CUNOSTINTE

B
NUMARtil raw ITOAR
22

.,SFATURI PENTRU GOSPODARI-

DREG.REDMTIONAIAPRoF UNIV. I. S

Megeiugul OEM ui
DE

ART. GOROVE1

EDITURL.CARTEAROMiWEW"BUCURESTI

Pretul Lei

www.digibuc.ro

CUNOSTINTE FOLOSITOARE"
.= 8 lei numrul; celelalte 5 lei.
Numerele care lipsesc stint vndute.
C. 77. Grigore Ureche 81 !Cron Cos.

CUNOA7TEREA TARII

tin de L. PREDESCU.
C. 78. I. Ellade-fldulescu de GEORGE

5. Bucovina de I. SIMIONESCU
C. 7. Dobrogea de C. BRATESCU.'
C.

BAICULESCU.

C. 14. 1.om5nil de pests Nistru de

V HAREA.
C. 17. Govora si COlimSnasti de 1. SI.

C. 79. Ep. Melchisedec de GH. DINCA.,

C. 80. P. lspirescu de P. I. PAPADOPOL.

C. 82. Carturaril din Banat de 7

DAFIR LATIA.

MIONESCU.*

e18. Moldova de I. SIMIONESCU.

11.1Antanii

din

Ungaria de

C. 83, M. Eminescu O.. V. GHETEA.

I.

EORGESCU.

C. 20. Jui. Tu da de IMURESEANU.

C. 21. Tara Hategului de G. TODICA.

C. 25. Cettile de pe Histru de AP.

CuLEA.

din Ardeal de

C. 27. Valsa ...lulu!

P. HOSSU-LONGIN.

C. 28. Tara Bdisel de N. ORGHIDAN

C. 29. Vechiul Unut al Sucevei de

C. 81. Gh. Titeica de N. -IORANESCU.

C. 85. Mitr. Dosoftei de Gil..

C. 86. Dr. I. Cantacuzino de DR. GR. T.

POPA.

C. 87. Veniamln Costache de TEODON

CERBULET

C. 89. V. Alecsandri de V. M. &Asti*.

C. 90. P. Hasclu de P. PAPADOPOL.

C. 91. Mitr. Antim

ivireanu de TH.

CERBULET.

V. CIUREA.

C. 30. Macedo-RomEnli de TACHE-PAPAHAGI.

C. 31. Romanii dln Banatul Ju

lay de PR. BIZEREA.

C. 34. Laramuresul GH. VORNICU.

C. 39. ElajLi dr ALEX. LUPEANU-MELIN.

C. 54. raaul de D.

lzvEraneEANu.*

TARI STRAME
4. Finland& de I. SIMIONESCU.
C. 16. Lituania de G. NASTASE.
C. 23. Danemarca de MAGDA D. NtcoC.

LAESCU.

C. 55. Zaranu1 de G. CAMBER.*

C. 32. Coasta de Azur de

C. 62. Carmer,Sylva

C. 33. Elvella de TRAIAN G. ZAHARIA.

C. 35. Austria de I. SIMIONESCU.
C. 36, Belgia de TRAIAN G. ZAHARIA.
C. 37. Alga nistanul de I. SmoNEseu

C. 57. BLCU, estl de V. MIHAILESCU.

(TEKIRGHIOL) de
DR. COCA ODESEANU.

C. 75. Republica moldoveneasc5 a

sovietelor de N. StoocHINA.
C. 88. Ver.ra-Dernel de I. SIMIONESCU.

EVEO311 ROMANE$TI
C. 11-12. A. Saguna de I.LurAs. (101.)

C. 22. Sp. C. Haret de I. SIMIONESCU.

C. 24. f4. Hiescu de I. SIMIONESCU.
C. 47. 13511118 Apostol de N. P. SMO-

I. SIMIO-

NESCU.

C. 41. Pe urmele lui Robinson Crdsoe de I. SIMIONESCU.

C 42. Din Norvegia de I. CONEA.

C. 44. Japonia de I. SIMIONESCU.

C. 45. Intro manastre

din Rime-

laya de MIRCEA ELIADE.

C. 48. New-York de P. COMARNESCU.

CHINA

C. 59. Abisinia de I. SIMIONESCU.

C. 60. Polonia de I. SIMIONESCU.
C. 66. Lecturi geografice.-Asia de I.

SAIOURCAS.

C. 81. Sf5ntui munte de AbeeL COSMA.'

C. 53. A. 0Cobescu de AL. TZIGARAC. 56. lard. Golescu de N. BANEscu.'

C. 63. Gh. Cosbuc de V. M. SASSU.
C. 64. A. Phil.pp:de de I. JORDAN.*
C. 65. U. Gans de A. GORO9E1.

C. 68. Ch. LazEr de PAUL PAPADOPOL.

C. 70. G. Eres!u de M. CosT1N.

C. 71. C. I. Is.rati de C. KIRITEscu.'

C, 72. Al. Viahet de V. M. SASSU

C. 73. V. POrvan de I. ANDRIESESCU.
C. 74. lcn CreargS pedagog 0 kirk.
litor de V. GHETEA.

C. 70, P. Cams de

L. PREDESCU

SIMIONESCU.

ISTORIE
C. 25. Ce:Stlie moldovenestl de pe
Nistiu de AP. D. CULEA.

C. 43. Din vremea lul

Stefan eel

Mare de GEN. R. ROSETTI

C. 51. Tara visurilor Tmpleria (EGleTut.) de MIRCEA HEROVANLI.

C 61. Date Istorice si culturale din

Romania de CRON/CAR*

www.digibuc.ro

StRiA I.

No. 22

CUNOSTINTE FOLOSITOARE
SFATURI PENTRU GOSPODARI
Sfatul Pea. ;!.

Ft.

1
ME*TE*UGUL VAPSITULUI
CU BURUENI
I

DE

ARTUR GOROVEI

Mestesugul vdpsitului et* inteo vreme, in

mare- vazd la poporul nostru. Pe atunci nu se
intrebuintau prafutile pe care astdzi le mu:al-Ara steneele de prin prdvlii, ea sd, vdpseascd

lna din care fac imbrdedminte sad scorturi,

ori inul si canepa. Gospodinele, pe vremurile
acelea, isi fdceau singure vdpseli de toate culorile, numai din flori, buruene, frunze de copaci, coajd de copaci sichiar din fructe de copaei.

Dela o vreme, de cruad au ndvait fel de fol

de prafuri, mestesugur vdpsitului a disparut
din satele noastre. Femeia care are ceva de
vdpsit, nici milear nu se Mai osteneste s to-

peased praful ea singurd, ci se duee in oras, Un-

do sunt anumiti mestesugari, i pentru ctiva

lei,-a scdpat de orice grijd : are sculele vdpsite
gata, dupd gustul vdpsitorului, ori dupa felul
prafului care se gseste la pravdlie.
Gospodina se intelegb ed nu mai munceste,
dar niei lueru frumos vapsit nu are, si nici culoare trainica.
Priviti, de pildd, o scoart din vechime
una tesutd in zilele noastre. Nici pomeneald de

www.digibuc.ro

asemnare. Ce culori dulci au scoartele vechi,

vk)site eu substante scoase din flori i buruiene, ct varietate de nuantare, i cat de slbatece sunt culorile de astzi, Meute cu anili-

nuri. Si pe and o scoart de acum o sut de

ani i pstreai frgezimea culorilor, cele do
astzi, daca le tii la soare, se ster.g, ba se sterg
chiar i numai stand in cas, la umbra.

Pricinile pentru care stencele noastre au

uitat acest mestesug, aunt mai multe, si nu a.vem'cle gand sit ne ineurcam in deslegarea ches-

hv

-1.tiunilor acestora. Tinta ce urmarim, prin erticiea aeeasta, este s improsptm, in mintea
gospodinelor dela sate, cunostintele pe care nu
le-au mostenit dela bunicele lor, s artm cum'
se preggeau, de cittre acestea, vapselil din

Plante, ndjduind ca mestesugul care fAcea

efindva fata neamului nostru, va incepe iarsi
s infloreasca in satele noastre.
Doi oameni de bine, iubitori de ale noastre,
pe cari moartea ni i-a rpit, tocmai cand eri
mai rodnica m.unca lor : Tudor Pamfi1 i Mi-

hai Lupescu, au adunat, cu trud mina, din

colturile tnilor locuite de romani, toat stiinta
mestesugului vpsitului, despre care batrnii
sateIor mai pstrau c'ate o amintire sfioas, si

au alcatuit o carte intreaga 1), de care ne CAMuzim In lucrarea aceasta.

