O PERSPECTIVA ASUPRA RELATHLOR

INTERNATIONALE

61

se uneasca in state-napune, pe leritorii intinse, sub conducatori autoritari unici

(monarhi). Revolupile militare ale perioadei au creat primele armate moderne'^.
Monarhii europeni au dotat corSbiile cu tunuri i au plecat sa descopere" lumea.
Dezvoltarea sistemului intemaponal, a imperialismului, a comertului i a razboiului
au fosl cu toate putemic accelerate de Revolutia Industriald de dupa 1750. In cele din
urma cucerirea europeana a lumii a condus la o singura civilizajie mondiaia, dei cu
unele variante i subculmri regionale^^.
In ultimele decenii, fostele regiuni ale lumii dominate de Europa i-au catigat
independenta avand propriile state suverane, participante la sistemul imemational.
lndependen[a a venit mai repede in Americi (in jurul anului 1800). America Latiria
s-a confruntat in cea mai mare parte a secolului al XlX-lea cu razboaie, schimbari
de granite, ridicarea i caderea dictaturilor i republicilor, cu o problema cronica a
datoriei exteme, cu revolutii i incursiuni militare repetate ale puterilor europene i
Statelor Unite, pentru recuperarea datoriilor.

Sistemul marilor puteri, 1500-2000

Sistemul international modern este adesea datat incepand cu Tratatul din 'Westphalia
din 1648, care a stabilit principiile statelor suverane, independenle, ce coniinua sa
modeleze sistemul international de asiazi. Aceste reguli ale relatiilor dintre state nu
origineaza totui in Westphalia; au luat natere Europa in secolului al XVl-lea.
Cheia acestui sistem o reprezenta abilitatea unui stat sau coalitie sa contrabalanseze
pucerea altui stat in aa fel incat acesta sa nu poata inghiti entitatile mai mici i sa
creeze un imperiu universal.
Acest sistem al conirabalansarii puterii a conferit un rol important marilor puteri
cu capacitSti militare putemice, perspective i interese globale i interaclionand
intens unele cu allele. (Marile puteri sum definite i detaliate la p. 120.) Un sistem
al relatiilor dintre marile puteri a existat inca din jurul anului 1500 d.Hr., iar
struciura i regulile lui au ramas suficient de stabile de-a lungul timpului, de|i
anumiti mcmbri s-au schimbat. Strucmra reprezenta o balanta de putere intre cateva
dintre cele mai putemice state - mult timp, ase - care formau i rupeau aliante.
purtau razboaie i fSceau pace, nepermitand ca vreun stat sS le cucereasca pe celelalte.
Cele mai puiernice state ale Europei din secolul al XVl-lea au fost Marea Britanie
(Anglia), Franta, Austria i Spania. Imperiul Otoman (Turcia) a luptat periodic cu

19. Michael Howard, War in European History, Oxford, 1976; Geoffrey Parker, The Military
Revolution : Military Innovation and the Rise of the West, I5O0-I800, ed. a Il-a, Cambridge,
1996; Jeremy Black (ed.), ITie Origins
War in Early Modem Europe., J. Donald, Edinburgh,
1987; Janice E . Thomson, Mercenaries. Pirates, and Sovereigns: State-Building and
Extraterritorial Violence in Early Modern Europe, Princeton, 1994.
20. Geoffrey Barraciough, An Introduction to Contemporcny History, Penguin, New York, 1964;
Carlo M . Cipolla, Guns. Sails and Empires, Pantheon, New York, 1965 ; Perry Anderson,
Lineages of the Absolutist State, N L B , Londra, 1974; Femand Braudel, Civilization and
Capitalism, J5th~I8th Century, 3 vol., Harper & Row, New York, 1984; Hedley Bull gi
Adam Watson (ed.). The Expansion of the International Society, Oxford. 1984.

62

SECURITATEA

INTERNAJIONALA

puterile europene, in mod special cu Austria. ConflictuI istoric dintre Imperiul

Otoman (islamic) i Austro-Ungaria (cretina) reprezintS o sursa a conflicmlui etnic
de astizi din fosta lugoslavie (marginea vechiului Imperiu Otoman).
in Europa, Austria si Spania au fost aliate sub conducerea familiei de Habsburg,
care dejinea i leritoriul Olandei. T^rile habsburgice (care erau catolice) au fost
infrante de ^arile - in marea lor majoritaie protestante - din nordul Europei - Frania,
Marea Britanie, Suedia $i proaspSt independenta Olandl, In timpul R&zboiului de 30
de ani (1618-1648)^'. Trataml din Vfestphalia din 1648 a stabilit regulile de b a z i care
au definit de atunci incoace sistemul international - suveranitaiea i integritatea
teritoriaia a statelor, ca membri egali i independent ai sistemului international. De
atunci, statele invinse in rizboaie puteau fi deposedate de unele teritorii, dar li se
permitea in general sS continue ca state independente in loc s i fie inglobate de cStre
statele viciorioase.
in secolul al XVIII-lea, puterea Marii Britanii a crescut pe m^sura ce tara s-a
induscrializat, iar rivalul sSu numarul unu a fost Franta. Suedia, Olanda i Imperiul
Otoman au decazut ca puteri, dar Rusia | i Prusia (precursoarea Germaniei modeme
de astazi) au aparut ca jucatori importanii. in timpul R&zboaielor Napoleoniene
(1803-1815), care au urmal Revoluliei Franceze, Franja a fost invinsa de o coalitie a
Marii Britanii, Olandei, Austriei, Spaniel, Rusiei i Prusiei. Congresul de la Viena
(1815), care a pus capat acestui razboi, a reiieral principiile suveranitaiii statului ca
reactie la provocarile Revoluliei Franceze i Imperiului Napoleonian^^. in cadrul
Concertului European care a dominat urmatoarele decenii, cele mai importante
cinci puteri au incercat, cu un oarecare succes, sa coopereze in chestiunile importante pentru a preveni razboiul - un posibil precedent pentru actualul Consiliu de
Securitate al O N U . in aceasta perioada, Marea Britanie a devenit fectorul de
echilibru, aiamrandu-se aliantelor impotriva oricarui stat care devenea eel mai
putemic din Europa.
Pe la inceputul secolului X X , trei noi puteri in crelere au aparut pe scena:
Statele Unite (care au devenit cea mai mare economie din lume), Japonia j i Italia.
Sistemul marilor puteri s-a transformal intr-unul globalizat in loc de unui european.
Statele puternice se iudustrializau, exiinzand aria activitaiilor lor globale ?!
puterea militara. Dupa ce Prusia a invins in razboaie Austria si Franta, a aparut o
Germanie mare care a amenintat pozitia Marii Britanii^^. in Primul R&zboi Mondial
(I9I4-1918), Germania, Austro-Ungaria i Imperiul Otoman au fost invinse de o
coalitie care a inclus Marea Britanie, Franta, Rusia, Italia i Statele Unite. Dupa
douazeci de ani de acalmie, Germania, Italia i Japonia au fost invinse in al Doilea
Rdzboi Mondial (1939-1945) de catre o coalitie a Statelor Unite, Marii Britanii,
Franiei, Rusiei (Uniunea Sovietica) i Chinei. Acegti cinci cdgligatori ai celui de-al
Doilea Rdzboi Mondial coostimie membrii permanenti ai actualului Consiliu de
Securitate al O N U .

