Daca eforturile marxiste si cele liberale de a explica nationalismul au fost un esec partial sau total,

Anderson vede nationalismul ca un artefact cultural. Pentru a intelege aceste artefacte Anderson propune sa
examinam circumstantele aparitiei lor in istorie si a dezvoltarii lor ulterioare. Aceste artefacte au aparut la sfarsitul
sec. XVIII din incrucisarea unor forte istorice distincte apoi au devenit modulare(modular: parte cu functionalitate
proprie dintr-un intreg).
Anderson incearca sa explice si cum aceste artefacte culturale au determinat sentimente de atasament
asa puternice.Definitia natiunii data de Anderson: Natiunea este o comunitate politica imaginara si imaginata
ca fiind atat intrinsec limitata cat si suverana.
Imaginata fiindca membrii oricarei natiuni nu ii vor cunoaste pe cei mai multi din compatriotii lor, desi in
mintea lor exista imaginea comuniunii lor.
Gellner afirma: Nationalismul nu este trezirea natiunilor la constiinta de sine: el inventeaza natiuni acolo
unde nu exista.(Ernest Gellner; Thought and change; p.109). Seton-Watson:o natiune exista atunci cand un
numar semnificativ de oameni dintr-o comunitate considera ca formeaza o natiune sau se comporta ca si cum ar
fi una.(Nations and States;p.5).In mod real comunitatile mai mari decat satele primordiale bazate pe contractul
personal sunt imaginate.Dart comunitatile nu trebuie deosebite prin falsitatea sau autenticitatea lor, ci prin felul in
care sunt imaginate.
Natiunea este imaginata ca limitata fiindca si cea mai mare are un numar finit de fiinte umane, granite
distincte chiar daca elastice.
Suverane sunt fiindca natiunile viseaza fie libere, independente(suveranitatea natiunilor este o idee
care apare si odata cu lupta impotriva legitimitatii monarhiei de drept divin).Este imaginata ca
o comunitate fiindca inegalitatea si exploatarea din interiorul fiecareia este perceputa ca o puternica camaderie
pe orizontala.
II. Origini culturale
Mormintele soldatului necunoscut, cenotafurile sugereaza preocuparea nationalismului pentru nemurire,
asadar o puternica afinitate cu tipurile de imaginar religios.
Dar in sec. XVIII se inregisreaza atat rasaritul epocii nationalismului cat si declinul gandirii religioase.
Aparitia nationalismului nu a fost determinata de decaderea gandirii religiose ca o necesitate. Gandirea religioasa
a fost inlocuita treptat in cea mai mare parte din cazuri cu nationalismul,desi Anderson nu sustine nici faptul ca
nationalismul tine locul religiei.
Nationalismul trebuie inteles in raport cu sistemele culturale care l-au precedat, adica: comunitatea
religioasa si monarhia dinastica.
Comunitatea religioasa.
Popoarele care nu se intelegeau prin limba comunicau prin simbolurile unei limbi sacre(ex. araba in care
este scris Coranul, etc).Aceste comunitatile clasice legate prin limbile sacre erau diferite de comunitatile
imaginare ale natiunilor moderne.In cazul comunitatii religioase convertirea era realizabila prin initierea a noului
venit in limba sacra. Comunitatile religioase au intrat in declin odata cu sfarsitul Evului Mediu tarziu. Un factor a
fost reprezentat de calatoriile in afara Europei si largirea orizonturilor cunoasterii despre pluralitatea formelor de
viata umane si despre pluralitatea religioasa.
Al doilea factor a fost pierderea prestigiului limbii sacre. Cartile sacre au fost traduse in limbile
popoarelor si purtatorii sacrului(preotii) nu mai erau singurii care aveau acces nemijlocit la cunoasterea sacra.
Tiparul, aparitia si dezvoltarea relatiilor capitaliste vor contribui la acestea.
Monarhia dinastica
Monarhia autentica se opune conceptiilor moderne despre viata politica. Regalitatea se organizeaza in
jurul unui centru; legitimitatea este conferita de divinitate nu de popor.De aceea demarcatiile statelor erau
flexibile si chiar indistincte,imperiile isi tineau dominatia asupra populatiilor etrogene.