Frd munca acestor doi vrednici apostoli ai

neamului, a erora amintire trebue s rme,

s'ar fi perdut orice urm a mestesugului, si de
aceea i pentru aceasta trebue s le fim recunoscatori.

1) Cromatica Poporalui Roman, Bucureti, 1914. Volurnul XXIV din ColeCtillnel Acad.miei RornAne, intl.
tulatti: (Din viata poporului romin*.

www.digibuc.ro

35

Plante le ntrebuinlate pentru pregtirea

culorilor
CArticica accasta va pute fi folosith numai
de entre aceia cari stiu cum se tese si cum se
pregatesc firele in acest scop in filele ce urmeaz artm numai cum se pregateste yap-

seaua si cum se coloreazA cu dnsa. Cu alte cuvinte, no ocupdm numai de mestesugul scoaterei materiei colorante din plante.
Plantele intrebuintate sunt numeroase, si numale lor variaz, dup diferite localitti. Multe

plante au nume deosebite in Moldova, Bucovina, Muntenia si Ardeal, i in lista ce urmeazA

im pus toate numirile cu care este cunoscut
aceias plant, aclugand si numele latinesc intrebuintat in stiinta botanicei.
frcigar, cirici, iagr,
latineste morus alba $i morus nigra (agudul
negru). Frunzele agudului dau vpseaua glbenn.

ALIOR, laptele cn.elui, buruiand de negri,

laptde cucului, laptele lupului, aior, buruiand

de friguri, buruiand metgeireascii. Trei varietti

de Euphorbia, cunoscute sub numele de alior,
dau culoarea galben.
ARIN, ANIN (Alnus incanna, A. gluilnosa).

Culoarea galben se scoate din scoarta erinului. Zeama, amestecat cu calaican, vpseste
negru.
ARTAR, War, arciar (Acer platanoides).

Din coaje iese culoarea neagr.

BOB: favii (Vicia Faba, Faba vulgaris). Vrfurile de bob, fierte si cu alte plante, dau culoarea neagra.
BOZ, bozie (Sambucus ebulus). Boabele bo-

www.digibuc.ro

zului dau culoarea neagr (murie, sau fumu,rie).

BRANDUSA, sofran vdrgat (Crocus reticulatus). Florile dau o culoare galben deschisd
culoarea
BROBINTAR, plant cunoscut cu acest nu-

me prin judetul Do lj, face boabe din care se

scoate culoarea galben.

BRUSTURE, lopuc, lipan (Lajppa Major).
Culoarea neagra se scoate din brustur amar
brusturul caprii, 0. din alte varietti.
BUMBISOR, floare de perind, iarbei de perind, bubd in cap (Anthemis tinctoria). Din
flori se scoate culoarea galben.
CALIN (Viburnum opulus). Din fructele arborului numite ceiline, se scoate culoarea rosie.
CATINA tamariscd (Tamaryx germanica,
Myiicaria germanica). Culoarea neagr.
CEAPA (Al lium Cepa). Din coji de ceapti
iese culoarea galben.
CIMBRISOR, cimbru, sdrpun, schinduf, timian. (Thymus serpyllum). Da culoarea rosie.
COADA CUCOSULUI, cercelus, clopotel, iar-

bd de dureri, peeetea lui Solomon (Polygonatum off. si vidgare). Din rdcinile plantei se
scoate culoarea roie.-

CORN (Cornus mas). Din frunze iese culoarea rosie.

DEDETEI, deditd, adormitele, sisinei, sufle-

tele, vnturele (Anemone Pulsatilla). Da eu-

,loarea verde.
DROB, drobusor, laba mtei (Isatis tinctoria). Da culoarea galben si verde.
DROBITA, drob, drobicor, drog, genistrd,
ginistru, grozan, inistru (Genista tinctoria).

Culoarea galben. Cu alt tratament da verde,

www.digibuc.ro

37

GLADIS, verigariu (Acer tataricum). Din

coaje iese culoarea neagrA.
GORUN, Tufan, sleidun (Quercus peduneu-

lata). DA culoare neagrA, din frunze si coaje.

LEMN CANESC, lemnul cdnelui,
mlin negru (Ligustrum vulgare). Din coajA se
scoate culoaxea galbenA ; combinat cu calacan,
dA negru.

LUSTE, ghioced, cocosci, nodute, orneitute,

pelesei (Leucojum aestivum), dau galben.
MAC, soinnisor, asiasiu (Papaver somnif
rum). DA culoarea verde.
MACIES, rug, ruj, cacadeir, trandafir sea-batec (Rosa canina) pducel, meireicine, gheorghin (Crataegus monogyna). D o culoare rosie din coajA.
MAORIS (Rumex acetosella). DA galben.
MALIN, mAlin negru, prun slbatic (Prunus padus). DA culoarea galbenA.
MAR, (Pirus malus). Se intrebuinteazA
mArul domestic si cel sAlbatic sau pduret,
(Pirus acerba), din scoarta cdrora se scoate cukarea galbenA. Cu frunzele de mar acru se face
culoare rosie.
MESTEACAN, (Betula verrucosa). Din frunzele culese ciind incep sA se ingtilbeneascA, iese
culoarea galbenA.

MOSDREAN,urm, frasin de munte (Fraxi-

nus ornus). Din coajA se scoate culoarea neagrA.

NUC (Juglans regia). Frunzele day verde.

PAPADIE, papadea, papalungei, pareisita
galben.

PAR, (Pirus communis). Coaja d culoarea

galbenA.

PASTRAV DE NUC, burete de nuc, (Poly-

porus squamosus). DA galben.

www.digibuc.ro

38

PERJ, prun (Prunus domestica). Din eoajti

se prepara culoarea verde.
PLOMIJNA, pianta de ap (Pulmonaria of i.)
Din rdcin, se scoate vapseaua neagr.
PORUMBEL, porumbar, meireicine, scorombar, spin, cotobrel (Prunus spinosa). Din conj
iese culoarea rosie.
RACHIT, nume dat pentru toato soiurile
de slcii, reichiti i reichitele : reichitei,
reichitei alb, miaj, rchitil rosie, lozie, reichit moale, reichitei puturoasel,
salcie
moale, etc. Din ramuri se scoate miloarea galbong.

RAPITA SABATECA, napi,

briincutei,

mustar, hardal, ridiche seilbatecei, hrenoasei

(Brassica rapa, B. campestris, ete.) Florile dart
culoarea galben.
ROME, pupezele, ordstica, pupeigioard, pu-

pipigioi (Orobus vernus). Din rdcinri

se scoate culoarea rosie.
ROIBA, patachinei, rumenele, rodea, broim
(Rubia tinctorum). Ca si robia.
SALBX MOALE (Evonymus latifolius). Din
coajit iese culoarea galben.
SALCIE v. reichitet.
SAPUNEL, seipunarif, siipunul -calului, seipun2d popii, odogaciu (Saponaria off.) Din flori
se scoate galben.
SCORUS (Pirus sorbus). DA culoarea neagr.
SCUIVIP1E, scumpinei (Rhus cotinus). Din
coaje iese euloarea galben.
SIMINOC, semenic, siminic (Helichrysum

avenarium). Din flori se scoate culoarea galben.

SOC (Sambucus nigra). 5i frunzele i scoarta dau galben.

SORA SOARELUI, soarea soarelui, floarea

www.digibuc.ro

30

soarelui (Helianthus antim). &manta se introbuinteaz la prepararea culoarei verde.

SOVARF, solovrf, soveirc, sovovcirf, dost,
milot (Origanum vulgare). Din flori se scoate
o culoare galbenit portocalie. Combinata cu zea-

ma di coajil de mrtr, da rosu ; cu zeam de

nue, da negru.
STEJAR (Quercus sessilifora). Din coajg,

iese euloarea neagr.

STEVIE, steghie, stevie (Rumex patientia).
Din rchicini se scoate culoarea galben.
SO FRAN, sofranel, $ofreina$ (Carthanu.s tine-

torius) Din flori iese culoarea galbena.

SOLDEALA, vetrice, buruianei de ceas ram,
.fericed, maruncil neagra, joltealei, geilbanare
(Tenacetum vulgare). Din frunze i runchiu
se scoate un galben frumos.
TATA I S, auratel, margarita, ochiul boului,
roman, romonit (Chrysanthemum Leucanthemum). Florile dau culoarea galben.
TILICHIN, tulichina, tulpin, tulpina, delta,
piperul lupului, lemn ceinese (Daphne Mezercum). Din crengi i scoart iese vApseaua galTUTUN, duhan, tabac (Nicotina Tabacum).
Frunza da o culoare untdelemnie

URZICA (Urtica dioica). Din radacini se

scoate culoarea galbeng.

