Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice
Management

Lucru Individual la disciplina: Management

Tema: Selectarea si aplicarea tehnicilor de stimulare a creativitii personalului

Elaborat: eremet Radu FB 1304

Professor: tefanco Natalia

Chiinu, 2015

Cuprins
Keywords..3
Definiii ale creativitii3
Introducere4
Creativitatea ca instrument de dezvoltare.4
Nivele ale creativitii...5
Metode de stimulare ale creativitii.6
Concluzii .....11
Bibliografie......12

KEYWORDS
Creativitate
Factori creativi
Metode de stimulare a creativitii

ABSTRACT
Creativitatea reprezint o surs de putere i energie inepuizabil, constituie un factor
esenial de progres n evoluia lumii contemporane i poate aborda orice problem. Promovarea
creativitii individuale, dar ,mai ales, a creativitii colective, constituie soluia pe care omenirea
o are ca ans de supravieuire i de progres. La rndul sau creativitatea nu nseamn doar
receptarea i consumul de nou, ci, n primul rnd, crearea noului. Oamenii creeaz, fiindc simt
necesitatea unei dezvoltri eseniale, prin a scrie ei se dezvolt intelectual, iar pentru a produce
trebuie s dein deja cunotine. Pentru a rezolva diverse crize, pentru a implementa schimbri
la fel este nevoie de stimularea creativitii.

INTRODUCERE
Resursele umane este singura resurs din cadrul organizaiei, care poate avea capacitatea
de a-i mri valoarea sa odat cu trecerea timpului, spre deosebire de toate celelalte resurse a
organizaiei, care se uzeaz n timp dac nu fizic, atunci moral. Creativitatea reprezint o surs
de putere i energie inepuizabil, constituie un factor esenial de progres n evoluia lumii
contemporane i poate aborda orice problem. Promovarea creativitii individuale, dar ,mai ales,
a creativitii colective, constituie soluia pe care omenirea o are ca ans de supravieuire i de
progres. O direcie principal de amplificare a potenialului de inovare al firmei o reprezint
utilizarea metodelor de stimulare a creativitii personalului. La baza acestor metode se afl
teoria asupra gndirii creatoare, care i fundamenteaz concepiile pe cteva principii, i anume:
a) Fiecare posed ntr-o msur oarecare aptitudinea de a crea;
b) Anumii factori psihologici i sociali mpiedic oamenii s utilizeze din plan aceast
facultate;

c) Anumite metode de pregtire permit eliminarea obstacolelor psihologice i utilizarea mai

adecvat a capacitii de a crea i chiar amplificarea ei prin antrenamente corespunztoare.
Procesul creativ este o condiie esenial pentru existena oricrei firme. Prin stimularea
creativitii n general i n special a creativitii utile, firmele reuesc s fac fa competenei
care se manifest n prezent n cadrul economiei concurente. Din aceast cauz toate firmele sunt
preocupate de gsirea unor idei care s se concretizeze n produse i servicii. Practica
managerial dovedete c aceste idei pot fi rezultatul gndirii individuale realizate solitar sau n
contextul unor grupuri special constituite pentru acest scop, n baza unor metode manageriale de
stimulare a creativitii personalului ntreprinderii.
CREATIVITATEA CA INSTRUMENT DE DEZVOLTARE
Pentru a asigura progresul uman i bunstarea material i spiritual a oamenilor, este
nevoie de mult creativitate, de depistarea, stimularea i de finalizarea ei n inventivitate ca ideie
i practic, n toate domeniile. Trebuie cunoscut, stimulat i valorificat acest potenial, fiindc ca
rezultat al realizrii aduce plus valoare instituiei.
Acest fenomen a fost studiat de savanii H. C. Lehman, A. F. Osborn, dar i de altii, n
opinia lor creativitatea se poate manifesta n toate etapele de varst, pe tot parcusul vieii, ns
vrsta cea mai productiv n creativitate este ntre 25-40 ani.