21. Theodore K. Rabb (ed.). The Thirty Years' War, University Press of America, New York, 1981.
22. Henry A. Kissinger, A World Restored. Houghton Mifflin, Boston, 1973 [1957].
23. William L . Langer, European Alliances and Alignments, 1871-1890, Knopf, New York, 1931.

O PERSPECTIVA ASUPRA RELATIILOR

INTERNATIONALE

63

Dupa razboi, Statele Unite 1 Uniunea Sovietica, ce fusesera aliaji in iupta

impotriva Germaniei, au devenit adversari peritru patruzeci ani in Razboiul Rece.
Europa era imparjita in doua blocuri rivale - Esml i Vesml
cu Germania insasi
unpartita in doua state. Restul Imnii a devenit tm teren disputat, unde fiecare bloc incerca
sa obtina aliante sau influenta, adesea sponsorizand taberele opuse in razboaiele regionale
i civile. In jurul anului 1990, cSnd Uniunea Sovietica a intrat in colaps, sfariwl
Razboiului Rece a indreptal sistemul international spre un aranjament mai cooperant
al marilor puteri, cumva similar Concertului European din secolul al XlX-lea. Totui,
noi tensiuni au aparut in cadrul aliantei europeano-americano-japoneze din moment
ce membrii ei nu se mai confruntau cu amenintarea comunS a Uniunii Sovietice^.

Imperialismul, 1500-2000
Imperialismul european (descris mai detaliat in capitolul 12) i$i are incepuml in
secolul al XV-lea, odatS cu dezvoltarea vaselor capabile sa strSbata oceanele, in care
un echipaj mic putea transporta o incarcamra considerabiia pe o distanta lunga.
Ponugalia a fost pionierul primelor caiStorii de explorare. Spania, Franta i Marea
Britanie i-au urmat curand. Prin (ehnologia militara superioarS, europenii au catigat
controlul asupra oraelor de pe coasta i asupra avanposturilor de reaprovizionare
de-a lungul marilor rule comerciale. Treptal, acest control s-a exiins mai adanc in
continent, mai intai in America Latina, apoi in America de Nord, iar mai tarziu in
Asia i Africa.
in secolul al XVl-lea, Spania i Ponugalia aveau imperii iiuinse in America Cenlraia
i, respectiv, Brazilia, iar Marea Britanie i Franta, colonii in America de Nord i
Caraibe. Imperialitii cumparau sclavi din Africa i ii transportau in Mexic i Brazilia
penuii a munci in agricultura $i in minele de argint $i aur. Bogatia produsa era exportata
in Eiwopa, unde monarhii o foloseau pentru a finanta annate 1 a construi state.
Aceste imperii au decimal populatia si cultura indigena, cauzand suferinte imense.
De-a lungul timpului, economiile coloniilor s-au dezvoltat prin crearea infrastrucmrii
transpormrilor 1 comunicatiilor, a fabricilor .a. Dar aceste economii au fost adesea
modelate dupa nevoile colonitilor, i nu dupa cele ale populatiei locale.
Decolonizarea a inceput odata cu actiunea colonitilor britanici din Statele Unite,
care i-au declarat independenta in 1776. Cea mai mare parte a Americii Latine i-a
catigat independenta cateva decenii mai tarziu. Nolle state din America de Nord 1
America Latina erau, bineinteles, conduse de descendenti ai europenilor, in dezavantajul nativilor americani i al sclavilor afticani.
Europa continua sa dobsindeasca noi colonii la sfarsimi secolului al XlX-lea. ceea
ce a culminat cu o competiiie pentru coloniile din Africa in anii 1890 (determinand
diviziuni teritoriale arbitrare, pe mftsura inaintarii annatelor europene). India a devenit

24. Daniel Unger i Paul Blackburn (ed.), Japan's Emerging Global Role, Lynne Rienner,
Boulder, C O , 1993; Tsuneo Akaha i Frank Langdon (ed.), Japan in the Posthegemonic
World, Lynne Rienner, Boulder, CO, 1993 ; Takashi Inoguchi si Daniel I . Okimoto (ed.), Tlie
Political Economy of Japan, vol. 2: The Changing International Context, Stanford, 1988.