VIORELE, ghiorele, gaurele, zambilii de
ceimp (Scilla bifolia). Din flori curate, flr -picioarele lor, se scoate culoarea albastra, dar
trelnie mare cantitate.
VITA. DE VIE, lturusca, raurusca, levrusca, vie, vita, vitei seilateca (Vitis vinifera).
Din frunze iese culoar'a galbena.
ZARNA, umbra noptii (Solanum nigrum)
Din frunze si poame se.scoate culoare neagra.

www.digibuc.ro

46

ZARZAR, cais, apricos (Prunus armeniaca).

Din frunze .iese culoarea galbeng.
ZDREVIT, tufg, lcmnoas, cu hlujul lemnos
gglbui, cu frunzele ea lemnul Domnului, (Id o
culoare galben.

II
Cteva lmuriri pentru pregatirea
culorilor
Din aceste diferite plante se scoate materia
colorantg prin diferite sisteme, dintre care unele cu totul primitive.
Plante le se fierb. Apa care se erede mai bund, este cea de pdrilu, care-i mai moale deedt
apa de rantnd. Dac nu este, prin apropiere,
vreo apd curatoare, se intrebuinteazd $i acea
de izvor, sau de fantnd.
Ferberea se face in orice vas, chiar de lut ;
dar deed se fierbe in vas de aranad spoit e
mai bine.

Timpul ferberei variazd si dun felul plan-

tei, i dupg tgria culorei ce se eau-M. Sunt plan-

te care trebuese ferte chiar trei si patru ceasuri.

Cojile de arbori se herb mai mult timp, pentru ed din ele iese culoarea mai cu greu ; boabele, precum cele de scoru$, de boz, bursemele

de arin, sau cojile verzi de nue, se ferb mai

putin, pentru ed materia colorantd iese mai repede.

Dela unele plante se fierbe numai floarea.

dela altele hlujul sau numai rgdgcina dela altele se fierbe, la un loc, $i florile i falujul, si
dela unele numai frunzele.
Unele plante se ferb intregi, cum se culeg,

www.digibuc.ro

41

iar allele dupd ce sunt frmitate, hcuite. Unele se fierb verzi, indat ce se culeg ; altele
se usucd la umbra, se pdstreazd in pungi de
panzA, la loc uscat, si se fierb child este nevoe.
Sunt plante care se piseazA in piue speciale.
Prin unele locuri piuele acestea sunt spate in
pd.nadnt si lipite cu lut.
Nu este o regul general pentru toate localittile, si nici pentru toate mesterele din acelas

sat ; unele procedeazd inteun fel, altele in altul, dar rezultatul este acelas.
Unele culori stunt speciale pentra fire de
lank altele pentru cdnep. Din unele plante

se scoate o culoare galbend mai putin frumoas,

pentru a vdpsi fire pe care tratndu-le din nou
cu o culoare albastrd, s deie diferite,nuante de

verde sau de rosu.

Sant culori speciale pentru vpsit firele de
lnd din care se fac vrgi galbene la fote, straie; velinte -si cadrilaturi.
Multe culori se obtin din eombinatia mai
multor plante ; pentru unele se intrebuinteazd,
in aceste combinatii, diferite produse
care uneori servesc i singure la vpsit. As
la vdpsire se pun boiele, adicd prafuri de toate
culorile care se gsesc in prvlii, anilin, calaican, etc.
Cele mai multe plante dau culoarea galbenel;

din lista de mai sus sunt 36 ; din 11 se scoate

culoarea neagrd, din 1.0 cea rosie. Pentru verde

se intrebuinteazA numai patru plante, i diferitele nuante se capdtd din culoarea fundamentald galben, in combinatie cu altele. 0 singur
plantA serveste pentru pregAtit culoarea albastea, viorelele, dar astzi aproape nu se mai intrebuinteazA acest sistem, i gospodinile se servesc de produse ehimice, in special de piatr al-

www.digibuc.ro

13

42

bastr, numit si Zulachiu, sau de sineald, $i

prea rare ori se mai amesteed la pregatirea culoru i. si vreo plant, care d culoare galbend,
pentru a produce variatii de albastru.

III
Impietrirea vopselei
Dup ce s'a seos din plante, materia colorant, se impietreste.
lmpietrirea se face punandu-se in zeatna obtinutd. prin .fierberea plantei, o cdtime de piatrd acrd, pisat mdrunt, ea s se topeased.
Piin unele locuri frunzele nu se fierb, ci se
pun in bor$ crud, de odatti Tu firele de vdpsit,

si stau trei zit) apoi se pun in lesie iute, in

care s'a topit piatrii- aerd, si astfel se- impietrese, de odutd, si vripseaua- si firele.

Se mai obisnueste ca Ureic sd se puie Mal

intfti in vdpseaua scoas din plante, fdr s
fie impVtrit, si se-tin pfind ce -firele capt
euloarea dorit, si pe urinti se impetrekite vdpseaua cu piatrd acr, !3]. in ea se pune firele o
ultima dat.

Cantitatea de piatrd acrd intrebuintatd la

imPietrire, nu-i determinatd. ; Tnesterele care

slid sd antdreasc materialele de care se servesc, pun : cam 20 plInd la 30 grame de piatrd
acra la 12 litri de zeamd.
Prin alte locuri piatra aerd se toarnd ill
zeam in limpul and fierbe cu firele: in ea.

Cu piatrd acrd se impetresc si substantele

chimice intrebuintate la vdpsit, precum luladin care se .prepard culoarea albasty.
Lulachial
rhiul,
se mai numeste : lolachiu, liliachiu,.
piatrd de brdie, piatrd albastrd, vineteald, pia.

www.digibuc.ro

43

11

trei de'albastru, piatrit de fote. Se fierbe apa

cu piatrd vndtd $i in ea apoi se pune yapseaua.

Lulachiul se mai prepard *i eu usuc, adied

apa in care s'a spdlat intAia card lna oilor.

Lulachial se pune in usuc sd se topeased.

Pentru obtinerea culoarei din unele plante,
.

se impietrese firele mai inainte de a le viiri

in substanta colorantd.
Impietrirea firelor se face tinndu-le un
timp oareeare in apd cu piatrA acrA, ori in bor$
ea piatrd acrA, ori in zdr de vacd, in moare de
curechin (seared de varz6.), in zar cu piatrd acrA, sau in huae, adicA tdriltele cu care se hidcreste bor*ul.

IV

Cum se fac vpselele

1. Culoarea galbend

Frunze le de agud verzi se ferb si irapietreste

zeama cu piatrd acrA. In lichidul cald se tine

lane, pnd ee capritd culoarea doritd, apoi se

elAte$te in apg.

Pentru altd.nuantd de galbAn se fierb la un

loc frunze de agud i de zarzclr..

Aliortd, cules prin luna lui Maiu, se fierbe

si se irapietreste zeama. Firele se tin in lichidul cald.

Ca- sd capeti un galben ruginiu, aliorul se

taie dela fate pAmntplui, pe la Sf. Ilie, se piseazA *i stt lasd in apa o noapte, ea sd dospeascA

sau sd se plmdeascd. -A doua zi se stoarce

zeama, 'mar aliorul se usuc la soare apoi se
pane iar in zeama lui si se fierbe. Se scoate a-

www.digibuc.ro

12

44

liorul
fierb.

si.

lichidul se impetreste, iar firile se

7Culoarea carmizie se scoate fierbnd coajd

Lde arin.

Culoarea galbend deschisd, sau opeiritd, pen-

L-tru bumbacul cu care se tese vrstele si florilo

de pe stergare, se scoate din flori de brandusei,

fierte pnd ce dau o zeamd mdslinie, in care

se tin sculele de bumbac, la cdldurd, o zi sau
o noapte.

Bobitele de brobintar, inainte de a se coace

bine, se culeg, O. se pAstreazd la usedciune.
Cnd ai nevoe, le pisezi in piulite, le fierbi,
in zeanad pui o lingurd de apd tare, la o vadrA
de apd, in care Herb putin firele.
Florile de bumbisor, uscate la umbrd, se Herb.
Sculele de lilnA sau bumbac, impietrite inti cu
piatrd acrA, se tin in lichid la cldur, pe Irma,
foc.

Coji de ceap uscate, fierte bine si impie-

trite.

Flori de drab uscate la umbrd, fierte cloud

eeasuri ; zedma impietrit. Sculele impietrite

in zAr cu piatrd aced..