Din sec. XVII incepe declinul legitimitatii monarhiei de drept divin din Europa Occidentala. 1649 Charles
Stuard a fost decapitat. Apoi Protectoratul la mijlocul sec. XVII; deci un stat a fost condus de un Protectorat nu de
un rege! Dupa 1789 principiul legitimitatii a capatat alta valenta si monarhia a devenit un model semistandardizat. Pana 1914 statele statele dinastice formau majoritatea sistemului politic mondial, dar multi monarhi
deja apelau la specificul national.
Conceptii despre timp.
Crestinii in Evul Mediu se credeau foarte aproape de sfarsitul vremurilor, traiau intr-un timp mesianic
adica pentru ei cosmologia si istoria nu erau distincte, originile lumii si ale omului erau aceleasi. Timpul
mesianic are in vedere un prezent instantaneu care cuprinde atat trecutul cat si viitorul.
Ulterior acesta a fost inlocuit cu uun timp vid,omogen. In timpul mesianic evenimentele descrise au o
valoare unica, adica nu sunt descrise ca standard sau obisnuite(deci nu mai exista evenimente comparabile,
asemanatoare) si producerea lor are un sens divin.
In timpul omogen( in care indivizii traiesc in comunitati din care cunosc doar catva, dar stiu ca apartin
acelor comunitati) evenimentele au o valoare plurala, se petrec in timp calendaristic, se produc
independent(Ex.evenimentele de pe prima pagina a unui ziar; legatura dintra aceste evenimente este imaginara
si deriva din doua surse: 1.consecinta calendaristica-timp omogen;2.relatia dintre ziar si piata: zilnic milioane de
oameni consuma informatia din ziare;vazand unul pe celalalt ca citeste ziarul descopera intre ei un punct comun,
se simt intr-o comunitate).
III.Originile constiintei nationale
A)Cartile publicate in limbile autohtone se vindeau in cantitati mari datorita avantului capitalist.Negustorii
vindeau publicatiile in limbile autohtone pentru ca doreau sa castige un segment de piata mai larg si implicit sa
aiba un profit mai mare.
Coalitia dintre protestantism si industria tipografica care exploata editiile populare ieftine a creat un mare
public cititor din care faceau parte negustorii si femeile(care nu stiau latina) si i-a mobilizat pentru scopuri politicoreligioase.Prin urmare Biserica nu a fost singura instirutie zguduita din temeli.
B) Al doile factor al crearii unei constiinte nationale a fost:raspandirea inceata si inegala a numitor limbi
autohtone ca instrumente de centralizare administrativa de catre anumiti monarhi. Folosirea limbilor autohtone in
administratie a fost premergatoare atat aparitiei tiparului cat si transformarilor religioase din sec.XVI..Astfel
ridicarea la statutul de limbaje ale puterii unde intr-un anumit sens intrau in competitie cu latina(franceza la Paris;
engleza la Londra) a contribuit la randul ei le declinul comunitatii imaginare a crestinatatii.
Alte limbi de tiparire au pus bazele constiintelor nationale in trei moduri:
-

au creat domenii unitare de schimburi si comunicare. Astfel indivizii care citeau intr-o limba au devenit
constienti de alti indivizi care citeau in ceeasi limba.

industria tipografica a dat o noua stabilitate limbii care in timp a ajutat la construirea unei imagini de
vechime caracteristica ideii subiective de natiune.

industria tipografica a creat limbaje ale puterii diferite fata de vechile limbi administrative.

Asadar prin relatia dintre capitalism si tehnologia de tiparire s-au pus bazele unei noi forme de comunitate
imaginata care prin structura sa a determinat existenta natiunii moderne.