Brazilia (ponugliezS)
America
Cencraia

"

Independenia
intervcntiik airopcanl si anjcricani

(spmioia)

Revolutia
lio Mexic

;i df Slid

'Duwanul }i Coreea
(japo^zS)

cuceriiea Sibeiiei
de cStre Rusia

separarea Coneet
auioDoniia
Taiwanului
linperiul
Japouez
China
rcgui!
preia
comunisi
Houg
in China Kona-ui

Revolts
T'ai P'ing
KAzboiul
Revolia
opiului
boxerilor

(China)

Coira>aniile olandeze ale

India (britanici)

QdiiloT de Vest

(amencanS)

ludonezia (olaudezai

-X.J

2
S

comeriul
cu sciavi

Angola,
Mozambic

iiKlependeu(a
liidiei

goana dup3 cotoaii

(Marea Britanie.
Franca. Germania)

ijidtpciidciip

(portughezai

mandate le
britanie 51

. Otfeuuf
M^floeiu

Razboiul din
Vieuaui

franct/

linperiul Owiiiau

uidcpeiidcLiia
Alccrii:i

(Palcstiiiai

1500

1600

1700

1800

1900

2000

Im
>

>z
oz
>

O PERSPECTIVA ASUPRA RELATIILOR INTERNATIONALE

65

colonia britanica cea mai iminsS i mai importama din secolul al XlX-lea. in ultima
parte a secolului al XlX-lea nu mai ramasesera decat purine teritorii atractive, spre
frustrarea nou-veniiilor - precum Germania i Italia - , care incercasera la randul lor
sa-i ridice imperii peste mSri. In cele din urma, doar cateva regiuni noneuropene ale
lumii 5i-au pSsirat independenta: Japonia, cea mai mare parte a Chinei, Iranul,
Turcia i alte cateva zone. Japonia a inceput construirea propriului imperiu, la fel ca
i Statele Unite, la sfaritul secolului al XlX-lea. Chinei i-a slabit puterea, iar
regiunile ei de coasta au cazui sub dominatia sau controlul formal al puterilor
europene.
Valul decolonizarii de dupa eel de-al Doilea Razboi Mondial a marcat cuceruea
independentei nu de cStre colonitii locaii (ca in cele doua Americi), ci de catre
populatiile indigene din Asia i Africa. Decolonizarea a continual pana la mijiocul
anilor '70, cand nu a mai ramas aproape nici o colonie europeana. Cele mai multe
dintre nolle state independente s-au confruntat cu provocari i dificultati uriae in era
postcoloniaia. Deoarece vechile tipare economice au continual in pofida independentei
politice, unii s-au referit la era postcoloniaia ca fiind neocoloniald. Nordul global nu
mai importa sclavi din Sud, dar continua sa se bazeze pe forfa de munca ieftina a
Sudului, pe energie i minerale i pe produsele agriculturii tropicale. L a randul sau
insa, Nordul ofera contributii vitale Sudului prin investitii de capital, transfer de
tehnologie %\a externa (vezi capitolul 13). Colapsul Uniunii Sovietice i al
blocului sau, care au redus Rusia la dimensiunile sale de acum un secol, poate fi
vSzui ca o extindere a valului decolonizarii 5! auiodelerminarii de dupa al Doilea
Razboi Mondial.

Najionalismul, 1500-2000
Multi oameni considera na(ionaHsmul - devotament pentru interesele unei natiuni drept cea mai importanta forta in politica mondiaia din ultimele doua secole. O natiune
reprezinta 0 populatie care impartaete o identitate ce include de obicei limba i
culmra. De exemplu, cei mai multi dintre cele 60 de milioane de locuitori ai Frantei
vorbesc franceza, manancaproduse culinare frantuzesfii, invaia in |co]i istoria Frantei
i sunt reprezentati (mai bine sau mai rau) de catre guvemul national din Paris. Dar
nationalitatea este un concept greu de definit cu precizie. Intr-o oarecare masurS, extinderea controiului politic peste teritorii intinse ca Franta a creat comuniunea necesara
nationalitatii - statele creand natiuni. Pe de alia parte, perceperea existentei unei
natiuni a condus adesea la crearea unui stat corespunzator pe masura ce un popor ii
ca^tiga suveranitaiea asupra propriilor afaceri - natiunile creand state.
In jurul anului 15(X) d.Hr., \2X\m Franta i Austria au inceput sa adune
natiuni intregi in state unice. Aceste noi state-natiune erau foarte intinse 1 puternice;
ele i-au copleit vecinii mai mici. De-a lungul timpului, multe unitSti teritoriale
marunte au fosl cucerile i incorporate in slate-naiiuni-^. in cele din urm3, ideea
25. Ernest Gellner, Nations and Nationalism, Cornell, 1983 (trad. rom. Naliuni yj nalionalism,
Antei. Oradea, 1997); Charles Tilly, Coercion. Capital and European States. A. O. 990 1990,

66

SECURITATEA

INTERNATIONALA

iia(ionaIismului a devenil o forta puternica i a contribuit la dezintegrarea statelor