Drobita culeasd cnd este bine infloritd, se

fierbe si se imPietreste. In unele locuri sculele,
dupd ce s'au scos, se zolesc in lesie, si se usuc
la soarele de dimineatd, care li d fatei mai frumoasd, pe cfind soarele de dupd amiazd scoate
vdpseaua, o decoloreazd. Pe aiurea, drobita se

taie mdrunt, ca ptrunjelul pentru bucate, se

lasA cloud zile in apd si apoi se fierbe, si se impietreste. Prin alte pdrti se culege numai floa-

rea de drobitd,'se usucd la soare, si se pune la

plAnaddit in apd. Mud apa incepe sd se ingAlbeneased, se strecoard, florile se pun sd- se soreascd la soare, cloud sau trei ceasuri, i apoi le-

www.digibuc.ro

45

13

gate inteo piinzAturA, se scufund in apa lor

si se- fierb. Zeama se impietreste. Altii fierb
drobita intreagA, blujul si florile, iar firele,
inainte de a le introduce in zeama accasta, se
impetresc cu piatr acrA topith in bore. Se face
si altfel : frunzele si florile se. usuctt bine i se
freac, intre palme pan se prefac in praf, care
se ferbe i zeama se impetreste ; sau, se fierbe
drobita, in zeamd se pun firele si se lasA trei
zile la cAldurA, apoi se toarnd peste ele cenu$A,

se dreacA firele in acest amestec, unde se mai

laP un ceas si apoi se scot. In alte pArti se culeV numai frunzele de drobit, $1 se pun, odat
cu firele, in bore crud, in care se tin trei zile,
dupA care se pun in lesie tare cu piatr acrA.
Se face si altfel : drobita bine dumicat si Impietrit se pune inteo oal cu un singur scul,
si oala se umple cu bore seilciu, adicA mai acru
de cum se intrebuinteaz la mncare, $i se fierbe cam o jumtate de ceas, dup care sculele
se moaie in lesie cAldut, timp de trei ceasuri,
si se usucA la soare, sau in cas 4a, cAldurd.
Astf el tratate, firele au culoare galben, deschisd, care se Mai poate obtine si astfel : drobita se -much' la umbrA, se sfrm in palme,
se amestecA cu piatrA am% si se toarnA peste
firele puse inteun ceaun care se umple cu bor$
limpede $i se inclzeste cu incetul pe lngil foe.
Pe urm firele se spalA in lesie tare.
Coaj de lemnul_ cdnelui, de pdduret si de
mdlin fiart la un loc, si impietrit.

Luetele se fierb de verzi, cu frunze 51 cu

floare, in cAldare spoit. Sculele se pun impietrite.

Se fierbe coajA de pd,duret acru, de impietre$te si sculele se tin cateva ceasuri, dup care

se usucA la soare, sau in cask pe langd foe.

www.digibuc.ro

46

14

Dach se dore$te un galben deschis, se mai pun

r-la fiert si frunze de phduret. Galben auriu so

obtine astfel : patru kilograme de scoart de
mdr acru se fierb in patru litri de ap, vreme
de un ceas, la un loc cu un kilogram de lnh si

piatr acr. Lna se scoate duph, ce apa s'a

rcit. Pe aiurea se piseaza coajh si muguri de
pduret, dar mugurii s nu fie uscati $i se
fierb 'Ana ce dau o culoare frumoash pe carpa
cu care se incearch. Se impietreste zeama si se

lash firele in ea cam jumtate de zi, apoi Se era"-

tese in lesie. Alte gospodine dupa ce au fiert

coaja, de mr, toarn in ea cam 60 grame de
tipirig la un decalitru de zeam, iar altele Herb

la un loc drobit si coaj de pduret. Galben

aprins se capt vpsind firele eu drobit si,
diva ce s'au useat, le vr din nou in vapsea
din scoarth, de pduret acru.
Frunzele de mesteadin culese pe la SiintMaria mica, se fierb ptin ce apa se face galben. Trebue un co$ de frunze la zece litri de

aph. Dupg ge a fiert bine, se lash 4-5 ceasuri

ca sh, se planaideascei frunzele, duph care se
tescuese in miln, ea s las toat culoarea din
frunze. Se impietreste cu 20-30 grame de piatr acr la decalitrul de apa, si sculele se Herb
cam jumtate de ceas, si capt o culoare galca lehndia, care nu iese la splat si nici
la soare. Culoarea galbenci intunecatel o d
scoarta de mesteacn in bore acru amestecat cu
ap i impietrit. Prin unele locuri frunzele de
mesteaan se culeg toamna, cnd dau sh cad si
se usuch se frmil bine in mani, si praful

obtinut se fierbe cu ramuri de paduret ecru,

dau 'o frumoash culoare galben. Galben, des-

chis sau culoare alamde se capt din frUnze

de mesteacn culese in luna Tunic), uscat $i 16-

www.digibuc.ro

47

15

cute praf, i fierte la un loc cu frunze de mesteacn galbene, czute toamna, I cu vArfuri de
rchitia, tndra, -cu cteva frufize pe ele. Zea-

ma se impietreste. Aceias culoare se capt

daca firele se impietrese mai inti in zr de
vacrt.

Pdpdia se fierbe cu rdcin cu tot.

Coaja de peir se fierbe i se impetreste.
Pe nue creste un burete care se cheam -pas-

trdv. Sfrmat in bucati, fiert bine si impie-

trit, pstrvul d o culoare galbena foarte trainied.

Din toate soiurile de rd ltitd sau salcie, se

scoate culoarea galben. Vrfuri de salcie tnr, 'sau rdchiticd, in cAtime de patru kilograme, se fierb cu patru litri de ap, care se impetreste, si in ea se fierbe ldna, care nu se
scoate pn ce nu se rhiceste apa. Galbenul astfel obtinut are o culoare aurie. Vrfuri de rachitic de lunc cum i mugurii se piseaz si
se fierb. Zeama se scurge in alt vas, se pune in
ea lna de vpsit i piatr aced, si se las lng_
foc o zi, dup care se scoate si se usuc. Tot
ash, se capt o culoare galbend aldmdie, ferband coaja i frunzele de rchitic. Prin alte'
locuri vpseaua se impietreste inainte de a se
pune firele in ea. Este rchit rosie ; se jupueste coaja de pe ramurile mai groase de 2 &entimetri, si se eurt partea verde de deasupra ;
ceearee rmne se fierbe dou ceasuri, se scurge zeama si se impietreste. Firele se fierb in acea ap doua ceasuri, se clatesc si se usuc.
Culoarea aceasta serveste la vpsit, in special,
pturile, velintele, eadrilaturile
broboadele
de legat la cap, prhi judetul Prahova.
Florile de rapitd sdlbaticd se culeg cnd
sunt bine desvoltate si se usuc la soare. Un

www.digibuc.ro

16

48

kilogram de flori se pune la pMmdit in zece

litri de apa, si se lasa pana ce lichidul se inglbeneste. Se strecoara, si florile se intind la

soare ea s se soreascrt trei ore, apoi se pun inteo pnzatura., care se introduce in lichidul ce
se pune la foc si se impietreste. Culoarea aceasta e special pentru firele de land din care
se fac va'rgaturi galbene la velinte, la braie, la
diferite asternuturi.
Din coaza de salbei moale se scoate vapsea
galbena pentru kind si pentru oua.
Galben portocaliu se scoate din flori de seipunel si sundtoare, uscate la soare, Si plrnadite In ap piin la 6 ceasuri ; florile se scot,
se soresc pfinii se usucd bine i apoi se fierb cu
piatra verb'.

Se curata de conja ramuri de scumpie, se

taie in bucAti si se aerb cu piatria acra.

Florile de siminoc_se usuc la umbra, se toa-

marunt, se pun la plamadit in bors, timp

de o noapte, si se fierbe cu piatra acra in ap.
Florile de sue se piseaza si zeama se fierbe
cu piatra aera.
Florile de ovrf, uscate la umbra, prefacute
in prat', si amesteeate c praf de flori de drobitei, fierte si impietrite, dau culoarea galbena
portocalie,
Ratibeina -de stevie se scoate din ptimant

toamna, dun ce s'a uscat floarea, si se spala

bine , cand s'au uscat, se rad pe razatoare, ea
hreanul, si S. fierb pa.na ce iese culoarea gal-

bona. frumoasa. Pe aiurea se piseaza radileinile

inteo piub: si se fierb eu piatra acra. Astfel

se obtine un galben ruginin.

Maciuliile de sofran inflorit se fierb, si in

lichidul colorat se pun sculele impietrite.