Factorii creativitii au asemnri cu cei ai invrii eficiente, dar pe lng coeficientul de

inteligen, un rol important n creativitate l au factorii: ereditatea, capacitile intelectuale,
aptitudinile, caracterul, mediul socio-cultural, efortul susinut de pregtire i investigaie i altele.

n desfurarea procesului creativ sunt remarcate anumite etape interdependente, dup

cum urmeaz:
1.pregtirea - creativitatea nu pornete de la un loc gol, ea se bazeaz pe un fond de idei i
acional, ea nseamn i nvare noua, prin documentare i experimentare, care se restructureaz
cu cele aperceptive.

2. dezvoltarea ,,naturala - asocieri, bisocieri, combinri, recombinri, restructurri de date,

structuri, modele etc. n mod incontient, subcontient, precontient i contient, care creeaz
datele, ideile, structurile, modelele, soluiile noi, etc., cu asigurarea condiiilor interne i externe;
3. inspiraia apariia brusc a noului, a creaiei, a noilor idei, modele, sisteme, structuri, teorii,
tehnologii etc., n mod incontient, subcontient, precontient, i contient;
NIVELE ALE CREATIVITII
I. Taylor (1959/2008) propune s se disting cinci niveluri de creativitate:
creativitatea expresiv ce caracterizeaz universul copilriei, unde conteaz comportamentul n
sine i nu abilitatea sau calitatea produsului obinut;
creativitatea productiv care se refer la dobndirea unor ndemnri pentru anumite domenii;
creativitatea inventiv ce nseamn capacitatea de a realiza conexiuni noi ntre elemente deja
cunoscute;
creativitatea inovativ prezent la un numr restrns de persoane, const n gsirea unor soluii
noi, originale, cu rezonan teoretic i practic.
creativitatea emergentiv palierul cel mai nalt al creativitii, specific doar geniilor care prin
contribuia lor au revoluionat un ntreg domeniu al tiinei, tehnicii sau artei.
Creativitate (realitate) versus potenial creativ (posibilitate).

METODE DE STIMULARE A CREATIVITII PERSONALULUI

A. Metoda Brainstorming

Cea mai raspandita metoda de creativitate colectiva, simpla ca organizare si extrem de

productiva, este brainstorming-ul (furtuna de idei)
Principiul de baza al metodei este productia de idei (cantitatea naste calitate), prin stimularea
unui grup restrans de persoane pentru a gasi repede idei noi.
Activitatea de echipa prezinta urmatoarele avantaje:

Echipa este un rezervor de idei; in afara numarului evident sporit ideile unor colegi
pot genera celorlalti alte idei similare sau diferite
- Completarea (echipa se compune din indivizi de varsta, specialitati si temperament
diferite) confera colectivului o eficienta deosebita in elaborarea ideilor
Echipa, prin amplitudinea ei psihica, superioara individului izolat, impiedica blocajele
si da incredere membrilor ei prin climatul de entuziasm specific colectivelor.
Procedeul este urmatorul: se numesc cativa specialisti (cel putin trei, cel mult zece;
numarul optim este de 6 7) sub conducerea unui lider, care se intrunesc intr-o incapere
pregatita cu grija, unde li se propune spre rezolvare o problema sau un grup de probleme
inrudite despre care nu au fost informati in prealabil in nici un fel, cerandu-li-se ca intr-un timp
foarte scurt (de la o jumatate de ora la cel mult o ora si jumatate) sa emita pareri proprii.
Metoda are doua variante:
Varianta deschisa a fost conceputa de initiatorul metodei profesorul Alexander Osborn
de la Universitatea Buffalo; dupa ce participantilor li se expune problema consfatuirii, li se
solicita parerea cu privire la rezolvarile posibile.
Toate ideile (chiar cele mai nastrusnice, mai curioase la prima vedere) sunt bine venite si
inregistrate de lider in ordinea aparitiei lor. Orice participant poate face in timpul afectat
consfatuirii oricate propuneri ii vin in minte, fara ca acestea sa fie discutate, critica ideilor fiind
cu desavarsire interzisa.
Varianta inchisa a fost adoptata mai recent: membrii grupului, fara sa comunice intre ei,
cauta rezolvari personale pe care le inainteaza in scris liderului, iar liderul organizeaza runde
informationale de antrenare.
Sedintele deschise sunt de preferat daca se lucreaza cu persoane bine familiarizate cu
metoda; daca grupul are o alcatuire prea eterogena, cu membrii neexperimentati, se foloseste
varianta inchisa.
In ambele variante, propunerile sunt triate de lider sau de acesta in cadrul unei mici comisii
imputernicite cu selectionarea solutiilor, ajustarea lor, posibila imbinare a doua sau mai multe
idei si eventual anularea si refacerea consfatuirii cu aceeasi tema, dar cu alti participanti.
Statisticile arata ca prin metoda brainstorming, se pot genera in acelasi timp de 1,7 ori mai
multe idei decat in mod individual. Iar din opiniile emise cca 20% sunt direct aplicabile, dintre
care
o
cincime
(4%
din
total)
sunt
de
o
reala
valoare.
B.MetodaDelphi
Metoda a fost pusa la punct in 1964 1965 de catre O. Helmer si colaboratorii sai, in

