Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Drept
Catedra Drept Internaional

REFERAT: CONTRACTUL INTERNAIONAL DE LEASING

Elaborat: Bzgu Andrei, student anul IV, USM

Verificat: Cpn Ion, lector universitar, USM

Chiinu 2014
Cuprins

Introducere.....................................................................................................pag.3
1.Noiunea i definiia contractului de leasing...................................................pag.4
2.Prile contractului de leasing.....................................................................pag.4
3.Coninutul contractului de leasing............................................................pag.6
4.Formele contractului de leasing.........................................pag.10
5. Efectele contractului de leasing...............................................................pag.12
Concluzii......................................................................................................pag.13
Bibliografie..................................................................................................pag.14

Introducere
2

Insuficienta suplee a procedurilor tradiionale de finanare a comerului

internaional, condiiile complicate de acordare a creditelor, dar mai ales viteza cu
care se schimb tehnologiile, au contribuit la gsirea unor noi metode i procedee
de legturi economice externe, printre acestea situndu-se i leasing-ul.1
Analitii comerului internaional atrag atenia asupra faptului c leasing-ul
constituie o expresie a tehnicilor moderne de contractare n acest domeniu.
Insistena asupra acestui tip de contracte este explicat de mai muli autori prin
pragmatismul i eficacitatea lor.2
Dup cum se tie, leasing-ul a aparut n Statele Unite ale Americii
ptrunznd, treptat n alte ri, ndeosebi n Europa.
n anul 1952 a fost constituit o societate special care se ocupa de leasing.
Mai trziu, n Marea Britanie, n Frana i Belgia s-au elaborat reglementri, care
definesc relaiile contractuale pe baza de leasing i precizeaz operaiunile pe care
le include. n Statele Unite ale Americii, leasing-ul a fost reglementat prin United
States Uniform Consumer Credit Code si prin Uniform Commercial Code.
Leasing-ul a fost determinat n apariia sa - de cauze obiective . Astfel, n
Statele Unite, n Marea Britanie i alte ri erau ntmpinate greuti n finanarea
afacerilor, ca urmare a rigiditii formelor i procedeelor existente, oamenii de
afaceri simeau nevoia dotrii societilor lor comerciale cu echipamente moderne,
n condiiile n care utilajele din dotare se nvechiau, mai ales ca efect al uzurii lor
morale. Formula cumprrii unor bunuri de la vnztor n scopul nchirierii lor
acelor clieni care aveau nevoie de ele a aparut ca o formul salvatoare i eficient.
3

1 Lilia Gribincea, Dreptul Comerului Internaional, Chiinu 1999, p.299.

2 Dumitru Mazilu,Dreptul Comercial Internaional, Bucureti 2001,p.295.
3 Dumitru Mazilu,Drept Comercial Internaional, Bucureti 2001 p.296.
3

1. Noiunea i definiia contractului de leasing.

Doctrina juridic a menionat c, prin leasing se nelege acea operaie juridic,
prin care o persoan (de obicei o societate specializat n acest scop) cumpr un
bun spre a-l nchiria unei alte persoane, numit utilizator (care n mod obinuit este
tot o ntreprindere), care la sfritul contractului de locaie are un drept de opiune
ntre trei posibiliti i anume: de a continua contractul de locaie, de a-l rezilia ori
a cumpra bunul respectiv la un pre convenit n aa fel, nct s se in seama, cel
puin n parte, de vrsmintele efectuate cu titlu de chirie (adic de amortizarea
bunului pe aceast cale i, deci, de valoarea lui rezidual).4
Elementele definitorii ale contractului de leasing sunt: a. Cumprarea unor
bunuri n scopul nchirierii lor; b. nchirierea acestor bunuri n scopul unei
redevene locative; c. Folosirea acestor bunuri de ctre client n scopuri
profesionale; d. Latitudinea clientului s achiziioneze bunul respectiv la sfritul
locaiunii.5
Aadar, putem defini leasing-ul ca fiind acea operaiune juridic prin care o
persoan fizic sau juridic (o societate specializat) cumpr un anumit bun (de
regul, maini i utilaje) n vederea nchirierii unei alte persoane(o societate care
utilizeaz bunul respectiv- mainile i utilajele). 6
2. Prile contractului de leasing.
De obicei, leasing-ul stabilete raporturi ntre trei pri i anume:
- Vnztorul lucrului, care poate fi i un furnizor, un constructor ori un
fabricant al lucrului;