Frume i trunchiu de oldealei se fierb

www.digibuc.ro

17

49

impietre$te zeama dupit ce s'a rcit. Se caplit

un galben foarte frumos.
Din flori de teitetis, din crenguti i scoart,
de Arlichin, fierte la un loc, iese galben obis-

nuit, iar din frunze de tutun iese un galben

untdelemniu inchis.
Rdcinile- de urzicei se piseaza, se fierb in
bor$ proaspt, zeama se vntur, se las de se
rceste $i se impietre$te. Sculele se pun in lichidul rAcorit, i stau mai multe zile, pn. se
Inglbenesc.
Frunza de vitei de vie se fierbe si se impietreste. Se intrebuinteaza mai mult la boit scule
de bumbac.

Zdrevitul se usuck se face praf $i se fierbe

cu frunze de mesteacAn care cad toamna inglbenite. Fire le se tin o zi in acest lichid, $i

capt o culoare galbend inchisei.

2. Culoarea albastrei

Dinte toate florile, numai viorelele se introbuinteaz la pregatirea culorei albastre. Florile
se culeg fr piciorute, se fierb si zeama se impietreste. Cnd lichidul are culoarea albastr
steinjenie, se pun sculele si se fierb. Culoarea aceasta se intrebuinteaz, la facut mijlocurile de
flori la covoare, iar bumbacul tine loc de arniciu alhastru la cusut pui.

Culoarea albastr se obtine din substanta

chimica numit tulachiu sau piatrei albastrei,
care se gse$te in eomert. Prepararea vpselei
se face in mai multe chipuri.
Cel mai obimuit sistem este : se fierbe apa,
se pune in ea piatra acr, si cnd aceasta s'a

www.digibuc.ro

18

50

topit, se pune a lulachiul ; In acest lichid se

fierb sculele.

Alte modificari ale procecleului sunt urmit-

toarele :

Se toarn ap fiart peste cenus, si se lash'

o zi i o noapte, de se face lesie tare, in care
se pune lulachiu, i dap ce lichidul st as
iar o zi i o noapte, se intrebuinteazil pentru
vpsit seulele. Alto gospodine nu pun lulachiul
direct in apd, ci-1 leagl
pnzatur, pe
care o atarn de marginea vasului cu ap, ea
topirea s se facl, tot cu incetul. Sculele stau

trei zile in acest albastru, apoi se scot si se

usuca la soare, a apoi iar se tin in albastru o

zi i o noapte a dac, nu au prins bine culoare

se mai moaie si a treia searti.
In tisuc se pune lulachiu in pAnzatur', si
&And s'a topit bine, se pun Sculele in albastru,
iar prin unele prti, in loc de usuc, lulaehiul
se topeste in bors.
Prin alte prti, usncul se toarn peste cenuse, de fierbinte, si apoi se pune lulachiul si se
las trei zile, ca s se plmdeasca. Eire le se
tin in aeest albastru o zi i o noapte. Astfel

se prepar albastrul cu care se vpsese dun-

gele dela fote, cadrilaturi, brilne i altele.

Se sfarrn bine -piatra albastr, i peste ea

se toarnd ap tare, fcndu-se un amestec ea

grosciorul, peste care se toarnd zr fiert.
Culoarea albastra inchis se capt astfel :
se vapsesc mai intiu sculele in albastru cu lulachiu i lesie, i apoi se moaie repede in altd
vapsea fcuta din ap fiart cu coaj de arin
putin calaican. In Do lj, acest albastru se intrebuinteaza pentru colorat gitanele de ln
dela itari, sube, etc.
Pe Valea Somesului pentru un kgr. de ln,

www.digibuc.ro

19

51

se fierbe ease litri de apA cu jumAtate litru cenu

i zece grame spun in aceastA lesie se
pune lulachiu inteo carp $i se.las 6-7 zile, si
cnd e bine topit, se pun in lichid sculele, uncle

stau 6-7 zile.

Albastru inchis se mai Obtine astfel : se
vApsese mai intiliu firele in ap fiart cu rAdgein de stevie si piatr acr, si apoi se introduc in albastru preparat in modul urmAtor:

se incAlzeste usucul de oaie panA se acreste, si

in el se pune piatra albastr, inteun sAculet ;

cnd s'a topit, se aruncA in lichid sculele $i se
tin o zi $i o noapte.
Se fierb la un loc lulachiu i beldii de lemn
cfinese, $i in zeam se toarn piatrA acrA topith' in rachiu.
Culoarea albastrA se mai prepar $i din sieal.

Se dizolv sineala in zr de vacA ; se introdue firele si peste ele se presarA praf de piatrA
aer. In alte prti, se toarnA usue peste cenus
$i se lash' tsti zile la loc eldicel, dup care se
pune la foc turnnd in lichid sinealA inteo
crpd, ea sA se moaie cu incetul.
Se fierbe sineala in le$ie i in ea se viir sculele ; eine vrea, \Tara sculele astfel vpsite in
apA fiart cu coajA de mr impietrit.
Se fierb rAdAcini de stevie, i lichidul se impietreste ; se fierb firele in el, si dupa ce s'au

scos si s'au uscat bine, se pun in usuc in cam

s'a topit sineal.
Se intrebuinteazA foarte mult, pentru obtinut culoarea albastrA, anilina albastr, care se
plmdeste in bors si plmdeala se toarn in
bors eldut, iar in acest amestec se adaogh piatrA acr. In acest lichid se -fierb sculele.

www.digibuc.ro

20

52

3. Cutoarea verde

Zeama de reichitica, amestecat cu usuc cte

lanit laie, d verde, precum si dacd rchitica
o fierbi cu alior $i piatra
Drobila culeasa cu floare si frunze, useata
la umbra, se fierbe o zi intreaga lu apa amestecata cu bor$ ; in zeama ferbinte se vara seulele si se lash dou ceasuri.

Dacrt in lee de drobit'd se intrebuinteaza

drob, se eapata un verde burclUiciu, adic in
culoarea buratecului.

Verde untdelemniu iese din frunz6 de nue

coaja de arin sframate, fierte bine $i Im-

pietrite.

Se ferbe lulachiu, care da o zeama albastra,

in care turnand o lingura de vitriol, se schimba
in verde. Se ferbe din nou i seulele se tin putin timp in lichird.

Lulachiul fert cu zar, da verde, iar cu aoldealei $i piatra aera, d un verde Wand in alb,
numit cederie prin judetul Ramnicul-Sarat.
Tot pe acolo, se obtine un verde glbin, numit
preizuliu, adica in culoarea prazului, astfel :
se face zeam albastra din usuc si lulachiu si
in ea se ferbe $oldeala si piatra acra se pune
lulachiu, pang, se face lichidul verde, si apoi
se ferb firele, punfind soldeala i piatra acra.
Dach in apa ce ramane dela prazulin, dupa
ce s'au scos firele, se pune soldeala. $i se fierbe
cu piatra vant si putin calaican, se capt un
verde de culoarea untedelemnului.
Soldeala uscat se fierbe in bor$ proaspt
pana se inglbeneste bine se scurge zeama si
se pune in ea sineala plmdit in apa., in care
se inverzese firele. Altii pun sineala plmdita

www.digibuc.ro

22

54

si piatr acr. $i. tinute la eldur o zi

$1. o

noapte, captit un verde frumos.

Galbenul prin orice metod se inverze$te ferbfind sculele in bore in care se pune plmdeal
de anilin verde in otet.
Alt procedeu este de a trarfsforma in verde
seulele vapsite In albastru.
Se ferb sculele albastre in lichid obtinut din

coaj de pduret impietrit, in care se pune $i

smnt neagrd de floarea soarelui, sau ruji
de culoare intunecat.

Sculele albastre se pun inteun vas in care

s'au pus un riind de drobit, unul de mr paduret i apoi sculul, presrat en piatr acr. ;
se umple oala cu apii, se lash' pn cnd drobita si mrul se moaie $i apoi s(t pune la fert.
Fiecare sul este apoi muiat inie$ie fcutd din
cenus de mac de grdind ; apoi sculul se spal
in ap rece $i se usuc.

Prin unele locuri se coloreaza firele in al-

bastru i apoi se pun in culoare pregtit pentra galben.

Sineard amestecat au prafuri galbene se

ferbe $i in ele se ferb sculele.
Se intrebuinteaza i prafuri verzi, sau aniRua verde, fierte in bor$. Dup ce s'au introdus
firele, se pune piatr acr pisattt, si se fierbe
din nou.
Se ferb in bors surcele negre, cumprate dela
prvlii, se strecoar zeama, se piseazA piatr
vntit, se moaie in otet si se pune in zeam s
fiarb. Cu ap de aceasta se moaie mai nti
alt vas, si apoi se pun la fort.

www.digibuc.ro

55

23

4. Culoarea rosie
, Se usuc, l
umbr, frunze si flori de miir
acru, se farm bine si se pun in ap cald, intemi vas care nu ceeleste,. si se lasa trei zile.
Dac nu-i destul de tare, culoarea, se scot fruit-

zele si florile, se sorese, i dui:A ce s usuc, se

pun din nou in liehid.