cadrul unui program de cercetate a marelui trust american Rand Corporation din Santa Monica,
statul California.
Scopul metodei este de a obtine directionari, prognoze sau chiar solutii in probleme de
mare anvergura si deosebita dificultate prin valorificarea competentei unui grup de experti,
combinand in mod fericit creativitatea individuala cu cea de echipa.
Caracteristica principala a metodei Delphi este utilizarea feed-back-ului de opinii prin
consultarea reciproca, periodica, de mare efect stimulativ si corectiv, fara sa inlature culoarea
contributiei personale a participantilor.
Procedeul de lucru consta in intocmirea unor teme sau chestionare care se trimit unor
specialisti neintruniti spre deosebire de celelalte metode descrise anterior solicitati sa
raspunda intr-un interval oarecare de timp, in functie de dificultatea si amploarea problemelor
supuse spre rezolvare.
Dupa primirea tuturor raspunsurilor, consultarea se repeta trimitandu-se de data aceasta
fiecarui participant raspunsurile de preferinta nenominalizate ale tuturor celorlalti; dupa
aceasta a doua consultare, daca este cazul, se organizeaza in continuare altele, pana se obtine o
stabilizare a rezultatelor, in sensul ca raspunsurile (in majoritate sau intr-un procent stabilit de
organizatori) sunt identice cu cele din etapa precedenta.

C. Metoda Philips - 66
Metoda PHILIPS 66 poate fi considerata o varianta a brainsorming-ului, in care
numarul participantilor este fixat la 6, iar durata discutiilor este limitata la 6 minute. Este de la
sine inteles ca aceasta dubla restrictie este o clauza a optimalitatii pentru ca daca la discutie ar
lua parte 5 sau 7 persoane, iar durata acestui brainstorming ar fi de cinci minute sau mai mult
pana in zece minute rezultatele se dovedeste ca ar fi aproximativ aceleasi.
Tinand seama ca marimea grupei nu se indeparteaza de numarul optim de participanti
recomandat pentru brainstorming si ca organizarea unei sedinte este aproape identica, metoda
popularizata de J. Donald Philips, de la Universitatea din Michigan, apare ca o varianta a
metodei lui Osborne, o varianta mai intensiva in care asaltul creierului este accentuat datorita
duratei extrem de scurte a discutiilor (mai putin de un minut pentru fiecare membru al grupei,
considerand in mod firesc si pauzele inevitabile dintre vorbitori).
De fapt, discutia 66 cum mai este numita aceasta metoda, a fost initiata sub forma mai
complexa si poate mai interesanta, dar mai greoaie din punct de vedere organizatoric a
fragmentarii unor colective ample in grupuri de cate sase persoane.

Fragmentarea in grupe restranse permite actualizarea participarii unui numar mare de

specialisti, imbunatatirea intercomunicarii si o mai inima identificare a individului cu sarcinile
colectivului.
Impartirea in grupe de cate sase persoane se poate face la intamplare (at random),
structural sau pe profile.