multinaiionale intinse, ca Austro-Ungaria (in Primul Razboi Mondial), Uniunea
Sovietica 5i lugoslavia.
Principiul autodetermin&rii presupune ca popoarele care se identifica drepl natiuni
ar trebui sa aiba dreptul de a forma state i de a-i exercita suveranitaiea. Autodeterminarea este un principiu foarte raspandit i valorizat in afacerile intemaiionale de
astazi (dar nu i in trecut). Insa el este in general secundar principiilor suveranitatii
(neamestecului in politica interna a altor state) | i integritatii teritoriale, cu care in mod
frecvent intra in conflict. Autodeterminarea nu le da grupurilor dreptul de a schimba
granitele Internationale, nici chiar pe cele impuse arbitrar de colonialism, pentru a
unifica un grup cu o identitate nationaia comuna. in general, dei nu intotdeauna,
autodeterminarea a fost ca$tigata prin violenta. Amnci cand granitele natiunilor
(percepute) nu se potriveau cu acelea ale statelor, apareau in mod inevitabil conflicte.
in prezent, astfel de conflicte sunt larg raspindiie - in Irlanda de Nord, Quebec,
Israel - Palestina, India - Pakistan, Sri Lanka, Tibet, Sudan i multe alte locuri^^.
Olanda a contribuit la stabilirea principiului auiodelerminarii amnci cand s-a
eliberat de sub dominatia spanioia, in jurul anului 1600, 1 s-a organizat intr-o
repubiica auloguvemata. Eforml de a controla Olanda a reprezentat cauza principaia
a Razboiului de 30 de ani (1618-1648) i in acel razboi statele i-au mobilizat
populatiile in noi moduri. De exemplu, Suedia a incorporat un barbat din zece in
serviciul militar pe termen lung, in limp ce Olanda a folosit bogatia provenita din
comertul mondial pentru a finanta o armata profesionista permanenta.
Acest proces de mobilizare populara s-a intensificat mult in timpul Revolutiei
Franceze i al Razboaielor Napoleoniene, cand Franta a instimil o incorporare
generaia i o economie de comanda" centralizaia. Armatele sale de cetateni motivati
compuse pentru prima data din francezi, 1 nu din mercenari, maraiuiau mai mult
i mai repede. Oamenii participau intr-o oarecare masura din patriotism. Slalul-natiune le intruchipa aspiraiiile i erau uniii de o identitate nationaia comuna.
intre timp, Statele Unite au urmat exemplul Olandei, declarandu-^i independenta
fetS de Marea Britanie in 1776. Naliunea americana a ramas imita in timpul Razboiului
Civil din anii 1860 i i-a dezvoltat un putemic i surprinzator simt al nationalismului, luand in considerare cat de intinsa i diversa era tara. Statele din America
Latina i-au catigat independenta la incepuml secolului al XlX-lea, iar Germania i
Italia i-au unificat (prin razboi) natiunile raspandile in multiple entitati politice in
cursul aceluiai secol.
inainte de Primul Razboi Mondial, muncitorii socialist! din diverse tari europene
s-au reunil pentru a lupta pentm drepturile clasei muncitoare. in timpul razboiului,
tomi, cei mai multi au abandonat acest tip de solidaritate, luptand pentru propriile
Blackwell, Oxford, U K , 1990; E . J . Hobsbawm, Nations and Nationalism Since 1780:
Programme, Myth, Reality, Cambridge, New York, 1990; James M ^ a l l , Nationalism and
International Society, Cambridge, 1990; Liah Greenfield, Nationalism: Five Roads to
Modernity, Harvard, 1992.
26. David A. Lake i Donald Rothchild (ed.). The International Spread of Ethnic Conflict: Fear,
Diffusion, and Escalation, Princeton, 1998.

O PERSPECTIVA ASUPRA RELATIILOR INTERNATIONALE

67

naiiuni; nationalismul s-a dovedit a fi o for^a mai putemicS decat socialismul. Dupa
al Doilea Razboi Mondial, nationalismul a ajutat Germania, Italia i Japonia sa ii
construiasca o ordine politica bazata pc fascism - un autoritarism extrem potentat de
nationalism ovin. Iar in al Doilea Razboi Mondial, nationalismul i patriotismul (nu
comunismul) i-au determinat pe sovieiici sS se sacrifice cu milioanele pentru a
respinge invazia germana.
in ultimii 50 de ani, zeci de natiuni i-au catigat independenta i suveranitaiea.
Evreii au cautat in mod persistent, in prima jumataie a secolului X X , sa creeze Statul
Israel, iar palestinienii au aspirai, in a doua jumataie, sa creeze un stat Palestinian. In
timp ce statele multinationale, ca Uniunea Sovietica i lugoslavia, s-au fragmentat in anii
din urma, entitati teritoriale 1 etnice ca Ucraina, Slovenia i Timoml de Est s-au declare
ca staie-natiuni independente. Allele, precum Kosovo' j i Kurdistan, incearca sa faca
la fel. Influenta continua a naiionalismului in lumea actuaia este evidenta. Mai mult
ca oricSnd, el reprezinta un factor major in conflictele i razboaiele intemationale.
Ideniilatea nationaia este intariia zilnic, din punct de vedere psihologic, prin
simboluri ca steagul national, prin ritualuri ca Juramantul de Credinta fata de SUA
i prin alte practici destinate sa consolideze identificarea unei populatii cu naliunea
| i guvernul sau. in fapi, oamenii au ideniitati multiple, apartinand diverselor cercuri de la familia lor imediati pana la oraul lor, la grupul religios sau etnic, la naliunea
sau statul i umanitaiea ca inireg (vezi p. 254). Nationalismul a avut un succes
remarcabil in stabilirea idenlitatii nationale drept afilierea primarS a oamenilor din
cea mai mare parte a lumii.
Nationalismul exploateazS energiile unor populatii numeroase bazandu-se pe
senlimeniele lor patriotice fata de propria natiune. Sentimenlul de gen noi, poporul"
este greu de meniinut daca oamenii sunt exclui de la participarea la guvemare. Aceasii
participare este atat de importanta, incat pana gi guvemele auloritare apeleaza adesea
la procedurile de organizare a alegerilor (cu un singur candidal sau un singur pariid).
Democratia poate reprezenta o forta pentru pace, limitand puterea liderilor unui stat
de a implica natiunea intr-un razboi. Dar influentele populare asupra guvemeior pot
de asemenea acutiza conflictele cu alte natiuni, mai ales c^nd erup lensiunile etnice.
De-a lungul timpului, participarea democralica s-a largit in mai multe tari i
pentru mai multi oameni (cei f^j^a proprietati, femeile etc.) in respeclivele tari.
Tendinta in directia democratiei pare s2 continue in cele mai multe dintre regiunile
lumii in anii din urma - in Rusia i Esiul Europei, Africa, America Latina i Asia.
Atat nationalismul, cat i democratia rSman forte istorice importante, exercit^nd o
influenta puternica asupra R I .