Rosu se mai scoate din frunze de mar dulce
bors.

Un kgr. de scoart de meir sdlbatec se ferbe

in opt litri de apa ; In zeama acesta se pun apoi doua kg. flori de $ovd.rf i 2 kg. frunze de
acelas mr, useate i pisate. Se lash', o sapt-

mn, se store bine frunzele, se, ferb In alt

ap, Ln aceasta se pun sculele.
Cu dou prti de sovxf si cu o parte frunze
de pduret, se obtine un rosin mai intuneeat.
In zeama aceasta, fiartd bine, se 1)pese scu-

lele i peste ele, in unele prti, se toarn cenus, pentru a se impietri.

Se combina frunze de mar, .9ovdrf icor, se
pun in ap cldut si se las trei saptmni,
pn ce frunzele putrezese. Se scurge zeama,
se pune piatr acr, i cand clocoteste, se intro-

due firele.
Alt combinatie este : coji de cor-n, ooviirf
eimbri$or de camp.

Coaja de perj fiart i impietrit, d rosu..

Pe Miele locuri in loc de piatra acr se puno
Se amestec. ovr cu zeam de peri, in care
se ferb seulele impietrite in zr cu piatr
Se mai ferb la un loc : coaj de perj, $oveirf
cimbri6or.

Se usue, la umbra, coaja de macie$, se ferbe

www.digibuc.ro

56

24

eu $ovdrf, coaj, de perj si cimbri$or, si se adaog, piatr, acrA.

CoajA de anin negru se plAmAdeste cu $ovcirf, timp de o zi ; cojile si sovArful se scot,

se soresc, jumAtate de ceas se aseazA inteun
vas un rnd de plmdeal i unu de scule, se
presar piatr acrA, se toarnA ap curat $i
se fierb dou ceasuri.
0 parte scoart de arin negru si dou de coji
de perj se fierb, i in lichid se plimb o pfinzatur in care este cenus si putin var shins.
Din coaja verde de arin negru si de mesteacan, se obtine un ro$u mai de rnd.
Rdcina de coada coco6ului pisat i fiart

bine, d, row frumos.

RAdAcina de roibd useat, se ferbe cu bors,
pn cnd devine albicioas ; in zeamA se ferb
sculele. Prin unele locuri sculele se pun la fiert
dup ce au lest impietrite cu piatra acrA $i bore

cald, si in vas se mai presar si praf de nail,

si a stA vasul la cldur OM la trei zile.

Cnd s'au colorat bine sculele, se scot, se presarA cu cenus si se las, grAmada 2-3 ceasuri,
apoi se spalA si se usucA
Fructele de cdlin se piseazA si zeama se impietreste cu piatr acr $i se bagA firele in li-

chid. Se bagA apoi in alt lichid in care a fiert

rdcin de roibd 0. de robie, dupa ce lichidul
s'a rAcorit.
Culoarea rosie se mai capAtA din Wean, care

se pune in apA aldutA, i dup trecere de 12

ceasuri se pun sculele, impietrite in zAr cu piatra acr. Se mai face $i a$A : bacanul row se
fierbe cu .Foveirf, 0. in zeamA se vr, sculele im-

pietrite, 'si se fierbe patru ceasuri. In toe de

sovrf, se pune Mean negru. Se poate face $i
altfel : patru parti Mean row, o parte Mean

www.digibuc.ro

negru si jumdtate parte piatrd vndtd, si acrd.

Aceste din urma se fierb pand se topese si in
ele se pun firele la impietrit, care apoi se fierb
in compozitia celor doud feluri de bilean.
Se fierbe soldeala, se scurge zeama si in ea
se fierbe bacon. Se pune piatr acra si apoi firele, eare se fierb pnd ce capt culoarea do-

rill

Calaican fert in lesie, d un rosu nu preA

frumos.

0 nuantd de rosu se obtine din cdrIndz pldmdit in spirt amestecat cu apd cald, in care
se pun firele impietrite. Se mai obisnueste ca
In apa in care a fiert carmilzul s se I oarne cositor topit, care se preface in pulbere, pe fundul vasului. Se varsd apa din vas, se toarnd
apil, tare peste cositor i se freack pfind ce se
pierde cositerul i amestecul devine un lichid
gros i negricios, care se fierbe cu cArmilzul,
si se face o vapsea rosie ca focul, in care se introduc sculele.

Din anilina se prepara culoarea rosie, dizol-

vat in ofet pe aiurea anilina se fierbe deodat cu seulele, punnd si piatr acr. Dup
ce s'au fiert sculele in anilina, unii adaoga vi-

triol si mai dau un clocot.

Un alt sistem de a vopsi in rosu, este de a
introduce inteo anumitd compozitie firele viapsite mai intaiu in galben.
Se piseazd scoartd i crengute de paduret acra si se fierb, pang, ce zeama bate in rosu,
ctind s'a rdcit, pune in ea frunze de $oviirf si de
pdclurct, uscate i sfdrilmate. Se lash* la dospit
o eiptdmnd, ba chiar i o lun, i in zeama aceasta se introduc sculele galbene.

Se pun inteun vas un rand de $oveirf

frunze de peiduret

un rand de fire vdpsite In

www.digibuc.ro

58

galben cu frunze de mesteacan, si se fierbe, obtinand un rosu deschis.

Fire le vpsite cu carmaz, ap tare si cositor, dac se vasr in fiertura de $ovarf, captii
o culoare rosie visinie.
Diferite alte nuante de rosu se obtin tratand
firele galbene cu vpsea de arin rem sau Wean.

Tot un rosu visiniu se captil din sulfurind

topit in spirt de 40 grade.
5. Culdarea neagrd
Coaja de army), se ferbe CU calaican, 0. in zea-

m su ferb sculele, care capt, culoare neagr.

Fructele arinului, aninele, se culeg cand dau
in copt, si se fierb pan ce capt o fat rosie
inchis. Se, scot aninele, 5i in zeam se pune
calaican, o litr la zece litri de ap, si se fierb
sculele, cam. dou ceasuri. Unii pun si piatr
acr pisat. Altii tin mai intai firele dou zile
in huste.
Se cojesc nuci/e de coaja verde si se aseazh
inteun vas, un rand de coji si un rand de fire ;

se toarn ap si se fierbe, tot intorcand firele

CU un lemn. Culoarea este neagrd verde.

Cojile de nuci, culese &and e vremea s se
bat; se las intr'un vas de putrezesc ; se freac bine, se store, se trage apa i se ferbe eu calaican $i cu sculele ce sunt a se viipsi. Prin u-

nele benn, cojile de nuci coapte, sau- chiar

nucile verzi, &And n'au Inca format, coaja lem--

noas, tocate bucAti, se pun intre straturile de

fire inteun vas, si se fierb ; astfel sculele capt culoare cafenie, care se transform in

www.digibuc.ro

59

27

negru, presrnd peste .ele calaican i ferbndu-le din nou.

Se fierbe coaja Ele nucii, se toarn sculele
in zeam, se mai fierb i capt culoarea cafenie. Se scot sculele i peste cteva ceasuri se
spal cu lesie tare si devin negre.
Coajd de arin se fierbe cu coji de nuci tinute
pn au putrezit in lichid se pune calaican

si apoi fink.

Se fierbe rdcin de $tevie, se pune piatr

acr, se introduc firele si se incAlzese la foe.
De aici se scot si se vr in zeama dobandit
din ferberea cojilor de nue verzi. Culoarea
este neagr cafenie.

Se fierb vArfuri de sovdrf, cu floare ;

se

toarn usuc de oaie si in lichid se fierb firele.

Se fierbe $ovrf inflorit si uscat, fr rd.cin, pn ce iese un lichid cenusiu inchis. Se
toarn calaican pisat, si in zeama aceasta se
tin firile o sAptmn.
$ovetrf i coaja de artar se fierb in lesie iute,
si in zeamti se pune calaican.

Se fierbe coajl de artar si se obtine o cu-

loare galben-vnt, in care se pune calaican

pisat.

Fructele coapte de boz, fierte cu piatr am*

dau o culoare murie (ca muira).
Ciorchinele de boz se sfarm inteun vas, seacopere v.asul cu o pnzAtur si se las in bataia soarelui ea s fiarbA, pan ce cojile-de bo-

bite se ridica la suprafat. Se stoarce zeania,

se fierbe, si. cnd s'a rcorit, se pune calaican
pisat, si se fierb sculele, punnd si piatr amt.
Se fierb coji de arin si boabe de boz, si se
pune calaican.