4 Dumitru Andreiu Petre Florescu, Contractul de Comer Internaional, Bucureti

p.83.
5 Ibidem, p.297
6 Ibidem, p.297
4

- Cumprtorul bunului, care este, de fapt, finanatorul afacerii, deoarece el

furnizeaz bani pentru cumprarea acestui bun, devenind proprietar al
bunului pe care l-a cumprat numai cu scopul de a-l nchiria imediat altei
persoane;
- Utilizatorul bunului, adic cel care l obine n calitate de locatar i care l va
utiliza ntr-un anumit scop.
Vnztorul este, de regul, un productor de bunuri de o valoare foarte ridicat
i prin aceasta, dificil de plasat pe pia cu plat imediat. Recurgnd la tehnica
leasing-ului, vnztorul este pltit imediat de finanator i este ndemnat s accepte
uneori obligaii suplimentare fa de o vnzare obinuit, n care s-ar putea vedea
ameninat de riscul insolvabilitii cumprtorului.
Finanatorul este, de cele mai multe ori, o instituie bancar, ntreprindere
specializat de leasing, care intervine n operaie n calitate de creditor din
considerente esenialmente financiare. El este preocupat s-i plaseze capitalul n
condiii optime de rentabilitate, gsind n aceast tehnic modern garanii
deosebite pentru creditul su, precum dreptul de proprietate asupra bunului
nchiriat. n plus, finanatorul este n drept s accepte contractarea cu utilizatorul
numai dup verificarea acestuia, a posibilitilor sale de rambursare a creditului, a
capacitii sale tehnice de a asigura o anumit eficien comerului su etc.
Utilizatorul gsete n tehnica de leasing un mijloc complementar de finanare
pentru realizarea investiiilor, contribuind implicit la accelerarea renoirii
echipamentului productiv i, prin aceasta la sporirea rentabilitii comerului su.
Pentru utilizator tehnica de finanare prin leasing i permite s foloseasc
echipamentul respectiv numai ct timp rentabilitatea sa este ridicat, nlocuindu-l
imediat ce apare un altul superior. Totodat fondurile proprii pot fi folosite n alte
direcii. Utilizatorul este n realitate personajul central al ntregii operaii. De
capacitile i calitile lui depinde, n cele din urm, rentabilitatea ntregii afaceri.

El este cel care declaneaz ntreaga activitatea creia lesing-ul i servete ca

instrument juridic, financiar, economic.7
3. Coninutul contractului de leasing: Drepturile i obligaiile prilor
participante la contractul de leasing. (Conform conveniei de la Otawa
1988 cu privire la leasing-ul financiar)
Convenia consacr acestora un ntreg capitol (cap. 2 art. 7-14).
n succesiunea prezentrii lor drepturile individualizate de Convenie n persoana
locatorului, utilizatorului si, respectiv, furnizorului sunt desigur cele specifice
operaiei complexe pe care o reprezint contractul de leasing.
Convenia nu ii propune sa fac o enumerare exhaustiv, nici nu ar putea acest
lucru avand n vedere caracterul facultativ al aplicrii sale ct i dominanta voinei
prilor n raporturile contractuale.
Din nevoia exprimat n demersul ntreprins pentru redactarea ei de a
elabora norme uniforme n aceast materie, Convenia ofera unele soluii.
Individualiznd drepturile specifice fiecrei poziii n contractul de leasing,
Convenia nu omite s aminteasca de existena n ecuaie i a altor drepturi (sau
obligaii) deduse din poziia prilor ca subiecte de drepturi i obligaii aflate ntr-o
relaie interactiv de raporturi juridice.
Ca n orice contract sinalagmatic drepturile unei pri corespund
obligaiilor celeilalte pri i vice-versa.
a) Drepturile si obligatiile locatorului in succesiunea prezentata de Conventie in
cap. 2 sunt urmatoarele:
Drepturi:

7 Lilia Gribincea, Dreptul Comerului Internaional, Chiinu 1999,p.300-301

6

- drepturi reale (art. 71. a) asupra echipamentelor pe care le da in leasing. Cand

este cazul - spre exemplu intr-o procedura de faliment a intreprinderii locatarului locatorul isi poate valorifica aceste drepturi impotriva tertilor (creditori ai
locatarului sau sindic de faliment, in intelesul art.7.1.b) prin simpla indeplinire a
regulilor de publicitate cum s-a prezentat in detaliu, mai sus;
- dreptul sa remedieze neexecutarea obligatiei de livrare a echipamentului in
conformitate cu contractul de furnizare. Desi (art. 12. 1.b) prezinta in categoria
drepturi, actiunea locatorului de a lua masuri pentru livrarea conforma a
echipamentului credem ca mai degraba este vorba de o obligatie si anume aceea
principala pe care o are locatorul fata de locatar intr-un asemenea contract, punerea
la dispozitie a bunului dat in leasing. Aceasta, indiferent de particularitatile
operatiei de leasing grevata pe un contract de vanzare-cumparare angajat cu
furnizorul, contract in care figura centrala continua sa aiba utilizatorul-locatar;
- dreptul de a pretinde, in calitate de proprietar, restituirea obiectului, la sfarsitul
contractului, neurmat de cumpararea sau reanoirea imprumutului pentru o noua
perioada;
- dreptul de a incasa chiriile asupra bunului dat in leasing precum si de a percepe
chiriile scadente neplatite, impreuna cu dobanzi de intarziere si daune-morale (art.
13.1);
- dreptul de a deduce - in cazul in care locatarul a reziliat contractul si a recuperat
toate chiriile si alte sume platite in avans - o suma rezonabila corespunzatoare
profitului pe care l-a putut obtine din echipament (12.4)1.
- dreptul de a cere plata in avans a chiriilor viitoare in caz de neexecutare, esentiala
de catre locatar a obligatiilor asumate prin contract (art.13.2);
- dreptul de a cere rezilierea contractului
- dreptul de a consimti garantii asupra bunului dat in leasing
7

- dreptul de a cesiona in tot sau in parte, drepturile sale asupra bunului, cu

particularitatea ca locatorul cedent isi pastreaza obligatiile ce ii revin din contractul
de leasing (art. 14.1). Este de altfel solutia - anuntata inca in art. 2 al conventiei de a pastra aplicabila conventia si in cazul operatiunilor de sub-leasing sau de subinchiriere referitoare la acelasi echipament, fiecare aceasta operatie fiind
considerata ca o operatie distincta de leasing.
Obligatii:
- de a raspunde pentru prejudiciul rezultat prin recurgerea la competenta sa pentru
alegerea bunului si determinarea caracteristicilor acestuia (art. 8.1);
- de a garanta pe locatar de evictiune sau de orice tulburare de fapt (in conditiile
aratate de art. 8.2);
- de a restituii chiriile si sumele percepute in avans, in cazul rezilierii contractului
de catre locatar (art. 12. 4).
b) Drepturile si obligatiile locatarului.
Drepturi:
- dreptul de a alege echipamentul si furnizorul;
- dreptul de a utiliza in linistita posesie bunul luat in leasing;
- dreptul de a refuza echipamentul cand acesta nu este corespunzator criteriilor
impuse de el furnizorului;
- dreptul de a rezilia contractul de leasing prin nerespectarea obligatiilor
contractuale ale locatorului si rezilierea contractului de furnizare, cu acordul
locatorului (art. 10.2);