Economia mondiaia, 1750-2(X)0

in 1750, Marea Britanie, cea mai avansata economie din lume, avea un produs intern
bmt de circa 1.200 de dolari pe cap de locuitor (la nivelul de astazi), mai putin decat
nivelul actual al celor mai multe dintre tarile din Sud. Astazi, insa, Marea Britanie
Kosovo i-a declarat independenta in 2008 (n.t).

1 ' _

Economiitjmondiaia, 1730-2000
d1 Doilea

Pnmul

RS7lxii

iiidusuializaie

Kirhai

Mondial

Mondial

globaIJTarea
cutia iiiaiffiirllor
in timpiU Riilioiiilui Rece
dezvoliarea ecoiioniici
colapsul
URSS

prusperitatea posibelii-a

ciiza
mondiaia
lluii de
asaicblarc

if:?

iudustridlizarea
sovieiicS

moioare
cu aburi

rizboaic
de |esu(

electric ilale ^

Gei ;i aburi

electrouice -

o(e]
compute re ^

vehicule moiorlzaie
luaieriale
plasiice
vase cu aburi ,
(din lueial)

(nave diu Icuin)

gaK
ua 01 rale'

euergie
aucleai<L

patrol-

m
nc

biotehnologie

avioane
cu rcacpe
calea feratS
iraBssiberiaaa

c i i ferate

auiostrizi
linii de cale feraiS
de mare vitezS

Canal ul I^nama

Canalut Suez
douiiuaiia
Ma(ii Britanii

domiiupa SUA
GATT-

(liber schiaib)

iniegrarea europcanS

ptaiec|iooism
infla{ia d dupS
Primul Rizboi
Moudial

lira sterlina ca moneda de referinti ^

la nivel mondial

Kej'nes

CaiDcr^uliii
NAFTA

dolanil american ca monedS de

leferinifi la nivel mondial

ttauul
MaidiaU

Fmdul
Moneiar n.

SUA remini5
R"Sia
la cialonu! se aiaiurS
aur
l
criza datoriilor

cablurile iiansocranjcr
lelegraf

comunicaiu
prin satetit
rcvolulia infonnauca

uivrniarea
iclcibtiului

lax. modem,
celulareic.
1750

1800

1850

1900

1950

2000

>
z
m
!

2
>
5
2
>
r

><

O PERSPECTIVA ASUPRA RELATIILOR INTERNATIONALE

69

produce de zece ori mai mult pe cap de locuitor (i cu o populatie mult mai mare
decat in 1750). Aceasta reuita se datoreaza industrializdrii - utilizarea energiei
pentru a pune in micare masini i acumularea de astfel de mairii, impreuna cu
produsele create prin intermediul acestora. Revolutia Industriala a inceput in Marea
Britanie in secolul al XVIII-lea (odata cu inventarea unui nou motor cu abur, in
1769, a unui razboi de tesut mecanizai, in 1770, i a mainii de egrenat bumbac in
America, in 1794). De ea este legat rolul de lider in devenire al Marii Britanii in
economia mondiaia. Industrializarea - un proces derulat la nivelul de analiza mondial s-a raspandit spre alte economii avansate^^.
in jurul anului 1850, vapoarele din lemn din secolele trecute au fost inlocuile de
vapoare cu abur, din fier, mai mari i mai rapide. Motoareie cu abur pe baza de
carbune puneau de asemenea in funcjiune fabricile producatoare de textile 1 alte
bimuri. Incepea marea epoca a constructiei de cai ferate. Aceasta dezvoltare nu numai
ca a marit voliunul productiei i al comertului, dar de asemenea a legat mai strans
din pimct de vedere economic spatii indepanate. Caiatoria de o zi de-a lungul Frantei
pe cSile ferate contrasta cu aceeai ruta din urma cu o suta de ani, cand era nevoie
de trei saptamani pentru a o parcurge. in aceasta perioada a mecanizarii, conditiile
in fabric! erau foarte dure, in special pentru femeile i copiii care lucrau la maini.
Marea Britanie a dominat comertul mondial in aceasta perioada. Cum economia
Marii Britanii era cea mai avansata din lume din punct de vedere economic, produsele
sale erau competitive premtindeni. Din aceasta cauza politica britanica favoriza
liberul schimb. In plus fata de rolul sau central in comertul mondial, Marea Britanie
servea in secolul al XlX-lea drept capitala financiara a lumii, administrand o tot mai
complexa piata mondiaia a bunurilor i serviciilor. Moneda britanica, lira sterlina (din
argint), a devenit etalonul mondial. Relatiile monetare Internationale se bazau inca
pe valoarea metalelor pretioase, aa cum se intSmplase in secolul al XVl-lea, cand
Spania i-a finantat armatele cu aur i argint mexican.
Totui, pe la inceputul secolului X X , nu Marea Britanie, ci Statele Unite erau cea
mai mare ! mai dezvoltata economie mondiaia. Industrializarea economic! Statelor
Unite era suslinuta de expansiunea teritoriala din secolul al XlX-lea, la care se
adaugau mari resurse naturale. De asemenea, economia Statelor Unite atragea mase
imense de forta de munca imigranla din Europa. Statele Unite au condus lumea in
trecerea de la carbune la petrol i de la transportul cu tractiune animala la eel cu
vehicule motorizate. Ultimele inovatii tehnice, de la electricitate la avioane, au ajutat
totodata la propulsarea economie! Statelor Unite cStre o pozitie mondiaia dominanta.
In anii '30, Statele Unite i economia mondiaia au suferit un puternic regres in
perioada Marii Crize. Legea protectionistS Smoot-Hawley, adoptata de Statele
Unite in 1930, prin care se impuneau taxe pe importuri, a contribuit la severitatea
27. Douglass C . North i Robert Paul Thomas, The Rise of the Western World : A New Economic
//w/o/y, Cambridge, 1973; E.i. Hobsbavim, Industry and Empire : From ] 750 to the Present
Day, Penguin-Pelican, Harmondsworth, U K , 1969; James D, Tracy (ed.). The Political
Economy of Merchant Empires: Stale fywer and World Trade, 1350-1750, Cambridge, NY,
1991.