Fructe de soc pisate se fierb, se impietresc

www.digibuc.ro

28

60

cu piatra acrd, i dau un cafeniu. Punnd

calaican, lichidul devine negru.

In loc de calaican se intrebuinteazl Mean

negru, care se pune in fiertur de coaj de soc,

de coaj de zarzr (corcodus) i uneori se adauga si calaican.
Negru se mai capt fcnd i aceste coinbinatii : artar i arin ; artar, nue i ovrf ;
arm
i prun ; arin, perj i calaican ; arm n. si sovrf ; brusture, arin, sovrf, bob, nuc, scorus
soc ; mlin, arm i ovrf ; boz si arin ; arin si stejar ; arin, soviirf, bob si scorus ; arin,
ovrf, scorus, mlin si bob ; arm i. bcan.
Acestea sunt combinatiile, iar modul de preparare variazA dela sat la sat.
Culoarea neagr se mai prepara din eoji de

stejar fiarta cu calaican, cum si din gogosile

ce se formeazA pe unele frunze de stejar, fierte
cu bcan negru, peste care se toarna i calai-

can, si apoi piatr acr.

Coarnele (fructul cornului) bine coapte, se
fierb, se impietreste zeama cu piatr acr, si
sculele se lasa in ea o zi i o noapte.
Negru se mai face din scumpie fiart cu calaican sau'cu piatr vant, sau cu bcan, sau
cu coaja de nuci.

Lemnul ceinelui se jupoaie, coaja se fierbe

si d un lichid rosu-cenusiu. In zeama aceasta
se pun firele si se freac bine cu mna, apoi
se.scot, se aseaza pe o scndur, se presarti calaican pisat, se freac iar, si se pun din nou in
lichidul care a fost incAlzit.
Poamele de lemnul cnelui se trateazA ca
cele de boz.

Rdcina de plomunei se fierbe cu calaican.

Din diferite prafuri, care se gsesc de vnzare prin prvlii, se prepara culoarea neagr,

www.digibuc.ro

61

29

ea si celelalte culori, topindu-le in bore, in vin,

in alcool, in moare (zeama de varz), in otet si
amestecndu-le cu piatra vnata, eu calaican,
si chiar cu vitriol si cositor. Aceste diferite moduri de preparare duc la acelas rezultat, i sunt
cunoscute pretutindeni.
V

Coloratul ouAlor
Oule pentru Pasti sunt preparate sau inteo
singura culoare, de obiceiu si mai pretutindeni
in rosu, sau in mai multe culori.
Culoarea galbena, ca si la sculele de liina sau
la firele de tort, serveste ea culoare fundamentala pentru alte culori.
Culoarea galbena, pentru ou, se prepara ca
si pentru fire. Cele mai intrebuintate retete

sunt : coaj de paduret si piatra acr, frunza

de vita si piatra acra, frunza dcl dud, coaja de

salcie, alior si piatra acra, coaja de ceapa, clopotei, drobita, soq, urzica, frunze de mar padu-

ret si piatra acra, rdacina de stevie si piatra

acra. De asemenea se intrebuinteaza prafuri

eumparate dela pravalii.

Culoarea rosie se aplica sau deadreptul pe
oul alb, sau dupd ce a fost mai nti vapsit in

galben. Rosu se prepara ca si pentru fire, in

special din coaja de paduret: Mean si piatra
Ewa ; frunze de mesteacan, de mar paduret si
sovrf ; bacan rosu, moare de curechiu (zeama do varza) si piatra aced ; bacon rosu, sovrtrf, moare i piatr acra ; coaja de mar si soOuale galbene, se introduc in culoare pregatit5 din frunze de mar paduret si sovrf, sau
In zeamd numai de sovdrf, sau de scoarta de

www.digibuc.ro

30

62

arin rosu. Praf unite rosii, topite in spirt, sau

bcanul si piatr aera, de asemenea se intrebuinteaza.

Outde rosii si galbene, sunt celemai cunoscute si mai intrebuintate ; prin uncle sate se
gsesc spud si de alte eulori, numite ott trcate,

precum de culoare albastr, vpsite gu zeam

din briinduse ; verdele se face din fructo de boz,

floarca soarelui, rujal neagril, etc., sau outdo galbene se introduc in zeam de brnduse sau dedit. Se mai vd si mitt negre, vpsite in zeam
din coaj de arin negru sau coaj de nuca.

Dupd ce au fost colorate, oule se ung cu

grsime de pore sau cu unt, si se sterg bine, si
astfel capt un lustru frumos.
Despre incondeiated oulor nu vorbim, pentru ca tinta acestei crticele este s se arate numai mestesugul pregAtirei lichidului cu care
se face vapsirea.

www.digibuc.ro

CUPRINSUL:
Pag.

111e$tesugu1 vApaituaui eu burueni.

Plante le intrebuintate pentru preetirea

eulorilor

Cfiteva 1muriri pentru pregnirea culorilor

Impietrirea vApselei

Cum se fae vgpselele

Culoarea galbigna,
Culoarea albastrg.

Culoarea verde
Culoarea rosie
Culoarea neagrg
Doloratul oulleIor

10
11
11
17
20
21
26
29

Din

CUNOSTINTE FOLOSITOARE"
s'au tiparit

2.347.000 exemplare

www.digibuc.ro

53

21

in vitriol, iar unii mai adaogd, la acest amestee,

ei cositor. In fine, peste toate acestea, prin unele locuri, se mai pune piatrd vndtd i eenu ed.

In galbenele scoase din coajd de miir dulce,

impietrite cu piatrd acrd, se pune sineald, ei In
acest lichid se inverzesc sculele.
Se pldmdeete lulachiu cu vitriol, se toarnd
in apd, cnd clocoteete, ei se mestecd bine. Scu-

lele stau in aceast zeamd, o zi i o noapte,

dupd care se scot ei se usucd. Se pun apoi la
fert inteun .vas in care se aeeazd la fund un
rand de frunze de mesteacn i un rand de
scule, i deasupra se presard piatrd acra, iar
peste toate se toarnd apa in care s'au plmadit frunz de
eacn ei se ferbe cam 2-3
ceasuri.

Culoarea verde ca iarba se obtine ferbnd

lernn verde, care se gseete la prvlii, cu

frunze de mesteacan.

Culoarea verde se d sculelor vdpsite mai

intain in gafben, intrebuintnd mai multe procedee.

Se moaie firele galbene in usuc fiert cu piatrd acr. Dacd firele au culoarea portocalie, verdele iese descbis.
Fire le ingtilbenite eu drobit i piatr acrl,
devin verzi dacd le pui in bore i apoi le porti
prin leie Jute. Cele inglbenite cu drobitd, bore

piatra acrd, se vra in usuc, in care s'a dizolvat lulachiu cu piatr acr ei se tin o zi
o noapte.

Verde mdsliniu capt firele inglbenite cu

rndr i piatrd acrd, dac le ferbi in albstrele

de sineald ei leeie.
Galbene din coajd i mugur de mr pduret,
piatr acrA i leeie tare, puse in usuc de lnI

www.digibuc.ro

De curand a aprut

CALENDARUL
GOSPODARILOR
DE LA SATE I ORAE
PE ANUL 1940
DE

Prof. I. SIMIONESCU.
tpareste
catre edtura
Se

de 20 an de
Cartea Romci

neascd.

Este singurul calendar care poate

tine

locul unei 010 de

cetire

pentru scolile de adulti, p entru

cursurile complimentare. E scris
limpede, cu cuprins variat din
viata tarii si a neamului, cu nu
meroase figuri.

alte

A ajuns sa se afle si in casa ce

lor care altfel nu prea cumpar5
P. P.

Mu! Popular El CaptalsIIJ

Bildeleca Central

www.digibuc.ro

F.NERGII STRAINE

A. 64. Paserl de apa de C. 3. Al4TONESCU'.

A. 28. Clemen1 de initlativa de APOS.

TOL D. CULEA.

A. 29. Henri Ford de lue. N. GANEA.

A. 74. Instrurnente omenolt1 la Man-

ta V animals de I. SIMIONESCU."

B 59. insactele vatamatoara arborifor roditorl. de Ors. FINTESCU.'

A. 35. Din viata oarnenilor Intreprin.

zdteri de APOSTOL D. CULEA.
A. 40. M. Berthelot de M. ZAPAN.

A. 42. Goetoe ca naturalist de PROF.

I. SIMIONESCU.

A. 53. E. Roux de DR. G. MARINESCU.'

A. 53. Newton de O. ONICESCU.'

A. 66. Din viata manlier tizicianl

chirnisti de C. ALLACI.'
A. 67. Descartes de O. Orilesseu.