- dreptul de a pretinde furnizorului indeplinirea obligatiilor asumate de acesta fata

de locator (art. 10.1);
- dreptul de a rezilia contractul pentru neindeplinirea obligatiilor din vina
locatorului (art. 12.5);
- dreptul de a retine chiriile pana la remedierea neexecutarii obligatiei din partea
locatorului (art.12.3);
- dreptul de a ceda folosinta echipamentului sau orice alt drept dedus din contractul
de leasing, cu conditia ca locatorul sa consimta la cesiune [art. 14. 2 din conventie;
art. 10. lit.c] din Ordonanta 51/1997.
Obligatii:
- de a exploata echipamentul, in conditii rezonabile (art. 9.1. Conventie; art. 10.b
Ordonanta 51/1997);
- de a restitui, in caz de reziliere sau la sfarsitul contractului, bunul in starea de la
momentul livrarii, tinand cont de uzura consecutiva unei utilizari normale (art. 9.2
Conventie; art. 10.j Ordonanta 51/1997), evident daca bunul nu este cumparat sau
reanchiriat;
- de a plati, la termen chiriile stabilite (art. 10 lit. d Ordonanta 51/1997);
- de a plati chiriile viitoare, daune-interese si dobanzi de inchiriere in caz de
nerespectare a obligatiilor contractuale (art. 13 Conventie);
- de a suporta riscurile de pierdere a bunului. Conventia nu o supune in mod expres
in privinta locatarului cum o face Ordonanta 51/1997 in [art. 10 lit.f) sau art. 1846
Cod civ. Quebec], dar se poate deduce aceasta regula din economia art. 8 si 9
interpretate, desigur, in conditiile aratate de art.6.
c) Pozitia furnizorului
9

Furnizorului ii incumba drepturi si obligatii deduse din contractul de

furnizare pe care il incheie cu locatorul, dar pe care il negociaza in fapt cu
locatarul. Fata de acesta din urma isi va raporta obligatiile contractuale (cu o
singura exceptie, plata pretului achizitiei bunului de catre locator). Figura juridica a
leasingului grefat pe contractul de furnizare ii confera utilizatorului locator toate
drepturile pe care locatorul le are fata de furnizor [art. 10 Conventie; art 12.lit. a)
Ordonanta 51/ 1997; 1845 c. civ. Quebec].
Furnizorul nu poate modifica termenii contractului de furnizare, fara a-si
angaja raspunderea, in lipsa acordului locatarului.
4. Formele contractului de leasing
Formele de leasing utilizate n practica internaional pot fi clasificate conform
urmtoarelor criterii:
- Dup prile contractante;
a) Leasing direct: ncheierea nemijlocit a contractului ntre furnizor i
utilizator;
b) Leasing indirect: se realizeaz prin intermediul societilor specializate
de leasing.
- Dup obiect;
a) Leasing mobiliar;
b) Leasing imobiliar;
- n dependen de coninutul ratelor;
a) Leasing financiar: n perioada de baz a nchirierii este recuperat preul
de export, costurile auxiliare i se obine un anumit beneficiu;
b) Leasing operaional: locatorul este un fabricant, bunul este nchiriat pe o
perioad mai scurt dect durata vieii sale economice;
- Dup procedeele de calculare a ratelor:
a) Leasing net: ratele cuprind preul net de vnzare a bunului i beneficiul
realizat;
b) Leasing brut: ratele includ preul net de vnzare a bunurilor nchiriate,
cheltuielile efective pentru ntreinere precum i beneficiul realizat pe
parcursul utilizrii;
- Dup tipul de finanare:
10

a) Leasing cu autofinanare a locatorului, locatorul dispune de ntreaga

sum necesar cumprrii bunului;
b) Leasing multiplicativ: n care locatorul mprumut o parte din banii
necesari cumprrii bunului sau chiar toat suma, folosind contractul de
leasing ca o garanie pentru mprumut;
- Dup durata contractului:
a) Leasing pe termen lung: 8 ani i mai mult;
b) Leasing pe termen mediu: ntre 3 i 8 ani;
c) Leasing pe termen scurt: bazat pe contracte consecutive, cu perioade de
2-3 ani;
Forme speciale:
- Leasing time sharing: bunurile se nchiriaz simultan mai multor beneficiari,
pe

perioade

distincte,

scopul

folosirii

integrale

capacitii

lor(calculatoare, mijloace de transport etc.)

