dovada unui permis de sedere pe teritoriul statului

44

unde lucreaza. De asemenea Regulamentul se refera

la nlaturarea oricarei discriminari ntre lucratori,
bazate pe nationalitate. Acestia se bucura de
totalitatea drepturilor si obligatiilor n materie de
deplasare si sedere pe teritoriul comunitar ca si
cetatenii statelor ce fac parte din Comunitatea
Europeana.
Key words: free movement of workers; Community worker; equal
treatment; job security; approximation of laws; economic
and social cohesion.
Cuvinte cheie: libera circulatie a lucratorilor, lucrator comunitar,
tratament egal, securitatea muncii, armonizare
legislativa, coeziune economica si sociala
373L0148
Council Directive 73/148/EEC on the 21 st of May 1973 on the
abolition of restrictions on movement and residence within the
Community for nationals of Member States with regard to
establishment and the provision of services.
Directiva Consiliului 73/148/CEE din 21 mai 1973 privind abolirea
restrictiilor de circulatie si rezidenta n interiorul Comunitatii pentru
cetatenii Statelor Membre cu privire la stabilirea si furnizarea de servicii.
Publicatia: J.O. L 172 din 28.06.1973 p.14
Integrata prin:
294A0103(58) publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 p.401
Continut:
Aceasta Directiva prevede obligatia statelor membre
sa acorde drept de resedinta acelor persoane si
anumitor membrii ai familiilor acestora care au
resurse de trai adecvate, astfel nct sa nu devina o
povara pentru sistemele de asistenta sociala ale
statelor membre si sunt asigurate medical. Membrii
familiei (soti/sotii si copii sub 12 ani), indiferent de
nationalitate, au dreptul de a rezida mpreuna cu un
cetatean al unui stat membru care este angajat pe
teritoriul altui stat membru. Totusi, drepturile

45

membrilor familiei nu sunt independente, ci deriva

din dreptul cetateanului UE din familia respectiva.
Acesta din urma trebuie sa-si fi exercitat dreptul la
libera circulatie. Daca membrii familiei nu sunt
cetateni UE, acestora li se poate solicita viza de
intrare de catre statul membru pe teritoriul caruia
rezida.
Key words: Community national; free movement of persons;
residence permit; right of establishment; freedom to
provide services
Cuvinte cheie: cetatean al Comunitatii, libera circulatie a persoanelor,
permis de rezidenta, drept de stabilire, libertatea de a
furniza servicii
Coordonarea sistemelor de asistenta sociala
371R1408
Regulation (EEC) No 1408/71 of the Council on the 14 th of June 1971
on the application of social security schemes to employed persons and
their families moving within the Community.
Regulamentul Consiliului (CEE) 1408/71 din 14 iunie 1971 pentru
aplicarea sistemelor de asistenta sociala angajatilor, lucratorilor
independenti si membrilor lor de familie.
Publicatia: J.O. L 149 din 05.07.1971 p.2
Integrat prin :
372R0574 publicatia: J.O. L 074 din 27.03.1972 p.1
294A0103(38) publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 p.206
294A0103(56) publicatia: J.O. L 001 din 03.01.1994 p.327
Amendat prin :
372R05749 publicatia: J.O. L 074 din 27.03.1972 p.1
372R2864 publicatia: J.O. L 306 din 31.12.1972 p.1
373D0101(01) publicatia: J.O. L 002 din 01.01.1973 p.1
381R1390 publicatia: J.O. L 143 din 29.05.1981 p.1
393R1945 publicatia: J.O. L 181 din 23.07.1993 p.1
395R3095 publicatia: J.O. L 335 din 30.12.1995 p.1
397R1290 publicatia: J.O. L 176 din 04.07.1997 p.1
398R1223 publicatia: J.O. L 168 din 13.06.1998 p.1
46

 398R1606 publicatia: J.O. L 209 din 25.07.1998 p.1

399R0307 publicatia: J.O. L 038 din 12.02.1999 p.1
399R1399 publicatia: J.O. L 164 din 30.06.1999 p.1
Interpretat prin :
396D0555 publicatia: J.O. L 241 din 21.09.1996 p.31
Consolidat prin :
397R0118 publicatia: J.O. L 028 din 30.01.1997 p.1
Continut:
Regulamentul stabileste modalitatea de aplicare a
sistemelor de asistenta sociala pe care statele trebuie
sa le ia cu privire la proprii cetateni care circula si
lucreaza pe teritoriul altor state din cadrul Uniunii
Europene. Regulamentul se refera si la membrii
familiei (soti/sotii si copii sub 12 ani), indiferent de
nationalitate, care se afla mpreuna cu un cetatean al
unui stat membru care este angajat pe teritoriul altui
stat membru al Uniunii.
Key words: social-security harmonization; Community worker;
social legislation; social-security benefit.
Cuvinte cheie: armonizarea serviciilor de securitate sociala, lucrator
comunitar, legislatie sociala, avantajul securitatii sociale.
372R0574
Regulation (EEC) No 574/72 of the Council on the 21st of March 1972
fixing the procedure for implementing Regulation (EEC) No 1408/71
on the application of social security schemes to employed persons and
their families moving within the Community.
Regulamentul Consiliului (CEE) 574/72 din 21 martie 1972 stabilind
procedura de implementare a Regulamentului 1408/71/CEE privind
aplicarea schemelor de asistenta sociala angajatilor si familiilor acestora,
care circula n cadrul Comunitatii.
Publicatia: J.O. L 074 din 27.03.1972 p.1
Amendat prin:
385R1661 publicatia: J.O. L 160 din 20.06.1985 p.7
393R1945 publicatia: J.O. L 181 din 23.07.1993 p.1
395R3095 publicatia: J.O. L 335 din 30.12.1995 p.1

47

397R1290 publicatia: J.O. L 176 din 04.07.97 p.1

398R1223 publicatia: J.O. L 168 din 13.06.98 p.1
3970118 publicatia: J.O. L 028 din 30.01.97 p.1
398R1606 publicatia: J.O. L 209 din 25.07.98 p.1
399R0307 publicatia: J.O. L 038 din 12.02.99 p.1
399R1399 publicatia: J.O. L 164 din 30.06.99 p.1

Consolidat prin:
3970118 publicatia: J.O. L 028 din 30.01.97 p.1
Continut:
Regulamentul stabileste procedura de implementare a
Regulamentului 1408/71/CEE privind aplicarea
schemelor de asistenta sociala angajatilor si familiilor
acestora, care circula n cadrul Comunitatii.
Key words: social-security harmonization; Community worker;
social legislation; social-security benefit, national
implementation of Community law.
Cuvinte cheie: armonizarea serviciilor de securitate sociala, lucrator
comunitar, legislatie sociala, avantajul securitatii sociale,
implementarea nationala a dreptului comunitar.

48