70

SECURITATEA

INTERNATIONALA

depresiunii prin atragerea de represalii | i prin reducerea comerjului mondial.

Adoptand principiile economiei k^nesiene, guvemul Statelor Unite a folosit deficitul
pentru a stimula economia, compensandu-1 din bogStia nou generate gra^ie redresSrii
economice. Rolul guvemului in economie s-a intensificat in timpul celui de-al Doilea
RSzboi Mondial.
Dupa 1945, economia mondial^ capitalists a fost restructuratS sub conducerea
SUA. Institutiile economice Internationale de astazi, precum Banca Mondiaia 1
Fondul Monetar International, dateaza din aceasta perioada. Statele Unite au oferit
un ajutor consistent (prin intermediul Planului Marshall) pentm a resuscita economiile vest-europene i pe cea japoneza. Comertul mondial s-a extins foarte mult, iar
piata mondiaia a devenit mai mult ca oricSnd strSns interconectata prin intermediul
transpormlui aerian i al telecomunicatiilor. Electronicele au devemt noul sector
dominant iar progresul tehnologie s-a accelerat de-a lungul secolului X X .
Separate de economia mondiaia capitalista, in anii de dupa eel de-al Doilea
Razboi Mondial, economiile Uniunii Sovietice i Europei de Est au fost organizaie
conform principiilor comuniste ale planificarii centralizate i proprietatii de stat.
Economia sovietica a obtinut cateva succese notabile prin industrializarea rapida a
larii in anii '30, supravietuind asalmlui german din anii '40 i dezvoltand zbomrile
spaiiale la nivel mondial 1 capacitatea de productie militara in anii '50 i '60.
Uniunea Sovietica a fost prima tara care a lansat un satelit (Sputnik) in 1957, iar la
inceputul anilor '60, liderii sai s-au laudat ca economiile comuniste le vor intrece pe
cele capitaliste in cateva decenii. fnsa blocul economiilor sovietice a stagnat sub
greutatea birocratiei, a rigiditatii ideologice, distmgerii mediului, compiiei i chelmielilor militare foarte man. In anii '90, fostele republici sovietice i vecinii lor est-europeni
au incercat - cu un succes discutabil - sa faca tranzitia la o oarecare forma de
economie capitalista de piata, dar procesul s-a dovedit a fi dificil.
in prezent exista o unica economie mondiaia mtegrata | i nici o tara nu poate
ramane izolata. In acelagi timp, imperfeciiunile i problemele economiei mondiale
sunt evidente din cauza crizelor periodice i recesiunilor din ultimii ani - din Rusia
| i Europa de Est, Japonia i alte economii asiatice i chiar, periodic, in economiile
capitaliste mature industrializate. Emergenia unei economii capitaliste globale a
adancit disparitatile dintre regiunile cele mai bogate i cele mai sSrace. In timp ce
Statele Unite se bucurau de o prosperitate ISra precedent, saracia in cretere din
Africa a creat o catastrolS umana la scara continentaia.
L a fel ca atunci cand economia mondiaia ieea dm marile crize anterioare, din
anii 1890 i 1930, se pare ca un nou val al inovatiilor tehnologice trage tarile
avansate industrial, in mod special Statele Unite, spre o noua faza de cretere posibil una care este mai intens informationaia i eficienta din punctul de vedere al
resurselor. Mai putin clar este daca schimbarea tehnologica va ocoli sau va intari
Sudul (vezi capitolele 12 1 13).

O PERSPECTIVA ASUPRA RELATIILOR INTERNATIONALE

71

Cele doua razboaie mondiale, 1900-1950

Primul Razboi Mondial (1914-1918) $1 al Doilea Razboi Mondial (1939-1945) au
ocupat numai zece ani din secolul X X . Dar ele au dat caracterul acestui secol. Nimic
asemanator cu acele razboaie nu s-a mai intamplat de amnci, ele ramanand un punct
de referin^a pentru lumea in care traim astazi. Poate doar cu excepiia a doua alte
cazuri din istorie - Razboiul de 30 de ani j i Razboaiele Napoleoniene - , cele doua
razboaie mondiale au fost globale sau hegemonice, cu o participare a aproape tumror
statelor majore intr-o lupta totaia peniru viitorul sistemului international^*.
Pentru multi oameni. Primul Rizboi Mondial simbolizeaza irationalitatea tragica
a unui razboi. A fascinat cercetatorii R I pentru ca a fost un razboi catastrofal care
pare inutil i poate chiar accidental. Dupa un secol de pace relativa, marile Puteri au
maraiuit la lupta fara vreun motiv serios. Era chiar un sentiment popular ca Europa
va fi inaitata i revigorata de un razboi - i ca tinerii au ansa inca o data sa ii
dovedeasca barbaiia pe campul de lupta inlr-o aventura glorioasa. Asemenea idei au
fost repede strivite de durerea imensa i de lipsa de sens evidenta a razboiului.
Razboiul franco-prusac din 1870-1871 reprezenta eel mai mare razboi anterior,
cand Germania lansase o ofensiva fulgeratoare, utilizand caile ferate pentru a grabi
armatele spre front. Acel razboi s-a sfirgit rapid, decisiv i cu un castigator evident
(Germania). Se anticipa ca un nou razboi va urma aceeai structura. Toate marile
puteri i-au fScut planuri privind o ofensiva pe caile ferate i o victorie rapida aga-numiml cult al ofensivei. Se presupunea ca aceea care ar fi lovil prima ar fi
catigat. Conform acestor doctrine, mobilizarea unei tari pentru rSzboi ii forta in
mod virtual pe inamicii sai sa treaca de asemenea la mobilizare. Astfel, cand un
nationalist sarb 1-a asasinat pe Arhiducele Franz-Ferdinand de Austria, in 1914, la
Sarajevo, o criza minora a escaladat iar planurile de mobilizare au impins Europa
spre un razboi totaP.
Contrar ateptarilor, razboiul nu a fost nici scurt i nici decisiv i in mod sigur nu
a fost glorios. S-a rezumat la noroiul din tran|eele inirate de-a lungul unui front fix.
De exemplu, in 1917, in Batalia de la Passchendaele (Belgia), Marea Britanie a tras
in trei luni cinci tone de carm5e pe fiecare metru al unei linii de front de 18 kilomeiri
latime i a pierdut 40.000 de oameni intr-un aiac terestru euat. Conditiile ingrozitoare
erau imautatiie de armele chimice i de incercarile Marii Britanii i ale Germaniei
de a infomeia populatia inamica in vederea capituiarii.