- Master leasing: form special practicat pentru nchirierea containerelor:
a) Term leasing pe termen;
b) Trip leasing pe cltorie;
- Experimental: folosit n scopul promovrii vnzrilor de maini i utilaje.8
- Contractul de lease-back: n cazul contractului de lease-back, proprietarul
bunului respectiv este i furnizor i utilizator. n contractul de lease-back,
prile sunt: a. Stabilimentul de credit (instituia financiar) i b. Beneficiarul
(utilizatorul). n acest contract, utilizatorul are un rol dublu: acela de
vnztor i acela de locatar. Prin vnzarea bunului, beneficiarul obine
mijloace financiare de care are trebuin, pe care prin procedeul tehnic
enunat le restituie ealonat, sub forma ratelor chiriei, iar, la expirarea
termenului contractului de nchiriere, utilizatorul pltete diferena de pret,
redobndindu-i echipamentul care a fcut obiectul operaiunii.9
5. Efectele contractului de leasing

8 Lilia Gribincea, Dreptul Comerului Internaional, Chiinu 1999, p.306-307.

9 Dumitru Mazilu, Drept comercial international Bucuresti 2001 p.303
11

Dac beneficiarul nu pltete ratele la termenele i n condiiile stipulate n

contract societatea de leasing are dreptul s rezilieze de plin drept contractul, iar
clientul (beneficiarul) are obligaia: s restituie echipamentul (maina, utilajul etc.);
s suporte cheltuielile aferente; s plteasc ratele restante ale chiriilor. Mai mult,
beneficiarul este obligat s plteasc o indemnizaie forfetar de reziliere, care
reprezint ratele restante viitoare. Toate acestea pun n eviden existena unor
condiii severe impuse de instituia finanatoare beneficiarului. Analitii observ c
aceste msuri ,,au caracter sancionator, de ,,pedepsire a utilizatorului.
Finanatorul primete bunul napoi, avnd posibilitatea s-l renchirieze unei alte
persoane sau s-l vnd, n timp ce primete i plata integral a tuturor ratelor,
calculate n raport cu viaa economic a echipamentului respectiv. Cu toat
severitatea acestor msuri n privina beneficiarului (clientului), instanele arbitrale
s-au pronunat constant n favoarea creditorului, argumentul evocat fiind c n felul
acesta utilizatorul, primul nteresat n ncheierea unui contract de leasing, trebuie s
respecte cu scrupulozitate toate clauzele contractului, deoarece numai n cazul unui
asemenea comportament, au de ctigat toate prile implicate, iar afacerea se
deruleaz cu succes.10

Concluzii
n urma realizrii studiului asupra Contractului Internaional de Leasing pot fi
formulate urmtoarele constatri i concluzii:

10 Ibidem, p.306.
12

1. Chiar din examinarea condiiilor care au dus la apariia leasing-ului, a

rezultat c este o operaiune juridic prin care o persoan cumpr un bun
spre a-l nchiria unei alte persoane.
2. n calitate de pri a contractului de leasing pot fi att persoane juridice ct i
persoane fizice. innd cont de complexitatea i obiectul contractului acesta
se ncheie cel mai des ntre persoane juridice (ntreprinderi ) antrenate n
diverse domenii ale industriei care au nevoie de echipament i utilaj special
destinat activitii pe care o practic.
3. Analiza succint a formelor leasingului atrage atenia asupra tehnicilor
moderne de finanare, care stau la dispoziia societilor comerciale, n
condiiile n care acestea au nevoie de fonduri imediate spre a depi unele
dificulti financiare, n efortul de a relansa sau chiar a dezvolta afacerea.

Bibliografie
1. Lilia Gribincea, Dreptul Comerului Internaional, Chiinu 1999.
2. Dumitru Mazilu, Dreptul Comercial Internaional, Bucureti, 2001.
13

3. Dumitru Andreiu Petre Florescu, Contractul de Comer Internaional,

4.

Bucureti 2000.
Convenia UNIDROIT privind leasingul financiar internaional, Otawa
1988.

14