D.Metoda morfologica
Aceasta metoda a fost elaborata in anul 1942 de dr. Fritz Zwicky. Dupa cum arata chiar
autorul, prin aceasta metoda se urmareste identificarea tuturor posibilitatilor de rezolvare a unor
probleme date. De regula, aceasta metoda se foloseste la conceperea de noi produse sau
modernizarea produselor existente, parcurgand urmatoarele etape:
a) In prima etapa se precizeaza problema ce trebuie rezolvata, definindu-se principalii
parametrii implicati in solutionarea ei.
b) In cea de-a doua etapa se analizeaza atent parametri si se stabilesc valorile care pot fi
luate de fiecare parametru (mai precis, posibilitatile de realizare a parametrilor); valorile
parametrilor analizati se inscriu in niste matrice, astfel:

[ p11, p12, p13 . . . p1k]

[p21, p22, p23 . . . p2m]
..................
[pn1, pn2, pn3 . . . , pnk , pnm pnn]
Daca in fiecare matrice se incercuieste cate un element si se leaga intre ele aceste cercuri,
lantul astfel obtinut reprezinta o solutie posibila de rezolvare a problemei. Se procedeaza in
acelasi mod pana se obtin toate solutiile posibile de rezolvare ale problemei.
Se recomanda ca in actiunea de depistare a solutiilor sa nu se faca nici o apreciere asupra
utilitatii lor.
c) In etapa a treia se stabileste valoarea performantelor pentru toate solutiile posibile,
alegandu-se solutia optima, in raport cu conditiile si posibilitatile existente la un moment dat.
E. Metoda Frisco

Metoda Frisco necesita construirea a doua echipe:

echipa A (investigation team = echipa de investigare) cuprinde 12 15 persoane de
varste si competente diferite; ea examineaza atent problema data, sau familia de probleme din
care face parte, inventeaza metodele sau rezolvarile clasice si le comenteaza critic, insistand
asupra dificultatilor majore (de exemplu: complexitatea calculelor, abuzul de coeficienti
empirici, aplicabilitatea restransa etc.)
echipa B (inference team = echipa de concluzionare) reprezinta colectivul de creatie
propriu-zisa, format din 5 6 specialisti de foarte inalta calificare dar nu neaparat cu foarte
multa eficienta in domeniu abordat colectiv care, primind o check list (lista de control) de la
prima echipa incearca sa gaseasca rezolvari noi, sau, macar, sa le imbunatateasca pe cele
existente.
F. Grupurile Nominale
Tehnica grupului nominal a fost creat pentru a se asigura participarea egal a membrilor
grupului n procesul decizional. Pentru nceput, managerul adun un numr de oameni i le
explic problema. Membrii sunt rugai apoi s scrie ct mai multe alternative, pe care le expun pe
rnd. Ideile astfel explicate sunt nscrise pe un flip chart sau pe o tabl, pentru a putea fi
vizualizate. Discuiile sunt limitate la simple clarificri. Dup listarea tuturor alternativelor, au
loc mai multe discuii deschise, n urma crora se recurge la vot. Este aleas cea mai bine primit
dintre alternative.

CONCLUZII
In zilele noastre a fi creativ este o misiune destul de grea i n acelai timp este o necesitate
a acestui mileniu, dupa cum recunostea i Bill Gates. Totodat, investiia n potentialul creativ al
angajatilor este, in vremurile de criz este soluia ieftin i potrivit att pentru manageri ct i
pentru angajai, care face de cele mai multe ori diferena pe pia a organizaiilor. Dac la temelia
oricrui business st o ideie original care ii aparie fondatorului, atunci pentru prosperarea i
vitalizarea ei, nu trebuie neglijate, ci luate in calcul ideile mici, venite din partea angajailor.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Bucurean, Mirela Management i creativitate n micile afaceri, Ed. Tribuna Economic,
Bucureti, 2001
Burloiu, Petre Managementul resurselor umane, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1997
Ceauu, Iulian Tratat de management, ATTR, Bucureti, 1996
Emilian, Radu Conducerea resurselor umane, Ed. Expert, Bucureti, 1999
Heyel, Karl Encyclopedia of Management, Reinhold Publishing Corporation, New York, 1963