28.

Michael Dockrill, Atlas of Twentieth Century World History, HarperCollins, New York, 1991
Niall Ferguson, The Pity of War: Explaining World War I, Basic, New York, 1999; John
Keegan (ed.). The Times Atlas of the Second World War, HarperCollins, New York, 1989;
Gerhard L . Weinberg. A World at Arms: A Global History of Wrld WarU, Cambridge. 1994.
29. Stephen Van Evera, The Cult of the Offensive and the Origins of the First World War",
Intematioruil Security, 9 (1), 1984, pp. 58-107; Jack Lewis Snyder, The Ideology of the
Offensive: Military Decision Making and Disasters of 1914, Cornell, 1984 ; Miles Kahler
,.Rumors of War : The 1914 Analogy", Foreign Affairs, 58 (2), 1979/80, pp. 374-396.

 Cde mSi

t&tl

Priinul Ri/bfti Mondial

Sarajevo

dciivoUarea plaiiutiloi de
mobdLzare

lialia
ui^'udea/.a
F.Uiiopia

SUA
iiura in
razboi

crizele din
Balcaiii

Acordul
de la Miinutieu

Cursa cu Marea Biiianie .

a iuariiiarii oavale

teinarmare

hiperinda^ie

mvazia
Poiouiei
ocuparea
Austriei }i
Ceiioslovaeiei

Revoiu[ia
din Rusia

cu
Hiiler

{riiboi civil)

ocupatca
de cat re
fotieli:
aliate

mvazia
gemiaua

(indtistrializare)

Japoiija iji nieflUnc

itcuiialitaica in Primul
R^boi Mondial

Razboiul
ruso-Japonez

bombardauieaie U
siraiegice
&
^ " ^ ^
Europei

F^Ctut

fonnarea URSS

Ziua Z
Holocaustut

Hitler
caiiigS
puteres

Repubiica
dela
Wfeimar

aiDoUea
R i z M Mondial
SUA
iflLrX in
razboi

Japonia
ocupa
Manciuria
(Cliitiat

Japooia
iuvadeaza
China

_
Harbor

lupteic
depe
msule
|

ocuparea
decJtre
^UA

Japonia octipS X
Asia de Sud-Esi

Conferin(ele de Pace de la Haga

Tribiuialu]
dela
Niimberg

Japonia
parascfie
Liga
Na[imiilor

dela
^fcrsailles
Liga Natiunilor
Tiaiaiul Naval
de la V^sliiugion

Organizaiia
Natiunilor
Unite

i2oJa|iouisu>ui
american
rSzboi aerian

tran^
arme cUimice

radar

tancuri
distniglidare
1910

amie
JUJcleaie

blindaie
mccauizaie

xubmartne
[
1920

1930

1940

1950

>
H
O
Z
>

O PERSPECTIVA ASUPRA RELATIILOR INTERNATIONALE

731

Rusia a fost primul stat care s-a prabuit. Revolutia de acasa a scos Rusia dim
razboi in 1917 (i a condus la formarea Uniunii Sovietice). Dar intrarea in razboi ai
Statelor Unite impotriva Germaniei in acel an a inters repede balanta. Prin Tratalul
de la Versailles, din 1919, Germania a fost obligata sa renunie la teritorii, sai
piateasca daune, sa igi limiteze inarmarea pe viitor 1 sa se recunoasca responsabilai
de acest razboi. Resenlimentele Germaniei faja de aceri termeni duri ai tratamlui.
vor comribui la cucerirea puterii de catre Adolf Hitler in anii '30. Dupa Primul
Razboi Mondial, Preedintele S U A Woodrow Wilson a condus efortul de creare a
Ligii Naiiunilor, un precursor al Natiunilor Uiute de astazi. Dar SenatuI nu a aprobai
participarea S U A i Liga s-a dovedit ineficienta. Izolaiionismul SUA dintre cele doua
razboaie mondiale, impreuna cu declinul puterii britanice i cu o Rusie mutilata de
propria revolulie, au creat un vid de putere in politica mondiaia.

in anii '30, Germania i Japonia au umplut vidul, angajandu-se intr-o expansiune

agresiva care a condus, in cele din urm5, la eel de-a) Doilea Razboi Mondial.
Japonia ocupase deja Taiwanul i Coreea, dupa ce invinsese China in 1895 i Rusia
in 1905. in Primul Razboi Mondial Japonia caligase cateva colonii ale Germaniei
din Asia. In 1931, Japonia a ocupat Manciuria (in nordul Chinei) i a insialat acolo
un regim-marioneta. i n 1937, a invadal resml Chinei i a inceput o ocupape brutala
care continua inca sa baniuie relatiile sino-Japoneze.