C. 45. Olarul Savant de I. SIMIONESCU.'

Botanic
A. 23. Bacterille folositeare
POPU-CAMPEANU.

A. 56. Plante carnivore

de I.

de

L.

Peru-

CANIPEANU."

A. 65. Fieri de prirnivara de I. SUMONESCU.

A. 71. Plante strains din comart de

I. POPU-CAMPEANU.'

C. 67. N. Macniavelli de VI_ BOANTA.*

C. 69. I. Llrban-Jarnlk de A. GOROVEL'

c)

ASTRONOMIE

A. 3. Gazurile Haturale de

Geologia-Faleontologia
I.

Sumo-

NESCe.

A. 15. Planate Marte de loft PA..

16. Dela Omer la Einstein de GE.
NERAL SC. PANAITESCU.

A. 22. Nebuloasele de M. E. HEROVANU.

A. 24. Scrisori ceresti (Meteorite) de

I. SIMIONESCU.

A. 26. Mercur $1 Venus de C. Wool?

A. 63. Stele noui de C. AROINTEANU.

FIZICO-CHIMIE

A. 33. Animale de demult de I. SIMIONESCU.

A. 34. Lamurirea polopulul de I. SIMIONESCU.

A. 49. Petro:ul de I. SIMIONESCU."

A. 54. Cutremurile de I. SIMIONESCU.'
A. 57. Chilimbarul de A. RABICHON.'
A. 62. Sarea de I. SIMIONESCU."

d) Anatomle-Fizlologle
A. 17. Cum vedem de DR. I. GLAYAN.
A. 37. FIcatui si boalela lui de Da. M.

A. 18. Razele X de AL. CIVOIAN,

CAHANESCU.

A. 21. Fulgerul $1 trasnetul de C. 0.

BRADETEANU.
A 25. Din isloricul electricittel de

A. 47. Vitaminele de DR. N. GAVRIA. 55.

Cum birue viata de DR. V. ZA-

A. 30. Hoguni de electricitate de INS.

A. 61.

Glenda cu secrejle Interni de

STEL. C. IONESCU.

LESCU

NARESCU."

DR. C. PARHON.'

CASETTI.

A. 38. Electrochimia l electroliza de

e)

E. SEVERIN.

A. 43. Viata'n munil dei. SIMIONESCU.*

A. 44. Biologie de I. SIMIONESCU.

A. 63. Crculatia material de PROF. L

SIMIONESCU."

4-5. Aerul lichid de lue MATE!.

D. 25. Gazeie otravitoara de Da. M.
D.

A. 45-45. Fauna M8rI1 H.:gre de BACESCLI M.

i CARALOU S.'

C. 10. Viata In adancut mirilor

de C. Mcrras.

ZAPAN..

MEOICINA-IGIENA

TIINTELE NATURALE

A. 72. Tutunul, lumatul, l sinitatee

a) ZonIogie

de DR. N. GAVRILESCU.'

A. 4. Alblnele de T. A. ElifoAaAu.''
A.

Blologie

N. N. BOTEZ.

A. 41. lzvoarT actuale de energla dc

8. Furnitile de I. EINDARAU."

A. 14. Porumbeil masageri de V. SADOVEANU.

A. 20. Protozoarele de I. LEPI,

A. 5n. obolani V $oarect de PROF.
RADU VLADESCe.

A. 59. Fluturil de zi de 1. SIMIONESCU.'.

A.. 60. Fiuluril de noapta de 1. Slimeplasctr.

'4494
4

t,

A. 73. Boalele Inimal de DR. C. BACALOGLU.'

A. 75. Cancerul de Da. t. GHEORGHIU.'

B. 8. Sifillsul de DR. E. GHEOROHIIU.
B.

9. Despre

scarlatina

de

DR.

I.

GHEORGHIU.

B. 14. Pelagra de PROF. V. BAIEIE.'

B 33. Mama $1 copliul de PROF. M

MANICATIDE.'

B. 40. Frigurl de

r4
www.digibuc.ro

bola da DR, T

8, 44. Conflict brita granuloma de DR.

GLAVAN.

D. 29. Scoaterea eetelor de VICTORIA A. VELCULESCM.

8, 45. Burueni de 1220C de A. V0LANSCHI.

B. 49. Ungoarea de DR. I. DUMITRESCU.

B. 50. Blenoragia sau scularnentul

de DR. N. loAN.

B. 52. Apa d 3 toSut de Dre. I. BALTEANu.

B. 54. Tilosul exantemailc de TUDOR

DuulTREsect.s.

B. 57. Cum s tralm de DR. F. GRON-

MECAN1CA
2. Motorist Dfese d .no. CAsern.'
D. 7-9. Locomotiva de hie. CASETTI.
13 13. G6r, $i trenur de G. IADBEI.
D.

D. 19. Fotogratia de DR. M. ZAPAN.

D. 21. a$(3 monta;e de radio de DR.

M. ZAPAN.

PELO.

D. 22. Cinomatogratla de M. ZAPAN.

AGRICULTURA

D. 23. Automobilul de CAP. M. PANTAZI.

B. 20. Rdsadnita $1 plantele din r3-

INEWSTRIE

TEANU,

D.

B. 38. Steele de zeta'. de C. LACRIB. 47. Culture tomatelor de I. ISVORAN.

B. 51. Practice agricoa de A. SUE.

NARU,

B. 56. Cario'ul de 1. POPU-CAMPEANU.

13. 65. Plante de nutret de PETRONIUS

BEJAN.'

8. 67. Lupta contra secetel de M. GR.

HULUBEI."

D. 37. Yucca, o nouti Flant textil3

de FR. BRANORUP.'

GOSPODAR1E

3. Industria

ROVEL'

24. Pdstrarea carnal de porc de

D.

practice

de

INO.

A.

6. Indust. Azotutui de L. CATON

de G. A. FLOREA.

D. 20. Industria zahdrulul de G. I.

BABOIANU.
D. 24. Fabricarea stlidel de G. A.
FLOREA.
D. 34. Fabricarea produse'or din viDie. N. COSTEANU..

D. 35. Amildonui $4 Glucose de EUOEN

NEVER..

D. 36. Par.umuri *1 sullmanurt de

L. POTAMIANO..

SCHORR.

ECONOMIE.-SOCIOLOGIE

LUCA.

A. 32. Clfrele de O. M. I-AzAREscu.

A. 36. Soc. natiunllor de A. Gonovet

B. 46. Manua casnice de MAICA RA.

B. 48. DeIete Pentru gospodine dC

MAICA RALUCA.

8. 54. Boalele animalelor de I. Poru

CAMPEANU.

B. 60. dace cu lapte de M. GATAN;

B. 61. Mierea si Ceara de CONST. 0)PIESCU-CRISTE1TI,"

B. 63. Cre$terea plisrilor ;I boatel:.

Ior de PETRONIUS BEJAN.'

101 teluri din otiO de SAND

MARIN*

B. 68. 101 Felurl din cartoti de SANDA

A. 69. Strelr.a de V. GHETEA.'

A. 70. Invltura !di Gandhi de

Tn. SIMENSCHL

B. 17. 1136Scirl boiseviste de 1. MINA,,

B. 36. Omul I societatea de AL
GIUOLEA.

B. 40. Votul obstesc de A. GOROVEL

B. 41. Banul de A. Gait:ILEA.
It 43. Calendarul de A. GIUOLEA.

MARIN.'

DIVERSE

DR. MARIN GATAN.'

D. 13. Gri

B. 69. Laptele fl produsele lul de

B. 55. LucrAri dln

pfinusl de

rumb de TITUS G. MINEA.

58. Lucrri

de Gm.

D. 16. Tiparul de VASILE ROMANESCU.

po-

din pao 51 sorg de

TITUS G. MINEA.'

i t renurl

SIAOBEI.

INDEMNURI PRACTICE
B

E.

D. 17 Ce se scoute din carbunl de

PROF. C. V. GHEOROHIU.
D. 13. Industrla materlilor colorant.

G. GHEORCHIU.'

B. 42. Sfaturl

Parfumulul de

SEVERIN.

nuri de

B. 22. V3pslui cu burden! de A. GoEt

D. 31. rianorul de Ina. G. LrrovA14.*

sad de V. SADOVEANU.

D. 26. Imperea p2sdrilor de N. C.

D. 28. Innolul de P. EPUREANU.'

D. 30. Cum navig3 corblile de SPAR-

OEM'

D. 32. Cartea Romneasa de

SIMIONESCU.

1.

C. 58. Turismul $1 importanta lul de

A. 1-ITu.

PANESCU.'

cenweedi re re serle Serra (A B C D.) sl

:30809-930

www.digibuc.ro