intre timp, in Europa anilor '30, Germania nazista sub Hitler s-a reinarmat, a
intervenit pentru a-i ajuta pe fasc!ti sa catige RSzboiul Civil spaniol i a smuls
leritorii de la vecinii sai, sub pretextui de a-i reuni cu tara-mama pe einicii germani
din acele teritorii. Hider a fost stimulat de raspunsul slab al comunitatii iniernationale i al Ligii Natiunilor la agresiunile regimurilor fasciste din Italia | i Spania.
Intr-un efort de calmare a ambitiilor germane, Marea Britanie i Franta au convenit
prin Tratatul de la Miinchen din 1938 sa lase Germania sa ocupe parti din Cehoslovacia
(Regiunea Sudeta). Conciliatorismul are de amnci o conotatie negativa in R I ,
pentru cS Tratatul de la Miinchen a parut doar sa incurajeze cuceririle ulterioare ale
lui Hitler.

in 1939, Germania a invadat Polonia, determinand Marea Britanie i Franta sa

declare razboi Germaniei. Hitler a semnat un pact de neagresiune cu vechiul sau
inamic, conducatorul sovietic losif Stalin, i i-a aruncat intreaga armata asupra
Frantei, ocupand rapid cea mai mare pane a teritoriului ei. Hitler 1-a inelat pe Stalin
i a invadat Uniunea Sovietica in 1941. Aceasta ofensiva a fost in cele din urma
blocata i respinsa dupa cativa ani. Dar Uniunea Sovietica a resimtil socul atacului
german i a suferit de departe cea mai mare pierdere de vieti omeneti din totalul
celor 60 de milioane de victime ale celui de-al Doilea Razboi Mondial. Aceste
evenimente continua sa reprezinte o amintire puternica, structurand imaginea R I in
Rusia i Estul Europei.

Statele Unite s-au aiaturat operatiunilor impotriva Germaniei in 1942. Economia

americana a produs arme i provizii de importanta vitaia pentru armatele aliate.
Statele Unite i Marea Britanie au intreprins bombardamente strategice asupra oraelor
germane - incluzand aici bombardarea Dresdei din februarie 1945, ce a condus la
moartea a 100.000 de civili. Dupa trecerea Canalului Manecii, pe 6 iunie 1944

74

SECURITATEA

INTERNATIONALA

\{Ziua Z), forjele anglo-americane au navSlit in Germania dinspre Vest, in timp ce

isovieticii au presat dinspre Est. O Germanie ruinatS s-a predat i a fost ocupata de
ifortele aliate.
L a apogeul conflicmlui, Germania nazista i aliatii sai ocupasera aproape intreaga
Europa, cu exceptia Marii Britanii i a unor pirji din Rusia. Conform politicii sale
fanatice de puritate rasiaia, Germania a inchis i exterminat ase milioane de evrei i
milioane de alte victime, incluzand aici homosexuali, ligani i comuniti. Crimele in
masa, cunoscute acum sub denimiirea de Holocaust, impreuna cu razboiul total
declanat prin agresiunea nazista, sunt considerate printre cele mai mari crime
impotriva umanitatii din istorie. Oficialii germani responsabili au fost deferiti justitiei
Tribunalului de la Niimberg dupa razboi (vezi p. 379). Angajamentele liderilor
mondiali, dupa aceasta experienta, de a nu mai permite vreodata'' genocidul extermmarea sistematica a unui grup rasial sau religios - s-au dovedit a fi insuficiente,
marturie stand cazurile de genocid aparute in anii '90 in Bosnia i Rwanda i mai
recent in Sudan.
in lunp ce razboiul in Europa se intetea, Japonia a purtat un razboi pentru controlul
Asiei de Sud-Est impotriva Statelor Unite i a aliaplor sai. Expansiunea japoneza din
anii '30 nu a f^cut decat sa arate dependenia de resurse exteme, pe care inteniiona
s i o rezolve : Statele Unite au pedepsit Japonia prin incetarea exporturilor de petrol.
Japonia a distrus atunci o mare parte a marinei SUA printr-un atac surpriza asupra
bazei Pearl Harbor (Hawaii) in 1941 i a acaparat teritoriile ravnite (incluzand aici
Indonezia, al carei petrol l-a inlocuit pe eel american). Statele Unite au construit din nou
forte militare numeroase i au recucerit o serie de insule din Pacific in anii urmatori.
Bombardarea strategica a oraelor japoneze de catre Statele Unite a culminat cu
unica utilizare istorica a armei nucleare intr-un razboi - prin distrugerea oraselor
Hiroshima 1 Nagasaki in august 1945 - . determinand capimlarea rapida a Japoniei.
Aceasta lec^ie a celor douS razboaie mondiale pare contradictorie. Din e^ecul
tratatului de la Miinchen din 1938 menit sa-1 satisfaca pe Hitler, mulji au conchis ca
numai o politica internalionaia dura, completata cu pregatiri de rSzboi, va impiedica
agresiunea i va preveni un razboi. Totuji, in 1914 se parea ca tocmai o astfel de
politica dura a condus Europa spre un razboi dezastruos, ce ar fi pumt fi evitat
prinir-o conciliere. Evident, cea mai buna politica ar putea fi uneori dura i alteori
concilianta, dar cercetatorii R I nu au descoperit o formula simpia de alegere (vezi
CauzeIe razboiului" in capitolul 5).

Razboiul Rece, 1945-1990

Statele Unite i Uniunea Sovietica au devenit cele doua superputeri ale perioadei
de dupa eel de-al Doilea Razboi Mondial''^. Fiecare avea misiunea sa ideologica
30. John Lewis Gaddis, We Now Know : Rethinking Cold War History, Oxford, 1997; Vladislav
Zubok gi Constantine Pleshakov, Inside the Kremlin's Cold War: From Stalin to
Krushchev, Harvard, 1996; Raymond Ganhoff. Detente and Confrontation : AmericanSoviet Relations from Nixon to Reagan, Brookings. Washington. D C , 1985; Deborah Welch